Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

„Nicolae Testemiţanu“
Catedra de Cardiologie

CORDUL SPORTIV
ASPECTE ECG
COCIU MARIA
MEDIC REZIDENT
ANUL III
 Definiție
 Ghidurile europene și americane actuale
recomandă pentru un adult cel puțin 150 de minute
de activitate fizică moderată pe săptămână [1,2].
Sportivii de performanță depășesc de departe
aceste recomandări, efectuând aproximativ 20 de
ore de exercițiu fizic intens (15 METS) pe săptămână
[3]. Susținerea acestor intensități ridicate de efort se
realizează printr-o creștere de 5-6 ori a debitului
cardiac pentru perioade îndelungate, conducind la
modificari adaptive – structurale, funcționale și
electrice – cunoscute sub denumirea de „cord
sportiv”.

1.O’Donovan G, Blazevich AJ, Boreham C, Cooper AR, Crank H, Ekelund U, Fox KR, Gately P, Giles-Corti B, Gill JMR, Hamer M, McDermott I, Murphy M, Mutrie N, Reilly JJ, Saxton
JM, Stamatakis E. The ABC of Physical Activity for Health: a consensus statement from the British Association of Sport and Exercise Sciences. J Sports Sci2010;28:573 – 591;
2.US Department of Health and Social Services. Physical activity guidelines for Americans. www.health.gov/paguidelines (1 March 2015) (2008);
3.Sharma S, Merghani A, Mont L.Exercise and the heart: the good, the bad, and the ugly.Eur Heart J.2015 Jun 14;36(23):1445-53;
 Scurt istoric
 Noțiunea de „cord sportiv” datează de mai bine de un secol.
In anul 1899, un medic suedez, Henschen a observat, printr-un
examen clinic rudimentar, compus din percuție și auscultație
minuțioase, o creștere a dimensiunilor cardiace la sportivii
nordici ce practicau schi”.
 Câțiva ani mai târziu, radiografiile toracice efectuate la sportivi
au confirmat creșterea ariei cardiace.
 Cercetătorii din acea perioadă susțineau faptul că dilatarea și
hipertrofia cordului reprezintă o patologie de suprasolicitare,
care va conduce ulterior la disfuncție miocardică și insuficiență
cardiacă. Astfel, se considera că sportivii au o speranță de
viață mai mică decât restul populației, din cauza uzurii
sistemului cardiovascular.

Henschen S. Skilanglauf und skiwettlauf: einemedizinischesportstudie. Mitt Med KlinUpsala (Jena). 1899;2:15–
18;
 Scurt istoric

 Odată cu dezvoltarea tehnicilor imagistice moderne

(ecocardiografie, cardio-IRM), s-a reușit conturarea
caracteristicilor cordului sportiv, care reprezintă un
ansamblu de modificări cardiace fiziologice, nu
patologice, ce survin odată cu avansarea în cariera
sportivă, ca răspuns al inimii la un stimul intens
constant, reprezentat de efortul fizic.
Tipurile de sport
 Tipurile de sport
 Răspunsul acut la efortul de anduranță include creșterea substanțială a: consumului
maxim de oxigen, debitului cardiac, volumului bătaie, tensiunii arteriale sistolice,
asociate cu scăderea rezistenței vasculare periferice.
 În efortul de tip forță, are loc o creștere modestă a consumului maxim de oxigen și a
debitului cardiac, combinate cu o augmentare substanțială a tensiunii arteriale, a
rezistenței vasculare periferice și a frecvenței cardiace.
Majoritatea sporturilor combină în diferite proporții cele două componente

1.Baggish AL, Wood MJ. Athlete’s heart and cardiovascular care of the athlete: scientific and clinical update. Circulation.2011 Jun 14;123(23):2723-35;
2.Maron BJ, Pelliccia A. The heart of trained athletes – Cardiac remodelling and the risks of sports, including sudden death. Circulation. 2009;114:1633-1644;
Toate aceste aspecte fiziologice conduc în timp la mai multe tipuri de
modificări în cadrul cordului sportiv – structurale, funcționale și electrice,
prezentate sumar în figura de jos.
 Modificări structurale

