Numere reale

Numere complexe

Echipa 1:
Biniuc Diana-Maria
Constantin Maria-Alessia
Dospinescu Ștefana
Ioniță Andrei
Manasii Maria

Cuprins:

Pagina 1
 I. Mulțimea numerelor reale. Puteri și radicali:

1. Radicalul de ordinul n dintr-un număr real pozitiv n ∊ N*/{1}

2. Radicalul de ordin impar al unui număr negativ
3. Proprietăți ale radicalilor de ordin n
4. Operații cu radicali
5. Raționalizarea numitorilor
6. Puteri cu exponent rațional
7. Puteri cu exponent real
8. Logaritmul unui număr real pozitiv
9. Proprietăți ale logaritmilor și operații cu logaritmi
10. Progresii aritmetice
11. Progresii geometrice

II. Mulțimea numerelor complexe:

1. Numere complexe
2. Forma algebrică a numerelor complexe
3. Operații cu numere complexe scrise sub formă algebrică
4. Numere complexe conjugate
5. Modulul unui număr complex
6. Interpretarea geometrică a numerelor complexe. Forma
trigonometrică
7. Rezolvarea în ∁ a ecuației de gradul al doilea cu
coeficienți reali
8. Ecuații bipătratice
9. Operații cu numere complexe scrise sub formă trigonometrică
10. Rădăcinile de ordinul n ale unui număr complex

Pagina 2
 I. Mulțimea numerelor reale

1. Radicalul de ordinul n dintr-un număr real pozitiv n∊N*/{1}

Teoremă:
Ecuația x n- a = 0, n∈ N */{1}, a∈(0 ,+∞) are o singură soluție reală pozitivă.

Definiție:
Numim radical de ordin n ∈ N , n≥ 2din numărul pozitiv a și notăm √n a ca fiind
acel număr pozitiv x unic cu proprietatea că x n= a.

Radicalul de ordinul n din numărul pozitiv a se notează √n a și verifică relațiile

n❑
√n a> 0, ( √n a ) = a (a>0).

Numărul natural n se numește ordinul (indicele) radicalului.

Observații și precizări:
1. Dacă a = 0, prin definiție avem că √n 0 = 0.
2. Dacă ordinul n este 2, atunci pentru √2 a se folosește scrierea √❑.
3. Pentru n = 1, ecuația x 1 - a = 0, a > 0 are solutie unică x = a. În spiritul
definiției radicalului de ordin n, în acest caz se poate scrie
x = a = √1 a.
4. În determinarea numerelor de forma √❑, x ∈ R , trebuie avut în vedere că
indiferent de semnul lui x, √❑ Astfel, avem√❑.
Așadar, vom scrie √❑x∈ R .
❑

Mai general, dacă x ∈ R , atunci 2 k√ x 2 k =|x|.

2. Radicalul de ordin impar al unui număr negativ

Pagina 3
Teoremă:
Fie n ∈ N ¿ \ {1}, a < 0 un număr real negativ și ecuația x n−a=0. (1)
Atunci:
a) Dacă n = 2k, k ∈ N*, ecuația nu are soluții reale;
b) Dacă n = 2k - 1, k ∈ N*, ecuația are o singură soluție reală negativă.

Demonstrație:

Presupunem prin reducere la absurd că există α ∈ R, soluție a ecuației.

Atunci, α 2 k =a , ceea ce este fals deoarece α 2 k ≥ 0, iar a < 0.
Așadar, ecuația nu are soluții reale pentru n = 2k.

3. Proprietăți ale radicalilor de ordin n

Folosind definiția radicalului de ordin n dintr-un număr real și unele

proprietăți ale puterilor cu exponent întreg se vor pune în evidență o serie de
proprietăți specifice radicalilor.
Să amintim următoarea proprietate a puterilor cu exponent natural pe care o
vom folosi în demonstrarea unor proprietăți ale radicalilor.
“Dacă a, b ∈ ¿ și n ∈ N¿, atunci a n=b n dacă și numai dacă a = b.” (1)
Proprietăți:
1. Radicalul produsului:
➔ √n ab=√n a ⋅ √n b , ∀ a ,b ∈ ¿
Demonstrație:
n n n
Fie x=√n ab și y= √n a⋅ √n b . Rezultă că x ≥ 0 , y ≥0 și x n=( √n ab ) =ab, y n=( √n a ) ⋅ ( √n b ) = ab.
Așadar, x n= y n și conform proprietății (1) enunțate mai sus se obține că x = y,
adică √n ab = √n a ⋅ √n b.

Pagina 4
Dacă indicele n este impar, proprietatea este adevărată pentru orice numere
reale.
Observație:
Proprietatea 1 poate fi generalizată pentru un număr finit de numere reale
a 1 , a2 , ..., a k ≥ 0, k∈ N * \ {1}:
√n a1 ⋅ √n a2 ⋅ ... ⋅ √n a k =√n a1 ⋅ a2 ⋅ ...⋅a k

2. Radicalul unui raport:

√n a n a
√
➔ n = , a ∈ [ 0 ,+ ∞ ] , b ∈ [ 0 ,+ ∞ ] .
√b b
Demonstrație:

b√ √n a
√b
n a
Fie x= n a , y= n . Rezultă că x ≥ 0, y ≥ 0 și x = b = y . Ca urmare, x = y, ceea ce
n

justifică enunțul.
Observație:
Condițiile a ≥ 0 , b>0 sunt esențiale când n este un număr par. Dacă n este
număr impar, proprietatea 2 are loc pentru oricare numere a ∈ R și b ∈ R *.

3. Puterea unui radical:

➔ (√n a)m= √n am, ∀ a ∈ [ 0 ,+ ∞ ] , m∈ N∗¿.

Demonstrație:
( √ a) = { √ a ⋅ √a ⋅... ⋅√n a}❑de m ori = √ a ⋅a ⋅... ⋅a❑de m ori= √ x b.
n m n n n n

Observații:
Proprietatea 3 rămâne adevărată pentru a < 0 dacă n este număr impar.

