W Algebra « |. MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA ELEMENTE DE ALGEBRA di} MULTIMEA NUMERELOR REALE 1.1. OPERATI ALGEBRICE CU NUMERE REALE Din clasele anterioare sunt cunoscute urmatoarele multimi de numere: a) multimea numerelor naturale: N={0. 1. 2. .... 1m. ...}: nw —2,-L0,12,3,..., b) multimea numerelor intregi: c) multimea numerelor rationale: @ = fe a.ber.brol: d) multimea numerelor irationale: R \ Q; e) multimea numerelor reale: R. Intre multimile de numere enumerate exista urmatoarele relatit: QU(R\ Q)=R, Qn(R\ Q)=2,NcEcQcR Pe multimea numerelor reale s-au definit doua operatii algebrice: aduna- rea si inmultirea. Adunarea Operatia de adunare pe © asociaza oricarei perechi (x, y) de numere reale un unic numar real; notat x + y si numit suma lui x cu y. PROPRIETATI Pentru orice numere reale a, b, ¢ au loc urmatoarele proprietati: @ a+b=b+a (adunarea este comutativa); © (a+b)+c=a+(b+c) (adunarea este asociativa): © a+0=0+a (0 este element neutru pentru adunare); @ a+(-a)=(-a)+a=0 (orice numar real a are un opus, -a).eure te ‘ULTIMI $I ELEMENTE DE fooick MATEMATICA inmultirea Operatia de inmultire pe R asociaza oricarei perechi (a, b), de numere reale un unie numar real, notat @*b sau@b, numit produsul Jui acu b. s+ PROPRIETATI Pentru orice numere reale a, b, c au loc proprietatile: w ab = ba (inmultirea este comutativa); & (ab)c=a(be) (inmultirea este asociativa); «© a-]=l-a=a (1 esteelement neutru pentru inmultire); ii o ace -a=1, pentru a #0 (orice numar a+0 are un invert a aoa Cele doua operatii cu numére reale sunt legaté prin proprietatea de iuiy Late a inmulfirii fata de adunare: a(b+c)=ab+ac. ‘ . OBSERVATII Raca a, beR, se defineste diferenta dintre a si b, notata a-b, prin egalitatea a -b = a+(-b) (suma lui a cu opusul lui b). Daca a, beR si b¥0, se defineste eftul dintre a si b; notat = sau a:b, prin egalitatea <= a 4 (a inmultit cu inversul lut b). Din proprictatile celor doua operatit algebrice se obfin urmatoarele reguli de calcul cu numere reale, valabile pentru orice numere reale a, b, c: & a-0=0-a; % (-a)b=a(-b)=-ab (-a)(-b) = ab; } (regula semnelor); © a(b-c)=ab~ac (distributivitatea inmultirii fata de scddere). ¢} Pentru aeR si neN se definesc; l-aza,2-a=ata,3:a=2ata, at n-a=(n-l)ata . a,a? =a-a,a°=a’-a,...,a"=a"'-a (puterea cu exponent natural). e Pentru aeR’ si neN se definesc: a=lLa’ 1 gr (Puterea cu exponent intreg). Din proprietatile inmulfirit numerelor reale se deduc urmatoarele reguli de calcul cu puteri cu exponent intreg. Fie a, be R’ si m, neZ. Atunci au loc egalitatile: 1) a™-a® =a™"; 3) (a")" =a™: Be 2) =a™™; 4) a™-b™ e ab)". 6_ MULTI ELEVATE TE “OGICA MATEMATICE f) Fie a un numiar real pozitiv. Radacina pitrata (radicalul) a numarulut real pozitiv a, notata Va, este numarul real pozitiv al cdrui patrat este egal cu a. Asadar Va verifica relatiile: Ja > 0, (Ja)' =a, (a>0). Pentru a =0, YO =0. CAteva regull de calcul cu radicali Fie a, b numere reale pozitive. Atunci au loc egalitatile: a) Ja - Vb = Jab: ©) (Va)" = Va". nex: b) 4. = es * _ d)introducerea unut factor sub radical: xvb = ‘ ‘ EXERCITII $1 PROBLEME os —==== EXERSARE 4, SA se arate cA pentru oricare a,beR |) a (e+2)-8: a (ox+ v3) -27: avem: ° . a) (a+b)? =a? + 2ab+b?; @) (V@x-1)' -32x"; 9 a®-b*; b) (ab)? = a? - 2ab + b?; @ x?-28x+3-(y-2V3)"; ehiat pn (gb) (aby 1) 14a 400? +1006? -1. @) (a+b)? =a9 +b? + Sab(a+b); 1:5, Sd se arate ch: i ©) (a—b)® =a° — b° - 3ab(a-b). a) Ox? +97 4 42x-4y +85 =2 > g B2. SA se calculeze: (2x-y)*; (4+2x); (242 -0)(2v +00): (E+ay): (-42)': (3=-2y +B)". 3. SA se arate cA pentru orice a, be Q avem: a) 2° b? =(a—b)(a? + ab +4); Ga se efectueze: -3 b) a3 +b? = (a+b)(a? ab +b?), ®) (v8): (V8*)-9. J) (+) ; ++, Descompuneti in factori: { -3,4(1) (4)? 4) (Se)? (243): ») [exes “27,8 -($) ova) b))(Bx+ 5)? -(x+1)?; (ah aMi Algebra © 1, MULTIMI $I ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA c) [-1.2(8) + 0,1(4)]- [12-1,1(5) - E8.Se considera numerele reale a gi b cu a+b=12 gi ab=24. Sa se calculez -1,8(4)]. a) a+ b%, a2 +b, at edt, a +e; E7. Cu cft este egala media aritmeticé m,, b) media geometrica. m, gl media armo- nich m, @ mumereior 7, oe EQ. Si se arate ci dacé a,b, ce R, atunel: # x-[5.(6)-15.0.78] ea a) a2 +b? 462 4ab+be+ea = =2{la+vy +(b+e)* +(e+a)?]s ay? 27 » x-(92)' +/08@) 0.0(3) st -8(a+b)(b+e)(c +a): 7 sy c) a° +b® +09 -Sabe =(a+b+e)- 73s [o12s-0.28+(-ay*] "7 {at sb? +e? —ab-be-ca). 7 1.2. ORDONAREA NUMERELOR REALE -Reamintim cA axa numerelor (axa numerelor reale) este o dreapta pe care s-a ales 0 origine O, un segment unitate si un sens numit sensul pozitiv. Este cunoscut ca fiec&rui numar real a i se poate asocia un punct A pe axa numerelor, pentru care a reprezinta abscisa acestuia si scriem A(a). De exemplu, numerelor reale 0,5, -V3, V5 li se asociaza pe axa numerelor punctele M, N, respectiv P (figura 1). as N o™M Po tao 3 0 05 & Figura 1 in acest fel ne putem imagina numerele reale ca puncte ale axel numerelor. Fie a si b numere reale carora le corespund punctele A si B pe axa numerelor. Spunem ca a este mai mic decat b si scriem a a st se citeste .b este mai mare decat a. a - Numerele reale x care corespund punctelor axei aflate la dreapta originii se numescnumere pozitive si se foloseste notatia x >O (figura 3). ~~ Ny) fe} M(x) +0 — OH oT Figura 3 8a M Algebra ¢ |, MULTIMI $I ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA Numerele reale y care corespund punctelor axei aflate la stanga originii se numesc numere negative si se foloseste notatia y <0 (figura 3). > PROPRIETATI Relatia .<" definita pe R are proprietatile: © Legea de trihotomie Oricare ar fi numerele reale a, b are loc una si numai una dintre relatiile: ab. © Proprietatea de tranzitivitate Daca numerele a, b, ce R satisfac relatiile a OBSERVATII Din legea de trihotomie rezulta ca daca a nu este mai mare decat b, atunci a poate fi mai mic decat b sau egal cu b si se scrie a -b; ¢daca a>*>=—) Fie a, b, ¢ numere reale pozitive. 84 se || A2. Daci a, b, c sunt numere reale pozitive, demonstreze ca: 54 se demonstreze ca: ab, a) (a+b)(b+e)(e+a) 2 Babe; b) a(b? +07) +b(a? +e?) + +e(a? +b?) > Gabe: sm. |Algebra e |, MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MAT. ©) 2(a? +b? +6) 2 (a+ b)ab+ ‘A4. Fie a), 82, ..,8, numere pozitive cu suma 1. SA se arate cf: +(b+e)be + (a +0)ac: 7 a, Bata 4) a? +b? 407 2ab+ac+be. Mite, Oates AS. Fle aj, a2,...,8, numere pozitive. sa || ») (9 (82 +85 +--+2_) + Ja se arate ci test Janda S a,, numere pozitive cu pro- (1 +2 +. +89): dusul 1. S& se arate c (1+ay)(1+ag).(1+a,) 22% 1.3. MODULUL UNUI NUMAR REAL Sa consideram pe axa numerelor reale punctele A(2), B(-2), C(vi0) si p(-Vi0). B(-2) 0(0) A(2) D(-vi0) Avem ca OA = OB =2 si OC=OD=VI0. Mai,general, daca M(a) si N(-a) sunt puncte pe axa numericd, ele sunt simetrice fata de originea O(0) si d(O, M)=d(O, N). c(vi0) > DEFINITIE > Se numeste modulul sau valoaree absoluta a numérului real a distanta masurata pe axa numerica de la origine la punctul corespunzator numarului a si se noteaza |al. ‘a, daca a0 ‘Asadar, [p= i daca. a <0" te Exemple * F5}= 3: |-V00]~ 19: o|~8: =o: 2] 8:]-0, ay)= > OBSERVATIE Din definitia modulului unui numéar real rezulta cu usurinta urmatoarele proprietati: a) |al>0. VaeR; b) [a|=0 daca si numai daca a = 0; rt ©) |aj= max (-a, a) (cel mai mare dintre numerele a si ~a); 4) |-al=|a]. vaer.@ Algebra © 1, MULTIMI $I ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA B(-a) ° A(a) jy OA= 0B Alte proprietati ale modulului unui gymar real sunt euprinse in teore- mele care urmeaza. WTEQREMA 1 1. Trebuie discutate urmatoarele patru cazuri: a) Dacd a>0, b>0, atunci a+b 20 si inegalitatea devine egalitate: ja+bl=a+b=l[al+|b]. b) Daca a <0, b<0, atunct a+b<0 si inegalitatea devine egalitate: ja+b]=-a-b=|al+|b]. ¢) Daca a>0, b<0, atunci Daca a+b20, atunci |a + b| a si |bl[=-b. +b) Consideram ca |a| 0. 2. Necesitatea (<=) Consideram ipoteza -c 0, atuncl [al=a_ si din (1) se obtine ca [al a s-c sau a 2c. + Demonstrati teorema 2, inlocuind inegalitatile <, > cu <, respectiv >. Evercilit reyolvate 1. Pentru orice numar real a avem ca: Va” =|a|. a) Daca O0,(3-a)21>0 si 2a-7<-3<0, (1). Expresia se scrie succesiv: = \(a-2)' + (2+ a)’ - (8a) + (2a-7/ = +2a-7|=(-a+2)+(2+a)-(3-a)+(2a+7)=8-a. =2]+|2+a|-|3-al+ 13ele a “ SiN ATi. 2 Te CATEMATICA b) Analizam expresiile de sub radical si avem: y? -4y2y +12=(y-2V2) +424, vyeR 5t* + 40t + 89=5(t? +8t+16)+9=5(t+4) +929 vteR Rezulta ca Vy? ~4\2y +12 + ot +400 +89 2243-5, Vy. ter «2. Daca a, b, ce \ {0} sa se demonstreze ca: a) 22, P=c, e-al_la-b b-e c-a b ca py (2221. [b=2), [ae] |a-b) fb=e| Jo-aj_ b ellall. a) Prin calcul algebric se obtine succesiv: jab(a ~ b) + b’e~c?b+c?a ~a2c ja-b b-c c-a Ba Pae, Sa © a abe aba ~b) ~c(a? -b?) +c? (ab) (a-b)(ab-ac-be+c?) abe |(a—b)(b~c)(a-c) abe b) Se folosesc proprietatile modulului: x+y +a|s[x|elyl+ la. ¥ x, y, ze si fxye|~[xl-ly|+| abe jab b-c c-a c a b ja—b) |b-c] Jc-al |a-b b-c_ c-alsila-b b-c c Avem: |S—7| 4 +[——J2 [F278 , foals c a b c a b 6 a ad Je-al c a b | EXERCITI SI PR. = = EXERSARE Sa se determine numerele reale care verifica expresiile: ») |x(x-2)-(x-3)'|=3; 9) [al= 8: ») el ©) \2-x)(x+2)+(x+9) ©) |-y|=2: @) ja+3j=3; | > i” e)|-x-4)=5; 9 [3 -6y|=12; @) [=-4) +(3-s) axe 3) <2: on «h) (x-2)(4~y)|-0. i ¢)) 4x? + ox - 9| =0; $4 se determine numerele intregi care | NQle+ a? -(x-2))| verifica egalitatile: | a E+ S583) 38, | ob 2 15,wal £3. Sa se determine numerele reale care ‘werthes iniegalttapite: | a) 2x +3|- 42 -(2x +5) a) [3x -2| <0; b) [4 - 6x] <0; e|-2 7-2 1 ©) fx] < 3; TWBx-4/-5 50; (2 =< €) |y-2)> 0; f fa +5|20; a [* F +9|>0. © Xe 3h |, -3|_8; . 4 Sa se rezolve inecuatille: 2|" 2) sf 2] 8° a) fatto 3. men's 4) 4}2x|-7,1(6) = Siex|-3; 5h aati _ @) fox+45|=[sx +15); 12 i |x? - 9] + fr +3|=0; 1 qo 20h g) (x? -10x +25) +5)x-5|= samen h) (25x? - 30x +9 = Jox” +242 +16. APROFUNDARE- - 41. Dacd acN gi beZ\N, si se serie sub Fie a, b, ¢ numere reale pozitive. Si se arate ca: forma mai simpla expresi feat [ , (2 (ab + be + e8 ol & (a+)? (2a +1)" - \(b-a)*. 