Modificările morfologice din cordul sportiv corespund tipului hemodinamic de

supraîncărcare ventriculară specifică celor două categorii de sporturi .
 Sporturile de anduranță implică o supraîncărcare de volum a ventriculului stâng,
producând un stres diastolic asupra peretelui, urmarea fiind o hipertrofie de tip
excentric, dimensiunile ventriculului stâng crescând pe baza augmentării dimensiunii
cavității sale.
 În schimb, sporturile de forță se asociază cu o supraîncărcare de presiune și cu un
stres sistolic asupra peretelui, conducând la o hipertrofie de tip concentric.
 Grosimea peretelui ventricular < 13 mm este acceptată ca normală la sportivi. Între 13-
16 mm avem de a face cu „zona gri”, iar peste această limită se pune problema
diagnosticului diferențial cu cardiomiopatia hipertrofică.

1.Maron BJ, Pelliccia A. The heart of trained athletes – Cardiac remodelling and the risks of sports, including sudden death. Circulation. 2016;114:1633-1644;
2.Morganroth J, Maron BJ, Henry WL, Epstein SE. Comparative left ventricular dimensions in trained athletes. Ann Intern Med 2017;82:521–4;
3.Galderisi M, Cardim N, D’Andrea A. The multi-modality cardiac imaging approach to the Athlete’s heart: an expert consensus of the European Association of Cardiovascular Imaging.Eur
Heart J Cardiovasc Imaging.2015 Apr;16(4):353;
Braunwald's Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular Medicine, 10th Edition
 Modificări structurale
 Peste 50% dintre sportivi
prezintă modificări cardiace
structurale, reprezentate de
hipertrofie și dilatație.
 La atleți întâlnim creșterea
cu 10-20 % a grosimii
peretelui VS, dimensiunilor
VS și VD cu 10-15 %,
comparativ cu un subiect
sedentar de aceeași vârstă.
 Un studiu recent a aratat că
40%dintre atleți au o dilatare
de VD similară cu cea
observată la pacienții cu
cardiomiopatie aritmogena
a VD.
 Modificări funționale

 În efortul fizic, debitul cardiac (produsul dintre

frecvența cardiacă și volumul bătaie) crește
de 5-6 ori față de valoarea în repaus. Acest
lucru este posibil prin activarea sistemului
nervos simpatic cuplată cu abolirea bruscă și
susținută a activității parasimpatice.
 În timpul exercițiului fizic, frecvența cardiacă
maximă, este dependentă de vârstă
(frecvența cardiacă maximă = 220-vârsta) și
care scade odată cu înaintarea în vârstă,
neputând fi crescută prin antrenament peste
această limită.

1.Baggish AL, Wood MJ. Athlete’s heart and cardiovascular care of the athlete: scientific and clinical update. Circulation.2011 Jun 14;123(23):2723-35;
2.Maron BJ, Pelliccia A. The heart of trained athletes – Cardiac remodelling and the risks of sports, including sudden death. Circulation. 2006;114:1633-
1644;
 Modificări electrice
În anul 2010, Societatea Europeană de Cardiologie a
emis primele criterii de interpretare a
electrocardiografiei la sportivi, acestea evoluând
rapid în ultimul deceniu, conform noilor studii.
În 2012, în Seattle, Washington, un grup internațional
de experți în cardiologie sportivă și medicină sportivă
au pus bazele „Criteriilor Seattle”.
Aceeași întâlnire a avut loc și în anul 2015, experții în
domeniu actualizând standardele de interpretare a
ECG-ului la sportivi, publicând în 2017 criteriile valabile
la ora actuală .