4. Scoaterea unui factor de sub radical:

➔ √n amn ⋅ b=am ⋅ √n b , ∀ a∈ ¿
Demonstrație:
√n amn ⋅ b=√( am ) ⋅ √n b = a m ⋅ √n b
n n

5. Amplificarea, simplificarea unui radical:

Pagina 5
 ➔ √n a=nk√a k , ∀ a ∈¿ , k∈ N * (amplificare)
➔ nk√ amk = √n am, ∀ a ∈¿ , k∈ N * (simplificare)
Demonstrație:
Într-adevăr, notând x = √n a, y = nk√ ak , rezultă că x, y ≥ 0 și x n=a= y n, egalitate din
care se obține că x = y.
Analog, se poate proceda și pentru simplificare, sau se folosește amplificarea.

6. Compunerea radicalilor:
➔ m√ √n a=mn√ a, ∀ a ∈¿
Demonstrație:
Într-adevăr, m√ √n a = mn√(√n a)n=¿mn√ √n an=mn√ a

7. Compararea radicalilor:
➔ Dacă a, b ∈¿ , atunci √n a ≤ √n b ⇔ a ≤ b.

Demonstrație:
Într-adevăr, luând x = √n a, y = √n b, rezultă că x b=a și y n=b . Din echivalența x ≤
y ⇔ x n≤ y nse obține a < b și proprietatea este demonstrată.

4. Operații cu radicali

Examinând proprietățile radicalilor de ordinul n, se constată că ele descriu

totodată anumite reguli de calcul cu radicali. Astfel, pentru a, b∈¿ și m, n
∈ N∗¿{1} avem:

1. Înmulțirea radicalilor
Prima proprietate menționată anterior ne dă legea de înmulțire a radicalilor de
același ordin:
√n a1 ⋅ √n a2 ⋅... ⋅ √n a k =√n a1 ⋅ a2 ⋅ ...⋅a k. (1)

Pagina 6
Ca să înmulțim radicali de ordine diferite, este necesar să-i aducem la același
ordin și apoi, să-i înmulțim după formula (1). Fie, de exemplu, √n asi m√ b.
Folosind proprietatea amplificării și simplificării unui radical avem:
√n a= √a m; m√ b= √b n.
nm nm

Atunci √n a ⋅ m√ b= nm√ a m ⋅ nm√ bn= nm√ a m ⋅ b n .

2. Împărțirea radicalilor
Proprietatea radicalului unui raport (2) ne dă legea de împărțire a radicalilor
de același ordin.

√n b b √
√n a = n a ≠ 0
,b . (2)
Ca să împărțim radicali de ordine diferite, îi aducem mai întâi la același ordin
și apoi îi împărțim după formula (2).

3. Ridicarea la putere
( √n a) = √ am, m ∈ Z , a≠ 0;
m n

❑
❑
4. Scoaterea unui factor de sub radical
Uneori numărul de sub radical se descompune în factori, caz în care radicalul
este ușor de calculat. În aceste cazuri, expresia radicalului devine mai simplă
(se simplifică), dacă scoatem acești factori de sub semnul radical. În
efectuarea unei astfel de operații, ne bazăm pe proprietatea radicalului
produsului (1) și pe proprietatea puterii unui radical (3).
√n ank ⋅b=ak ⋅ √n b;

5. Înmulțirea unui radical cu un număr pozitiv - introducerea unui număr

sub radical
Uneori este folositor să introducem factori sub semnul radical. Pentru
efectuarea unei astfel de operații ne bazăm pe cele 2 proprietăți menționate
mai sus: proprietatea radicalului produsului (1) și proprietatea puterii unui
radical (3).

Pagina 7
 a√n b=√n an ⋅b;

6. Extragerea rădăcinii de ordin m dintr-un radical

√ √ a=nm√ a;
m n

Observații la operațiile cu radicali:

● Dacă m și n sunt numere impare, atunci condiția de pozitivitate a lui
și b nu mai este necesară.
● Dacă la operațiile 1 și 2 se folosesc radicali de ordine diferite, mai întâi
se aduc radicalii la același ordin prin operația de amplificare. Ordinul
comun se alege de obicei ca fiind cel mai mic multiplu comun al
ordinelor radicalilor.
● În ceea ce privește adunarea radicalilor, nu există proprietăți speciale
ale acesteia.
Trebuie remarcat ca √n a+b ≠ √n a+ √n b .
● Dacă a<0, b ≥ 0, atunci a2√n b=−2√n a2 n b.
Dacă a, b∈ R , atunci √n an b=¿{a√n b, n impar
{|a|√n b , n = par, b≥ 0
● Reamintim că media geometrică a două numere pozitive a 1, a 2 a fost
definită ca fiind mg =√❑.
În general, media geometrică a n numere pozitive a 1, a 2, … , a n este:
mg =√ a1 ⋅ a2 ⋅ ... ⋅a n.
n

5. Raționalizarea numitorilor

Definiții:
➔ Operația de eliminare a radicalilor de la numitorul unei fracții se
numește rationalizarea numitorilor.
➔ Două expresii care conțin radicali se numesc expresii conjugate dacă
produsul lor este o expresie care se scrie fără radicali.

Pagina 8
Așadar, pentru a raționaliza numitorul unei fracții se amplifică fracția cu
expresia conjugată expresiei de la numitor.
Operația de raționalizare a numitorilor se va exemplifica pe câteva cazuri
tipice de numitori.

a) Numitorul este un radical. În acest caz, radicalul de la numitor se

elimină printr-o amplificare.
2
De exemplu: √❑
;
b) Numitorul este de forma: √❑ (a,b > 0)
Observăm că ( √❑ ) = a - b. Expresiile √❑ și √❑sunt conjugate. Pentru a
raționaliza numitorul amplificăm fracțiile cu conjugata numitorului.
c) Numitorul este de forma: √❑ (a,b,c > 0).
În acest caz, radicalii de la numitor se elimină succesiv, reducând
problema la cazul precedent.
d) Numitorul este de forma: √3 a ± √3 b sau √3 a2 ± √3 ab + √3 b2.
( √3 a+ √3 b ) ( √3 a2− √3 ab + √3 b2 ) = a + b
și
3 3
( √ a−√ b ) ( √ a 2+ √3 ab + √3 b2 )=a−b
3

e) Numitorul este de forma:

√ a+ √n b sau √n an−1− √n an−2 b+ ...−√n a b n−2 + √n b n−1, unde n=2k+1, este impar. Avem:
n

( √n a+ √n b ) ( √n an−1− √n a n−2 b+...−√n a bn−2 + √n bn−1 ) = a + b ,

(n=2k+1) acestea fiind deci conjugate.

