CURS ECG 4

ECG de efort Imagini de monitor; substratul stopului cardiac Analiza computerizata a ECG Limitele ECG Sinteze

ECG de efort
Testul de efort EKG Indicat pentru

Diagnostic: verificarea etiologiei coronariene a durerii toracice Prognostic: estimarea severitatii afectarii coronariene/ indicatiei de revascularizare

Sensibilitate si specificitate: aprox 75%

(posibile rez fals poz si fals neg)

Testul de efort EKG

 Testul de efort se poate efectua pe bicicleta sau banda rulanta. In timpul testului de efort se monitorizeaza electrocardiograma si tensiunea arteriala in timp ce dvs pedalati bicicleta sau mergeti pe banda rulanta.

 Testul de efort EKG evalueaz capacitatea de adaptare a cordului n timpul efortului fizic i este indicat la pacienii cu angin pectoral stabil, valvulopatii, dup infarct miocardic sau dup angioplastie coronarian

Cand aveti nevoie de test de efort?

Cand aveti nevoie de test de efort? Aveti nevoie daca ati avut vreunul din simptomele: Durere toracica Dificultate in respiratie Palpitatii in timpul efortului Ameteli , lipotimii in timpul efortului Sau ati fost diagnosticat cu boala cardiaca ischemica sau infarct miocardic si e nevoie de un test de efort pentru : stii daca puteti tolera exercitiile fizice. a evalua necesitatea efectuarii angioplastiei sau bypasului aortocoronarian A evalua eficacitatea tratamentului efectuat deja in spital( angioplastie sau bypass aortocoronarian)

 * in primul rind pentru diagnosticul si stratificarea riscului

in cardiopatia ischemica. * atunci cand anamneza, examenul clinic si celelalte investigatii nu sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul de cardiopatie ischemica. * pentru stabilirea severitatii bolii atunci cand diagnosticul este clar.In functie de pragul de efort pe care il poate atinge pacientul se poate stabili atitudinea terapeutica: controlul factorilor de risc si limitarea la tratament medicamentos sau trecerea la investigatii mai complexe (coronarografie). * in urmarirea bolnavilor care au beneficiat de diverse metode de tratament - medicamentos, angioplastie, bypass aorto - coronarian.

 Testul de efort poate fi efectuat pentru a diagnostica si evalua si anumite tulburari ale ritmului cardiac. Testul de efort in clinica noastra se efectueaza pe bicicleta, varianta mai usor de utilizat pentru persoanele fara antrenament pentru efort; Dureaza aproximativ 1-2 ore (toata procedura , efortul propriu zis dureaza 1015 minute).

 Testul se efectueaza pe bicicleta ergometrica ; trebuie sa mentineti o viteza constanta de pedalare, timp in care la fiecare 2sau 3 minute rezistenta la pedalare creste; Pe tot intervalul testului se monitorizeaza ritmul cardiac prin lipirea unor electrozi pe piept si se masoara tensiunea arteriala la fiecare minut; efortul propriu-zis dureaza intre 10-15 minute. Dupa efectuarea testului va puteti intoarce la activitatea dvs normala.

 El compar vascularizaia cordului n repaus cu cea din timpul solicitrii fizice, ncercnd s stabileasc tolerana i funcionalitatea cardiac la efort. Testul const n efectuarea unui efort fizic standard (mers pe biciclet sau covor rulant dup un anumit protocol) pn la atingerea unei frecvene cardiace egal cu 220-vrsta pacientului test de efort maximal; atunci cnd se atinge doar 80% din frecvena maximal testul este submaximal. Dac nu s-a atins nici mcar 80% din frecvena cardiac int, testul este neconcludent. Nivelul de stress mecanic se crete progresiv pe durata testului, prin ajustarea dificultii i vitezei

Pregtire i reacii adverse

Pacientul va fi mbrcat ntr-o inut lejer (sport) pentru a putea desfura efortul fizic (alergat pe band, pedalat la biciclet) ct mai uor. Pentru a avea acces venos n eventualitatea unor incidente, se va monta o branul naintea nceperii testului. n cazul studiilor imagistice nucleare cu radiotrasori repetarea frecvent a testului poart un risc minor de cancer.