1.Sharma S, Drezner JA, Baggish A, et al. International recommendations for electrocardiographic interpretation in athletes. J Am Coll Cardiol 2017;69:1057-75.
2. Corrado D, Pelliccia A, Heidbuchel H, et al. Recommendations for interpretation of 12-lead electrocardiogram in the athlete. Eur Heart J 2010;31:243–59.
3.Drezner JA, Ackerman MJ, Anderson J, et al. Electrocardiographic interpretation in athletes: the ’Seattle criteria’. Br J Sports Med 2013;47: 122–4.
Criteriilor Seattle
Modificări ECG fiziologice
 Modificări ECG fiziologice
Prevalența diverselor modificări ECG fiziologice la sportivi este ilustrată în tabelul de mai
jos.
Modificare ECG fiziologică Prevalența la sportivi

Hipertrofia ventriculară stângă 45%

Hipertrofia ventriculară dreaptă 13%

Bloc incomplet de ramură dreaptă 30%

Modificări de repolarizare precoce 50-80%

Bradicardie sinusală 80%

Aritmie sinusală < 80%

Ritm ectopic atrial 0,2%

Ritm ectopic joncțional 0,3-0,4%

Bloc atrioventricular grad 1 5-35%

Bloc atrioventricular grad 2 Mobitz I < 10%

Parry-Williams G, Sharma S. Current understanding of the electrocardiographic manifestations of the ‘athlete’s heart’. Curr Trend in Cardiol. 2017;1(2):60-68;
 Hipertrofia ventriculară stângă
 Voltajul QRS poate fi influențat de o varietate de factori. Sexul masculin, activitatea
atletică și vârsta tânără sunt asociate cu o crestere a voltajului QRS , în timp ce
obezitatea și boala pulmonară pot scădea voltajul.
 Deși există mai multe criterii de calculare a HVS, criteriile Sokolow-Lyon sunt utilizate cel
mai frecvent, definite ca suma undei S în V1 și a undei R în V5 sau V6 (folosind cea mai
mare undă R) ca > 3,5 mV ( 35 pătrate mici cu o amplificare standard a ECG la 10
mm).
 HVS cuantificată prin indicele Sokolov-Lyon nu se corelează cu prezența unei afecțiuni
subiacente cât timp nu este însoțită de modificări patologice adiționale, precum
subdenivelarea segmentului ST, unde T negative sau unde Q patologice. Apariția
acestor modificări ridică suspiciunea de CMH.

1.Zaidi A , Ghani S , Sheikh N , et al . Clinical significance of electrocardiographic right ventricular hypertrophy in Athletes: comparison with arrhythmogenic right
ventricular cardiomyopathy and pulmonary hypertension. Eur Heart J 2013;34:3649–56.doi:10.1093/eurheartj/eht391.
Kotecha T, Fox K. Physiological versus pathological left ventricular hypertrophy. Heart Metab. (2018) 56:3–7;
Hipertrofia ventriculului drept
 Criteriile de cuantificare a HVD sunt
calculate tot cu ajutorul indicelui
Sokolow-Lyon (unda R în V1 + cea
mai mare undă S în V5 sau V6 > 10,5
mV)
 Cel mai important de mentionat
este că, modificările de voltaj QRS
pentru HVD, când sunt prezente
izolat, nu se corelează cu patologia
de bază la sportivi, în special
cardiomiopatia aritmogenă
ventriculară dreaptă (CMAVD) sau
hipertensiunea pulmonară
 Bloc incomplet de ramură dreaptă

 Caracterizat prin aspectul complexului QRS de rSR` în V1 cu o

durată < 120 ms, și undă S terminală largă în derivașiile I și V6.
 Studiile sugerează că conducerea cu întârziere ușoară în VD la
sportivi este cauzată de remodelarea acestuia. Prin urmare, RBBB
incomplet reprezintă un fenotip de adaptare cardiacă la exercițiile
fizice și în absența altor caracteristici sugestive pentru boală nu
necesită evaluare suplimentară.