6. Puteri cu exponent rațional

1. Puteri cu exponent rațional pozitiv

Fie a≥ 0 un număr real nenegativ și r∈ R un număr rațional pozitiv.

Definiție:

Pagina 9
Puterea cu exponent rațional pozitiv r a numărului a≥ 0 este număr real, atunci
m
definim a r=√n a m, unde n
, n ∈ N∗¿ este un reprezentant al lui r.

Arătăm că definiția puterii cu exponent rațional pozitiv este corectă, adică nu

m p
depinde de alegerea reprezentantului lui r. Altfel spus, dacă = ⇔ mq=np .
n q
(1)
Folosind proprietatea de amplificare și simplificare a radicalilor se obține
succesiv:
m p
mp(1)
a =√ a = √ a √a =√ a =a
n n m np mq mp q p q
=
2. Puteri cu exponent rațional negativ
Fie a¿ 0 un număr real pozitiv și r∈Q un număr rațional negativ. Puterea cu
exponent rațional negativ r a numărului real pozitiv a este numărul real:
r 1
a=
a−r
.
Teoremă:
Fie a,b∈ R , a> 0, b> 0 si r, s∈Q . Atunci:
a) a r+ s=a r ⋅ as ;
r
r−s a
b) a = s;
a
c) (a r )s=a rs;
d) (a ⋅ b)r =a r ⋅ br ;
a r ar
e) ( ) = r;
b b
f) Dacă a>1,atunci a r <a s⇔r<s;
Dacă 0<a<1, atunci a r <a s⇔r>s;
g) Dacă a>1,atunci {a r >1,pentru r>0
{0<a r <1,pentru r<0
Dacă 0<a<1,atunci {0<a r<1,pentru r>0
{a r>1,pentru r<0

7. Puteri cu exponent real

Pagina 10
 1. Puteri cu exponent real pozitiv
Fie x∈ R un număr real pozitiv și ( x n' ), ( x n' ' ) șirurile aproximărilor zecimale de
ordinul n prin lipsă, respectiv prin adaos ale numărului real x. Atunci, pentru
orice număr natural n au loc relațiile:
x n' ≤ x ≤ x n' '
Conform proprietăților de comparare a puterilor cu exponent rațional, pentru
orice n∈ N au loc inegalitățile:
a < a , dacă a > 1;
' ''
x x n n

a < a , dacă 0 < a < 1;

'' '
x x n n

Definiție:
Fie a și x numere reale pozitive. Puterea cu exponent real pozitiv x a
numărului pozitiv a este numărul real y care, pentru orice n ∈ N , verifică
inegalitățile:
a ≤ y< a , dacă a > 1;
' ''
x x n n

a x < y ≤ a x , dacă 0 < a < 1;

'' '
n n

Numărul real y se notează a x . Numărul x se numește exponent,iar a se

numește bază a puterii.

2. Puteri cu exponent real negativ

Dacă a > 0 este un număr real și x ∈ R este un număr real negativ atunci, prin
definiție, puterea cu exponent real negativ x a numărului pozitiv a este
x 1
numărul real a =
a
−x .

Pentru a ≠ 0 s-a convenit că a 0=1.

Astfel a fost definită puterea cu exponent real oarecare (pozitiv, negativ și
zero) a unui număr real pozitiv.

Observații:
● Dacă a > 0 și x ∈ R , atunci a x >0.
● Puterile cu exponent real verifică toate proprietățile puterilor cu
exponent rațional cuprinse în teorema proprietăților puterilor cu
exponent rațional.

Pagina 11
Reținem:
1. Oricare ar fi a, b numere reale pozitive și x, y∈ R au loc proprietățile:
a) a x ⋅ a y =ax + y;
b) a x : a y =ax− y ;
c) (a x )y =a xy ;
d) (ab)x =a x bx ;

()
x x
a a
e) b
= x;
b
f) a x >0;
2. Dacă a > 1 și x, y∈ R , atunci a x <a y ⇔ x < y .
Dacă 0 < a < 1 și x, y ∈ R , atunci a x <a y ⇔ x > y .
3. Dacă a > 1, atunci {a x >1, pentru x > 0
{0 < a x <1, pentru x < 0
Dacă 0 < a < 1, atunci {a x >1, pentru x < 0
{0 < a x <1, pentru x > 0
4. a 0=1, ∀ a ∈ R /{0 }

8. Logaritmul unui număr real pozitiv

EXEMPLU: Să considerăm ecuațiile 3 x =9 și 3 x =4 .

Soluția ecuației 3 x =9 se poate găsi ușor, deoarece 3 x =32 ⇒ x=2.
Pentru a determina soluția ecuației 3 x =4 ar trebui ca 4 să se scrie ca o putere
a lui 3, fapt care nu se poate realiza numai cu operațiile cunoscute până acum.
Se impune introducerea unei noi operații cu ajutorul căreia sa se poată
exprima soluția ecuației 3 x =4 , precum și a altora de acest fel.

Definiție:
Fie a > 0, a≠ 1 și N > 0 un număr real pozitiv.
Logaritmul numărului real pozitiv N în baza a este exponentul la care trebuie
ridicată pentru a obține numărul N și se notează log a N .

Pagina 12
Operația prin care se află exponentul unei puteri când se dă baza și puterea
însăși, se numește operația de aflare a logaritmului unui număr dat, in baza
dată.

Reținem:
1. a log N =N , a > 0, a ≠ 1, N > 0
a

2. log a N = x⇔ a x =N , a > 0, a ≠ 1, N > 0

Observații și precizări:
1. Din definiția logaritmului rezultă egalitățile:
a) log a a x =x ❑ , ∀ x ∈ R , a> 0 , a ≠1;
b) log a a=1, ∀ a>1 , a ≠1;
c) log a 1=0 , ∀ a> 0 , a ≠1.
2. a) Dacă baza a = 10, atunci log 10 N se numește logaritm zecimal al lui N
și se notează lgN.
b) Dacă baza a = e, unde e ≈ 2,718281…., e∈ R /Q , log e N se numește
logaritmul natural sau logaritmul neperian al lui N și se notează lnN.

