Subiectul I.

1
PROGRESII
ARITMETICE GEOMETRICE
Notapi
-:- (an)n~1 ¢:> -:- ai, a2, ... , an, ... l (bn)n~1 ¢:>-:- bi, b2, ... , bn, ...

rrmenul general al progresiei rrmenul general al progresiei

an= sau bn = sau
termenul de rana n termenul de ran.a n
Exemplu

-:-. 2, 5, 8,11, ... {al = 2 -:- 2, 6, 18, 54, ... tl

q ==2
r=3 3
n n
-:- 2+3 5+3 9+3 11 +3
I I I I•• • -:- 2·3, 6·3, lS-3, 54·3, ...

Definipe (Formula de recurenfa)

an+l =an+ r, Vn E f:J* bn+l = bn . q, V n E ru· V

Rapa unei progresii
b V
v
/
r = Un+l - an, V n E ru· q = n+l (bn =I= 0) V n E ru*
bn

CELE MAI UTILIZATE FORMULE

Formula termenului general

/

v lln = a 1 + (n - 1)r, V n E W bn = b1 · qn- 1, V n E ru• V

Suma primilor n termeni ai progresiei

Sn = a1 + a2 + ... + an Sn = b1 + b2 + .. · + bn

(a1 +an)· n b1(qn -1) \/

,daca q * 1
v

Sn= Sn= q- 1
2
n · b1, daca q = 1
Condifia ca trei numere sa fie termeni consecutivi ai unei progresii

-:- A, B, C ¢:> 2B = A + C ,f.- A,~,C}¢:> B2 =A· C

V/ i' ..,.
-
'f
 l
LOGARITMI
Definiµe
ax = N => x = loga N, unde a > 0, a -:t- 1, N > 0 ) -£11, ::>~) 27>::: ? V
.
Condiµile de existenfa ale logaritmului
a> 0 (baza > 0)
loga N: *
a 1 (baza 1) * V
N > 0 (cantitatea > 0)
Logaritmul zecimal Logaritmul natural
lgx = log 10 x ln x = loge x, unde e ::::: 2, 71 (numarul lui Euler) v
Proprietap ale logaritmilor

1. loga 1 = 0 2. loga a= l
3. loga xn = n · loga x 4. alogax = X . ~a..tt.x='I
)

5. loga x + loga y = loga(X · y) 6. loga X - loga y = loga (~) V

7. alogb e = clogb a

Formule de schimbare a bazei logaritmului

1 loge b
8. logan X = -n · loga X 9. logab =--
1oge a
1
J 10. logab =--
1ogb a
11. loga b = loge b · loga c

Monotonia functiei logaritmice

f: (0,oo) ~.f(x) = logax,a > 0,a -:t- 1

I. Daca a E (O, 1) => f este strict descrescatoare
x1 < x2 <=> loga (x 1 ) > log a(x 2 )
II. Daca a E (1, oo) => f este strict crescatoare
x1 < x 2 <=> loga (x 1 ) < loga (x 2 ) / V

Monotonia functiei exponenµale

(0,oo),f(x) = aX,a > 0,a -:t- 1

I. Daca a E (0, 1) => f este strict descrescatoare

X1 < Xz <=> aX1 > aX2

II. Daca a E (1, oo) => f este strict crescatoare

X1 < Xz <=> aX1 < aX2
 PUTERI ~I RADICAL!
PUTERI
Definipe putere
an = a· a· ... · a, a E Im, n E Rl*
den ori

n _ { a = baza puterii
a - n = exponentul puterii
Proprietlip puteri
1. aO = 1 2. 1n = 1 V

3. an. am= an+m 4. an -

--a n-m
am V

5. an · bn = (a · b)n 6. :: = (~r V
7. (anr = (amr = an·m 8.
-1
a=- 1
a
V

= (~r
1
9. a-n =-
an
10. (~rn \/

RADICALI
Radicalul de ordin 2 Radicalul de ordin 3
Condifii de existenfii ale radicalului de ordin 2 Condifii de existenfii ale radicalului de ordin 3
(de ordin par) (de ordin impar)

\I f(x) f (x) 0 Nu exista J

(expresia de sub semnul radical 0)