2 Daca -2sb<-1, sd se xezolve ecuatia: ' yb +1)? - lb +2)? + (3-20)? = = \{(v-3). AS, Dac x <0 si se rezolve ecuatia: fx? + 9|- fox -2|~Y(x-3)? + +\(2- x) - Ve" - (2x? - A4.Fle x,yeR astfel incdt |y-2x-7)<3 || SA se demonstreze ci: gi [4-Syjs2. Sise arate cd 4sx+ysL a Ltr 22, a+etxy) @ i: x+y+z+atayz » = jn +a” (xy +xz +z) As Fle x, 6P sia ¢{-2,0,1},4 1 Si se arate cf yx, + a2%2 +. a <|ail+ [ea] +--+ bral 15,APROXISIARI PRIN LIPSA SAU PRIN ADAOS In clasele anterioare s-a stabilit cA un numar real se reprezinta sub forma unei fractii zecimale finite, infinite periodice sau infinite neperiodice. Numerele reale scrise ca fractii zecimale infinite neperiodice (numerele irationale) nu pot fi descrise complet prin indicarea tuturor zecimalelor lor. De aceea este necesara gasirea unei cai de descriere a acestora, alta decat aceea cu ajutorul zecimalelor. Astfel, s-a folosit deja scrierea numerelor reale sub forma V2, V5, - V3, n, .... Sa consideram urmatoarea problema: Un triunghi dreptunghic isoscel are cateta de lungime 2 dm. Ce lungime are ipotenuza triunghiului? Solutie 4B Algebra © |. MULTINM SI ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA 1. Aplicand teorema lui Pitagora se obtine lungimea ¢=2V2 dm. | COMENTARIU Daca ne intereseaza rezultatul calculului 2v2 si apelam la un calculator de buzunar vom obtine afisat pe ecran numarul 2,828427124. Acest numar are un numar finit de zecimale, deci este rational si prin urmare nu poate fi egal cu numarul irational 2V2. El este obfinut retinand doar o parte din zecimalele numarului 2V2. Se spune ca acest numér reprezintaé .o valoare aproximativa" a numdarului 22. In continuare vom da o caracterizare a numerelor reale (rationale si irationale) folosind notiunea de ,aproximare". Fie x si a doua numere reale si k un numar real pozitiv. ¢Numarul a aproximeaza prin lipsa numarul x cu o eroare mai mica decat k. dact a0, aproximarile zecimale ale lui x cu o croare mai mica decat 10°" sunt: a) aproximarea zecimala prin lipsa: x), = X9.X,X2-- ; : 1 b) aproximarea zecimala prin adaos: x, = X9.X|Xp--Xy +> 10° Se observa ca: x, x, EQ: ox, SX OBSERVATII 1. Aproximarile zecimale prin lips4 cu o eroare mai mica decat 10° ale unui numar real x se mai numesc trunchierile de ordinul nale lui x. Astfel, pentru /2 =1,41421..., trunchierea de ordinul al doilea este numarul 1,41. Pentru -V2 = -1,41421..., trunchierea de ordinul al doilea este numarul -1,42. 2.Se numeste rotunjire a numarului x Ia a n-a zecimala, cel mai apropiat numar de x dintre numerele x,, si x, (aproximarile prin lipsa si prin adaos). 5 1 Eroarea aproximarii este inferioara numarului —— 5 1o"" 2-10" a" Exemplu + Fie numarul real ¥5 = 2,236068... . Valoarea rotunjirii la prima zecimala este 2.2, la a doua zecimala este 2.24. la a patra zecimala este 2,2361. GIPRECIZARE Daca numéarul real x =%9.%,X,X.-. este pozitiv, atunci rotunjirea Ja a n-a zecimalaeste: 17SS Algebrd - MULTIMI $I ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA a) Xo.X)XpuXy, dacd x, €{0, 1, 2, 3, 4}: 1 DB) Xo, X,Xq--Xy, +, oa Ke FG 3, Se va spune ca o aproximare este o aproximare eu n zecimsie «:«.. daca x,., €{5, 6, 7, 8, 9}. 2e ori de cate ori se face o aproximare prin lipsa cu o eroare mai mica decat 10°. > Exemplu + Sa scriem aproximarile zecimale ale numerelor V2, V5 si ~x cu tret zecimale exacte: v2 = 1,414; V5 = 2,236; ~x = -3,142. £1. 8a se serie aproximarile zecimale prin lips cu o eroare de 10°7, 10° gi de 10~ pentru numerele: 45682; 0.241304; -3,125728...; by) A; 78, 2005, 1205. 125" 3° 9° a2 24 425683. 252 105 * 10°" ©) V8: -V3; V6; -V6; 2,21+7. E2.S se scrie aproximarile zecimale prin adaos cu o eroare mai mica dec&t 107*, 10°° 1 10 pentru numerele: a) 3,215; 42,052418; -5,242196; pn) 40208; _ 265989. _305, 426.10"; 10' 17, 20 123 ¢) 2n; 2/3; -J10; -Vi2; 519. E3.Sa se determine trunchierile de ordinul EXERSARE 4. SA se determine rotunjirile Ia a 3-a gi 1a a 4a zecimala a numerelor: 2; V3; 17, 25, 157, 377, 284798 ie 13° 12° 6° 108 * 5. Se considera numérul real: 14+ V5 one aur). Sa se determine: (numarul de 1,61803398... " a) aproximarile zecimale prin lipsé si prin adaos cu o eroare mai mic& decat 10, ne {0,1, 2,3, 4}; b) trunchierile de ordinul n, ne (2,3, 4, 5}; ¢) rotunjirile Ia a n-a zecimala, ne {2, 3, 4,6, 7}. EG. Stabiliti dacd numérul 200 este o aproximare prin lipsa cu o eroare mai : ; 200, 2 ef 3 pentru numerele: -7,4561; “D9; slew anese 10-4 a 1a 22002 538 105 “ei V8: ¢=2,7182...: -€. APROFUNDARE Al. Spunem cé b este o aproximare .mai bund" a numirulul x decat a dact x-bls|x~al. Fie a¢ ©) o aproximare pentru 3. ar3 S& se demonstreze ci numérul avi este o aproximare .mai buna” alul /3. a pom este o aproximare pen- tru V8. Sa se arate ch pase vl a+b A2. Numarul 18i 51 SLEMENTE DE LOGICA MATEMATICA ‘A3, Care dintre numerele re ©, si 2% |, AS. Fle ac(0, +=). 2(r+3) 2 sau? este o © mal bank pentrn a) Sa se arate cf a sau DEFINITIE * Se numeste partea intreaga a numarului real x, numéarul intreg n cu proprietatea ca xe[n, n+1). Partea intreaga a numarului real x se noteaza [x]. tw Exemple * [3.2] =3:[-2] = ~2: [V2] =1: 4; [-3.2] = *DEFINITIE H+ Se numeste partea fractionaréa numarului real x, numarul real x - [x]. Partea fractionara a numarului x se noteaza {x}. Rezulta ca {x} =x -[x]. 1 Exemple * (2}=0: 3,2} = 0,2; {-3,2} = 0.8: {x} = 4-2Mt Algebra + | MULTIMI SI ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA s+ PROPRIETATI a) [x]. Solutie Inlocuind {x} se obtine ecuatia [x]=4%=1, (1), Notam [x]=n eZ gi se obtine n=4%=1) ge unde x=22"1, intocuind in relatia (1) se obtine ecuatia 7a] n. Folosind proprietatea a) rezulta ns724h ena cu solutia ne {-1, 0}. Solutia ecuatiei date este x € {4. i}. EXERCITI $I PROBLEME EXERSARE E1. Sa se calculeze partea intreaga gi partea || E2. Sa se calculeze partea intreaga gi partea fractionara a numerelo} fractionara a numerelor: a) 7,3; 2,(8); -3 ; ©) (-2,1)%. 2586, 12° nes, E3. Sa se calculeze: Fe *) Tre. sey? B+ 8) |; [(vs + ey]. WG WF 168 1-5 2; [eon] [F 6. 8. eae. FA, 8i se calculeze: oe era VN a+ [2] +[v3] ++ [a8]. 20ES. SA se calculeze cu o zecimala exacté 24, 32, V48 si apoi s& se calcu- tore [(/3 + V5 + VA)". AL. Calculati J605 si /578 cu doua zeci- male exacte si apol calculatl: [2 +5)". A2. Calculati: Dh ogee Wie" 243 A3. Fie numarul: 1 1 T2238 1 ‘year h 1 aesy 2 Sa se determine neN’ {a}= 0,999. astfel incat A . Calculati partea intreaga a numerelor: a) Vn?+n,ncN b) Vn? +6nineN c)Vn?+5n,n6N; d) V4n?+n, nen . Calculati partea intreagé a numerelor: 0) (@+ van sa): (a+ davay. B AG. Si se verifice egalitatea: [WB] + [VES] +... +[V0-BT] =1276. APROFUNDARE @ Algebra + |. MULTIMI $I ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA EG. Sa se rezolve: a) [x]=3; b) [x+2 ©) [2x]=2; 4) []- 5. A7. Sa se arate ca pentru orice neN’ nu- marut [Jn?+1]+[Va¥ +2] +...9[Vat va] este patrat perfect. AS, Sa se rezolve ecuatiile: a) [x]=2-x; b) [x+1]=-4; @ [x+2]=2; 9 [x}+fe+a]+[x+2]=x+3: o[z+3]- Bes? ©) [3x-6]=7; 1 ©) [2x]=2+3s +b) {x+1}- fe]-2. A. Se consider expresia: ©(x)=[2=)-[}-[=+3]- a) Sa se arate c& pentru orice ze[o. 3). B(x)=0. b) Sa se arate c& a+3)= E(x), VxeR. 3] =[2x), v xeR (elafia lui Hermite). ©) Sé se arate ch txl+[=+ 1.6. OPERAJH CU INTERVALE DE NUMERE REALE TIPURI DE INTERVALE DE NUMERE REALE Notiunea de interval de numere reale a fost introdusa in clasa a VIll-a si a fost prezentata corelat cu reprezentarea pe axa a numerelor reale. Astfel s-au definit urmatoarele tipuri de intervale de numere reale: Intervale marginite Fie a,be®,a0,xe@% 2. .Numarul 7 este numar prim.": a = 8. .4-4-345=5% nat DR 9 = Oe 4. .-5e2\N: 8. -(J3-1)(V3 +1) ee": oJ * DEFINITIE * Se numeste Propozitie, in sensul logicii matematice, un enunt care este adevara: sau care este fals. Se observa ca enunturile 1, 2, 3, 4, 5 de mai sus sunt propozitii in logica matematica. Enunturile 6, 7. 8, 9 si 10 nu sunt propozitii in sensul definitiei date. Pentru notarea propozitiilor se vor folosi literele p, q. r. s. .... eventual afectate de indici: p,, py. py... 281 Algebrd «|. MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA > DEFINITIE * Proprietatea unei propozifii p de a fi adevarata sau de a fi falsa se I numeste valoare de adevar a propozitiei p si se noteaza cu v(p). Conventional se va nota: 1, pentru p adevarata Vp) { pentru p falsa A, pentru p adevarata F, pentru p falsa sau vie) { > OBSERVATH 1, Enunturile 1, 2, 4 sunt propozitii adevarate (au valoarea de adevar -adevarul"), iar enunturile 3 si 5 sunt propozitii false (au valoarea de adevar falsul*). 2, Logica matematica se mai numeste si logica bivalenta, deoarece singurele valori de adevar care pot fi atribuite unei propozitii sunt .adevarul" si -falsul". 22. PREDICATE Sa analizam enunturile 6, 7 si 8 date mai inainte. Avem: - enunturile 6 si 7 depind de o variabila x, iar enuntul 8 depinde de doua variabile, a sib; - variabilele parcurg o anumita multime mentionata la fiecare enunt; - daca variabilele sunt inlocuite cu valori din multimile de apartenenta se obtin propozitii logice. De exemplu, pentru x=6 se obtin propozitiile adevarate .3 divide 6°. respectiv .6~2>0". iar pentru a=1, b=3 se obtine propozitia: »1+2-3-4=0* care este propozitie falsa > DEFINITH * Se numeste predicat pe multimea E sau propozitie cu variabile pe multimea E, un enunt care depinde de una sau mai multe variabile si care, pentru orice valori din E date variabilelor, corespunde o propozitie adevarata sau o propozitie falsa. Multimea E in care variabilele iau valori se numeste domeniu de definitie sau universul predicatului. Submultimea domeniului de definitie pentru elementele careia predicatul se transforma intr-o propozitie adevarata se numeste multimea de adevar a predicatului. Daca predicatul depinde de: a) o variabila, se numeste predicat unar, notat p(x); b) doua variabile, se numeste predicat binar, notat p(x, y): ¢) trei variabile, se numeste predicat ternar, notat p(x, y. z); 4) de n variabile, se numeste predicat n-ar, notat p(x,, x2. ....