9. Proprietăți ale logaritmilor și operații cu logaritmi

Proprietatea 1:
Logaritmul produsului a două numere pozitive este egal cu suma logaritmilor
factorilor.
log a AB=log a A+ log a B , ∀ A , B ∈(0 ,+∞ )
Demonstrație:
Fie x = log a A , y =log a B. Conform definiției logaritmului unui număr pozitiv
rezultă că A = a x , B = a y. Atunci avem:
log a AB=log a (a x ⋅ a y )=log a a x+ y =x + y =log a A + log a B
și proprietatea este demonstrată.
Generalizare:
Dacă A1 ⋅ A 2 ⋅ ... ⋅ An sunt n numere reale pozitive atunci:
log a ¿ A1 ⋅ A 2 ⋅... ⋅ An ) = log a A1 + log a A 2+...+ log a A n

Pagina 13
Proprietatea 2:
Logaritmul raportului a două numere reale pozitive este egal cu diferența
dintre logaritmul numărătorului și logaritmul numitorului:
A
log a =log a A−log a B , ∀ A , B ∈(0 ,+ ∞)
B
Demonstrație:
A
Se notează B
=C , relație din care rezultă A = BC. Aplicând proprietatea 1 se
obține: log a A=log a BC=log a B+ log a C și de aici log a C=log a A−log a B, adică
proprietatea 2.
Observații:
1
1. Dacă A = 1, se obține log a B =−log a B , ∀ B> 0.
2. Dacă nu se precizează semnul numerelor A si B, aplicarea proprietăților
1 și 2 trebuie făcută cu precauție.
Astfel avem: log a AB=log a| A|+log a|B|
A
log a =log a| A|−log a|B|
B

Proprietatea 3:
Logaritmul puterii unui număr real pozitiv este egal cu produsul dintre
exponentul puterii și logaritmul bazei acesteia.
log a A =m⋅ log a A , ∀ A >0 , m∈ R
m

Demonstrație:
Fie x = log a A . Atunci A = a x , Am =a xm si log a A m=log a a mx =mx=m log a A ,
ceea ce trebuia demonstrat .

Proprietatea 4:
Logaritmul radicalului unui număr pozitiv este egal cu raportul dintre
logaritmul numărului și ordinul radicalului.
n log a A
log a √ A= , ∀ A> 0 , n∈ N∗¿ {1}
n

Proprietatea 5:

Pagina 14
Schimbarea bazei logaritmului unui număr pozitiv
Fie A > 0 si a, b∈ ( 0 ,+ ∞ ) /{1 }. Atunci are loc formula:
log a A=log a A ⋅log a b (formula de schimbare a bazei)
Demonstrație:
Fie x = log a A , y = log b A . Rezulta ca a x =b y = A și log a a x =log a b y , egalitate din care
se obține x = y⋅log a b . Revenind la notațiile făcute se găsește formula
log a A=log a A ⋅log a b .
Observație:
● Dacă în formula de schimbare a bazei se înlocuiește A cu a se obține
formula:
1
log a b=
log b a
Cu ajutorul acestei formule, formula de schimbare a bazei se mai scrie:
log b A
log a A= ❑
log b a ❑

Observații generale ale proprietatilor logaritmilor:

● Proprietățile logaritmilor dau totodată și reguli de calcul (operatii) cu
logaritmi cu aceeasi baza. Astfel:
1. log a A+ log a B=loga AB (adunarea)
A
2. log a A−log a B=log a
B
(scăderea)
3. m⋅ loga A=log a Am , m∈ R (înmulțirea cu un număr real)
log a A
4. log a B
=log B A , B ≠1 (împărțirea)

10. Progresii aritmetice

Definiţie:
Un şir de numere reale (an)n≥1 pentru care fiecare termen, începând cu al
doilea, se obţine din termenul precedent prin adunarea unui număr r, se
numeşte progresie aritmetică.
a n=a1 +(n−1)⋅r

Pagina 15
Notam: a1 - primul termen
r - raţia
an - termenul general
● r se numește rația progresiei aritmetice =diferența dintre oricare doi
termeni consecutivi:
r = a n−a n−1 , ∀ n∈ N , n≥ 2

Teoreme:
1. Teorema 1. Termenul general al unei progresii aritmetice (an)n≥1 de
raţie r este dată de formula
a n=a1 +(n−1) ⋅r
2. Teorema 2. Şirul (an)n≥1, este progresie aritmetică dacă şi numai dacă
pentru orice n∈N, n≥2 avem (media aritmetică):
an−1 +an +1
a n=
2
3. Teorema 3. Dacă pentru orice progresie aritmetică (an)n≥1 notăm cu Sn
suma primilor n termeni, adică Sn=a1+a2+...+an, atunci
( a1 +a n ) n
S= 2

11. Progresii geometrice

Definiţie:
Se numeşte progresie geometrică un şir de numere (bn)n≥1 în care fiecare
termen, începând cu al doilea, se obţine din cel precedent prin înmulţirea
acestuia cu un acelaşi număr q (q≠0) numit raţie.
Se notează: b1,b2,b3,...bn,...

Notăm: - b1 primul termen,

- bn cel de-al n-lea termen (termenul general),
- q raţia,
- n numărul termenilor.
● Termenul general se obţine din primul termen şi raţie:

Pagina 16
 n−1
b n=b1 ⋅q , ∀ n≥ 2
Proprietatea de medie:
Orice termen al unei progresii geometrice, începând cu al doilea, este media
geometrică (proporţională) a termenilor vecini lui.
b k =√ ❑
Suma primilor n termeni
Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice (bn)n≥1 este dată de
formula:
q n−1
a) Dacă q ≠ 1 :S n=b 1+ b2+ ...+ bn=b1 ⋅q−1
, ∀ n ≥1

b) Dacă q = 1: Sn=b1 +b2 +...+b n=n ⋅b1 , ∀ n ≥ 1

II. Mulțimea numerelor complexe:

Pagina 17
Până la momentul actual, în matematică s-a operat numai cu următoarele mulțimi
de numere: N, Z, Q și R.
Au fost întâlnite probleme care nu au soluții în mulțimile de numere enumerate,
cum ar fi radicalul de ordin par dintr-un număr real negativ sau ecuația de gradul
II, ax 2 +bx +c=0 , a ∈ R *, cu discriminantul negativ.
Se simte astfel lărgirea conceptului de număr real, construind o mulțime de numere
care să includă mulțimea R și care în care problemele de mai sus să găsească
soluții. Această mulțime se numește mulțimea numerelor complexe. Teoria
numerelor complexe este o teorie abstractă deoarece numerele complexe nu sunt
rezultatul unei măsurători. Cu toate acestea, numerele complexe sunt folosite în
domenii foarte importante ale practicii, precum mecanica, fizica atomică,
electronica, dar și altele.