Proprietlip ale radicalilor

v 1. va ·Vb= .fa-E > :toe> Ya·Vb=Va •b V

a..1 0
2.
1=~
2
6>0 ~=t
(va) = a
3
3.
' Cl..1;10 (Ya) =a

4. -Jx =xz
1
1/xX = X3 1

5. 1!.Riq
xq = xn

) '/...~o ; )(_ .__., - -'°

. '"Al O I )( - } 00
) I/ )
 NUMERE COMPLEXE («:)- forma algebrica
Definiµe
-
z = a + bi, a, b E
Notaµi
a = partea reala a numarului complex z bi =partea imaginara a numarului complex z
a =Re(z) - realul lui z b =Im(z) - ima~inarul lui z
. I
i2 = -1 1 V
z = u,utate zm7[J!mara

Proprietaµ
\[ lze <=> /m(z) = 0 <=> b = 0 I z = 0 <=>
(Re(z) = 0 §i lm(z) = 0)
(a= 0 si b = 0) I/"
Egalitatea a doua numere complexe
a1 + b1i = a 2 + b2i a1 = a 2 §i b1 = b2
Conjugatul lui z Modulul lui z
._yJ z = a + bi = a - bi lzl = la+ bil = J a 2 + b2 w
Proprietati (cele mai utilizate)
1. lzl = lzl 4. lz1 · z2I = lz1 I · lz2I
2. lznl = lzln 5. lz1I = !:!!,z2
z2 lz2i
*0
\,VJ 3. lz e z= z) 6. \-lzl 2 = z · z \ w
Raportul a dona numere complexe
= se calculeazjJ prin amplificarea lui (raportului) cu conjugatul numitorului
z1 v~ + bi (a+ bi) · (c - di) ac + bd be-ad
c2 + d2 + c2 + d2 i
-=-- = =
Z2 C + di (c + di) · (c - di)
Re(!~) Im(!~)
Puterile lui i

i1 = i i4n+l = i i 2 = -1 = -1
I;
i4n+2
,. \I
i 3 = -i i4n+3 = -i i4 = 1 i4n = 1

+/(:2?t
Rezolvarea in (C a ecuapei de grad II cu coeficienti reali

ax' +bx

V
/j_ = b2 - 4ac, /j_< 0 ==> ZaFF,.
_
- X1 =
-b+i -6.
2a
x 2 = a, a < 0 x = ± iFa
 FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT
-
a2 - b2 = (a - b) ·(a+ b) J
(a+ b) 2 = a2 + 2ab + b2 J
-
(a- b) = a 2 2
- 2ab + b2

a 3 - b3 = (a - b) · (a 2 +ab+ b2) V
a 3 + b3 =(a+ b) · (a 2 - ab+ b2 ) l/
(a+ b) 3 = a 3 + 3a 2 b + 3ab 2 + b 3 J
(a - b) 3 = a3 - 3a 2 b + 3ab 2 - b3 J

PARTEA INTREAG.A ~1 PARTEA FRACTION.AR.A

A UNUI NUMAR REAL

Partea intreaga a unui numar real x

Notatie Definifie

[x] = partea intreaga a lui x

[x] =eel mai mare intreg mai mic decat x II
[x] = n, n E I n :5 x < n + 1
Partea fractionara a numarului real x [~1
Notaµe Definipe

{x} = partea fractionara a lui x {x} =x - [x] w

Proprietap

1. X- 1 < [x] :5 X 3. {x} E [O, 1)

2. [x + n] = [x] + n, n E I 4. {x + n} = {x}, n EI
5. x = [x] + {x}

MODULUL UNUI Nl.JMAR REAL

x<O
Definipe lxl=f:' x>O
lxl $A~ -A$ x $ A,A E Ill+ v'
Proprietafi
lxl A x $ -A sau x A, A E Ill+ V

5
 Subiectul I.2

FUNC'fll - definiµi ~i proprietaµ

Notapi
A = domeniul func/iei
f:A B,x f(x) B = codomeniul func/iei
f(x)= !eJ,;ea de coresponden/a a func/iei

A(x,y) E G/ <=> ~ x) =y J
f (prima coordonata) = a doua coordonata
x (prim a coordonata) = ~unctului V
y (a doua coordonata) = ordonata punctului