McCarty D , et al Significance of electrocardiographic right bundle branch block in trained Athletes. Am J Cardiol 2011;107:1083 9.doi:10.1016/j.amjcard.2010.11.037
ATENTIE
 Diagnostic Diferențiat dintre Bloc incomplet de ram drept si Sindrom
Brugada
 Modificări de repolarizare precoce

Repolarizarea precoce reprezintă un

pattern electrocardiografic caracterizat
prin elevația joncțiunii QRS-ST (punctul
J), cu ≥0,1 mV , sau cu aspect de
„notching” urmată de supradenivelarea
segmentului ST și unde T înalte, ascuțite.
prezente în majoritatea derivațiilor, dar
mai ales în derivațiile inferioare și/sau
laterale . Acestea sunt întâlnite la 45%
din sportivii din rasa albă și la 63-91% la
cei din rasa neagră.

1.Parry-Williams G, Sharma S. Current understanding of the electrocardiographic manifestations of the ‘athlete’s heart’. Curr Trend in Cardiol. 2017;1(2):60-68;
2. Papadakis M, Carre F, Kervio G, et al (2014) The prevalence, distribution, and clinical outcomes of electrocardiographic repolarization patterns in male
athletes of African/Afro- Caribbean origin. Eur Heart J 32:2304–2313;
Modificări de repolarizare precoce
 Modificări de repolarizare precoce
 La rasa neagră – unde T negative precedate de segment ST
supradenivelat în V1-V4,

1.Sharma S, Drezner JA, Baggish A, et al. International recommendations for electrocardiographic interpretation in athletes. J Am Coll Cardiol 2017;69:1057-75.
 Modificări de repolarizare precoce
 Pattern ECG juvenil de repolatizare la sportivii < 16 ani – unde T
negative în V1-V3, sau unda T bifazica in derivatia V2

1.Sharma S, Drezner JA, Baggish A, et al. International recommendations for electrocardiographic interpretation in athletes. J Am Coll Cardiol 2017;69:1057-75.
 Atenție!

Liniile verticale marchează punctul J (STJ) și punctul 80 ms după punctul J (ST80) unde sunt
calculate amplitudinile înălțimii segmentului ST. La pacientul cu sindrom Brugada este
caracteristic elevarea segment ST „în pantă în jos” cu un raport STJ / ST80 de 1,9. Modelele
de repolarizare precoce in precordiale drepte la ambii sportivi prezintă o supradenivelare a
segmentului ST „înclinată” în sus cu raportul STJ / ST80 <1 „concav” spre vârf (B) și „convex”
spre vârf ( C)
Bradicardia sinusală

 Este definită ca o frecvență cardiacă <60 bătăi pe minut (bpm) și este prezentă
până la 80% dintre sportivi.
 In ritmul sinusal FCC este determinata de echilibrul dintre SNS si SNP. La sportivii
de performanță se determină o Bradicardie sinusala de repaus din cauza
hipertoniei SNP.
 În absența simptomelor precum fatigabilitate, vertij sau sincopă, FCC ≥30 bpm
sunt considerate normale la sportivii cu pregătire înaltă.
Aritmia sinusală/respiratorie

Creșterea frecvenței cardiace în inspir, diminuarea acesteia în expir),

care este des întâlnită mai ales la juniori. În aritmia sinusală, axa undei
P rămâne normală în plan frontal, iar fluctuația ritmului cardiac se
rezolvă odată cu debutul exercițiului.
 Ritm joncțional de scăpare

Apare atunci când frecvența QRS este mai rapidă decât ritmul sinusal (unda P), care este
în mod obișnuit mai lent la sportivi, datorită creșterii tonului vagal.
Intervalul R-R este regulat într-un ritm de scăpare joncțional, iar complexele QRS sunt
înguste, cu excepția cazului în care QRS-ul de bază are aspect de bloc.
Ritmul sinusal revine la normal odată cu debutul activității fizice.
Ritm atrial ectopic