1. Numere complexe

Fie R mulțimea numerelor reale și R×R={ (a , b)∨a , b ∈ R } produsul cartezian al

mulțimii R cu ea însăși.
Pe mulțimea R×R se definesc următoarele operații algebrice:

1. Adunarea
Fie z 1 , z 2 ∈ R×R, z 1= (a 1 , b1) și z 2= (a 2 , b2).
Definim suma perechilor z 1 și z 2 prin:
z 1 + z 2 = (a 1+ a2, b1 +b 2) ∈ R×R
Adunarea este operația prin care se asociază perechilor z1 , z2 ∈ R×R perechea
z 1+ z2 ∈ R×R.

2. Înmulțirea
Fie z 1 , z 2 ∈ R×R, z 1= (a 1 , b1) și z 2= (a 2 , b2).
Definim produsul perechilor z 1 și z 2 prin:
z 1 ⋅ z 2=( a1 a2−b 1 b 2 , a1 b2 +b 1 a 2) ∈ R×R
Înmulțirea este operația prin care se asociază oricăror perechi z1 , z2 ∈ R×R
perechea z 1 ⋅ z 2 ∈ R×R.

Pagina 18
Definiție:

● Mulțimea R×R pe care s-au definit operațiile algebrice de adunare și

înmulțire se numește mulțimea numerelor complexe, numită C.
● Un z = (a, b) al mulțimii numerelor complexe se numește număr
complex.

2. Forma algebrică a numerelor complexe

Numerele complexe se notează cu orice literă mică a alfabetului. Se

obișnuiește să se folosească literele z, u, w, eventual fiind urmate de indici.
Fie cazul în care z 1= (a 1 , 0), z 2= (a 2 , 0), z 1, z 2 ∈ R× {0} ⊂ R× R.
Suma și produsul acestor numere sunt:
z 1 + z 2 = (a 1+ a2, 0)
z 1 ⋅ z 2=( a1 a2 ,0 )
Aceste relații arată că regulile de înmulțire și de adunare pe R× {0} sunt
identice cu cele de adunare și de înmulțire a numerelor reale. Așadar,
proprietățile algebrice ale submulțimii R× {0} ⊂ C sunt aceleași cu cele ale lui
R.
Ca urmare, se poate identifica numărul complex (x, 0) cu numărul real x și se
scrie:
(x, 0) = x, x ∈ R.
În particular, avem identificările (0, 0) = 0 și (1, 0) = 1.
Numărul complex (0, 1) se notează cu (0, 1) = i și se numește unitate
imaginară.
Calculândi2, se obține i2=( 0 , 1 )( 0 ,1 )= (−1, 0 ) =−1.
Rezultă că i2+ 1=0 și astfel se poate afirma că ecuația x 2+ 1=0 care are
discriminantul Δ=−4 ¿ 0 are soluții în mulțimea C.

Reținem că i2=−1.

Pagina 19
Fie ca (a, b) ∈C un număr complex oarecare. Aplicând regulile de adunare și
înmulțire pentru numere complexe avem:
(a, b) = (a, 0) + (0, b) = (a, 0) + (b, 0) ⋅ (0, 1)
Folosind convențiile de notație adoptate mai înainte se obține: (a, b) = a +
bi.
Așadar, oricare ar fi numărul complex z ∈C , z = (a, b), atunci acests se poate
scrie sub forma:
z = a + bi, a, b ∈ R (1)

Această scriere a unui număr complex se numește scrierea sub formă

algebrică a numărului complex. Numărul a ∈ R din relația (1) se numește
partea reală a lui z, iar bi se numește partea imaginară a lui z.
Numărul b ∈ R reprezintă coeficientul părții imaginare. Se folosesc de
asemenea notațiile a = Re (z) și b = Im (z).

3. Operații cu numere complexe scrise sub formă algebrică

Vom reformula cele două operații algebrice definite pe R×R folosind scrierea
sub forma algebrică a numerelor complexe.
Fie numerele complexe z 1= a 1+b 1 i și z 2= a 2+ b2 i .

Adunarea

z1 + z 2 = a 1 + a 2 + (b 1 + b 2 )i

Pagina 20
Așadar, suma a două numere complexe este un număr complex care are
partea egală cu suma părților reale și partea imaginară egală cu suma părților
imaginare ale numerelor.

Înmulțirea

Se poate spune că pentru a înmulți două numere complexe scrise sub formă
algebrică se înmulțește fiecare termen al primului număr cu fiecare termen al
celui de-al doilea număr și se însumează rezultatele, având în vedere că i2=−1.

Observații:
Operația algebrică prin care unui număr real și unui număr complex li se
asociază produsul acestora se numește înmulțirea cu numere reale a
numerelor complexe.
k(a + bi) = ka + kbi

a) Proprietățile adunării
1. Asociativitate
2. Comutativitate
3. Existența elementului neutru (numărul complex 0 = 0 + 0i)
4. Elemente opuse: orice număr z are un element opus z , astfel încât
z + z , = z , + z = 0.

b) Proprietățile înmulțirii
1. Asociativitate
2. Comutativitate
3. Existența termenului neutru complex 1 = 1 + 0i
4. Regula produsului nul: z ⋅w=0 ⇒ z=0 sau w=0 .
5. Elemente inversabile: orice număr complex nenul z are un invers notat
z−1 astfel încât z ⋅ z−1 = z−1⋅ z = 1.

Pagina 21
Puterile naturale ale lui i
4k
i =1
4 k +1
i =i
i 4 k +2=−1
4 k +3
i =−i

4. Numere complexe conjugate

Definiţie:
Fie Se numeşte conjugatul lui , notat , numărul complex
.

Exemple:
Dacă

Proprietăţi:
1. Suma a două numere complexe conjugate este un număr real:

Demonstraţie:

2. Produsul a două numere complexe conjugate este un număr real:

Demonstraţie:

Pagina 22
 ,

3. Conjugatul sumei a două numere complexe este egal cu suma

conjugatelor celor două numere complexe:

Demonstraţie:
;

Observaţie: Proprietatea 3 rămâne valabilă pentru numere complexe

4. Conjugatul produsului a două numere complexe este egal cu

produsul conjugatelor celor două numere:

Demonstraţie:

Pagina 23
Observaţie: Proprietatea 4 rămâne valabilă pentru numere complexe

5. Conjugatul câtului a două numere complexe este egal cu câtul

conjugatelor celor două numere:

Demonstraţie:

6.
(Se poate arăta că un număr este real demonstrându-se egalitatea
)
Demonstraţie:

Dacă

7.