%,)- 29m Algebra # |. MULTIMI $I ELEMENITE DE LOGICA MATEVATICA Exemple + Enuntul p(x): .2x-3x +1=0, x ¢R* reprezinté un predicat unar pe ®. . propozitia p(0): Pentru x = 1, propozitia p(1) Domeniul de definitie al predicatului este multimea ® iar multimea de adevar este Pentru x 0* este propozitie falsa. )* este proporilie adevarata, * Enuntul p(x. y) Pentru x =1. y =0, propozitia p(1. 0): .(1+1)(0+2) = Pentru x =1, y=1, proporitia p(1. 1): .(1+1)(1+2)=6" este propozitie adevarata, Multimea de adevar a predicatului p(x, y) este: # = {(1. 1); (3. ~5); (0, 4); (-2, 8); (2. 0); (5, -1): (-7. -3); (4, -4)} Tx. (x +1)(y +2) =6, x, ye #, este predicat binar pe Z. este propozitie falsa * Ecuatia x? +y’ x, y. 2 €®, defineste un predicat temar pe ®. notat p(x. y. 2). Se verifica usor faptul ca p(0, 0, 0). p(3. 4. 5). p(-8, 6, -10) sunt propozitii adevarate, iar p(-1. 3.2). p( V2. } 8) sunt propozitii false. \ 2.3. CUANTIFICATOR UNIVERSAL. CUANTIFICATOR EXISTENTIAL Definitia unui predicat pe o multime permite formarea de propozitii particulare pornind de la acesta prin modalitatea de particularizare a variabilelor lui. In continuare se va da un alt procedeu de a forma propozitii particulare pornind de la un predicat dat. Acest procedeu va fi exemplificat pe predicatele unare si binare. Sa consideram predicatul unar p(x): .x? +520, xeR". Se constata ca inlocuind pe x cu orice numar real, propozitia x? +520" este intotdeauna adevarata. * astfel, putem formula urmatorul enunt asociat predicatului p(x): .ori- care ar fl x eR, x? +520" care reprezinta o propozitie adevarata. Se spune ca (legata) de cuvantul .oricare". variabila x a foste wa» f ¢ Fie predicatul unar p(x), x¢E. Propozitia .orieare ar fi xeE are loc \ p(x)" se numestevrepoz't’e universala asociata predicatului p(x). Propozitia universala asociata predicatului p(x) se noteaz&: (vx) p(x) sau(vx), x. E, pix sauvx 3, xeR*. Pentru x=5 se obtine propozitia p(5):.2-5-5>3" care este o propozitia adevarata. Pentru x=0 se obtine propozitia p(0):.2-0-5>3" care este o propozitie falsa. Asadar, putem formula o propozitie asociata predicatului p(x) de tipul: wexista x €® astfel incat 2x -5> 3" care reprezinta o propozitie adevarata. Enuntul a fost obtinut cuantificand variabila x cu ajutorul lui ,exista”. > DEFINITIL * Fie predicatul unar p(x), x €E. Propozitia , exista x €E astfel incat are loc p(x)“ se numeste propozitie existentiala asociata predicatului p(x). Aceasta se noteaza: (3x)p(x) sau (3x), x¢E,p(x) sau 3x ¢E, p(x). + Cuantificatorul ,exista* notat .3" se numeste cuantificator existential Propozitia (3x)p(x) este adevarata cand exista cel putin un element acE astfelincat p(a) sa fie propozitie adevarata. Propozitia (3x)p(x) este falsa daca nu exista nici o valoare a OBSERVATH 1. Se constata c& propozitiile (vx)(Vy)p(x.y) si (vy)(vx)p(x,y) au aceeasi valoare de adevar, in cazul dat ele fiind false, deoarece pentru x=y=0, p(0, 0) este falsa. Analog, (Ax)(3y)p(x. y) si (3y)(4x)p(x. y) au aceeasi valoare de adevar. Astfel, exista x=y=2 pentru care p(2,2) este propozitie adevarata. Se poate trage concluzia ca doi cuantificatori de acelasi fel comuta intre ei. 2. Sa analizam propozitiile (vx)(3y) p(x. y) si (3y)(Vx)p(x. y). Se constata cA pentru orice xR, exista y=(10~3x):2 care verifica 3x+2y=10, deci propozitia (Vx)(3y) p(x, y) este adevarata. Propozitia (Jy)(Vx)p(x, y) spune ca exista un y €R (y, este fixat) astfel incat pentru orice x suma 3x +2y, este mereu egala cu 10, ceea ce nu este posibil. In concluzie, propozitiile (v x)(3y) p(x. y). (3y)(¥x)p(x. y) nu au totdea- una aceeasi valoare de adevar. Asadar, in general doi cuantificatori diferiti nu comuta intre ei. 32EXERCITI $1 PROBLEME —S = EXERSARE EL. Sa se precizeze care dintre enunturile urmatoare sunt propozitil: a) .Numarul 2005 este numar par.“; b) ..Patratul este romb. ©) -Rezolvati exercitiul (3?) : 3191"; 4) .Cine a rezolvat exercitiul?: 0143-5, 20N% 1) .Multimile {3, 4,6} si (6, 4,3} sunt egale.". ‘Sunt adevarate propozitiile: a) .Numerele 7, 12, 28 sunt direct pro- portionale cu numerele 15, asz, 60. E2. b) .Numerele 1,5; 2; 4; 3,(3) sunt invers proportionale cu numerele 320, 240, 120, 144. ©) .Oricare trei puncte sunt necoliniare.; @) .Diagonalele paralelogramului sunt congruente.”: ¢) .Lungimea cercului cu raza R=3 cm este egal cu 6 cm."? ES. Se considera propozitiile: Cel mai mic multiplu comun al numerelor 56 ¢i 88 este 616." q: .Cel mai mare numér prim mai mic decat 100 este 97." altimea triunghiulul dreptunghic cu catetele de 21 si 14 este egald cu 8.4." -Diagonala cubului cu muchia de 3/3 cm are lungimea de 9/3 cm.“ Sa se determine valorile de adevar: v(p), v(a), v(x), v(s). E4. SA se stabileascd multimea de adevar a predicatelor: a) p(x): .(x-1)-3=7x+9, xR"; b) po(x): dx(x+4)+x=6(1-x),xcO\ ©) pg (x): .2(x-2)<3x+5,rcZ\ NG ES. E7. 6. | Algebra ¢ |. MULTIMI $I ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA @) pay)? ©) ps(2): «le -¥ 9 po (x): .2*1? = Se considera predicatel P(n):.n| 24, n€ a) Sa se determine propozitiile particu- dare: (2) p(4); (8 (40): p(48), (2), 4(3) 4(10), 4(12) si valoarea lor de adevar. b) Sa se precizeze universul si multimea de adevar a predicatului p(n) gi a pre- dicatului q(x). Sa se stabileasci valoarea de adevar a propozitiilor: a) .3xeP, 3x-2= b) VW xeR, 7-x 410"; ce) 2x eR, 4x-5<3+6x"; @) 3x60, x?-5-0%; ¢) .W me, 4n-1>.0-3"; 9 wv xe%, [x] < 0% @ axed, 4x-3=25"; h) 3 xe, Sx? -1 ex? i) VW xe, Bx-2>x"; i) A xeN, x4+3> 4x". Folosind cuantificatorii si se scrie simbolic enunturile: a) .Numérul 5 are cel putin un divizor numar natural."; b) .Orice numar natural se divide cu ¢) .Pentru orice numar real exist’ un opus. 4) ,Exista puncte nesituate pe o dreapta a". ——Saass,_-—CAPROFUNDARE = Al. 8 se stabileasca valoarea de adevar a Propozitiilor: a) .Mulfimea numerelor pare este finita.”; b) .AOYp) +1001; = 24,4) ©) .Puterile naturale ale lui 3 sunt divi- zibile cu 3."; 33 4) .Numarul /15+6/6 -/8- 4/3 + (6-4/2 este numar natural. ©) «Suma a doud nvmere intregi opuse este mal mica decdt 1.":Mi Algebré « |. MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICK MATEMATICA ) .Numarul cu 55 555. V2" + 79 (02) * (0:0(002) “Yo este patrat perfect.“; ) .max(-J3, -1,73 hy .287 < g!8 358, A2. Sd se stabileascd valoarea de adevar a propozitillor: 8) p: 25 este numar prim. C.m.m.d.c. al numerelor 10° si 1+2-10° este 1."; ¢) r: .Simetricul punctulul A(-8, 3) fata de 0(0, 0) este punctul B(8, 3).“; 4) s: .A gaptea zecimala a numarului 73 ® este 4.” 30 AB. Se considera predicatele unare: 2(1- x) +0,(6) (3x -5) =-1.(3) aly): «ly -3)? +(y +4)? -(y -8)* = =17y+24,yen". a) SA se determine propozitiile particu- lare »( 3), p(v3). a(-3), (0) st valoarea lor de adevar. b) SA se determine universul si domeniul de adevar al predicatelor p(x), a(y). ¢) Aplicati procesul de cuantificare pre- dicatelor date si determinafi valoarea de adevar a propozitiflor obtinute. A4. Care este multimea de adevar a predi- atelor: a) pi (x): -4|+)2-x]=0, x eb": b) po (x): 3x+1/+320,xeR% ©) Pa(x. ¥) (x ypener” 4) pala y): «(9x+5)* +(y? -25)* -0, ny eB" (x-2)(y+3)=7, ~{Sx-Sy|+/2.5x-1,7y-4|=0, 0 pe(x.y): o( Zot r3_ gy + 2 3 = 3\ 7" fix +3) 50x yeRs @ pr(x.y): (2x4 y +2)vE+ +(4x+y+5)V7 = Ox, yeO"? |) Sa se determine valoarea de adevar a propozitillor: (Yn), men, 54.3"? -21.3"7 4 +8-3"9 413.3" 519"; b) (Vx), ed, (x? +3x+3)(x7 + este multiplu de 4"; ©) .(3x), xe%, V3 V3~ 2) 2x1) 7 a? ax+3 4) .(3x), xen, EAS em. |: SA se determine valoarea de adevar a propozitillor: a) .(3x)(3y), 2ay +y - 2x =10, x, y eZ"; b) «(3n)(3n), 4(m—mn—1) = mn +5(n +1), m,neN%s 2 ©) .(3a)(vx), (x? +a)20, a, x eR"; ( o(a)(3x), (x? +a)>0,a, x eB" e) «(3x)(3a), (x7 +a)20,a,xeR" f) .(3x)(3a), (x? +a) <0, a, xeR*. OPERATII LOGICE ELEMENTARE CORELATE CU OPERATII SI RELATII CU MULTIMI 3.1. OPERATH LOGICE ELEMENTARE CU PROPOZITH Ca si in limbajul obisnuit in care operam atat cu propozitii simple cat si cu combinatii intre acestea (fraze), si in logica matematica propozitiile simpleWW Algobrd © |, MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA se pot combina in diverse moduri obtinand propozitii noi, respectand anumite reguli. Din propozitii simple date se pot forma noi propozitii utilizand anumite elemente de legatura exprimate in limbajul curent prin cuvintele: .nu*, ,sau", .si’, implica", echivalent*. Sensul din logica al acestor cuvinte este apropiat de cel gramatical fara sa fie insa identic. Elementele de legatura .nu*, ,sau", .si*, ,implica“, ,echivalent” se numesc operatori logicisau conectori logic. Propozitia obtinuta in urma folosirii conectorilor logici se numeste propozitie compusa. Valoarea de adevar a unei propozitii compuse este determinata exclusiv de valorile de adevar ale propozitiilor componente fara si depinda de sensul acestora. °F Exemplu Propozitia .Daca 5+3=10, atunci 20-10 =10.* este o propovitie adevarata din punct de vedere al logicii matematice. Justificarea va fi imediata dupa ce vom invata regulile de obtinere de noi propoziti. 5‘ Operatiile logice elementare cu propozitii sunt: negatia, disjunctia, conjunctia, implicatia si echivalenta. 1. Negatia propozitillor Fie propozitia p: .Afara ploua.” si propozitia q: .Afara nu ploua.". Se observa ca propozitia q neaga ceea ce afirma propozitia p si reciproc. Spunem ca propozitia q este negatia propozitiei p, dar si ca p este negatia propozitiel q. DEFINITIE ‘ | + Fie p o propozitie oarecare. Ne&@H@propozitiei p este propozitia .non p*, notata |p sau p, care este propozitie adevarata cand p este falsa si este propozitie falsa cand p este adevarata. Valoarea de adevar a propozitiei .non p* este data{ ¥(P) vp) de tabelul de adevar alaturat. i * o Everetfié resolrale @ 1.Sa se formuleze propozitia .non p* in cazurile: a) p: .Numarul natural 2 este numar prim." b) p: ,Dreptele d, si d, sunt paralele."; ©) p: .Diagonalele patratuluf nu sunt perpendiculare.”. te a) Ip: .Numarul natural p nu este numar prim."; b) Ip: .Dréptele d, si d, nu sunt paralele.”; ¢) Ip: .Diagonalele patratului sunt perpendiculare.". 