Intersectia cu axele de coordonate ale Gf

Intersectia cu axa absciselor (cu Ox)
Gf n Ox=> y = 0 => f(x) = 0
if/
lntersectia cu axa ordonatelor (cu Oy)
Gf n Oy => x = 0 => y = f (O)

Determinarea coordonatelor punctelor de intersecµe a doua grafice (Gf ~i Gg)

= g(x)lpentru determinarea abscisei

1. Se rezolva ecuatia\f (x)
2.Se determma ordonata punctului

Compunerea funcµilor

(f o g)(x) = f(g(x))

6
 FUNCTII
•
- definitii ~i proprietati
Functii pare. Functii impare
multime simetrica ( . :.:. .x-E-A, V EA) ·
f: A ~. A - x
v f - para <=> f (-x) = f (x), '<Ix EA I f - impara <=> f(-x) = -f(x), '<Ix EA v
Funcµi periodice
f: D este periodica cu perioada T dacaf(x + T) = f(x), '<Ix ED ~ix+ TED
Cea mai mica perioada nenula pozitiva (daca exista) s.n. perioada orincipa/a
Imaginea unei functii (mulµmea de valori a functiei)

Imf = {y E Bl3x EA a. i.f(x) = y} sau Imf = f(A) = {f(x)lx EA} :;- n.rt
"o
I/
Functii injective - definiµi
f: A B este functie iniectiva. daca:
1. ~c f(x1) = f(x2) => x1 = x2 [x11 x2 EA fixati]
2.
I
t\.V,- X1 * Xz => f (x1) * f (x2) [xi, x2 EA f ixati] ,lx/
C1v1a~> r/ 'lx1/
n
'
3. f este strict mon<JJB_zw, (Analiza matematica)
Obs. f: A B nu este funciie injectiva. daca: 3 xi, x2 EA, x1 * x ~i f(x1) = f (x2)
2
Funcµi surjective - definiµi
f: A Beste functie surjectiva. daca.:
\J 1. [\fy E B3x E A a. i. f (x) = y] <=> [pentru \fy E B ecuatia f (x) = y are eel putin o solutie in A ] w
2. Imf =B
Funcµi bijective - definiµi
f: Beste functie bijectiva. daca.:
1. f este injectiva ~i surjectiva
- .
2. [\fy E B 3 ! x E A a. i. f (x) = y] <=> [pentru \fy E B ecuatia f (x) = y are solutie uni ca in A ]
Funcµi inversabile
f: A Beste functie inversabila. daca:
f este bijectiva
Inversa unei functii
f: B, functie biiectiva., are inversa:
r- 1
: 8 A cu proprietateahx)
I
= y <:=> X = r 1 (y j x E A,y E 8 'V
f(r (x)) = 1
X,X E 8 ~i r 1
(f(x)) = X,X EA
Functii monotone
f: D este monoton crescatoare daca '<I x1, x2 E D, x1 < x2 <=> f(x 1) $ f(x 2) {~ o
f: D este monoton descrescatoare daca '<I xi,x 2 ED, x1 < x2 <=> f(x 1);::: f(x 2 ) JI f e,
f: D este strict crescatoare daca '<I x1, x2 ED, x1 < x2 <=> f(x 1) < f(x 2) ;1..,o I ) o
f: D este strict descrescatoare daca '<I x1, x2 ED, x1 < x 2 <=> f(x 1 ) > f(x 2) ... zo
1

l
 FUNC'flA DE GRADUL I

Forma generala a funcµei

f: ~,f(x) =ax+ b, a, b E ~. a -::f:.

e==-
0 w
Monotonia funcpei

1. Daca a < 0 atunci J este strict descrescatoare lUo

2. Daca a > 0 atunci J este strict crescatoare ll ) o ~1~l1
Semnul funcfiei

Se rezolva ecuatia f(x) =0 => X = _£a

--nb +oo
VXX/
X -00

f(x) t n contrar :,) 0 semn a

 FUNCTIA DE GRADUL a1 II - lea
Forma generala a functiei
f: Ill--+ lll,f(x) = ax 2 +bx+ c, a, b, c E Ill, a* 0 V

