OPERAȚII CU NUMERE ÎNTREGI

1. Adunarea/Scăderea numerelor întregi

-a–b=-(a+b) -a+b=b–a Exemple :

Exemple:
 Dacă b  a atunci b – a are semnul “+“ -7+9=9–7=2
–3–5=-(3+5)=-8
- 12 – 18 = - ( 12 + 18 ) = - 30 Dacă b  a atunci b – a are semnul “ - “ -7+5=5–7= -2
 Dacă b = a atunci b – a = 0 -7+7=0

Operații cu numărul “ 0 “
x+0=x Exemple: x–0=x Exemple:
-x+0=-x 15 + 0 = 15 -x–0=-x 34 – 0 = 34
0+x=x 0 + 23 = 23 0–x=-x 0 – 25 = – 25

2. Înmulțirea numerelor întregi

(+ a)  (+ b) = + ( a  b ) +  + =+ (– a)  (+ b) = – ( a  b ) –+ = –
(– a)  ( – b) = + ( a  b ) –  – =+ (+ a)  ( – b) = – ( a  b ) + – =–

OPERAȚII CU NUMERE RAŢIONALE

Adunarea/Scăderea fracţiilor
Formula Regula Exemple
Adunam numaratorii si copiem
numitorul comun
1.

Aducem fractiile la acelasi numitor

2.
 amplificam fiecare fractie cu
numitorul celeilalte fractii
( simplificam rezultatul)
3.

Înmulțirea fracţiilor
Formula Regula Exemple
Inmultim numaratorii intre ei si 4.
numitorii intre ei
CP: A nu se confunda cu introducerea
intregului in fractie ! 5.
6.

Împărțirea fracţiilor
Formula Regula Exemple
7. =
Inmultim prima fractie 8. = =4
CP: Fractii suprapuse cu inversa celei de a
doua fractii
9. = =1
2
 PUTERI

1n=1
a 0= 1 0 n= 0
Puteri cu exponent natural a  aa...a
n
de.n.ori
a1 = a 0 0 operaţie fără
a2=aa sens
a3=aaa  1, n  par
…
 1n 
 1, n  impar

Puteri cu exponent întreg, 1 1

n 1 a 1  a b
negativ
a  n a  
b

a
a a 2
1
 2 a
2
b
2

a    
b a
m 1

Puteri cu exponent raţional a  a

2 m
a  a
2
m 1

a n
 a n m m a 3 a
3

a  3 am
3

Proprietăţile puterilor

Puteri cu aceeaşi bază Puteri cu acelaşi exponent Puteri cu baze şi exponenţi

identici
1. a n  a m = a n + m 4. a n  b n = ( a  b) n
an x∙a n + y∙a n = ( x + y ) ∙a n
2. m
 a nm an  a 
n
a n + a n = 2a n
a 5.  
3. a  
n m
 a nm
bn  b 

RADICALI

a2  a x x a
Radical 
a b  a  b a a
 
de ordin 2
x a b
( Rădăcina a  b  a  b2 a

a x

pătrată)
b a b a b
 
b
x x a b
a2  b  a  b 
a b a b
3
a3  a
Radical x x  3 a2
3
a bab 3 a b  3 a 3 b 
3
de ordin 3 3
a a
( Rădăcina
cubică) a 3
a
3  3
b b
3
a3  b  a  3 b

3
 LOGARITMUL UNUI NUMĂR POZITIV

Definiţie: log a x = y  x = a y 1. log 27 = 3

a, x  0, a  1

Cazuri particulare: x = a  log a a = 1 2. log 7 7 = 1

x = 1  log a 1 = 0 3. log 5 1 = 0

Logaritmul zecimal 4. lg 1= 0
Logaritmi particulari a = 10  log 10 x = lg x
5. lg 10 = 1
Logaritmul natural 6. ln 1 = 0
a = e  log e x = ln x 7. ln e = 1