35,i Algebré © | MULTIMI STELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA 2. Fie po propozitie oarecare. Sa se demonstreze ca v(p)=v(1(1p)) Gegea negarii negatiei). Solutie 7 Se alcatuieste tabelul de adevar alaturat |__¥) v(p) | _¥(We)) pentru propozitiile p, Ip si K Ip) si conclu- 3 8 7 zia se impune. 2. Disjunctia DEFINITIE Fie p si q doua propozitii oarecare. Disjunctia propozitiilor p, q este propozitia .p sau q*. notata pvq, care este o propozitie adevarata cand cel putin una dintre propozitii este adevarata si este falsa cand ambele propozitii sunt false. vip) | wa) | viva) 1 1 t Valoarea de adevar a propozitiei pvq este|—q—|—o I prezentata in tabelul de adevar alaturat. 0 1 . oO oO 5S Exemple © Fie propozitiile p: .71 este numar prim." si q: Suma unghiurilor unui triunghi este 360°." . Disjunctia propozitiilor este .pvq™: .71 este numar prim sau suma unghlurilor unui triunghi este 360°.. Propozitia p vq este adevarata. De ce? + Propozitia .Mediatoarele unui triunghi sunt concurente sau 3+3~=3-3." este disjunctia propozitiilor simple p: .Mediatoarele unui triunghi sunt concurente.” si q: .3+3 = 3-3" Ce valoarea de adevar are propozitia pv.q? Exerctfie reyoleat Sa se arate cA propozitia pv lp este propozitie adevarata oricare ar fi propozitia p. Solutie Se alcatuieste tabelul de adevar al propozitiel “¥ip) | vip) | v(pv i) compuse pv Ip. Din acesta rezulta ca v(pv Ip)=1 yz a 7 indiferent de valorile de adevar ale propoziliei p. 9. uy 1 > OBSERVATIE * Propozitia pv |p exprima principiul terfului exclus, potrivit caruia orice propozitie este sau adevarata sau falsa. 3. Conjunctia $a consideram propozitia .Numarul 5 este mai mic decat numarul 6 si numarul 4 este patrat perfect.". Aceasta este 0 propozitie adevarata compusa din propozitiile simple, adevarate, ,Numarul 5 este mai mic decat numarul 6.”, respectiv .Numarul 4 este patrat perfect.” legate intre ele de conectorul ,si*. 36Algebra © | MULTIMI $I ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA > DEFINITIE * Fie propozitiile oarecare p si q. Conjunctia propozitiilor p, q este propozitia ,p si q’, notata .p aq", care este o propozitie adevarata cand ambele propozitii sunt adevarate si este falsa in rest. va) | v(paa) | Valoarea de adevar a propozitiei pq este prezentata in tabelul alaturat. ad lojo|m)m| aojole 13 Exemple + Proporitia .Numarul 2 este numar par si prim.” este conjunctia propozi numar par.”. .2 este numar prim.” si este propozitie adevarata. De cc? + Fle propozitiile simple p: .Patratul este dreptunghi." si q: .Dreptunghlul este patrat.” Conjunctia acestor propozitii este propozitia .Patratul este dreptunghi si dreptunghiul este patrat.”, care este propozitie falsa. De ce? lor simple .2 este Exercifin vesateat @ Sa se stabileasca valoarea de adevar a propozitiei p~ lp unde p este o propozitie oarecare. Solutie = Se alcatuieste tabelul de adevar al acestei propozitii| “) | v(») | ves ie) an) 2 compuse 9i se deduce ca v(p. fp) =0. 1 [79 : > OBSERVATIE * Propozitia pa” Ip, care este totdeauna falsa, exprima principiul contra- dictiei care afirma cA o propozitie nu poate fi simultan si adevarata si falsa. 4. Implicatia > DEEINITIE « Fie propozitiile p si Implicatia propozitiilor p si q este propozilia .p implica q*, notata pq. care este 0 propozitie falsa cand p este adevarata si q este falsa si este adevarata in rest. via) | vipa) Din definitia implicatiei rezulta tabelul de adevar al propozitiel p > q . Joo fell o|+|o|~ Hl ofa Propozitia p->q se poate citi astfel: daca p atunci q" sau ,din p rezulté q*. Propozitia p se numeste ipotezd, iar q se numeste concluzie. Daca propozitia p->q este adevarata se poate scrie si sub forma p= q. 37Algebré « |, MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA us Exemple * Propozitia .5>2 implica 4?=16." este propozitie adevarata cacl ambele propozitii componente sunt adevarate. + Propovitia Daca 2+2=2-2 atunci 27+2?=27.2%* este propositie falsa deoarece .2+2=2-2" este propozilie adevarata gi .2? +2? = 27.2%" este falsa. ‘© Propovitia implicativa .Daca 1=-1 atunci 1=1." este 0 propozitie adevarata caci tpoteza implicatiel este falsa, iar concluvia este adevarata. 4 Tema + Se consideré propozitiile p: .4> /15,9' 232, "3 48 propozitii false folosind operatia logica ,,implica| q:.n=3,14"; 1: .Triunghiul echilateral are centru de simetrie."; . SA se formeze trei propozitii adevarate gi tre Echivalenta propozitiilor Fie propozitiile oarecare p si q. > DEFINITIE | + Echivalenta propozitiilor p si q este propozitia .p echivalent cu q” care este o propozitie adevarata cand ambele propozitii au aceeasi valoare de adevar si este falsa in rest. Propozitia .p echivalent cu q" se noteaz[¥ip) | vq) | viPoa .p © q" Si se poate citi .p daca si numai daca q*. i Din definitia echivalentei propozitiilor rezulta [1 valoarea de adevar a propozitiei pq prezentata in|_® tabelul de adevar alaturat. 7 | +10]! Hage wy Exemple + Propozitia .3? +42 = 5? echivalent cu sin 30° = 3. * este 0 echivalenta logica si este 0 propozitie adevarata deoarece propozitiile care 0 compun sunt adevarate, * Fie propozitia p: .Un an are douasprezece luni.” si propozitia q: Constanta este port la Dunare.*. Echivalenta acestor propozitii este .Un an are doudspreece hunt daca si numai daca Constanta este port la Dunare.~. Conform tabelului de adevar al propozitici p + q. aceasta este 0 propozitic falsa Exorcifinrezateal Fie p si q_ propozitii oarecare. Sa se verifice ca: v(p @ q) = v((p 9.4) 4(4 > P))- Solutie Se alcatuieste tabelul de adevar pentru propozifiile compuse pq si a=(p—>q)A(q—>p). Comparand coloana a treia si a sasea a tabelului rezulta c& propozitiile pq si (p+ q)a(q— p) au aceeasi valoare de adevar pentru toate valorile de adevar date propozitiilor simple componente. 38Algebra « |. MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA v(p) | v(a) | vipa)| v(p>aq) | via>p) | via) 1 T T 1 1 1 1 oO uv oO Z oO oO 1 o 1 oO ov) o ° = 1 1 T 3.2. FORMULE ALE CALCULULUI PROPOZITIONAL In clasele anterioare s-au intalnit diferite expresit algebrice formate din litere si cifre legate intre ele prin simbolurile operatiilor algebrice .+", : SF Exemplu Bx2+y? Ox * Expresia E(x, y)= =~", - =*_, x #-y, este un ansamblu de litere si cilre legate x + Oxyry? x+y intre ele prin simbolurile operatiilor algebrice. Inlocuind Iiterele x si y cu diferite numere reale se obtine un numar numit valoarea expresiel Astfel, atribuind lul x valoarea -10 si lut y valoarea 5 se obtine E(-10, 5}=9. De asemenea, este cunoscut& terminologia de identitate a expresiilor algebrice sau de expresil algebrice echivalente. De exemplu, se arata cu usurinta ca expresia algebrica E(x, y) de mai 2 sus este echivalenta cu expresia algebrica F(x, y) -( ay ) .x#-y. ' x+y In continuare se vor face considerente similare in contextul calculului propozitional. “> DEFINITIE « Expresiile formate din litere legate intre ele prin conectorii logici v, a. |, +. & se numesc formule de calcul propozitional. Pentru o formula de calcul propozitional se foloseste notatia «= =a(p, q,r, ...), unde p, q, r sunt litere, sau mai simplu a, f, 7, .... ' Exemple (formule de calcul propozitional): * a=(pvq)ar: B=Kpaq)ary=(paq)or ete. * DEFINITH . * Fie formula de calcul propozitional a(p, q, r, ...) scris& cu ajutorul literelor Pq. Se numeste valoarea formulei a, propozitia (compusa) care se obtine inlocuind literele p. q, r, ... cu diferite propozitii logice. *O formula a(p,q,r,...) care are valoarea o propozitie adevarata indiferent de valorile de adevar ale propozitillor care inlocuiesc literele P. q. r, ... se numeste tautologie sau lege a logicil propozifiilor. 39Algebra © |, MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA Doua formule a(p.q.r....).B(p.q. 1...) sunt echivalente daca si numai daca pentru orice inlocuire a literelor p, q, r, ... cu diferite propozitii, valorile celor doua formule sunt propozitii care au aceeasi valoare de adevar. Daca formulele o(p. q. r «-.), (p,q. T, +.) Sunt echivalente se foloseste notatia a =p. Verificarea echivalentei a doua formule de calcul propozitional se face folosind tabelul de adevar. te Exemple (tautologi): + a(p)=pv lp (Principiul terfulul exclus); * B(p)=|Ip) © p (Principiul dublei negatii). Sa verificam echivalenta urmatoarelor formule: a(p.q)=p>4q si B(p.a)=lq>1P. Din tabelul de adevar care urmeaza rezulta c& «=B. vip) | via) [ v(ip) | v(la) | v@>a) | v(a >) 1 1 o oO 1 1 1 oO 0 1 oO 0 o 1 1 oO T T o oO 1 1 T T . 2 OBSERVATIE i + Echivalenta (p->q)=(1lq > Ip) se numeste principiul contrapozitfel. Acest principiu reprezinta esenta rationamentului prin metoda reducerii la absurd. Formulele lui De Morgan Prima formula a lui De Morgan Fie formulele de calcul propozitional a(p. q)=Ipq) si B(p. a)=lpv la. Vom arata c4 a(p, q)=B(p, 4). Pentru aceasta se alcatuieste tabelul de adevar. v(p) | v(a)") v(Ip) | v(la) | (Pea) | v(Kpaa)) | v(ipy la) T 1 o o i 0 o 1 o 0 1 o 1 zt 0 1 1 o —o0 r 1 0 0 1 1 0 1 T Examinand coloana a sasea si a saptea a tabelului se obtine concluzia: (paq)=lpy la. (URETINEM! © Daca p si q sunt doua propozitii oarecare, pentru a nega conjunctia p aq se neaga cele doua propozitii, iar conectorul .si” se inlocuieste cu co- nectorul ,sau". 