Ecuatia de radul al doilea

ax +bx+ c = O,,a,b, c E Ill,a * 0
2

/J. = 2 - \\/
r - - - . - - - - - - - - - - - - - - , , -...,,,..,._-___::_;;.;c;;..._,==--=_..::::::+---------1 "\,,""
ecuatia are 'dou ----=-- ~- (3Xi, X2 E Ill, X1 * Xz )
Cazul
V I { X1 =
-b- tJ. .
2a ~1 Xz =
-b+..fK
2a
V
= x2 )
B
ecuatia are d~solutii reale egale (3x11 x 2 E Ill,x1
Cazul
Dae - V
J II
l X1 = Xz = 2a
Cazul
J III Dadi /J. < 0 ecuatia nu are solutii reale (tlx11 x2 E Ill)

Semnul functiei de gradul al doilea

Dae /J. > 0 ecuatia are doua solutii re ale distincte (3xi, x2 E ~. pp x1 < x2 )

Cazul X -oo X X +oo

I f(x)
Semna 0 0 Semn a

Daca /J. = O=> ecuatia are doua solutii reale egale (3xi,x 2 E ~.x1 = x2 )
Cazul
II -oo X +oo
semn a O semn a
ecuatia nu are solutii reale (tlxi, x 2 E Ill)
Cazul X -oo +oo
III
f(x) semna

Relatiile Jui Vi~te

ax 2 + bx+ c = 0,, a, b, c E Ill, a * 0, x 1, x2 radacinile ecuatiei
b C
S = x1 + x2 = - - (suma radacinilor) P = x1 · x2 = - (produsul radacinilor)
a I a
Suma patratelor radacinilor '> { '3
:S _ 1 -
x 12 + xz2 = S2 - 2P : t1- =x1 -t xi-::::: - 1 rs v
Formarea ecuapei de gradul al doilea cu radacinile xi,x2

Se calculeaza S = X1 + Xz ~i p = X1 · Xz , Ecuafia cu radiicinile X1, Xz este:c - Sx + p = JV

O

q
 .;_ v "} l/
I /
Graficul funcp.ei de gradul al doili
Se nume~te parabola. Parabola are un punct de extre numit
Coordonatele vlir/ului : V (- .!:....', -
Za 4a
funcfia admite maxim (V este pun ct de maxim) 7\
valoarea maxima a funcfiei sau maximu/ funcfiei este f max
funcfia admite minim (V este punct de minim)
-- -
valoarea minima a funcfiei sau minimul funcfiei este f min
=-

= - 4t.a
v ./
I \ V
V

Ecuatia axei de simetrie a parabolei este: x

1
= - .!:...
Za
V
Pozifia parabolei (graficului funcfiei de grad II) /afa de axa Ox
Parabola intersecteaza axa Ox in doua puncte distincte (Ox este secanta parabolei)
¢::>/J,=0
Parabola n ·ntersecteaza axa Ox
arabola este situata deasu ra axei Ox a > 0 sau este situata sub axa Ox a > 0

Monotonia ~i imaginea functiei de gradul al doilea

f: ~,f(x) = ax 2 +bx+ c,a,b,c E ~,a* 0

Se calculeazii coordonatele viirfului V ( - .!:...
2a
, - ~)
4a
Dacii a< 0 V este punct de maxim

X -00 b +oo
-?n

f(x) /).

77 --
4a
max
\, \,
Imf = (-oo, - 4t.a]

f este strict crescatoare pe (-oo, - Zba] f este strict descrescatoare pe [-:a, +oo)
Daciia> 0 V este punct de minim

X -00 b +oo
-?n

f(x) /).
\, \, --
4a 77
min
Jmf = [- 4t.a, +oo)

f este strict descrescatoare pe (-oo, - :a] f este strict crescatoare pe [-:a, +oo)

10
 Subiectul I.3
ECUATII
Ecuaµi iraµonale

.J f (x) = g(x) 1/f(x) = g(x)

V
pun condifii de existenta
f(x) 0
C.E. {9 () Nu exista C. E.
X 0

Eliminarea radicalului (prin ridicarea la putere) ~i rezolvarea ecuatiei obtinute

(.Jf(x))
2 2 3 3
= (g(x))

vv
= (g(x)) f(x) = (g(x)/ (3.Jf(x)/ = (g(x)) f(x)

V Verificarea solutiei V V V-
Ecuaµi exponenfiale

1. af(x) = ag(x) f(x) = g(x) af(x) =b f(x) = loga b

3.