Pagina 24
 (Se poate proba că un număr este pur imaginar demonstrându-se
egalitatea

Demonstraţie:

.
Observaţie:
Folosind proprietăţile modulului unui număr complex se poate calcula
câtul a două numere complexe şi astfel:

5. Modulul unui număr complex

Definiţie:
Fie Se numeşte modulul lui , notat , numărul pozitiv
.
Observaţie: Dacă

Proprietăţi:

1.

Pagina 25
Demonstraţie:
pentru

2. Modulul unui număr complex coincide cu modulul conjugatului său.

Demonstraţie:
şi

3. Produsul dintre un număr complex şi conjugatul său este egal cu

pătratul modulului acestui număr.

Demonstraţie:
Fie

Observaţie: Câtul dintre numerele complexe şi poate fi scris:

4. Modulul produsului a două numere complexe este egal cu produsul

modulelor celor două numere.

Demonstraţie:

Pagina 26
Fie

5. Modulul câtului a două numere complexe este egal cu câtul

modulelor lor.

,
Demonstraţie:

S-a folosit proprietatea 2: .

6. Inegalitatea lui Minkovski (a triunghiului)

Pagina 27
6. Interpretarea geometrică a numerelor complexe

Pagina 28
Pagina 29
7. Rezolvarea în ∁ a ecuației de gradul al doilea cu coeficienți
reali

Fie ecuaţia cu . Ştim că pentru

rădăcinile ecuaţiei sunt date de

În acest caz, rădăcinile ecuaţiei sunt numere reale.

Să rezolvăm ecuaţia în cazul în care

Pagina 30
 .

Ştim că ecuaţia se poate scrie (folosind forma canonică a funcţiei de

gradul II):

În mulţimea numerelor complexe ecuaţia poate fi scrisă:

(Ştim că )

şi
Dacă rădăcinile ecuaţiei cu sunt
numere complexe conjugate.
Relaţiile lui Viete sunt aceleaşi ca şi pentru

8. Ecuații bipătratice
O ecuație bipătratică cu coeficienți în este o ecuație algebrică de forma:

Pentru a rezolva această ecuație se parcurg următorii pași:

Pagina 31
se notează și se obține ecuația de gradul doi: numită
ecuația rezolventă a ecuației bipătratice;
se rezolvă ecuația rezolventă în mulțimea , obținându-se soluțiile
se scriu și se rezolvă ecuațiile și obținându-se soluțiile
ale ecuației bipătratice date.

9. Operații cu numere complexe scrise sub formă trigonometrică

1. Înmulțirea numerelor complexe scrise sub formă trigonometrică

Atunci:

Dacă avem n numere complexe, atunci produsul acestora va fi:

2. Ridicarea la putere a unui număr complex scris sub formă

trigonometrică

Formula lui Moivre:

Pagina 32
Dacă numărul complex are modulul egal cu unu (r = 1), atunci se obține
relația:

3. Împărțirea numerelor complexe scrise sub formă trigonometrică

Câtul celor două numere complexe se determină folosind formula:

10. Rădăcinile de ordin n ale unui număr complex

Definiţie:
Fie un număr complex nenul şi
Se numeşte rădăcină de ordin a lui orice număr complex care verifică
ecuaţia:

Teoremă:
Fie un număr complex cu Numărul are
rădăcini distincte şi anume:

Pagina 33
Echipa 1: Diana Biniuc, Maria Constantin, Ștefana Dospinescu, Andrei Ioniță, Maria Manasii

PROBLEME ȘI REZOLVĂRI
NUMERE REALE. NUMERE COMPLEXE

Numere Reale

I.Probleme de bacalaureat/probleme de nivel ușor

Pagina 34
1. Să se calculeze: √ 26;∜ 412;√6 (−6)18;√5 510; √9 512-1;
Rezolvare: √ 26=23=8;
∜ 412=43=64;
√6 (−6)18=(-6)3=-216;
√5 510=52=25;
√9 512-1=1/2;
2. Pentru ce valori ale lui x au loc egalitățile:
a) √2 x 2=x;
b) √3 x 3=x;
c) √8 x 8=-x;
Rezolvare:
a) √2 x 2 = > cum ordinul radicalului este par înseamnă ca rezultatul va fi unul mai mare sau egal ca 0 =>
x ꞓ[0,+∞) .
b)√3 x 3=x => cum ordinul radicalului este impar => x este un numar real
c) √8 x 8=-x => ordinul radicalului este par => -x >= 0 🡪 x <=0 🡪 x ꞓ(-∞,0].

3. Să se compare numerele:
a) √3 5 si √2 5 b) 2√2 2 si √3 9 c) √4 4 /81 si √3 2/27
Rezolvare: a) √3 5 =√6 52 si √2 5 = √6 53 am adus radicalii la același ordin și acum vom compara numerele de sub
radical 🡪 52<53 🡪 √3 5 < √2 5
b) 2√2 2=√2 8=√6 8∗8∗8 √3 9=√6 9∗9 🡪 83>92 🡪 2√2 2 > √3 9
c)√4 4 /81=√2 2/9 = √2 2/3 √3 2/27=√3 2/3 🡪 √3 2 < √2 2 🡪 √4 4 /81 > √3 2/27

4. . Să se determine a b, ∈ R ştiind că numerele 2, a, b sunt în progresie geometrică şi 2, 17, a sunt în

progresie aritmetică.
Rezolvare: 2,a,b, 🡪 sunt în progresie geometrică 🡪 a=2*q si b=2*q*q
2,17,a 🡪 sunt în progresie aritmetică 🡪 17=2+r 🡪 r=15 , iar a=17+r 🡪 a=32 si a=2*q 🡪 q=16 🡪
b=2*q*q 🡪 b=512

5. Să se calculeze suma primilor 20 de termeni ai progresiei aritmetice (an)n>=1, ştiind că a4-a2= 4 şi

a1+a3+a5+a6=30.
Rezolvare:
a4= 2*r+a2 🡪 a4-a2= 4 <--> 2*r + a2 –a2=4 🡪 2*r=4 deci r =2;
a1+a3+a5+a6 se mai poate scrie ca a1+a1+2*r+a1+4*r+a1+5*r=30 🡪 4*a1+ 11*2=30 🡪 a1=2 🡪 a20=2+2*19=40
S20=(a1+a20)*20/2=42*10=420

6.Să se calculeze lg 1/2 +lg 2/3+ lg 3/4+ ……..+ lg 99/100.