40{Algebra + |. MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA A doua formula a lui De Morgan Fie a(p. q)=|(p vq) si B(p. q)=Ip~ |g. Atunci are loc echivalenta: ‘pv q)=lp~ |g. Demonstratia ramane drept tema. (CORETINEM! Daca p si q sunt doua propozitii oarecare, pentru a nega disjunctia pv q se neaga fiecare propozitic, iar conectorul ,sau" se inlocuieste cu conectorul , si". EXERCITII $I PROBLEME EXERSARE E1.Se dau propozitiile: E2. Sa se verifice daca urmatoarele formule P: .Produsul a trel numere naturale sunt tautologii: consecutive este multiplu de 6."; a) (pv q) «> (avp); @ .Orice numar prim are ultima cifra diferité de 2.". Dd) (Pra) (aap): Sa se stabileasca valoarea de adevar a (comutativitatea disjunctiei si conjunctiei) propozitillor: ; ©) py (avr) (pva)vr: apa lp la pyqa py, ipva @) pr(aar)e (pagar ‘ipy (asociativitatea disjunctiei $i conjunctiei) dasp lasp Ipaq lpr la ) Pv(qar)e(pva)a(pyr) psa asp. Wok. Poa. (distributivitatea disjunctiet fata de a. asl: bp tate PoeMe 1-2 hee 9 pa(ave)e(pra)v(par)i 4 poa Ipela 1{(Ip+a)-P). itatea conjunctiei fata de ® ((P>q)4P)>q. (modus ponens sau regula concluziei) ———== APROFUNDARE AL.Se considera propozitiile: A2.Sa se arate ci urmatoarele formule sunt p: «in orice triungh! existé cel putin un tautologil: Seen cunmoca meal ened samegala om a) (p> lp): Principiul necontradictiei) Un patrulater care nu este romb nu ») ((pva)alp) +4: are diagonalele perpendiculare.” Sa se stabileasca valoarea de adevar a ©) ((pvq)- la) p: Modus tollendo po- Bropeaitillors : _— nens ~ negdnd un termen al disjunctiei apa pya pag ip. la py la se firma celalalt) 4) ((P>4)a1q) 1p; Modus tollendo tolens ~ negand concluzia implicatiei se neaga ipoteza) ©) (pa) o(Ipva): 0) (p-»q) <> pa lq: Megea negarii impli- (pa(p>a))>4@ catiei) 8 [(P>a)a(a>r)]>(p>r). Regula silogismului - tranzitivitatea implicatied )poa pol. ba (pa) (eva): | )po(psla). lae(pva), 41‘1 Algebr& » |, MULTIMI SL ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA 3.3. OPERATI LOGICE ELEMENTARE CU PREDICATE OPERATI $I RELATH CU MULTIMI Ca si in cazul propozitiilor, si cu predicatele se pot defini operatii logice elementare folosind operatorii: |, v. a. >, «>. Vom defini operatiile elementare cu predicate urmarind totodata corelarea acestora cu unele relatii si operatii cu mulfimi exprimate cu predicate. 1, Negatia + DEFINITIE * Fie predicatul p(x), x¢ E. Negatia predicatului p(x). notata |p(x) este predicatul in care, inlocuind pe x cu fiecare valoare x,€E, se obtine propozitia \p(x,). = + Fie predicatul p(x): .Numarul natural x este numar prim.*. Atunel negatia lui este p(x): .Numarul natural x au este numar prim.”. Cu ajutorul negatiei vom exprima urmatoarea operatie cu multimi. Complementara unei multimi Fie multimea E si A 0 parte a sa. Consideram predicatul p(x): .x¢ A, xe E." Predicatul p(x): ,.x¢ A, x€E," defineste mul- timea numita complementara mulfimii A in raport a cu E, notata C,A. . Avem echivalentele: E xeCpA exe A, xeEo p(x). Asadar C,A ={x | x¢ A axe E}={x| Tp(x)}. 2. Disjunctia Fie ven p(x) si q(x), xe E. . eet predicatelor p(x), q(x) este predicatul ,p(x) sau q(x)", notat p(x)v q(x) in care, inlocuind pe x cu fiecare element x, €E, se 4 obfine propozitia p(xq)v q(x) 421 Algebra © |, MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA > + Fle predicatele p(x):.x 2 0° si q(x): x <0, xe R", Atuncl disjunctia predicatelor este p(x)v q(x): .x20 sau x<0. xe R*. 4 Tema * Sa se studieze daca are loc relatia: (vx)(p(x)v a(x) + (¥= p(x))v (vx a(x). Cu ajutorul disjunctiei predicatelor se defineste operatia de reuntune a doua multimi. Reuniunea multimilor Fie A si B dou multimi, A, BCE si predicatele unare p(x): .xe A‘, xe BY, xe E. a(x Predicatul p(x)vq(x): xe AvxeB", xeE, defi- neste mul{imea notataé AUB numita reuniunea multimilor A, B. Avem: xe AUB@ xe AVxeB. Asadar, AUB={x| xe Avxe B}={x| p(x) vq(x)}- 3. Conjunctia 3 DEFINITIE * Fiind date predicatele p(x). q(x). xe E. se numeste confunctia acestor predicate, predicatul .p(x) si q(x)", notat p(x) q(x) in care, inlocuind pe x cu fiecare valoare x, € E, se obtine propozitia p(xp)Aq(Xo)- ta Exemplu + Fie predicatele p(x): .x este patrat perfect. xeN.". q(x): x $80, xEN* Predicatul conjunctie este: p(x) q(x): .x este patrat perfect si x < 30, XEN” Corelam aceasta operatie cu predicate cu operatiile de intersectie a multimilor si diferenta a doua multimi. Intersectia Fie multimile A si B, A,BCE si predicatele unare p(x): .xe A‘, q(x): .x€ BY, x€E. Predicatul p(x) q(x): xeAaxeBY xeE, defineste multimea notata ANB, numita intersecfia multimilor A si B. Avem relatiile: XE ANB SO xe Anxe Be p(x) q(x). Asadar ANB={x| xe Anxe B}={x| p(x) q(x)}- 43W Algebra « |. MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA Diferenta Fie A si B doua multimi, A, BCE si predica- tele p(x): .x€ A‘, q(x): .x@ BY, xe E. Predicatul p(x) q(x): .x¢ AAx¢B’, xeB, carac- terizeaz diferenta multimilor A, B, notata A \ B. Avem relatiile: xe A \ Bes xe AAx¢ B& p(x)aq(x) Asadar A \ B={x | xe An xe B}. Se observa ca are loc egalitatea: C,A=E \ A={x| xe E, xe A}. 4. Implicatia Fie predicatele p(x) si q(x), xe E. % DEFINITIE + Predicatul q(x) este consecinta logica a predicatului p(x) si scriem p(x) q(x) daca propozitia (Vx)(p(x)—>q(x)) este propozitie adeva- rata. . Se deduce ca pentru orice x,¢E pentru care propozitia p(x,) este adevarata rezulta ca propozitia q(x,) este adevarata. ug Exemplu + Fie predicatele p(x): .x >0, xR", q(x): x? >0, xe R". Avem p(x)=>q(x):.x>0-x?>0,xeR", cAci pentru orice xeR,x>0, rezulta ca x? >0. Asadar q(x) este consecinta logica a predicatului p(x). Se poate afirma ca p(x) este consecinta logica a predicatulut q(x)? Relatia de incluziune Fie A si B doua multimi, A, BCE si predicatele p(x): xe A", q(x):.xeB', xeE, Daca predicatul p(x) este consecinta logica a predi- catului q(x), adica .x¢ B= xe A‘, atunci multimea B @ este inclusa in multimea A si scriem BCA (B este parte, submultime a lui A). Aver relatiile: BCA (¥x)(xe B-> xe A) & (q(x)= p(x). 4 Tema + S& se formuleze in termeni de calculul predicatelor relatia B¢ A. Reamintim cA pentru o multime A, multimea #(A)={B| Bc A} reprezinta familia partilor lui A. 441 Algebré © |, MULTIMI $I ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA 5. Echivalenta Fie predicatele p(x) si q(x), xe E. 4 DEFINITIE | * Predicatele p(x) si q(x) se numesc echivalente si se scrie p(x) q(x). daca propozitia (Vx)(p(x) q(x)) este adevarata. > OBSERVATIE * p(x)@ q(x) daca pentiu orice x,¢E,. propozitiile p(x) si (Xo) au aceeasi valoare de adevar. og Exemplu + Fie predicatele p(x): 3x-+4=1, xe ®* si q(x):.(x?-1) + (x+1)? =0, xe R° 2-1) +(x+1P=0. xe" sau (exe Rea ate (x? J +(«+17*=0) Fgalitatea multimilor Fie A si B doua multimi, A, BCE si predicatele p(x): xe A". a{x): xeB', xeE, Dac4 avem p(x) q(x), atunci multimile A si B sunt multimi egale si notam A =B. Asadar A = B @ (p(x) @ q(x)) @ (Vx)(xe A xe B)@ © (Vx)((xe A> xe B)a(xe Bo xe A)) > (ACBABCA). > OBSERVATIE * Operatiile logice cu predicate de mai multe variabile se definesc analog celor cu predicate unare. t= Exemplu + Fie p(x, y), a(x. y) predicate pe multimea E. Predicatul p(x. y)v q(x. y) este predicatul in care inlocuind pe x, y cu Xo, YoEE se obtine propozitia p(Xxp. Yo) v 4(Xo- Yo) 3.4. LEGILE LUI DE MORGAN PENTRU MULTIMI Am intalnit in calculul propozitiilor doua reguli de negare care se aplica pentru conjunctia si disjunctia a doua propozitii numite legile lui De Morgan: Yera)=ly la. (pva)=lps ia. Aceste legi se transpun in limbajul multimilor astfel: 45‘Algebra * |, MULTIMI $I ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA Fie A si B doua submultimi ale multimii E. Atunci au loc urmatoarele egalitati de multimi: 1. C, (ANB)=C,AUC,B; 2. C, (AUB) =C,ANC,B, cunoscute sub numele de legile lui De Morgan pentru multimi. Demonstram egalitatea 1 folosind definitia egalitatii a doua multimi si a incluziunii,, exprimate cu ajutorul predicatelor. Demonstram mai intai incluziunea directa (,¢“ Fie xe C, (ANB). Avem succesiv (x¢ ANBaxe E)> (xe Av xe B)Axe E> = (x¢ Aaxe E)v (x@ Ba xe E)=9 (xe CA) v (xe C,B)=> xe C,AUC,B. Asadar C, (ANB)CC,A UC,B, (1). Demonstram incluziunea reciproca (,, 5“): CgA UC,B CC, (AB). Fie xe C,AUC,B. vem succesiv: xe C,Av x€ C,B=(x¢ Aaxe E)v(x¢ Baxe E)=> = (x@ AV x€ B)axe B= (xé ANBaxe E)= xe C, (ANB). Asadar C,AUC,B CC, (AUB). (2). Din relatiile (1) si (2) rezulta egalitatea C, (ANB)=C,A UC,B. C, (ANB)CC,AUC,B. Tema + SA se demonstreze egalitat ©, (AUB) =C,ANC,B. EXERCITII $1 PROBLEME ss == EXERSARE £1, Pe multimea R se considera predicatele ©) Si se exprime relatia de multimi p(x):ax7+4>5x" gh q(x):.2% 28". corespunzitoare asociaté implicatiel SA se determine mulfimea de adevir a adexdiate predicatelor: E3. Si se verifice echivalenta de predicate a) p(x), la(x); 1 sa se scrie operatiile corespunzitoare Gi atch ats). cu multimi: Hee) alehe ol w(e)aste) a) ((x>2)v(x>6)) 9 (x>2), xe R £2. Pe R se considera predicatele: b) ((x>2)a(x>6)) 2 (x>6). xeR. P(x): .x-4>0° gi q(x): 3% <3", a) Si se determine mulfimile de adevir || E4.Pe R se considera predicatele: ale predicatelor. P(x): xe [-2, +=)" gt a(x): xe [-3, 5)”. 12, Pe 9e: slang: Imptiogfta,inavarat Sa se verifice echivalenta de predicate s si sf se scrie operatille corespunzatoare 1. p(x) a(x): 2. a(x)= p(x): cu mulfimi: 3. Ip(x) a(x); 4 la(x)= p(x). a) p(z)va(x)@ xe [-3, +); b) p(x) aq(x) eo -25x58; 461 Algebri « |. MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA ©) Ip(z)aa(x) © xe[-3. ~2): 4 P)v ae) exe [-2,5). Fie predicatele binare pe multimea A={l, 2,3, 4,5}, p(x y): x-2y=3", a(x. y):.x+8y=8". a) Sa se formeze predicatele: p(x ¥)va(x y) st p(x ¥)aa(e y)- b) Sa se determine multimea de adevar a predicatelor nou formate. Fie multimea A = {1, 2, 3, 4} $1 predica- tele binare p(x, y): .2x+y =6", a(x, y):.12x+y? = 4x7 +6y". a) Sa se determine multimile de adevar. b) SA se verifice dacé q(x, y) este con- secinta logica a lui p(x, y). ©) Este adevarat c& q(x, y)—> p(x, y)? Sa se descrie predicatul p( in cazurile: a) A={2n|neN}: >) A={2n+1jneN} o) A={k? | ke Z}. E7. 88 se descrie reuniunea multimilor folo- sind operatii cu predicate: a) A={2n|neN}, B={2n+1| ne N}; b) A={x [xe R, x>O}, ES, B={x| xeR, x*>0}; 0) A={4k| kez}, B={4k+1| ke Z}, C={ak+2| kez}, D={4e+3] ke Z}. EQ, Sd se descrie intersectia multimilor folosind operatii cu predicate: —SS = APROFU! Al. Fie predicatele binare p(x, y), (x, ¥) pe R. SA se stabileascd valoarea de adevar a propozitiilor: (vx)(Vy)(P(% y)aa(x ¥)): (3x)(@y)(Pp( y¥) 4 a(x. y)) pentru: a) p(x, y): 4x +5y =17%, a) A={2n+1|neN}, B={3n| neN}: b) A={3n| ne N}, o) A={x|xeR,x>1}, ={4n| nen}: B-{x| xen, x? <9}, 10, SA se exprime in limbaj de operatii cu predicate complementara multimii: a) A={2n|neN}. ACN v) B={x| xem, x? <0}, BCR 6) C={x| xeR, x>1},CcR; 4) D={x| xeR, x?