V
Ecuaµi logaritmice , ·a
h~
log a f (x) = Ioga g(x) f (x) = g(x)
f(x) > 0
1.
C.E. g(x) > 0
{ a>O
a* 1
log a f (x) = N f (x) = aN
2. f(x) > 0
C.E. a> 0
! a*1

vv
3. Cu ajutorul notatiilor /d-i O.. , • n.-.D.l'W'·

11
 Ecuaµi trigonometrice
'
Ecuaµi trigonometrice fundamentale

sin x = a, a E [-1,1] ==> x = (-1l · arcsin a+ kn, k E l V

cos x = a, a E [-1,1] ==> x = ± arccos a+ 2kn, k E l V

tg x = a, a E ==> x = arctg a + kn, k E l
ctg x = a, a E ==> x = arcctg a + kn, k E l
'
Ecuaµi trigonometrice de forma sin f (x) = sin g(x) , cos f(x) = cos g(x) ~i tgf (x) = tg g(x)
sinf(x) = sin g(x) => f(x) = (-1)k · g(x) + kn, k El
cosf(x) = cosg(x) => f(x) = ± g(x) + 2krr,k El
tgf(x) = tgg(x) => f(x) = g(x) + krr,k E l,cosf(x) ::f:. 0,cosg(x) ::f:. 0
Ecuaµi trigonometrice care se rezolva cu ajutorul unor ecuafii din algebra (notaµi)
Cele mai utilizate formule trigonometrice sunt:
[ .
/ sinL x + cos- x - l ~'v'x E = 2 cos 2 x - 1 = 1 - 2 sin 2 x, 'v'x E
~i cos Zx
. Ecuafii de forma a cos x + b sin x + c = 0, a, b ::f:. 0
(0 metodii.) Prin utilizarea substitutiei tg f = t ~i a formulelor trigonometrice
1- t 2 2t
cos x =1 +t2 ~i sin x =1 +t2
Observafie!
Functia trigonometrica tg nu este definita pe intreaga multime a numerelor reale (~) ducand
+ l)rr, k E l.
astfel la pierderea unor eventuale solutii de forma (2k
Prin urmare este necesara verificarea valorilorJ eJorma x = (2k + l)rr, k E l
o 'J,, ...- P '- a O ·~

-
-
~
I\
X <9 1\
6
ll
-----
¾
-
2-,.
1,,
2-'fi.

0 Ai\\( "t)) -lh-- J3.

T
() -~ ([)

·o -
1.-
1\;J Mi -4
4 A ()
=
+~1
'1-- -, -,
f)
::: ·-h _x. J
'(

0
V?,
;) (1) vi, 0 l
i... rDO (1, v?> 0 \ 0 (
A
y...._ V
)
 Subiectul I.4
METODE DE Nl.JMARARE
n! = 1 · 2 · ... · n, n E N I -=0--" ),I ' f\1.
' .... n! se cite~te ,,n factorial"
\J..{ ' ~J-;v1 -
/'!,_/~ ~ .~ ~ 'i O! = 1 l V
Permutari =numara cate multimi ordonate se pot forma cu n elemente distincte
Pn =n!
- o-rt"'1'ali_
Aranjamente = numara cate submultimi~rdonat£oe se pot forma cu n elemente distincte

\ n! k)! 0 $ k $ n, k, n EN
Ank -- (n- V
-
Combinari = numara cate submultimi de k elemente se pot forma cu n elemente distincte

t= k
Cn
n! I
k! . (n _ k)! 0 $ k $ n, k, n EN

r.
M1,,- Binomul lui
r = C~ ·an+ CJ · an-
11
(a+ b + C~ , an- 2 · b2 + ...+ c:;- 1 ·a· bn- 1 + c:; · bn
1
•b

C~, CJ, C~, ... , c:; = coef icienti binomiali

Formula termenului general
Tk+l = C! · an-k · bk O $ k $ n, k, n E N

Suma coeflcienfilor binomiali

c~ + cJ + ci + .. ·

Formule de numarare
--
------------ unei multimi cu n elemente est\ 2/
Numaru10_ubmultim~
Numarul functiilor f: A
M
B este card Bca rd A
1) - ff\,\_ ( ~
-,~ I