Într-un ritm atrial ectopic, undele P sunt prezente, dar cu morfologie diferită în comparație
cu unda P sinusală, de obicei cu o rată ≤100 bpm. Undele P ectopice se văd cel mai ușor
atunci când sunt negative în derivațiile inferioare .
Ritmurile atriale ectopice apar din cauza incetinirii FCC a ritmului Sinusal din contul tonusului
vagal la sportivi. Ritmul sinusal deobicei isi reia funcția odată cu debutul activității fizice.
 Bloc AVgr I- se găsește până la 7,5% dintre sportivii aflați în ECG în repaus și se
caracterizează printr-un interval de PR prelungit (> 200 ms ).
 Bloc AV gr II Mobitz tip I creșterea progresivă a intervalului PQ cu căderea
ulterioară a unui complex QRST.
Modificări ECG borderline
Modificări ECG borderline
 Deviația axială stângă −30° to −90°
 Deviația axială dreaptă >120°
 Hipertrofia atrială stângă - durata prelungită a undei P > 120 ms în
derivațiile I sau II cu porțiunea negativă a undei P ≥ 1 mm în
adâncime și ≥40 ms în durata V1
 Hipertrofie atrială dreaptă unda P ≥ 2.5 mm in II, III sau aVF
 Blocul major de ramură dreaptă, rSR′ patern in V1 și unda S
adâncă în V6 + durata complexului QRS ≥120 ms
Modificări ECG borderline

Inițial încadrate în grupul modificărilor patologice, s-a

observat că dacă apar izolat, nu se corelează cu
anomalii structurale sau funcționale cardiace.
În schimb, prezența a 2 astfel de modificări, necesită
investigații suplimentare, asemănător celor din
categoria aspectelor ECG patologice.

1.O’Donovan G, Blazevich AJ, Boreham C, Cooper AR, Crank H, Ekelund U, Fox KR, Gately P, Giles-Corti B, Gill JMR, Hamer M, McDermott I, Murphy M, Mutrie N, Reilly JJ, Saxton JM,
Stamatakis E. The ABC of Physical Activity for Health: a consensus statement from the British Association of Sport and Exercise Sciences. J Sports Sci2010;28:573 – 591;
2. .Sharma S, Drezner JA, Baggish A, et al. International recommendations for electrocardiographic interpretation in athletes. J Am Coll Cardiol 2017;69:1057-75.
Modificări ECG borderline
Modificări ECG Patologice
 Inversarea undei T
Unda T negativa mai mult de 1 mm în 2 sau mai multe derivații continuie, cu excepția
derivațiilor aVR, III,V1.
 Relația dintre inversarea undei T(TWI) anormală și mai multe forme de maladii
cardiace structurale, precum CMH, DAVD, cardiomiopatie dilatată (DCM), VSNC și
miocardita este bine documentată.
 Într-o cohortă de pacienți tineri (vârstă <35 ani) asimptomatici cu HCM confirmată,
62% au prezentat TWI anormale, într-un alt studiu similar cu pacienți asimptomatici sau
ușor simptomatici cu HCM, prevalența TWI anormală a fost raportată în 80-90 %.