Rezolvare:

Pagina 35
Folosind proprietățile logaritmului logn a+ logn b = logn(a*b) 🡪 suma noastra are acum scrierea de lg(1/2
*2/3 *3/4 *……* 99/100) care dupa simplificare e lg 1/100 = -2.

7. Să se calculeze log3(5-√2 7)+ log3(5+√2 7)-log32

Rezolvare:
Folosind aceeași proprietate ca la problema anterioară, avem că relația se transformă în log3(5-√2 7) (5+√2 7) –
log32 = log3(25-7) – log32= log318-log32 = log318/2=log39 = 2

II.Probleme de admitere/probleme de nivel mediu

1. Numerele x - 1, x + 1 ¸si x + 2 sunt, în această ordine, termenii consecutivi ai unei progresii geometrice
dacă: (a) x = 3; (b) x = 0; (c) x = 3; (d) x =2
Rezolvare:
Cei trei termeni sunt în progresie geometrică 🡪 x+2 = (x+1)*q 🡪 x+2 = q*x+q 🡪 x(1-q)=2-q 🡪 2-q=1+q 🡪
q=1/2 🡪
X+1= (x-1)*q 🡪 x+1=q*x-q 🡪 x(1-q) = 1+q
X=3 🡪 raspuns corect A

2. Fie numărul
X= |1-√ 2|+ |√ 2-√ 3|+…..+|√ 8-√ 9|
Atunci x apartine multimii?
Rezolvare:
Fiecare modul este scris sub forma |a-b| cu b>a 🡪 |a-b|=b-a 🡪 x poate fi scris sub forma x= √ 2-1 +√ 3-√ 2+
…..+√ 9-√ 8 🡪 x= √ 9-1 = 3-1=2 🡪 x ꞓ N

3. Să se calculeze produsul:
P= x 1/ √❑* x 1/ √❑*...........* x 1/ √❑, pentru x=¿ ¿
Rezolvare:
1/(√ ❑=¿¿ /1 = √ ❑
Analog și celelalte fracții cu radical și astfel, produsul nostru se transforma în :
P= x √❑* x √❑*..........* x √❑= x √❑= x √❑
Astfel, pentru x=¿ ¿ obtinem P=(¿ ¿ ¿¿ ¿=¿ ¿= =¿ ¿=35=243

4.Dacă 36 a=4 , 36b =3, să se arate că 25(1−a−b)/(1−a )ꞓ Z.

Rezolvare:
36 a=4 → a=log 36 4 → 1-a-b= log 36 36 -¿ ¿ +log 36 3) = log 36 36 -log 36 12→ log 36 36/12=log 36 3
1-a=log 36 36 -log 36 4 =log 36 9=2 *log 36 3
36 =3 → b=log 36 3 → (1-a-b)/(1-a)=log 36 3/(2*log 36 3)=½ → 251 /2=5 ꞓ Z
b

1=log 36 36

III. Probleme de nivel ridicat

Pagina 36
 1.Rezolvați în intervalul (0,∞) ecuația √ ❑
Rezolvare:
Fie t=3lgx ; x lg 9=9lgx =(3¿¿ lgx )2 ¿ =t 2 (1)
→ √❑ +3lgx =√ ❑+t=7 → 25-t 2=(7−t)2 = 49+t 2-14t
→ 2t 2-14t+24=0 <-> t 2-7t+12=0 → (t-3)(t-4)=0 → t ꞓ {3.4}
Caz 1 t=3 → 3lgx =3 → lgx=1 → x=10;
Caz 2 t=4 → 3lgx =4 → x lg3 =4 →x=4 1 /lg 3

2.Se consideră numerele x k =¿ k luând valori de la 0 la 80. Numărul numerelor raționale, din mulțimea M={
x 0 , x 1 ,.......... , x80 }, este egal cu
a) 6 b) 38 c)39 d) 7 e)12
Rezolvare:

x k =¿ → astfel incat x k sa fie rational →¿ este rational si ( √3 2)k este rational

→ ( √3 2)k rațional înseamnă ca k este divizibil cu 3;
→¿ rațional așadar k este divizibil cu 5 ; (5,3)=1 → k este divizibil cu 15 → pentru k= 15 * a, cu a
numar natural, x k este rațional cu k cu valori de la 0 la 80, pentru 6 valori: 0 15 30 45 60 75
→ RASPUNS CORECT A

NUMERE COMPLEXE

I.Probleme de bacalaureat/probleme de nivel ușor

1.Să se calculeze opusul și inversul numerelor complexe:

A. -2-i B. 4-3i C. √ ❑
Rezolvare:
a) opusul lui -2-i este 2+i , iar inversul sau este -2/(-2*-2+-1*-1)- -1*i/(-2*-2+-1*-1)= -
2/5+i/5
b) opusul lui 4-3i este -4+3i, iar inversul lui este 4/25+ 3i/25
c) opusul lui √ ❑ este −√ ❑ , iar inversul sau este √❑

2.Să se determine modulele numerelor:

(3-i)/(-2+i) și (2+√ ❑)/(2-√❑)
Rezolvare:
a) z=(3-i)/(-2+i) =(3-i)(i+2)/i*i-4=(3i+6+i*i-2i)/-5=(i+7)/-5=-7/5 - i/5
→|z|=√ ❑

Pagina 37
b) z=(2+√ ❑)/(2-√ ❑)=(2+√ ❑)*(2+√ ❑)/(4-5*i*i)=(4+5*i*i-4√ ❑*i)/9=-1/9 - 4 √ ❑
→ |z|=√ ❑