Numarul functiilor bijective f: A este (card A)! I

Ck~
Ne amintim! Card A =numarul de elemente al multimii A

nr. cazurilor f avorabile

p = nr. cazurilor osibile
 MATEMATICI FINANCIARE
Procente

po/o din x = ..!!_ · x

100
re/ului unui produs
Datele x--=-~t, u I initial
al produsului
p = procentul cu care se scumpe~te - p = procentul cu care se reduce
problemei
Ptina1= pretul dupa scumpire Ptina1= pretul dupa reducere
p .
v Formula X + lOO · X = Pttnal X-
p
100 · X = Pttnal

T.V.A. = taxa pe vaioarea adaugata

Datele x = pretul initial (de productie) al produsului
problemei p = procentul T.V.A.
Pv= pretul de vanzare al produsului
p
Formule x+ 100. x = Pv
T. V. A. = Pv - x

Dobanda simpla
D = dobanda obtinuta la finalul perioadei de timp (In lei)
Datele S = suma depusii initial la banca (in lei)
r = rata dobanzii (%)
problemei
n = perioada de
timp (in ani)
Sfinala = suma obtinuta dupa perioada de timp (in lei)
r
D =S ·- · n
Formule 100
sfinala = s +D

Dobanda compusa
D = dobanda obtinutii la finalul perioadei de timp (in lei)
Datele S = suma depusa initial la banca (in lei)
r = rata dobanzii (%)
problemei
n = perioada de timp (in ani)
Sfinala = suma obtinutii dupa perioada de timp (in lei)

D = S · [ ( 1 + 1~0) n - l]
Formule
r n
Sfinala = S + D =S . ( 1 + 100)
 Subiectul I.5
GEOMETRIE ANALmcA
I. Distanfa dintre doua puncte (Lungimea unui segment)
Datele problemei Formula
A(xA,YA)
B(xB,YB)
U. Coordonatele mijlocului unui segment
Datele problemei Formula
lui AB, unde
A(xA,YA) y
B(xB,YB)

IJI. Panta unei drepte ( m)

Datele problemei Formula
a= -oc format de dreapta d cu axa Ox md = tg a (coeficient unghiula,) V
Ecuatia generalii a dreptei: a
md =--
d: ax+ by+ c = 0, b =t- 0 b
Ecuatia explicitii a dreptei
d:y= {ryx +n
md =§ ccoef icientul lui X) -~.J;
--- r,
mAB = ,
A(xA,YA) \ YB -yA IXB XA =F-
B(xB,YB) XB -XA
I

IV. Determinarea ecuapei unei drepte

Datele problemei

AB:

A(xA-YA) x-xA y-yA

B(xB,YB) AB: - - - = ---,xB xA,YB
xB-xA YB-YA
* * YA
AB: X = XA ,daca Xs = XA
AB: y = YA, daca YB = YA

A(xA, YA) ~i panta dreptei d md

q)a-c, R
\iJ S
E-· C c~
e...tYc •
:::: Dy ::::.
I
n Mediatoarea unui segment este perpendiculara
dusii prin mijlocul segmentului
v
Sii. ne amintim / !f-J = {)
Inalfimea este perpendiculara dusii dintr-un varf al V
triunghiului pe latura opusa
_ JJ ,_ _ _ () Mediana este segmentul care une~te un varf al
e.£A.)')V\. . -:::: W - triunghiului cu mijlocul laturii o use

15
 SAU

01
d1, d2drepte concurenle ¢::) =t-
02 bi
Obsen,afie! Coordonatele p11ndll/11i d!J!ite.2, ff!!! a doua drepte reprezintii
format din ecuafiile celor doua drepte.

VI. Aria unuj triunghi

Datele problemei Formulii

A(xA,YA) (AdABC = { . ,~]) nde

8(x 8 ,y8 ) XA YA 1
'W
C(xc,Yd fl= XB YB
Xe Ye
1
1 (
VII. Coliniaritatea a trei puncte distincte in plan
Datele proh/emei /;'11,.,., ,, J;,

A(x,.,y,.)
( A, B, C eoliniare
XA YA
fl= 0, unde~
1
vu
B(xs,Ys) fl= XB YB 1
C(xe,Yc) Xe Ye 1

VIII. Distanta de la un punct la o dreaptli

Darele problemei Formula
Coordonatcle punctului_,..,., ,~
A(x,.., YA) ----
Ecuat·ia geuernJii a dreprei
~--1
_,,,
laxA + byA+ cl
1- d (A, d) = -,::::;:=.:;:--
+ b2
1/
d: ax+ b , + c =0 ~ ,,
Determinarea /ungimii unei iniilfimi
Ap/icatie!