 Pe durata testului pot aprea palpitaii, durere toracic, dispnee, cefalee, grea sau oboseal. Adenozina i dipiridamolul pot da hipotensiune uoar. Pentru a minimiza riscul de grea i vrsturi se recomand s nu se consume ap sau alimente cu 3 ore naintea testului de efort. Consumul de cofein (cola, cafea, ceai negru) este restricionat cu 24 ore anterior probei de efort. Fumatul trebuie i el evitat n orele dinaintea procedurii. Pentru a preveni crampele musculare pacientul va fi sftuit s fac cteva exerciii de nclzire n ziua precendent testului.

Interpretarea testului de efort

Pe durata testului pacientul este monitorizat EKG i se urmrete apariia semnelor de ischemie, prezena aritmiilor i reacia tensiunii arteriale. Testul este considerat pozitiv dac apar: durere anginoas modificri de faz terminal supradenivelare ST peste 1 mm, und T negativ tulburri de ritm sau conducere aritmii ventriculare maligne, blocuri atrioventriculare Apariia durerii, a modificrilor electrice (ischemie, aritmie) sau tensionale (fie scdere expresie a insuficienei ventriculare stngi, fie cretere) impun oprirea probei de efort. Un test pozitiv este indicator de cardiopatie ischemic.

Aspect normal al ECG la efort (test negativ pentru ischemie)

Tahicardie sinusala

Permisa subdenivelare ST cu caracter rapid ascendent

ECG de efort patologic (test pozitiv pentru ischemie)

Subdenivelare ST orizontala sau descendenta min 1 mm (fata de aspectul de repaus) Supradenivelare ST min 1 mm (fata de aspectul de repaus)

Test ECG de efort pozitiv

Repaus

Efort

Subdenivelare ST orizontala (aici) sau descendenta, minimum 1 mm fata de situatia de repaus

Test ECG de efort intens pozitiv (risc inalt)

Sub/ supra denivelare ST ampla, in multe derivatii aparuta la efort mic cu remitere in timp indelungat acompaniata de
scadere tensionala insuficienta ventriculara stanga acuta

Contraindicaii
Testul de stress este contraindicat n caz de bloc major de ramur stng, infarct miocardic n ultimele 48 ore, aritmie semnificativ hemodinamic, hipertensiune arterial necontrolat, insuficien ventricular stng, angin instabil, boal multicoronarian cu risc major de declanare a unui infarct, disecie de aort, embolie pulmonar, pericardit sau afeciuni care limiteaz capacitatea de efort boli pulmonare obstructive, arteriopatie obliterant a membrelor inferioare, stenoz aortic sever.

Valoare diagnostic
Testul de efort este recomandat ca investigaie de elecie la pacienii cu risc cardiovascular moderat, ns are o valoare limitat n evaluarea ncrcrii aterosclerotice globale a circulaiei coronariene i n predicia unui viitor eveniment coronarian. Testul de efort pe biciclet are o sensibilitate de 67% i o specificitate de 70%, iar cel pe covor rulant de 81%, respectiv 85-95%. Actualmente exist alte teste cu acuratee mai mare n identificarea bolii coronariene nainte de a deveni simptomatic: scorul de calciu, ecografie intracoronarian, profilul lipoproteinelor, Hs-CRP, homocisteina.

Forme particulare
n afara efortului fizic, testul de stress poate fi realizat i n condiii de provocare medicamentoas dup administrare intravenoas de dobutamin, dipiridamol sau adenozin. Atunci cnd se dorete evidenierea cu acuratee a modificrilor regionale ale fluxului coronarian n condiii de stressse efectueaz o scintigrafie miocardic de perfuzie, care presupune injectarea unui radiotrasor (Tc99 sestamibi sau Tl-201) i realizarea de fotografii ale circulaiei coronariene ncrcate cu radioizotop cu ajutorul unei gamma camere. Imagistica nuclear de perfuzie poate fi realizat n condiii de stress fizic sau farmacologic. Pe lng cardiolog, testul necesit i prezena unui specialist de medicin nuclear. O form particular de test de stress EKG este testul de provocare cu ergonovin, care se folosete pentru diagnosticul anginei vasospastice Prinzmetal.