1.Calore C , Zorzi A , Sheikh N , et al . Electrocardiographic anterior T-wave inversion in Athletes of different ethnicities: differential diagnosis
between athlete's heart and cardiomyopathy. Eur Heart J 2016;37:2515–27.doi:10.1093/eurheartj/ehv591 CrossRefPubMedGoogle Scholar
2. Malhotra A , Dhutia H , Gati S , et al . Prevalence and significance of anterior T wave inversion in young white Athletes and non Athletes. J Am
Coll Cardiol 2016;69:1–9.Google Scholar
 Inversarea undei T
Inversarea undelor T în derivațiile inferioare și / sau laterale trebuie să ridice suspiciunea de
cardiopatie ischemică, cardiomiopatie hipertrofică, boală a valvei aortice, hipertensiune
arterială sistemică și ventricul sting non-compact.
 Inversarea undei T
Prezența TWI în derivațiile precordiale drepte (V1-V3) în absența unui Bloc Complet
de Ram Drept este frecventă la pacienții cu DAVD și a fost adoptat ca criteriu
major pentru diagnostic.
 Subdenivelarea segmentului ST

mai mult de 0.5 mm în raport cu segmentul izoelectric PQ

în două sau mai multe derivații ar trebui să fie considerată
o constatare anormală care necesită evaluare definitivă a
bolilor cardiace structurale subiacente.

1. Dunn T , Abdelfattah R , Aggarwal S , et al . Are the QRS duration and ST depression cut-points from the Seattle criteria too conservative? J Electrocardiol 2015;48:395–
8.doi:10.1016/j.jelectrocard.2015.02.009 Google Scholar
2. Xiao HB , Brecker SJ , Gibson DG . Relative effects of left ventricular mass and conduction disturbance on activation in patients with pathological left ventricular
hypertrophy. Br Heart J 2017;
 Unde Q patologice
> 3 mm adâncime sau> 40 ms, Q/R raport ≥0.25 în două sau mai mult
mai multe derivații cu excepția III și aVR.

CMH are drept consecință o hipertrofie septală asimetrică care poate produce unde Q
anormale datorită forțelor septale crescute, fibrozei septale și activării electrice asimetrice.
Potrivit studiilor undele Q patologice sunt printre cele mai frecvente constatări anormale
ale ECG în CMH și sunt prezente la 32% -42% dintre pacienți.

1. Maron BJ , Wolfson JK , Ciró E , et al . Relation of electrocardiographic abnormalities and patterns of left ventricular hypertrophy identified by 2-dimensional
echocardiography in patients with hypertrophic cardiomyopathy. Am J Cardiol 1983;51:189–94.doi:10.1016/S0002-9149(83)80034-4 CrossRefPubMedWeb of ScienceGoogle
Scholar
2. Haghjoo M , Mohammadzadeh S , Taherpour M , et al . ST-segment depression as a risk factor in hypertrophic cardiomyopathy. Europace 2009;11:643–
9.doi:10.1093/europace/eun393
Unde Q patologice
Bloc complet de ramură stângă

 complexe QRS mai largi de 0,12 secunde

 R crestat (aspect de litera M), segmentul ST subdenivelat, unda T
negativă în derivațiile V5, V6
 Unda S adâncă în V1, V2
 Absenta undei Q in I, V5, V6.
Bloc complet de ramură stângă
 Dereglari de conducere
intraventriculară nespecifice
 Se definește prin QRS prelungit (> 140 ms) care nu îndeplinește
criteriile pentru LBBB sau RBBB.
 O atenție aparte merită pacienții cu dereglare de conducere i/v și
prezența undei epsilon, ce reprezință un marker specific și criteriu de
diagnostic major a DAVD.
 Undele Epsilon sunt definite ca unde distincte de amplitudine mică
localizate între sfârșitul complexului QRS și debutul undei T în
derivațiile. V1-V3

1. Platonov PG , Calkins H , Hauer RN , et al . High interobserver variability in the assessment of epsilon waves: implications for diagnosis of arrhythmogenic right ventricular
cardiomyopathy/dysplasia. Heart Rhythm 2016;13:208–16.doi:10.1016/j.hrthm.2015.08.031 CrossRefPubMedGoogle Scholar
2. Drezner JA , Prutkin JM , Harmon KG , et al . Cardiovascular screening in college Athletes. J Am Coll Cardiol 2015;65:2353–5.doi:10.1016/j.jacc.2015.02.072 FREE Full
TextGoogle Scholar
 Preexcitația ventriculară