IX. Coordonatele centrului de greutate al unui triunghi

Datele problemei Formula
A(x,.,y,.)
B(xs,Ys)
C(xc,Yd

Sane amintim!
Centrul de greutate al unui 6 r
de interseqie al medianelor unui 6.
 VECTOR!
Definitii ~i notapi _ _ .-<--.. ,-.. ----..,_
Vector = ma.rime fizica, caracterizata prin pirec~~/sens)(ungime )
AB \_.,/ '--.../ '-------""
A = originea vectorului;
B = extremitatea vectorului;
dreapta AB = dreapta suport a _vectorulu_i
IABI = AB (lungimea vectorului AB) -
Doi vectori au aceea~i direc/ie daca dreptele lor suport sunt paralele sau coincid.
Doi vectori au acela# sens daca extremitatile lor sunt de aceea~i parte a dreptei determinata
de originile vectorilor.
Doi vectori sunt egali daca au aceea~i directie, lungime ~i acela~i sens.
Doi vectori sunt opu# daca au aceea~i directie, lungime ~i sensuri opuse. Notaro: v = -u.
Mi= -Bli
Vectorul nut este vectorul cu lungime 0. Notam: 0 = vectorul nul.

Doi vectori sunt(e6llniari)laca au ac~ i directie.

u, v coliniari o
¢:::} 3aE Ilt* a. 1.( il = a · v) v *

Adunarea vectorilor n e ~ r'

Regula triunghiului Regula paralelogramului
AB+ BC =AC AB+ AD =AC, unde ABCD varalelo.aram

.~ C:
y

Vectorul de pozitiei al miilocului unui segment

M mijlocul lui AB => OM=

l- Oii+OB
2
pentru orice punct Odin plan
Vectori in reper cartezian
V = xl + yJ ¢=} v(x,y) i lvl = v'x 2 +y 2 I
\ AB = (x8 - xA)l + (yB - YA)J )
I

J__,.

l'=t I
 Subiectul 1.6

ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE

Cercul trig.o.q_ometric

" e)
{O,l)
L

(- 1 O) rr 0 (I 0) r:o-;:i
2rr \..--7

-
Jrr
(O. -1 )
2

3
0 ~= 90° rr = 180° rr = 270° 2rr = 360°
2 7
sin 0 1 0 -1 0
cos 1 0 -1 0 I

7r
- = 30
f,
0

4
= 45° 7r
= 60
0

-../22
1
sin - -
2 2
../2 1
cos -2 -
2
-
2
1
tg
../3
l '13
1
ctg ../3 l
../3

Semnul f unctiiJor trigonometrice

XE (o,i) sinx > 0
3
XE ( rr, ;) sinx < 0
[x ascutit] cosx > 0 Cadran Ill
cos x < 0
Cadra111
x EG ,rr)
[x obtuz]
sin x > 0 XE (3; ,zrr) sinx < 0
cosx > 0
cos x < 0 Cadra11 IV
Cadran II

I 'd
I9 f
 Proprietaµ ale funcµilor trigonometrice -
,,--- Mlirtinirea - ,,.,,- \
( -1 < sin x < 1:Vx E Jffi. ( -1 < cos x < 1, Yx E Iffi.
"--- Paritatea -~ -~ - - -- __,__ _ -. -

sin(-x) = -sinx tg (-x)- -tg X

cos(-x) = cos x ctg (-x) - -ctg x
\
Observafie! cos este functiei para, sin, tg, ctg functii impare
Periodicitatea
1~-~ =sin x, 'v'x E Jffi., k E '/l.
sin(x + 2krr) tg(x + krr) = tgx ,'ix EJR\ G+Irr), k EI
cos(x +2kn) =cosx, 'v'x E Iffi.,k E '/l.
V