Imagini de monitor
Permit aprecierea ritmului: normal, tahi, bradi regulat, neregulat Identificarea activitatii atriale, ventriculare si a relatiei dintre ele QRS ingust/larg Nu permit cu acuratete aprecieri morfologice: hipertrofii camerale, unde Q sau delta, modificari ST
Alte informatii: TA Oximetria Rata respiratorie

lui fizic i este indicat la pacienii cu angin pectoral stabil, valvulopatii, dup infarct miocardic sau dup angioplastie coronarian. ercnd s stabileasc toleran a i funcionalitatea cardiac la efort. Testul const n efectuarea unui efort fizic standard (mers pe biciclet sau covor rulant dup un a

l fizic (alergat pe band, pedalat la biciclet) ct mai uor. Pentru a avea acces venos n eventualitatea unor incidente, se va monta o branul naintea nceperii testu sau oboseal. Adenozina i dipiridamolul pot da hipotensiune uoar. Pentru a minimiza riscul de grea i vrsturi se recomand s nu se consume ap sau alimen

or de ischemie, prezena aritmiilor i reacia tensiunii arteriale. Testul este considerat pozitiv dac apar:

riculare dere expresie a insuficienei ventriculare stngi, fie cretere) impun oprirea probei de efort. Un test pozitiv este indicator de cardiopatie ischemic.

miocardic n ultimele 48 ore, aritmie semn ificativ hemodinamic, hipertensiune arterial necontrolat, insuficien ventricular stng, angin instabil, boal multic

ovascular moderat, ns are o valoare limitat n evaluarea ncrcrii aterosclerotice globale a circula iei coronariene i n predicia unui viitor eveniment coronarian.

medicamentoas dup administrare intravenoas de dobutamin, dipiridamol sau adenozin. ului coronarian n condiii de stressse efectueaz o scintigrafie miocardic de perfuzie, care presupune injectarea unui radiotrasor (Tc-99 sestamibi sau Tl-201) i rea care se folose te pentru diagnosticul anginei vasospastice Prinzmetal.

Stopul cardiac
Pacientul isi pierde brusc cunostinta, cianotic Posibil scurt episod convulsiv (prin debit cerebral mic) In cateva secunde se opreste si respiratia Fara puls la carotide, fara zgomote cardiace
Pentru laici: persoana inconstienta care nu respira = stop cardiorespirator (moarte clinica)

Situatia este reversibila timp de cateva minute, apoi moartea creierului Necesita de urgenta masuri de resuscitare bazala + chemarea echipei de resuscitare avansata

Aspectul ECG in stopul cardiac

TV fara puls (incl TOR-V) sau FiV ind de soc electric
(ritmuri socabile)

Asistola sau ritmuri bradi-asistolice sanse mai

slabe de resuscitare; fara ind de soc electric; daca sunt unde P: cardiostimulare

Activitate electrica fara puls (disociatie electromecanica) necesita

tratarea cauzei: hipoxie, hipovolemie, hipotermie, tamponada, pneumotorax, diselectrolitemie etc Monitorul arata activitatea electrica DAR

Pulsul se verifica la carotida, nu pe monitor !!