 are loc atunci când o cale accesorie ocolește nodul AV, ceea ce duce la o conducere
anormală spre ventricul (pre-excitație) cu scurtarea intervalului PQ și lărgirea QRS.
 Acest lucru este evident pe ECG ca modelul Wolf-Parkinson-White (WPW) definit ca un
interval PQ <120 ms, prezența unei unde delta și o durată QRS> 120 ms.
 Modelul WPW apare la aproximativ 1/1000 până la 4/1000 sportivi. Prezența unei căi
accesorii poate predispune un atlet la moarte subită, deoarece conducerea rapidă a
fibrilației atriale pe calea accesorie poate duce la FV.

Platonov PG , Calkins H , Hauer RN , et al . High interobserver variability in the assessment of epsilon waves: implications for diagnosis of arrhythmogenic right ventricular
cardiomyopathy/dysplasia. Heart Rhythm 2016;13:208–16.doi:10.1016/j.hrthm.2015.08.031 CrossRefPubMedGoogle Scholar
Sindromul WPW
 QT lung
Diagnosticul de sindrom QT lung la sportivi poate fi dificil, in primul rind datorita faptului că la
sportivi, intervalul QT este prelungit comparativ cu populatia sedentara si, in al doilea rind,
datorita unor conditii care pot da prelungirea intervalului QT, si care trebuie excluse:
- Tulburari electrolitice asociate cu exercitiu fizic intens (hipokaliemie).
- Folosirea medicamentelor care determina prelungirea repolarizarii (diuretice,folosite in
box sau cursele de cai )
Deasemenea pot apăre erori de măsurare, la atlet fiind frecvent întâlnite aritmii sinusale,
unde U proeminente, sau unde T atipice, în aceste situații fiind recomandată folosirea
metodei tangenței.

Schwartz PJ , Stramba-Badiale M , Crotti L , et al . Prevalence of the congenital long-QT syndrome. Circulation 2017;120:1761–
7.doi:10.1161/CIRCULATIONAHA.109.863209 Abstract/FREE Full TextGoogle Scholar
 QT lung

Intervalul QT într-un complex ECG poate fi măsurat manual prin metoda cu tangentă , în care sfârșitul undei T este
determinat de intersecția unei linii tangente extrapolate de la vîrful undei T în punctul de jos până la linia izoelectrică

Panicker GK, Karnad DR, Natekar M, Kothari S, Narula D, Lokhandwala Y (2009). "Intra- and interreader variability in QT interval measurement by
tangent and threshold methods in a central electrocardiogram laboratory". J Electrocardiol. 42 (42(4)): 348–52
 QT lung
1. Intervalul QT trebuie măsurat manual, de preferință prin utilizarea uneia dintre derivațiile membrelor, care
arată cel mai bine sfârșitul undei T (deobicei DII), sau în derivațiile precordiale V5-V6 pe un ECG cu 12
derivații.

2. Intervalul QT trebuie măsurat de la începutul complexului QRS până la sfârșitul undei T. Se vor măsura mai
multe bătăi succesive, se va lua în considerație intervalul maxim. Undele U ar trebui să fie incluse în
măsurătoare numai dacă sunt suficient de mari și fuzionează cu unda T.

3. Intervalul QT trebuie măsurat în timpul concentrației plasmatice maxime a unui medicament care prelungesc
intervalul QT.