+2x-8=0},Dcz SA se determine multimile: a-{xez|(x*+6x-7-0)v v (3x? +5x-22=0)}, B={xeZ| (x*-950)a(x+1 divide 2a}. 6n+18 Qn+1 E12. Cate elemente au multimile AUB ANB A= [ez] anc 7 ast inat x= ESF men} si A\B daca: }. V E13. Sa se determine multimile A, B care ‘verified simultan conditiile: a) AUB={1, 2, 3, 4, 5}; b) ANB ={3, 4, 5}: c) 1 A\B; 4) {2}2B\ A. a- {ree E14, SA se demonstreze ca A=B, daca: A={x| (x=5n+2)a(neZ)}, B={y| (y=5k-3)a(ke Z)}. NDARE ——— = a(x. y): .3x-4y = -6% »b) p(x, y): .2x - Sy +28 =0", 1.43 a ae y)ie-5x+ Gy 7=0% c) p(x. y): .2x+3y =5", 3. _7 a(x y)i ox +>: 47Algebra ¢ |. MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA A2. Fic predicatele binare pe N’, 3,(5)a +o, Ba 0.(b este patratul unui nu- ie fre 7 mar rational.” sf (a, b): SA se verifice daca p(a,b) este con- secinta logiea a predicatului q(d, b). AG.Se dau multimile: Aqfeez|aneN 2? 45x+10-at}, »): A= fren] 24 +1 atvide 100} of van 8 el, exs6 Sa se determine C,B. A3. Fie predicatele binare pe N’: p(x, y): 2 a(ny): x ely p- {rez (x? +5x) -as} si predica- sunt direct proportionale cu numerele tele p(x): .xe A", q(x): xB" pe mul- 21 si 5.". SA se demonstreze echiva- timea 7. lenta de predicate p(x, y) > a(x. y)- SA se arate c& p(x) a(x)- Ad. Sa se demonstre: itatea A=B pen- = oo som Pen || a7. $a se demonstreze egalitatile de multimi: tu a-[xee (x-2222) amen}, a) (AUB)AA Balpek jy OBSERVATIE * Sa sesizim ca prin negatie ,toate (oricare)* s-a schimbat in ,exista", iar .au" in .nu are*. Fie predicatul unar p(x), x¢E si propozitia umiversala (vx)p(x): »Oricare ar fix din E are loc p(x).”. Negatia propozitiei ,Oricare ar fi x din E are loc p(x).” este propozitia »Exista cel putin un element x din E pentru care nu are loc p(x).". 48Algebra » |. MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA Asadar, regula de negare a propozitiei universale este: Uv x)p(x) © (3x) p(x), @- $A consideram acum propozitia existentiala .Existé un numar natural n astfel incat 5n este numar par.”. Negatia acestei propozitii este ,Oricare ar fi un numar natural n, 5n nu este numar par.”. OBSERVATIE * Prin negatie cuantificatorul ,exista* s-a schimbat in ,oricare* si ,este* s-a inlocuit cu ,nu este”. Fie predicatul unar p(x),x¢E_ si propozitia existentiala (3x)p(x): »Exista cel putin un xe E astfel incat sa aiba loc p(x).". Negatia acestei propozitii este ,Nu este adevarat cA exista cel putin un xeE astfel incat sA aiba loc p(x).", ceea ce este echivalent cu a spune ca »Nici un element al lui E nu verifica p(x).* sau inca ,Oricare ar fi xe E, nu are loc p(x).”. Asadar, regula de negare pentru o propozitie existentiala este: (Ax) p(x) © (vx) Ip(x), (2). Regulile de negare (1) si (2) se adapteaza in mod corespunzator si pentru negarea propozitiilor obtinute prin procesul de cuantificare a predicatelor neare. De exemplu, avem: T(¥x)@y)p (x y)) © (Ax) (By) PO y)) @ x)(vy) IPOs y)s M(Gx)(vy) p(s y)) © (¥x) (vy) P™ y)) © (¥x)@y) P(x y): (vx) (vy)P (x y)) & (8x) ((vy)p( y)) 6 x)(@y) bx. y): (Gx) @y)P™ y)) © (vx) (@y)p(% y)) © (vx)(vy) P( y)- Exercifie regalral Fie predicatul p(x, y): x+y #1", x, ye R, si propozitiile =(4x)(Vy)P(% y): a=(Vx)(y)p(x y). Sa se nege propozitiile p, q si 4 stabileasca valoarea de adevar a acestora. Solutie ‘Tp @ (¥x)(ay) Ip(x. y). adica ,oricare ar fi xR, exista ye R astfel incat x+y=1". Propozitia Tp este adevarata deoarece pentru orice xe R exista y=1-xeR astfel incat x+y =1. 49Algebra » |, MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA 1g 0 (8x)(Vy) Ip(x. y) adica ,exista xe ® astfel incat pentru orice ye R, x+y =I". Propozitia lq este falsa. EXERCITII SI PROBLEME EXERSARE El. SA se serie propozitiile urmatoare cu SA se nege propozitille: ajutorul cuantificatorilor, 6 se nege ¢l a) .vmeM, 3¥¢M, x+y =O" 8A se stabileasca valoarea de adevar: bi axe Me, eiyewt a) ,Exista numere naturale care nu au AKG MVE MT YS MS Sie pun ©) .vxeM,3yeM,x-yeM b) .Oricare doua numere naturale au a) xe M,x*eMax%eM". produsul impar.”; c) .Exista sane naturale pitrate || 5 sa se nege propozitiile stabilind valoa- perfecte cu ultima cifra 2."; rea de adevar a propozitiilor obtinute: 4) .Orteare ar fi XEN, x) -Bx-14=0.". a) .fxe | x? +2x-15 =0}0N=0" E2. Sa se nege: ears eckow b) .Complementara in raport cu 2 a mul- ) xe A\B; d) xe Cea. timit A -{x| 3x7-22+5~=0} este 2.": E3. Si se nege propozitiile de mai jos si s& o) fren] x¢+1<0}=27; se stabileasca valoarea de adevar: a) ,Orleare ar fl xeR, existé yeR @) «fre m| -x?-100<0}=e*. astfel incat x—y }) .Oricare ar fi n un numar natural || 5 ‘ compus, exista un divizor al acestuia is Bkoeinee eam aerate pecmaaitilt a) ,Orice romb este pitrat.” cuprins intre ™ gi .~; b) .Toate dreptunghiurile sunt patrate.”; 7° 5 c) .Exista cel putin un triunghi care nu ©) .Oricare ar fi numérul natural este isoscel."; compus n, exista un numar prim 4) ,Orice triunghi dreptunghic are cel én, mult un unghi ascufit." snpstnsintre nips Ss’ e) .in spatiu, orice dowd drepte nepa- ralele au un punct comun.“; f) ,Existé o dreapta paralela cu doua ~2.-1, 0,1, 2, 3, 4 5}. lane secante care nu este paralelé cu intersectia acestora.“. E4. Fie multimea: M={5,-4 3.6. CONDITII NECESARE. CONDITH SUFICIENTE Matematica este stiinta care opereaz cu diferite enunturi cum sunt: axiomele, teoremele, definitiile, consecintele si altele. Axioma sau postulatul este un adevar care este admis fara demonstratie. Axiomele sunt elemente care stau la baza constructiei oricarei teorii. t# Exemple (axiome) + Postulatul hui Euclid (Axioma paralelelor): -Printr-un punct exterior unei drepte trece cel mult o dreapta paralela cu dreapta data.” + [Prin orice dou puncte distincte trece 0 singura dreapta.” + Exista patru puncte nesituate in acelast plan,” 50Algebra « |. MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA Definitia este un enunt care descrie un obiect matematic indicand categoria din care face parte (genul proxim) si o trasatura care sa-I diferentieze de alte elemente din categoria sa (diferenta specifica). wg Exemplu + .Dreptunghiul este paralelogramul (genul proxim) cuun unghi drept (diferenta specifica).” ‘Teorema este enuntul care exprima o anumita proprietate care poate fi demonstrata pe baza axiomelor, definitiilor sau a teoremelor deja demonstrate. = + In orice triunghi dreptunghic suma patratelor lungimior catetelor este egal cu patratul lungimil spotenuzet. (Teorema lu Pitagora) + Fie a. bce Z. Daca (a, b)=1 si (a,c) =1, atunei (a, be)=1 Teoremele reprezinta enunturi de tipul p(x. y. = q(x. y. z (Xs Yo Zon) G(X Ye Zone UNde P(X, Y, 2.) (KY % n-are sau propozitii obtinute din predicate cu ajutorul cuantificatorilor. intr-o teorema de tipul p(x, y, 2, -.)= (xy. % +), P(X Y. Z ) sau .) sunt predicate se numeste ipoteza, iar q(x, y. z. ...) se numeste concluzie. In limbajul curent, in enuntarea unei teoreme se foloseste una dintre formularile: ) a) Gacd p(x. y. ...), atunei q(x. y, b) p(x. y....) este conditie suficienta pentru q(x, y. c) q(x. y, ...) este conditie necesara pentru p(x, y. 4) q(x. y....) este consecinta logica a lui p(x, y. ©) p(x. y, -..) este eonditie necesara gi suficienta pentru q(x. y. we Exemplu * Fie predicatele p(x. y): .x si y sunt numere pare”, x. yeN, q(x. y): .x-y este numar par’. x. yeN. Implicatia p(x, y)=9 q(x. y) care este un enunt adevarat afirma ca Dac& doua numere naturale sunt pare atunel produsul lor este numar par.” Spunem ca p(x. y): 2 sly sunt numere pare” este condifie suficlenta pentru q(x, y): xy este numar par", iar q(x, y) este condifie necesar& pentru p(x. y). De asemenea, putem spune ca q(x. y) este consecinta logica a lui p(x. y)- ‘SA analizam tmplicatia reciproca: q(x. y)= p(x. y). adica .Daca produsul a doua numere naturale x. y este par atunci numerele x, y sunt numere pare.” Alegand x=2,y=3 avem ca xy este numar par fara ca ambek numere sa fle pare (am construit un contraexemplu). Ca urmare. q(x, y) nu implica p(x, y). Se spune ca predicatul q(x. y) nu este conditie sufieienta pentru p(x. y}- 51@ Algebra + |, MULTIMI SI ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA ‘> OBSERVATIE + In situatia in care p(x, y,...)= q(x, y...). iar q(x, y....) mu implica p(x, y....) Se spune ca p(x, y....) este conditie suficienta, dat nu si ). necesara pentru q(x, y, . te Exemplu * Fie predicatele unare p(x ax iQ xE NT q(x) 14 XEN", Implicatia p(x)= q(x) este fals deoarece gasim un numar, de exemplu 10, care este divizibil cu 2, dar nu este divizibil cu 4. Asadar, p(x) nu este o conditie suficienta pentru a(x). Avem p(x) nu implica q(x). Sa analizam implicatia reciproca: q(x) => p(x). Se constata ca este o afirmatie adevarata deoarece orice numar divizibil cu 4este divizibil cu 2. Asadar q(x) este o conditie suficienta pentru p(x), iar p(x) este 0 conditle necesara, dar nu si suficienta pentru q(x) > OBSERVATIE + Insituatia in care p(x, y, ... nu implica q(x, y, ...), dar q(x, y, ...) implica p(x, y, ...) se spune ca p(x; y,...) este o conditie necesara, dar nu si sufi- ). cienta pentru q(x. y, sar Exemplu . + Fle predicatele binare p(x, y): .x 0.x. yeR", a(x, y):.x=O0sauy=0, x ye". Se constata cu usurinta ca p(x, y)=> q(x. y), adicd .Daca produsul a doua numere reale este zero, atunei cel putin un factor este zero.” De asemenea, avem ca q(x. y)=? p(x. y). adic Daca un factor al unui produs este zero, atunci produsul lor este zero.” In aceste conditii se spune ca predicatul p(x, y) este conditie necesara si suficienta pentru q(x, y) si ca, la randul lui, q(x. y) este conditie necesara si suficienta pentru P(x. y). adica p(x. y)e q(x, y): .Produsul a doua numere reale este zero daca si numat daca cel putin un facto. este zero.”. in general, spunem ca p(x, y.....) este 0 conditle necesara si suficienta pentru q(x. y. ...) daca are loc echivalenta p(x. y. «.) q(x. ys). > OBSERVATII 1,Dacé o teorema este de tipul p(x, y...)e@q(x.y.. ), implicatia P(x. y,-.)= q(x. ys.) Se numeste teorema directa, iar implicatia a(x. y....) = p(x. y....) se numeste teorema reciproca. . 