SINTEZE

La interpretarea ECG, atentie la

Etalonare; cea tipica este:
Viteza hartiei: 25 mm/sec Amplitudinea: 10 mm/mV

Undele P sunt uneori mai greu vizibile (de cautat in DII, DIII, aVF, V1) Axa deviata dreapta sugereaza HVD, BPOC analiza morfologica a QRS si ST-T nu mai este necesara in caz de ritm de scapare ventricular, TV, BRS sau ritm de cardiostimulare Notati toate anomaliile pe masura ce le identificati, iar in final incercati sa dati o interpretare acestora si la nevoie luati in discutie diagnosticele diferentiale

Orientarea in interpretarea unui traseu ECG

Exista complexe QRS? Daca nu: FiV sau asistola Frecventa QRS medie/ mare/ mica? Ritmul ventricular este regulat/ neregulat? Activitatea atriala vizibila?: P (sinusal), P (diferit de P sinusal), f, F;
Activitate atriala absenta: oprire sinusala sau activitate atriala mascata de ritm rapid (TPSV, FiA, FLA, TV)

Exista corelatie intre activitatea atriala (P, P, F) si cea ventriculara?

Daca nu (=disociatie a-v): Ritm ventricular mediu/lent BAV III Ritm ventricular rapid TV

QRS ingust (sub 0,12 sec) sau larg? Analiza sistematica: intervale (PR, QT), axa, morfologia P, QRS, ST-T

Schema simplificata a exclus

Cardiostimularea

Torsada varfurilor

Absenta QRS
Asistola fara activitate atriala (de verificat contactul electrozilor!)

Asistola cu unde P prezente

Fibrilatia ventriculara

Ritmul ventricular
Ritm regulat, frecv medie
QRS de obicei ingust; poate fi larg daca asociaza Ritm sinusal Flutter atrial cu bloc av de grad inalt bloc ram sau WPW

Ritm regulat, frecv mare

Tahicadie regulata cu QRS ingust
Tahicardia sinusala Tahicardia atriala Tahicardia jonctionala cu reintrare (TPSV) Flutter atrial cu bloc a-v constant (1:1 sau 2:1 sau 3:1)

Tahicardie regulata cu QRS larg

TV TPSV cu bloc ramura sau WPW cu conducere antidromica

Ritm regulat, frecv joasa (bradicardie regulata)

cu ritm de scapare jonctional (QRS ingust) sau ventricular (QRS larg) Ritm neregulat Complet neregulat: FiA sau tahicardie atriala polifocala 2-(3) tipuri de intervale RR, care admit un divizor comun: FlA cu bloc variabil Batai precoce ocazional, pauza dupa acestea: Ex Batai lipsa ocazional: BAV II (P mai multe decat QRS) sau opriri sinusale Bradicardie sinusala BAV II tip II (2:1, 3:1 etc) BAV grad III (ritm atrial: RS, FiA, FLA) Oprire sinusala

Ritmul ventricular regulat, frecv medie

Ritm sinusal

Flutter atrial cu BAV constant de grad inalt

In ambele cazuri, QRS poate fi larg daca asociaza bloc ram sau WPW (aici RS cu bloc ram)

Tahicardia regulata cu QRS ingust

Tahicardia sinusala
(vizibile P normal si T intre doua R, frecv 100-150)

Tahicardia atriala ( P cu polaritate anormala) Tahicardia jonctionala cu reintrare (TPSV) (P nevizibile, sau P greu viz, retrograd;
frecv 150-250)

Flutter atrial cu bloc a-v constant

(unde F mai bine viz in DII, DIII, aVF; frecv aprox 150 la bloc 2:1)

Tahicardia regulata cu QRS larg

TV
Pana la proba contrarie, reprezinta prima suspiciune Argumente suplimentare: unde P ocazionale, necorelate cu QRS; capturi

TPSV cu bloc ramura Blocul de ram poate persista la trecerea in RS Pot fi uneori vizibile P retrograde, corelate cu QRS

WPW cu conducere antidromica Unde delta vizibile in RS; uneori unde P vizivile retrograd, corelate cu QRS

Bradicardii regulate
Bradicardie sinusala BAV II tip II (2:1, 3:1 etc) BAV grad III (atriile pot fi in :
RS (aici), FiA, FLA) cu ritm de scapare jonctional (QRS ingust) sau ventricular (QRS larg)

Oprire sinusala
cu ritm de scapare jonctional (QRS ingust) sau ventricular (QRS larg)