Proprietăţile logaritmilor

1. Suma logaritmilor cu log a x + log a y = log a (x  y) 8. log 6 4 + log 6 9 = log 6 36 = 2

aceeasi baza:

2. Diferenţa logaritmilor
log a x - log a y = log a x 9. log 6 24 − log 6 4 = log 6 6 = 1
cu aceeasi baza: y

log a x n = n  log a x
3. Puterea n
10. ln e = n
argumentului

4. Radicalul
argumentului
log a x  12  log a x 11. log 2 8 =
log a 3 x  13  log a x
12. log 3 3 81 =

5. Inversarea bazei cu 1 13. log 8 2 =

argumentul log x a =
log a x

6. Formula de log b x 14. log 16 8

schimbare a bazei log a x 
log b a

4
 NUMERE COMPLEXE

Forma algebrică: z = a + bi
Componente: Partea reală Rez = a
Partea imaginară Imz = b
Unitatea imaginară i2 = - 1

Conjugatul : = a - bi
Opusul: - z = - a – bi
Modulul:

Operații :

Puterile numărului i

i4k = 1 i 4k +1
=i I 4k + 2 = -1 i 4k + 3 = - i
Ecuaţia de gradul II ax2 + bx + c = 0
I. Identificăm a = coeficientul lui x2
coeficienții b = coeficientul lui x
c = termenul liber
II Calculăm  = b2 – 4ac
discriminantul
1. Dacă   0  x 1,2  R , x 1,2 = Ecuația are două soluții
reale, distincte
b 
III Determinăm
soluţiile ecuației: 2a
b Ecuația are două soluții
2. Dacă  = 0  x 1,2  R , x1 = x2 =  reale, egale
2a

3. Dacă   0  x 1,2  R  Ecuația nu are soluții reale

x 1,2  C, x 1,2 =
Ecuația are două soluții
bi  complexe, conjugate
2a

5
 PROGRESII

Progresii aritmetice Progresii geometrice

Definiţia

(a n)n  1 progresie aritmetică  a n = an–1 + r (b n)n  1 progresie geometică  b n= b n – 1  q

CP : a 2 = a 1 + r; a 3 = a 2 + r; a 4 = a 3 + r … CP : b 2 = b 1  q; b 3 = b 2  q; b 4 = b 3  q …

Raţia
Raţia este diferenţa a 2 termeni consecutivi Raţia este raportul a 2 termeni consecutivi
b b b
r = a 2 - a 1 ; r = a 3 - a 2; r = a 4 - a 3 … q= 2 ;q= 3 ;q= 4 ;…
b1 b2 b3

Formula termenului general

a n = a 1 + (n – 1)r b n = b1  q n–1

CP : a 2 = a 1 + r; a 3 = a 1 + 2r; a 4 = a 1 + 3 r … CP : b2 = b1  q; b3 = b1  q 2; b4 = b1  q 3 …

Relaţie de recurenţă
a n = a k + (n – k)r b n = bk  q n–k

Proprietăți
Media aritmetică Media geometrică
ac
a, b, c termeni consec. p.a.  b = a, b, c termeni consec. p.g.  b = a  c
2
Suma termenilor extremi Produsul termenilor extremi

a, b, c, d termeni consec. p.a.  a + d = b + c a, b, c, d termeni consec. p.g.  a  d = b  c

Suma primilor n termeni Suma primilor n termeni

a1  an   n S n = b1 + b 2 +… + bn
S n = a1 + a 2 +… + a n = = b1 + b1  q + b1  q 2 + …+ b1  qn-1
2
= b1(1 + q + q 2 + …+ qn -1)
Notaţii: a 1 = primul termen al sumei
qn 1
a n = ultimul termen al sumei = b1 
a  a1 q 1
n = n  1  numărul de termeni ai sumei
r Notaţii: b 1 = primul termen al sumei
nn  1 q = raţia progresiei geometice
CP : 1 + 2 + 3 + … + n = (suma lui Gauss) n = numărul de termeni ai sumei
2