2. Nu orice teorema de tipul p(x, y, ...) = q(x, y, ...) admite o teorema reciproca. 52Mm Algebrd + |, MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA Exemplu + Sa consideram teorema: .Daca patrulaterul ABCD este romb, atune! diagonalele sunt perpendiculare.”. Reciproca acestel teoreme este propozitia: .Daca in patrulaterul ABCD diagonalele sunt perpendiculare, atunci este romb." (am schimbat ipoteza in concluzie si concluzia in ipoteza). Enuntul obtinut este o propozitie falsa. 3. Nu este corecta formularea ,,Teorema reciproca este falsa.“, deoarece orice teo- rema este un enunt adevarat. Se poate spune ,Propozitia reciproca este falsa.". 4.Daca p(x, y, -..)=> q(x. y,...) este o teorema, propozitia care se obtine din aceasta inlocuind ipoteza si concluzia acesteia cu negatia acestora se numeste contrarea teoremei. | Forma de scriere a contrarei teoreméi este: (Vx)(Vy)---(ID(X, ys 0.) 970 (26 Ys 0) Daca aceasta propozitie este adevarata ea se numeste teorema contraraa = a(x y. -..)- teoremei date si se noteaza Ip(x, y. CF Exemplu + Sa consideram teorema T: .Daca un patrulater convex este inseriptibil, atunc! unghiurile opuse sunt suplementare.~ Contrara teoremei este: Daca un patrulater convex nu este inscriptibil, atunct unghturile opuse nu sunt suplementare.”. Aceasta propozitie este adevarata, deci reprezinta teorema contrara a teoremei T. Reciproca teoremei este: .Daci intrun patrulater convex unghiurile opuse sunt suplementare, atunci patrulaterul este inscriptibil.” Aceasta este 0 proprietate adevarata numita teorema reciproca a teoremei T. Contrara teoremei reciproce este: .Daca intr-un patrulater convex unghfurile opuse nu sunt suplementare, atunci patrylaterul nu este inscriptibil.” ‘Aceasta propozitie este adevarata si reprezinta teorema contrara a teoremei reciproce. EXERCITII $1 PROBLEME EXERSARE £1. Enuntati trei axiome din matematica. ES. Fie predicatele: 2. Enuntati trei definifil specificdnd genul P(E y): x27 20, x, yeR" gf proxim si diferenta specifica a notiunii. H a(x. y):.y>0, xeR, yeR’. Demonstrati ca: a) q(x, y) este conditie suficientd pen- tra p(x. y)- E3.Enuntati dou’ teoreme. Formulati apot reciproca, contrara teoremel $1 contrara reciprocel gi mentionati daca aceste propozitii sunt teoreme. F4.Fie predicatele p(x, y): .x si y sunt de ») p(x. y) este conditie necesaré pen- paritati diferite, x,yeN' (x.y): tru a(x, y), dar nu este conditie sufi- «X+y este numér impar, x, yeN". S& cienta. se arate c& p(z.y) este o conditle I 56. se considera predicatele: necesara i suficienta pentru q(x, y). p(x y):oxt¥>O, x, yeR, Ce reprezinta q(x y) pentra p(x. y)? | x 1) SA se arate c& a(x, y) este conditie b) Este q(x, y) conditie necesara pen- tru p(x, y)? Dar suficienta? 7. Fie Predicstie pe N’: suficienta g1 necesard pentru predicatul +, -l0z=y 5+ P(x ¥)- Pm Ying ereisy 3 D @ Tun! DE RATIONAMENTE LOGICE Un rationament logic reprezinta un sir de judecati logice bazate pe notiuni fundamentale, axiome. legi logice. adevaruri deja cunoscute care conduc la o anumita concluzie. Un rationament des folosit in matematica este rafionamentul deductiv. Deductia este procedeul prin care dintr-o propozitie cu caracter general se obtin propozitii cu caracter particular. tar Exemplu . + Sa consideram enuntul cu caracter general .Un numar natural este divizibil cu 2 daca ultima cifra a sa este numar par.” (Criteriul de divizibilitate cu 2). Enuntul Numarul 2004 are ultima cifra un numar par deci este divizibil cu 2." sa obtinut particularizind enuntul general dat. Asadar am facut un rationament deductiv. ‘ in matematica exista situatii in care plecand de la cateva constatari pe cazuri particulare se intuieste o proprietate cu caracter general. Metoda prin care pornind de la propozitii particulare se ajunge la propozitii generale se numeste inductie. O concluzie inductiva nu este intotdeauna justa, datorita faptului ca ea este formulata dupa considerarea unui numar limitat de cazuri si astfel pot fi omise cazuri cand constatarea facuta nu este adevarata. o& Exemple + Matematicianul francez Pierre de Fermat (1601-1665) a constat ca numerele de format 2?" +1 sunt numere prime pentru ne {0, 1, 2. 3, 4} Pe baza acestei constatari pe cAteva cazuri, a tras coneluzia ca numerele de aceasta forma sunt numere prime pentru orice ne N. Concluzia s-a dovedit falsa cand in 1732, matematicianul elvetian Leonhard Euler (1707-1788) a stabilit ca pentru n= 5, numarul 2” +1 =641-6700417 nu este prim. Matematicianul polonez Waclaw Sierpinski (1882-1969) a emis {poteza ca numerele naturale de forma 991n? +1 nu sunt patrate perfecte pentru nici un numéar natural. Aceasta concluzie a fost infirmata, deoarece $a gasit un numar natural format din 29 de cifre, de aceasta forma, care este patrat perfect. 541 Algebré «1, MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA Deoarece generalizarile se obtin doar prin considerarea cAtorva cazuri particulare. metoda se numeste inductie incompleta. Metoda este folositoare deoarece da posibilitatea intuirii unui rezultat care poate fi confirmat sau infirmat cu ajutorul unei demonstratii deductive. in unele situatii o astfel de demonstratie se poate realiza analizand doar un numaér finit de cazuri, epuizandu-se astfel toate posibilitatile. in acest caz metoda se numeste inductie completa. 1 Exemplu (studiu cu metoda inductiei complete) + Sa se demonstreze c4 orice numar natural n. 10 OBSERVATIE + Explicatia intuitiva a acestei metode de demonstratie este: Se porneste de la propozitia P(m) adevarata si se aplica P(k) => P(k +1) pentru k=m, k=mé+l,.., k=n-1. Pe baza regulei concluziei (modus ponens) se obtine succesiv: (P(m) si P(m)= P(m +1) adevarate) = P(m +1) adevarata: (P(m +1) si P(m+1)=> P(m +2) adevarate) = P(m +2) adevarata: (ea -1) siP(n-1) >P(n) adevarate) = P(n) adevarata. Metoda inductiei matematice este folosita pentru introducerea unor definitii sau demonstrarea unor identitati, inegalitati, probleme de divizibilitate, teoreme etc. Exeveifé regelrale & 1. Sa se demonstreze ca pentru orice neN’ are loc inegalitatea: 1+345+...4+(2n-l)=n’. Solutie Notam P(n) enuntul dat. Pentru a demonstra propozitia (Vn)P(n) aplicam metoda inductiei matematice. Etapa de verificare Pentru n=1 se obtine P(1): ,1=1°* care este o propozitie adevarata. Etapa de demonstratie Sa demonstram implicatia P(k)= P(k +1), k21. Presupunem ca propozitia P(k) este adevarata. adic 1+3+5+...+(2k-1)=k’. Demonstram ca P(k +1) este adevarata: 1+3+5+...+(2k-1)+(2k +1) =(k+1). Folosind P(k) adevarata rezulta: 14345 +..4(2k-1)+ (ke +1)=1? + (2k +1)=(k +1). Asadar propozitia P{k +1) este adevarsta. Cele doua etape fiind verifcate, conform metodei inductiei matematice rezulta cA P(n) este propozitie adevarata pentru oricare ne N’. in concluzie, 1+3+5 +...+(2n-1)=n?, ¥n21. 56i Algebra © | MULTIMI $I ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA & 2. sa demonstram ca pentru oricene N, n> 5 are loc inegalitatea: 2” > n?. Solutie Aplicam metoda inductiei matematice propozitiei P(n): (Vn), n>5, 2° >n?, Etapa de verificare Pentru n= 5, P(5):,2° > 5?" este o propozitie adevarata. Etapa de demonstratie Presupunem propozitia P(k) adevarata: 2* > k?. Demonstram ca propozitia P(k +1) este adevarata: 2" > (k +1)". Din ipoteza inductiva ,,P(k) adevarata” rezulta ca 2"*! > 2k, k 25. A demonstra ca P(k+1) este adevarata, revine la a demonstra ci 2k? >(k +1), k25. Avem succesiv 2k? >(k +1) @ k? >2k +1 k(k-2)>1. Deoarece k 25 se obtine k(k-2)25-3=15>1. Asadar 2" >(k+1)’ si P(k +1) este propozitie adevarata. Deoarece cele doud etape au fost verificate, conform metodei inductiei matematice rezulta ca P(n) este adevarata oricare ar fi ne N, n> 5. © 3. sa se demonstreze c4 pentru orice numar natural n avem: 10" +18{n-1)-10 : 27 Solutie Aplicam metoda inductiei matematice pentru propozitia P(n): -10” +18(n~1)-10 } 27, neN*. Etapa de verificare x Daca n =O, atunci P(0): 10° +18(0-1)-10 : 27° este o propozitie adevarata. Etapa de demonstratie Presupunem propozitia P(k) adevarata: 10" +18(k-1)-10:27,keN‘, si demonstram ca P(k+1) este propozitie adevarata, adica ,10"' +18k-10 :27, ken. Scriem P(k +1) cu ajutorul propozitiei P (Ik). Avem: 10"! +18k —10 = 10 -10* +18k ~10 =10[10* +18 (k -1)-10 ]- ~10[18 (k -1)- 10] +18k 10 =10[10* +18 (k -1)-10 ]-162k +270. Deoarece P(k) este adevarata. 270/27 si 162/27, rezulta ca P(k +1) este Propozitie adevarata. Conform inductiei matematice, rezulta cA P(n) este propozitie adevarata, vnen 57WE Algobrd » |, MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA 4. Daca A=p*-p%-...-pi", unde p,, P2....P, sunt numere naturale prime, iar a,, aj, ....a,€N, SA se arate cA numarul divizorilor pozitivi ai numarului A este (1+a,)(1+a)...(1+a,). Solutie Demonstram prin metoda inductiel matematice c4 propozitia P(n) este adevarata, adica, daca A are n factori primi in descompunerea sa si a,, a). .... a sunt exponentii acestora, atunci numérul divizorilor pozitivi ai lui A este: N(A)=(1+a,)(1+a,)...(l+a,), NEN’. Etapa de verificare Pentru n=1,A=p* si divizorii lui A sunt: p,, py. pi... pi’, adica l+a, divizori, deci P(1) este propozitie adevarata. Etapa de demonstratie Presupunem propozitia P(k) adevaraté si demonstram ca P(k+1) este propozitie adevarata. Fic A= pj! “py? Numarul A, A, = pit! are (1+a,,,) divizori. Cum A=A,-A,, rezulta ca orice divizor al lui A este produsul a doi divizori ai lui A, si Ag. Asadar N(A)=N(A,)-N(A,)=(1 +a, )(1+a,)...(L+a,)(L+a,4) $ideci P(k +1) este propozitie adevarata. Rezulta ca P(m) este propozitie adevarata pentru orice ne N’. EXERCITII $1 PROBLEME ~ Pity i ps?..pet are (L+a,)(1+a,)...(l+a,) divizori, iar numarul EXERSARE =e E1. Folosind metoda inductlel matematice sa se demonstreze c& pentru orice neN’ au loc egalitatile: _a(m+1), a) 142434... 2 b) 14+5+9+...