Ritmuri neregulate
Complet neregulat:
FiA tahicardie atriala polifocala

2-3 tipuri de intervale RR, care admit un divizor comun: FlA cu bloc variabil Batai precoce ocazional, pauza dupa acestea: Ex Batai lipsa ocazional:
BAV II (P mai multe decat QRS) sau opriri sinusale

Lipsa corelatiei intre activitatea atriala si ventriculara = disociatie atrioventriculara

Vizibile unde P, P, F si lipsa corelatiei atrioventric; sau FiA cu AV regulata

Ritm ventricular mediu/lent BAV III Cu ritm de scapare Jonctional (QRS ingust) Ventricular (QRS larg)

Ritm ventricular rapid TV

Scurta recapitulare a morfologiei

Unda P Polaritate normala: + DI, DII, aVR Durata normala: sub 0,12 sec
Mai larga de 0,12 sec = HAS (vezi si comp 2 V1)

Amplitudine normala: sub 2,5 mm

Mai ampla de 2,5 mm = HAD

Interval PR normal: 0,12-0,20 sec Sub 0,12: preexcitatie sau bataie jonctionala Peste 0,20: BAV I

Scurta recapitulare a morfologiei: QRS

1. durata 2. amplitudinea 3. Q patologic

Scurta recapitulare a morfologiei: QRS

1. durata
Durata normala: sub 0,12 sec (3 patrate mici); QRS larg (>= 0,12):
Bloc ramura (daca ritmul e supraventricular: vizibile unde P sau F si corelatie atrio-ventric; sau FiA) Preexcitatie (unda delta, PR scurt) Ritm de scapare ventricular TV

Scurta recapitulare a morfologiei: QRS

2. amplitudinea
a) Voltaj mare
S V1 + R V5 > 35 (Sokolov Lyon) RaVL + SV3 >20 la femei; >28 la barbati (Cornell)

plus modificari de repolarizare = HVS

Scurta recapitulare a morfologiei: QRS

2. amplitudinea
b) R inalt V1 (R/S > 1, R>7
mm); eventual qR V1

Plus
Modificari de repolarizare V1, V2 Axa la dreapta P pulmonar

= HVD

Scurta recapitulare a morfologiei: QRS

3. Q patologic
min 0,04 sec durata si min 1/3 din amplit undei R pe care o acompaniaza; in min 2 deriv contigue sau progresie slaba R in precordiale

Infarct miocardic Cardiomiopatie dilatativa sau hipertrofica BPOC BRS, HVS

Scurta recapitulare a morfologiei: ST

Modificari primare Supradenivelarea
IMA cu supraden ST (+ subden reciproce)

Subdenivelarea

Minim 2 mm in V1, V2 sau Pericardita (supraden difuza, fara subden minim 1 mm in celelalte derivatii reciproce In min 2 derivatii contigue* Repolarizarea precoce Min 1 mm In min 2 derivatii contigue* Sindrom coronarian acut fara supraden ST Modificari reciproce in IMA cu supraden ST Digitala

Prima suspiciune in denivelari ST primare = ischemia coronariana; mai ales daca modificarile sunt evolutive !

Modificari secundare
HVS, HVD, BRS, BRD, WPW

IMA

Pericardita

Repolarizarea precoce =

Varianta de normal

ST supradenivelat usor, concav in sus, in cateva derivatii Fara subdenivelari reciproce

Subden ST in sd coron ac fara supraden ST

Subden ST reciproca in IMA cu supraden ST

Subden ST digitalica

Scurta recapitulare a morfologiei: undaT negativa

Normal in aVR si varianta de normal in deriv DIII, aVF, V1-2

Ischemia coronariana Cardiomiopatii Pericardita Embolia pulmonara (V1-3) Hipopotasemia (asociaza QT lung) Hemoragia subarahnoidiana (T gigante, QT lung) Modificari secundare in HVS, BRS

Unde T negative si ST subdenivelat in ischemie coronariana sau cardiomiopatie hipertrofica