3.Să se calculeze a) (cos 5𝛑/6+i*sin5𝛑/6):(cos 𝛑/3+i*sin 𝛑/3) b) √ ❑

Rezolvare:
a)(cos 5𝛑/6+i*sin5𝛑/6):(cos 𝛑/3+i*sin 𝛑/3)=cos(5𝛑/6-2𝛑/6)+i*sin(5𝛑/6-2𝛑/6)= cos 3𝛑/6+i*sin3𝛑/6=
cos𝛑/2+i* sin 𝛑/2
b)√ ❑= √ ❑[ cos(3𝛑 /15-4𝛑 /15)+i*sin(3𝛑 /15-4𝛑 /15)]= √ ❑ ( cos -𝛑 /15 + i*sin -𝛑 /15)

4.Folosind scrierea sub forma trigonometrică să se scrie sub forma trigonometrică forms finală a fracțiilor:
a) (1+i*√ ❑ )/ (-1-i) b) (-1-i*√❑ )/ ( √❑ +i)
Rezolvare:
a) (1+i*√ ❑ )/ (-1-i) = 2*(1/2+i*√ ❑/2)/√ ❑(-√ ❑) = 2(cos𝛑/3 + i*sin 𝛑/3)/√ ❑(cos 5𝛑/4 + i*sin 5𝛑/4)= √❑
[cis*(4𝛑/12-15𝛑/12)]= √❑(cis -11𝛑/12)= √ ❑( cis -𝛑/12)
b)(-1-i*√ ❑ )/ ( √ ❑ +i)= 2(-½ -i*√ ❑/2(√ ❑= 2(cis 4𝛑/3)/2(cis 𝛑/6) = cis( 8𝛑/6-𝛑/6)= cis 7𝛑/6
● CIS a = COS a + I * SIN a ; C = cos ;I =I ;S=sin;

5.Să se arate că numărul (1/(1−i)+1/(1+i))2 este real

Rezolvare:
2 2 2
(1/(1−i)+1/(1+i)) = [(1+i+1−i)/(1−i∗i)] =¿(2/2) =1 , 1 este numar real.

6.Știind ca z este un număr complex și că z*z+z+1=0, să se calculeze z*z*z*z+1/(z*z*z*z)

Rezolvare:
z*z+z+1=0 → Δ=1-4= -3=3*i*i → z={ (-1±i√ ❑)/2}
cazul 1 z=(-1+ i*√ ❑)/2 → z 4 =¿→ z 4 +1/ z 4 =¿+2/¿ = -1;
cazul 2 z=(-1- i*√ ❑)/2 → z 4 =¿→ z 4 +1/ z 4 =¿+2/¿ = -1;

7. Să se verifice dacă u=2(cis 11𝛑/15) este o rădăcină de ordinul 5 a numărului complex a= 16(1-i√ ❑)
Rezolvare:
Dacă u este rădăcină de ordinul 5 → u5=a→ u5 = 25 ¿𝛑/15) = 32 ( cis 11𝛑/3)= 32(cis 2𝛑/3) →
5
u = 32(1/2 - i* √ ❑/2)= 16(1-i√ ❑) → u este rădăcină de ordinul 5 a lui a .

II.Probleme de admitere/Probleme de nivel mediu

1.Dacă z este un număr complex dar nu și real , atunci z + 1/z este real ⇔ |z|=1
Rezolvare:
=> z+1/z real → a+bi +1/(a+bi) real → [(a+bi)*(a+bi)+1]/a+bi este real → (a*a-b*b+2abi+1)/(a+bi) este real
→ (a*a-b*b+2abi+1)/(a+bi)= x → a*a-b*b+2abi+1 = x(a+bi) → a*a-b*b+1-xa= bi(2a+x)
→ 2a+x=0 → x=-2a → a*a-b*b+1-2*a*a=0 → a*a+b*b=1 → |z|=1

Pagina 38
<= |z|=1 → a*a+b*b = 1 , cum z+1/z= (a*a-b*b+2abi+1)/(a+bi) ⇔ (a*a+2abi+a*a+b*b-b*b)/(a+bi) = (2*a*a
+2abi)/(a+bi)= 2a care este un numar real

2.Să se determine z un număr complex pentru care |z|=|z-1|=|1/z|

Rezolvare:
|z|=|z-1| → a*a+b*b=(a-1)*(a-1) +b*b → a*a+b*b=a*a+1-2a+b*b → 2a=1 → a=½
|z|=|1/z| → a*a+b*b= 1/(a*a+b*b)--> (a*a+b*b)(a*a+b*b)=1 → a*a+b*b = ±1 ; a*a>0 si b*b>0 → a*a+b*b=1 →
b*b= ¾ → b=±√ ❑/2 → z=1/2+ i*√❑/2 sau z=1/2-i*√ ❑/2

3.Modulul numărului complex z=(2-i)/(3+4i) este:

Rezolvare
z=(2-i)/(3+4i) → z=(2-i)(3-4i)/(3+4i)(3-4i) = (6-8i-3i-4)/25=(2-11i)/25 = 2/25 -i*11/25
→ |z|√ ❑=√❑
→ |z|=1/ √❑

4.Dacă z+1/z= 2cosx, să se calculeze z n +1/ z n, n număr real.

Rezolvare
z+1/z= 2cosx → z*z -z*2cosx +1 =0 → Δ=4cosx*cosx-4=4(-sinx*sinx)=4*i*i*sinx*sinx →Δ=±2i*sinx → z =
cosx ± i*sinx → z n=cos nx ± i∗sin nx
z =cos−nx ± i∗sin−nx → z +1/ z = cos nx ± i∗sin nx +cos−nx ±i∗sin−nx = 2cos nx
−n n n

III. Probleme de nivel ridicat

1.Determinați z , număr complex, astfel încât 5*z*z-z este real și 5*z*z-z <=4
Rezolvare:
Fie z= a+bi → 5*z*z-z = 5*a*a-5*b*b-a+(10ab-b)i este real → (10ab-b)i este real → b(10a-1) este 0 →
cazul 1 b=0 → 5*a*a-a<=4 → 5*a*a-a-4<=0 ;Δ=1+80=81 → a=-⅘ sau a=1
→ A | -⅘ 1

5*a*a-a-a | ++++++++ 0 - - - - - - - 0 ++++++++++

→ a∊[-⅘;1]
cazul 2 a = 1/10 → 5/100 -5*b*b-1/10<=4
-5b*b <= 4+10/100-5/100= 81/100 → adevarat pentru orice b real
Final pentru b = 0 → a∊[-⅘;1]
a = 1/10, b numar real

Pagina 39