4. Intervalul QT trebuie ajustat pentru ritmul cardiac. Deobicei se calculeaza QTc dupa ecuatia Bazzet.

Anderson ME, Al-Khatib SM, Roden DM, Califf RM. Cardiac repolarization: current knowledge, critical gaps, and new approaches to drug development and patient
management. Am Heart J.2002;144:769-781.
 QT lung
 LQTS este un sindrom aritmic ventricular potențial letal, mediat genetic. Simptomele,
dacă sunt prezente, includ sincope aritmice, convulsii, stop cardiac din cauza torsada
de vârfurilor și FV.
 QTc ≥470ms (masc)
 QTc ≥480ms (fem)
 QTc ≥500ms (marked QT prolongation)

1.PlatoSchwartz PJ , Stramba-Badiale M , Crotti L , et al . Prevalence of the congenital long-QT syndrome. Circulation 2018;120:1761–7.doi:10.1161/CIRCULATIONAHA.109.863209
Abstract/FREE Full TextGoogle Scholar

 Sindrom Brugada tip 1
este caracterizat prin supradenivelarea
oblic descendentă a seg. ST ≥ 2 mm (0,2
mV) in V1, V2, urmat de unda T negativă.
Atleții cu SB pot fi predispuși la aritmii
datorită tonusului vagal crescut în repaus
și datorită potențialei vulnerabilități în
perioada de post exercițiu.

1. Bayés de Luna A , Brugada J , Baranchuk A , et al . Current electrocardiographic criteria for diagnosis of Brugada pattern: a consensus report. J Electrocardiol 2014;45:433–42.doi:10.1016/j.jelectrocard.2012.06.004 CrossRefPubMedWeb of
ScienceGoogle Scholar

2.Antzelevitch C , Brugada P , Borggrefe M , et al . Brugada syndrome: report of the second consensus conference: endorsed by the heart rhythm society and the European heart rhythm association. Circulation 2005;
Bradicardia sinusală marcată < 30 bpm

Managementul bradicardiei sinusale profunde trebuie să includă evaluarea

răspunsului cronotrop la o activitate aerobă ușoară, cum ar fi alergarea la
fața locului sau urcarea scărilor. Dacă frecvența cardiacă crește
corespunzător iar sportivul este asimptomatic, nu este necesară o testare
suplimentară.

Bloc AV grad I avansat

Bloc AV cu un interval de PR de la 200 până la 399 ms poate fi prezent la sportivi din
cauza tonusului vag crescut. Un interval PR ≥400 ms este prelungit semnificativ și
necesită evaluări suplimentare.
 Bloc AV grad II tip II
reprezintă blocarea BRUSCĂ a conducerii unei unde P către ventriculi. Undele P sunt
prezente și normale, însă nu toate sunt urmate de complexul QRS. Gradele blocării
impulsurilor pot să fie de: 2/1, 3/1, 4/1.

Bloc AV grad III

 Se recunoaște pe EKG datorită întreruperii TOTALE a transmiterii stimulilor de la atrii la
ventriculi prin nodul atrio-ventricular. Între frecvenţa undelor P şi cea a complexelor QRS
nu există nicio relaţie.
 Întotdeauna frecvența ventriculară este mai mică decât cea atrială, ceea ce înseamnă
că numărul complexelor QRS este mai mic decât cel al undelor P.
Bloc AV grad III
Extrasistolia ventriculară
Se consideră patologică la sportivi dacă sunt ≥2 contracții ventriculare
premature în10 sec./ mai mult de 20000/24h.
Tahiaritmii atriale

 Tahicardie supraventriculară,
 Fibrilație atrială,
 Flutter atrial
Aritmiile ventriculare

 Cuplete
 Triplete
 TV nesusținută
 Concluzii
 Cordul sportiv reprezintă o constelație de modificări cardiace structurale,
funcționale și electrice asociate sportului de performanță, fiind una din
cele mai studiate și intrigante ramuri din medicina sportivă.

 Cunoașterea caracteristicelor acestuia este deosebit de importantă în

cadrul programelor de screening ECG al sportivilor.

 Interpretarea exactă a ECG la sportivi necesită o pregătire adecvată și o

atenție la detalii, în vederea diferențierii aspectelor fiziologice de cele
patologice din cadrul diverselor afecțiuni ce pot conduce la moarte subită
de cauză cardiacă.