T negative ample (si QT lung) in hemoragia subarahnoidiana

Scurta recapitulare a morfologiei: QT lung risc de tulburari de ritm ventriculare! Medicamente (amiodarona, chinidina) Hipokaliemie Hipotermie
(asociaza bradicardie, unda Osborn)

Congenital

Aspecte morfologice particulare

Cordul pulmonar cronic (BPOC) Cordul pulmonar acut (embolia pulmonara) Diselectrolitemii

Cord pulmonar cronic in BPOC

P pulmonar, axa la dreapta, progresie slaba R V1-6, tranzitie tardiva (mai pot apare: S1Q3, HVD, BRD)

Cordul pulmonar acut -embolia pulmonara-

Tahicardie sinusala, axa la dreapta, BRD minor, T neg V1-3, S1Q3

Modificari ECG in diselectrolitemii

1. Hiperpotasemie severa

T inalte, P disparute, QRS largit

Modificari ECG in diselectrolitemii 2. Hipopotasemia

T aplatizate, ST subdenivelate QT lung Risc: tulburari de ritm, inclusiv TOR-V

Exemplu de interpretare 1(simplu)

Exemple de interpretare 1

(simplu)

Descriere: Unde P absente, unde f vizibile (mai bine in V1); ritm ventricular neregulat, cu frecventa medie de 120/min, axa QRS intermediara, QRS cu durata de 0,08 sec (normala), cu morfologie normala; ST-T cu aspect normal; QT cu durata normala Interpretare: Fibrilatie atriala cu alura ventriculara rapida

Exemple de interpretare 2 (simplu)

Exemple de interpretare 2 (simplu)

Descriere: Unde P prezente, cu morfologie normala, urmate fiecare de complex QRS; interval PR 0,16 sec (normal); frecventa ventriculara aprox 65/min; axa QRS intermediara; durata QRS 0,80 sec (normal); amplitudine normala QRS (indice Sokolov 30 mm); progresie slaba R V1-V3; fara modificari ST-T; interval QT normal (sub 50% din RR) Interpretare: ritm sinusal, infarct vechi anterior Probleme de dg dif: se poate lua in discutie si cardiomiopatia dilatativa ca motiv al progresiei slabe R, dar apare ca mai putin probabila in absenta semnelor de HVS

Exemple de interpretare 3

(simplu)

Exemple de interpretare 3

(simplu)

Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,14 sec (normal), fiecare unda P este urmata de complex QRS; ritm ventricular regulat, frecventa ventriculara aprox 80/min, axa QRS intermediara; durata QRS 0,80 sec (normala); QRS cu morfologie normala; ST si T cu aspect normal; interval QT sub 50% din intervalul RR Interpretare: aspect normal

Exemple de interpretare

4 (simplu)

Exemple de interpretare

4 (simplu)

Descriere: unde P vizibile inconstant, necorelate cu complexele QRS; ritm ventricular regulat, cu frecventa de aproximativ 170/min; durata QRS o,140 sec (larg) Interpretarea: tahicardie ventriculara

Exemple de interpretare 5 (simplu)

Exemple de interpretare 5 (simplu)

Descriere: unde P cu polaritate normala, cu componenta negativa ampla in V1, interval PR 0,16 sec (normal); fiecare unda P este urmata de complex QRS; ritm ventricular regulat, cu frecventa de aprox 65/min; axa QRS intermediara; durata QRS 0,80 sec (normala); amplitudine QRS crescuta (indice Sokolov 38 mm); subdenivelare ST descendenta urmata de T negativ in DI, DII, DII, aVF, V4-V6; interval QT sub 50% din RR (normal)
Interpretare: ritm sinusal, HAS, HVS

Exemple de interpretare 6 (simplu)

Exemple de interpretare 6 (simplu)

Descriere: unde P prezente, cu morfologie normala, urmate fiecare de complex QRS, frecventa ventriculara aproximativ 45-50/min, interval PR 0,20 sec (normal), durata QRS 0,16 sec (QRS larg), aspect rS in V1; modificari secundare ST-T; interval QT normal Interpretare: bradicadie sinusala, bloc major de ram stang