II. ctg(x +kn)= ctgx, 'v'x E lll \ (Irr),k E 'll.

Formule trigonometrice
Formulafundamentala a trigonometriei
\ sinz x + cos 2 x = 1/vx E
,lxXf
sin(90° - X) - COS X sin(180° - x) - sinx
cos(90° - x) = sin x cos(180°-x) = -cosx v
sin (a + b) = sin a cos b + cos a sin b sin(a - b) = sin a cos b - cos a sin b w
cos(a + b) = cosacosb- sinasinb cos(a- b) = cosacosb + sinasinb w
sin 2x = 2 sin x cos x cos 2x = cos 2 x - sin 2 x 'X/
cos 2x = 2 cos 2 x - 1 cos 2x = 1 - 2 sin 2 x
sinx cosx
tgx=-- ctgx =-.-
cosx smx

tg a+ tg b tg a - tg b
tg(a b)-
tg (a+ b) = 1- tga tgb 1 + tga tgb
2tgx X sinx
tg 2x =
1 -tg 2 X tg 2 = 1 t COS X

2tgz
X 1-tg 2X-
sinx = COSX = ;
1 + tg22
X
1 + tg22
Transformarea unor sume in produs
a+b a-b a+b a-b
sin a+ sinb = 2sin--• cos-- cos a+ cos b = 2 cos-- · cos--
2 2 2 2
a-b a+b a+b a-b
sina-sinb = 2sin--·cos-- cosa - cos b = -2 sin-- · sin--
2 2 2 2

19
.J.V F
 Funcfii trigonometrice inverse --

arcsinx: [-1, 1] [-;,-i] arctgx: (--i,-i)

arcsin(sinx) = x, 't/x E[-i,i] arctg(tgx)
7r .7[)
= x, 't/x E ( - 2 ,2
sin(arcsinx) = x, 't/x E [-1,1] tg(arctgx) = x, 't/x E [-1,1]
~ ~csin(-x) = -arcsi~~ x E [-1,1] arctg(-x) = -arctgx, 't/x E JR!.
arccosx: [-1, 1] [O, 1r] arcctg-x: (0,1r)

arccos(cos x)= x, 't/x E [O, 1r] arcctg(ctgx) = x, 't/x E (O, rr)

cos(arccosx) = x, 't/x E [-1,1] ctg(arcctgx) = x, 't/x E [-1,1]

i 1,
\;rccos(-x) = 1r - ar;cos 't/x E [-1, 1] arcctg(-x) = 1r - arcctg x, 't/x E JR!.

.20
APLICATII
, ALE TRIGONOMETRIEI IN GEOMETRIE

Teorema cosinusului , o._'Z.. :::-- l-J -t c _1.,, bC- 00

/J.ABC oarecare
AB 2 + AC 2 - BC 2
cos A = 2 · AB · AC
AB 2 + BC 2 - AC 2
cosB = 2 · AB· BC
AC 2 + BC 2 - AB 2
cos C = 2 · AC · BC

6.ABC oarecare

~ AC AB ~
, sin~sinB=sili"c=2R
@ raza cercului circumscris 6.ABC

Observafie! Aplic teorema cosinusului daca

Ipoteza Concluzie
Toate laturile triunghiului saucos
2 laturi ~i dintre ele a 3-a latura
altfel aplic teorema sinusurilor.

_Aria-
, 11 · 12 · sin(~a) .
All= ~a= ~format de 11 ~11 2
2
All= · (p - a)· (p - b) · (p - c)
b·h
All=- a+ +c
2 p = 2
, , b, c laturile 6.

Raza cercului circumscris /1 aza cercului inscris in 6.

 Triunghiul dreptunghie • -- · •· -

Teorema lui Pit a

cateta (c2)

Aria triunghiu!~i ipotenuzei

Mediana corespunzatoare ipotenuzei Raza cercu u1 circumscris !J.

EJ)
0

mediana =2
ip 3o - 2
Funcfii trigonometrice
·-·--
r. cateta opusa
sma=------
,;t ~ ,,,-/ cateta opusa -\la
ip tg a = cateta alaturata ~a
cateta alaturata ~a cateta alaturata ~a
cos a = - - - - - - - - ctga =
ip cateta opusa ~a

Triunghiul echilateral
are toate laturile egale; are toate de 60°

P =3·l