+(4n-3)=n(2n-1); ) +28 +3? +. +n? = BAD Gns dD), 6 @) 1-24+2-3+..4+n(a+1)= n(n+1)(n+2), ~ 3 . ES. Sa se arate ci pentru orice neN au 2 2 loc egalitatile: e428 4974 4nt = 2 Ot, 9(-2)-3)(-3}- ety E2. Si se demonstreze c& pentru neN au PREK FTL ry Joc egalitatile: n+2_ 2n+2° 581 Algobré « |. MULTIMI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA EA, Sa se demonstreze inegalitatile: a) 2" >2n-1, 22; b) 3" 2 at yn? 41, m 25; AL. ¢ demonstreze egalitatile: a) 6+24+60+...+n(n?-1)= 2) n(n +1)(n? + . 4 b) 17 +3745? 4+...4+(2n-1)* = ) n22 =n(n+1)(2n* +2n- ) 1.27 +2-37 (n-1)n? = nek 22. |. Sa se demonstreze egalitatile: 59 aT. 11 AstF 1 qsmnel Si se arate ef pentru orice numar nN au loc relatiile: a) 9" -1 se divide cu 8; b) n° +5m se divide cu 6; ¢) 13° +7" -2 se divide cu 6; @) 3" 42° se divide cu 7. APROFUNDARE 92a Sn(a+i) * b) (1+2)(1+2°)... =2*"-1nen ant tn en: Vani" , +n an Sa se arate cA pentru meN: a) Bt. 2e8 g ght gta: b) 2-47°" +5.3"* ©) 72" 437.2" +8" .9" 115, $4 se demonstreze cA pentru orice neN si xe(-1, +0) are loc inegelitatea (+x) 21+nx noulli) Gnegalitatea lui Ber- S& se determine multimea: {a,.2,,.JCN astfel incat oricare ar fl ne N, a; +83 +1 Algobré « 1, MULTIMI $I ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA DEZVOLTARE ———— D1. © propozitie P(n), nN verificd con- || D3. Se consideré numérul real x astfel incat 1 ditiite: xii €Z. Sa se arate ca x"+L ez, a) exista a, kN pentru care propozi- fille P(a), P(a+1),..,.P(a+k-1) sunt adevarate; D4. Se considera numerele reale: b) implicatia P(n)—> P(n+k) este ade- avs astfel incdt a, =1 gi varati pentru VneN, n>a. SA se aiate ci P(n) este adevarata te ca a, =2" VneN nea. pentru oricare numar ncN. DS. Se considera numerele reale: D2. O propozitie P(n), n¢N, verifica con- 8, My, sy @,, » astfel incat a,=2, a, =5, ditiile: 6a,, VneN, m2. Sdse a) exist a,k¢N pentru care propo- is5%, Vinci zitille P(a), P(a+1), .., P(a+k-1) sunt adevarate; D6. Se considera. un patrat ABCD. SA. se b) implicatia P(n) > P(n+k) este ade- arate ca pentru oricare neN, 26, visaté| jentra. orlcare neh mee ol patratul ABCD poate fi partitionat in n pentru oricare meN, nsma. 4.2. PROBLEME DE NUMARARE in general, prin problema se intelege o situatie sau un complex de situatii de natura practica sau teoreticd intampinate de gandire si care necesita 0 rezolvare. in matematica, rezolvarea se realizeaza in mod esential prin procese de gandire si calcul. Exista o diversitate de probleme in cadrul matematicii, in functie de domeniile care le impun: aritmetica, algebra, geometrie, trigonometrie, analiza matematica si altele, dar si de metodele si algoritmii de rezolvare a acestora, de gradul de generalizare, de specificul teoretic sau practic ete. in rezolvarea unei probleme se urmareste esential gasirea solutiei ei, dar si gasirea altor cai de rezolvare, precum si generalizarea algoritmului de rezolvare pentru o clasa intreaga de probleme. O categorie speciala de probleme din matematica sunt problemele de numarare. Problemele de numarare sunt probleme in care se cere sa se determine: - numarul de elemente ale unor multimi finite; = numarul de submultimi ale unor multimi finite; —numarul de submultimi cu proprietati speciale ale unor multimi finite. Aceste probleme pot fi usor identificate datorita unor elemente constitutive specifice cum ar fi {i*, cate", .in cate moduri* intalnite in enunt sau pe parcursul rezolvarii. 60{© Algebré « 1. MULTIMI SI ELEMENTE DE LOGICK MATEMATICA O multime A se numeste finita daca este multimea vida sau daca exista un numar natural n astfel incat elementele ei se pot numerota aj, a)... Bn. Numarul natural n pentru care A ={a;, a), ..., a, } reprezintaé numérul de elemente sau cardinalul multimii A. Acesta se noteaz4 n=card(A), n=|A| sau n=A. '@ Exemple + card(S)=0. + Fie A multimea cifrelor din sistemul de numeratie zecimal. Card(A) = 10. + Multimea A ={x, y, 2} are trel elemente; card(A)= 3. > OBSERVATII 1, Daca A este o multime finita, orice submultime B a acesteia este finita si card (B) 2 Sab + Sac + Sbe. 2p) O4. Sse arate cé (pv qv) Ipalaalr, unde p, q, r sunt propozitil. * @p) 5. SA se demonstreze prin inductle matematicA egalitatea 1-5+2-8+...+n(3n+2)= BGG) y nen. (sp) "06. Cate numere naturale mai mici sau egale cu 200 sunt divizibile cu 3 sau 5? ap) Testul 2 x+6 x+1 Q1. Fie x 0 aproximare a numérului /6. Sa se arate cA numarul este o aproximare mai buna” pentru /6. ap) 2. Sa se determine intervalul (a, b] stiind cd sunt indeplinite simultan condifiile: Sop +2 a) [a b]oz=o; by fp-ana}=at sn? et 2. apdAlgebra » 1. MULTIMI $I ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA O83, Fie predicatele p(x): .5x? +9x-2=0, xe R" gi a(x): we}<3, 36 R". Sa se determine domeniul de adevar pentru: af P(E/V a (Ep KER OP elxpaaizy ez: > ) \plx)va(x)) xz Bp) 04, Sa se demonstreze cA 5-2°™1 49°"? 19, V nEN Bp) Os. Intr-o institutie sunt 5 birouri Ia un etaj s1 6 birouri Ia alt etaj. In cite modurl pot comunica telefonic aceste birouri? ap) Testul 3 01, Se dau numerele a= 5, b~-Ji5. 84 se determine: a) aproximarile zecimale prin ipsa ¢1 prin adaos ale lui a gi b cu o eroare de 10°°; b) trunchierile de ordinul 3 gi 5 ale numerelor (-2) si (-b); ©) rotunjirile Ia a doua gi la a patra zecimalé a numerelor a gi b. 2p) 02. Fie a, b, ce (0, +) gi abe =1. SA se demonstreze ch a+b+c+ab+be +ca26. apd Q3, Sa se rezolve ecuatiile: x+6 1 ») -[x]=2. » [222°] » 3(x}-[x]= 2 ep) 04, Se considera numerele a, ag gl by, Bg... Dy astfel incdt a, >a2>..>a_ $f by > by >.> by. Sd se demonstreze cd: yb, + agby +... +agDq > Mjby tagda 1 te +MQDy (2p) x+1 5. Cite elemente are multimea AUB dack a-feez| «s| si B={xeN| k-353}? @p) 68Wi Algebra « Il. FUNCTII @)_SIRURI DE NUMERE REALE 1.1, NOJIUNEA DE SIR DE NUMERE REALE “> DEFINITIE * Unsir de numere reale reprezinta 0 succesiune de numere reale Ay, Ay, Ay,-, ,,+ Tealizata dupAé o anumita regula, fiecare numar ocupand un loc bine determinat. Prescurtat, sirul de numere reale aj, a2, -..,a,,..- Se noteaz4 (a,),.¥ sau (a,)- Numerele a,, a). ay, ... Se numesctermenii sirului (a,.). Indicele fiecarui termen al sirului arata Jocul pe care-] ocupa acesta in succesiune si se numeste rang. Astfel, a, este termenul de rang 1, a, este termenul de rang 4 etc. Termenul a, cu indicele n se numestetermenul general al sirului (a, ). Se observa ca sirul a,, a, a;,..., a4... este bine definit de urmatoarea corespondenta dintre multimea N’ si multimea R: (Lt care asociaza fiecarui rang n termenul a,. us" . Exemple de siruri © (an): 1.2.3.4, (Da): 17, 2?, 3%, 42, * (en) + (Xn): + (Yn)! 0.0, 0, 0... > OBSERVATII 1. Un sir de numere reale se numes $ir constant daca toti termenii sai sunt egall: a, a, a, a, 2. Un sir de numere ‘reale nu trebuie confundat cu o multime, cel putin din doua motive: 69W Algebrd © HL FUNCTIL - intr-un sir elementele se pot repeta, pe cand intr-o multime elementele sunt distincte; ~ ordinea elementelor unei multimi nu este esentiala, pe cand pentru un sir aceasta este esentiala 3. Dandu-se un sir (a,) nu trebuie confundat termenul general a, cu insusi sirul (a,) 4. in loc de .sir de numere reale” se poate spune simplu ,sir*. Moduri de definire a unui sir de numere reale Pentru a defini (a prezenta) un sir exista mai multe posibilitati. 1. Siruri definite descriptiv in aceasta situatie se dau primul termen si cativa dintre termenii consecutivi care-I succed, astfel incat sa se poata desprinde o regula care s& arate cum se obtine succesorul oricarui termen al sirului. \. Exemple * (an): 2.4, 8, 16. 32, 64,.... Se observa ca regula de obtinere a oricarui termen al sirulul (a,) este .serierea puterilor naturale consecutive ale lui 2°. Asadar a, = 2", n21. (ba)! 1M, WML, 12, 11, Fiecare termen al sirului este numarul natural format cu atatea cifre de 1 cat este rangul sau. Astfel ay =11L..1,n21 Saale 2. Siruri definite cu aiutorul unei formule Un sir (a,) poate fi definit indicand o formula a, =f(n) din care se obtine orice termen al sirului particularizand pe n, ne {1, 2, 3, ...}. Aceasta formula se numeste formula termenulul general sau formula termenului al n-lea. v3 Exemplu + Fie sirul (ay) astfel incdt a, =5n+2, nen" Termenii sirului se obtin dand lui n valorile 1, 2. 3 Astfel. a, =7. ag =12, ag #17... ao = 52. 3. Siruri definite printr-o relatie de recurenta O relatie de recurenta este o formula cu ajutorul careia se exprima orice termen al sirului, incepand de la un anumit rang. in functie de termenii precedenti (unul sau mai multi). 43" Exemple + Fie sirul (a,) care verifica relatia: ay = } n21. Sirul (ay) este definit cu ajutorul unei relatii de recurenta din care deducem flecare termen in functie de precedentul 70W Algebré 6 1. FUNCTHL Leonardo Fibonacci (1170-1240), matematician italian Pornind de la problema inmultirii tepurilor de casa, in 1228, a obtinut sirul (f,,) - Astfel, pentru n= 1ag = al pentru seaeraliers] \ ag entra n= 3, a4 =2{a P 4 = pi a0t 2). + Fie sirul (f,) defntt prin f, =f Sirul (f;,) se numeste sirul lui Fibonacci. Se obtine: fy = 1 fsa = feat fy 2 1 . fy =3, f= 5, fe = 1.2. SIRURI MARGINITE Sa consideram sirul (a,) definit de a, =(-1)", neN’. Se observa ca a, €{-1, 1}, ¥ neéN’, deci termenii sirului pot fi inclusi in intervalul [~1, 1]. + DEFINITIE *Sirul (a,) este gir marginit daca exista un interval marginit [a, b] care contine toti termenii sirului: asa, 0, astfel incat |a,|b, in contradictie cu relatia (2). Asadar sirul (a,) este nemarginit. b) Demonstram ca sirul (b,) este nemarginit prin metoda reducerii la absurd. Presupunem ca exista M>O astfel incat |b,|0, V nen’. e) Sirul (a,) este monoton crescator daca si numai daca 22+ 21, ¥ nen. ” a d) Sirul (a,) este monoton descrescator daca si numai daca Vnen. 4Tema + Sa se formuleze criterii de a arta ca un sir este monoton strict crescator sau monoton strict descrescator. Exereili? wseleale 1:Sa se studieze monotonia sirurilor cu termenul general: -3n+2 135 Qn-1 a) a, ; ba=2-3.2.. +1 246 Qn Solutie a) Determinam semnul diferentei a,,, -a,. Aver aig, 8, -2ntS,..S32 u >0.VneN. (+)(@H+2) Asadar, a,,, >a,, ¥V neéN’, deci sirul este monoton strict crescator. A (1.3.5 2ntl) (1 35 n-1)_2n+1 246 2n+2)(246 Qn ) In+2 Rezulta ca sirul (a,) este monoton strict descrescator. 0 si 73