Exemple de interpretare 7

(simplu)

Exemple de interpretare 7

(simplu)

Descriere: nu se vizualizeaza unde P, ritm ventricular regulat, cu frecventa de aproximativ 200/min (1500/RR in mm), QRS ingust, modificari ST-T secundare ritmului rapid Interpretare: Tahicardie joctionala prin reintrare (TPSV) Comentariu: reintrarea poate avea loc in jonctiune sau cu participarea unei cai accesorii, cu conducere ortodromica

Exemple de interpretare 8 (mediu)

Exemple de interpretare 8 (mediu)

Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,16 sec (normal), fiecare unda P este urmata de QRS; ritm ventricular regulat, cu frecventa de aprox 45/min; axa QRS intermediara; durata QRS 0,12 sec (QRS larg); morfologia QRS cu RSR V1 si S larg V5-6; supradenivelare ST DII, DIII, aVF; subdenivelari reciproce ST DI, aVL, V2-V4; T neg V1-V3 (secundar); QT sub 50% din RR (normal)
Interpretare: bradicardie sinusala, infarct miocardic acut inferior, BRD

Exemple de interpretare 9

(mediu)

Exemple de interpretare 9

(mediu)

Descriere: Unde P prezente, componenta negativa ampla a undei P in V1; fiecare P urmat de complex QRS; interval PR 0,20 sec (normal); frecventa ventriculara aproximativ 100/min; axa QRS la 0 grade; QRS cu durata si morfologie normala; ST subdenivelat orizontal 1-2 mm V2-V6; unde T normale; interval QT mai greu interpretabil in conditii de tahicardie Interpretare: Tahicardie sinusala, dilatatie atriala stanga, subdenivelare ST sugestiva de ischemie subendocardica anterioara

Exemple de interpretare 10

(mediu)

Exemple de interpretare 10

(mediu)

Descriere: Unde P sinusale prezente, amplitudine crescuta P in DII si aVF, componenta negativa ampla P in V1; fiecare unda P este urmata de complex QRS; interval PR 0,12 sec (normal); ritm ventricular regulat cu frecventa de aprox 130/min; axa QRS deviata dreapta; durata QRS o,10 sec (normala); morfologie qR in V1, cu R peste 7 mm; T negativ V1 (secundar HVD); Interpretare: tahicardie sinusala, HAD, HAS, HVD

Exemple de interpretare 11

(dificil)

Exemple de interpretare 11

(dificil)

Descriere: Unde P prezente, cu frecventa de aprox 85/min, cu morfologie normala; ritm ventricular regulat, cu frecventa de aprox 42/min, fiecare complex QRS e precedat de 2 unde P; intervalul dintre cea de-a doua unda P si QRS este constant; axa QRS este deviata la stanga patologic (complex poz DI, neg aVF si DII); QRS cu durata de 0,12 sec (QRS larg) cu morfologie RSR in V1; ST-T normale; QT normal Interpretare: ritm sinusal, bloc atrioventricular 2:1, BRD si bloc fascicular stang anterior (axa deviata stanga patologic fara o alta etiologie cum ar fi HVS, BRS, IMV sau WPW)

Exemple de interpretare

12 (dificil)

Exemple de interpretare

12 (dificil)

Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,14 sec (normal), fiecare unda P este urmata de complex QRS; ritm ventricular regulat cu frecv de aprox 60/min; durata QRS 0,14 sec; axa QRS deviata stanga patologic, morfologie QRS tip QR in V1 si RS cu S larg crestat in V6; Q patologice V1-V4; ST supradenivelat 2 mm V2-V4; T negativ V1-V4
Interpretare: ritm sinusal, infarct miocardic anterior, bloc major de ram drept, bloc fascicular stang anterior

ECG nu e un subiect facil dar e posibil de invatat Succes !!!

Pentru orice nelamurire puteti apela

Dr Luminita Matei 0743337631