RADICALI

Radicalul de ordin n, n par, al unui număr real pozitiv:

 ecuaţia xn - a = 0 (aR, a  0) are o singură rădăcină reală pozitivă;

 dacă a  0, numim radical de ordin n din a, numărul pozitiv a cărui putere a n -a este a;
 notaţie x = n a ;
2
 dacă n = 2, notăm a= a;
n
 0 = 0.

Observaţie: Are sens să calculăm radicali de ordin par doar din numere pozitive!

 C.E. pt radicali de ordin par:

EXPRESIA DE SUB RADICAL  0

Radicalul de ordin n, n impar, al unui număr real:

 ecuaţia xn - a = 0 (aR) are o singură rădăcină reală ( pozitivă sau negativă);

 dacă a  R, se numeşte radical de ordin n din a, numărul real a cărui putere a n -a este a;
 notaţie x = n a ;
n
 0=0

Observaţie: Putem calcula radicali de ordin impar din orice număr real!

 Nu e nevoie de C.E. pt radicali de ordin impar

Proprietăţile radicalilor:

1. n
ab  n a  n b a,b≥0 ( pt. n = par) ;  a,b R ( pt. n = impar)

a na
2. n   a≥0, b>0 (pt. n = par);  a,b R, b  0 (pt. n = impar)
b nb

3. n
a mn  a m  a≥0 (pt. n = par);  a R (pt. n = impar)

 a
m
4. n
 n am  a≥0 (pt. n = par);  a R (pt. n = impar)

5. m n
a  mn a  a≥0 (pt. m = par);  a R (pt. m = impar)

6. 2k
x 2 k  x ; 2 k 1 x 2 k 1  x
 m
7. n
a m  a n  a≥0 (pt. n = par);  a R (pt. n = impar)

Operaţii cu radicali:

1. Aducerea radicalilor la acelaşi ordin:

Ordinul comun este cel mai mic multiplu comun al ordinelor radicalilor. Se foloseşte
proprietatea 3 şi se obţine:
n p
n
am  a m p
2. Scoaterea unui factor de sub semnul radical:
Se descompune numărul de sub radical în factori. Ies de sub radical acei factori ridicaţi la
putere multiplu de ordinul radicalului. Se foloseşte proprietatea 7.
3. Introducerea unui factor sub semnul radical:
Introducem un factor sub radical ridicându-l la o putere egală cu ordinul radicalului.
a n b  n an  b  a,b R , pentru n impar sau n par şi a > 0

 a < 0 şi b > 0 , pentru n par

n
an b  n a b
4. Compararea a 2 radicali:
Putem compara mai mulţi radicali dacă ei au acelaşi ordin. Dacă ordinele sunt diferite, se aduc
radicalii la acelaşi ordin.
5. Raţionalizarea numitorilor:
 este operaţia de eliminare a radicalilor de la numitorul fracţiilor;
 se amplifică fracţia cu conjugata numitorului. Expresii conjugate  expresii cu radicali
care prin înmulţire dau o expresie fără radicali.
1
1. Dacă numitorul este un singur radical , 1  k  n ; k, n  N ; n  2
n k
x
x k  n x n  k  x  x R, dacă n impar sau  x  0 , dacă n par
n

2. Numitorul este de forma x  y , unde x şi (sau) y conţin radicali de ordin 2,

formăm formula  x  y  x  y   x 2  y 2

3. Numitorul este de forma x  y  z , unde x şi (sau) y şi (sau) z conţin radicali de

ordin 2, eliminăm succesiv radicalii, folosind formula de la 2.
4. Numitorul este de forma x  y , sau de forma x 2  xy  y 2 unde x şi (sau) y
conţin radicali de ordin 3, formăm una din formulele  x  y   x 2  xy  y 2   x 3  y 3

sau  x  y   x 2  xy  y 2   x 3  y 3
5. Numitorul este de forma x  y , unde x şi (sau) y conţin radicali de ordin n,
formăm una din formulele
 x  y   x n 1  x n2 y  x n3 y 2  ...  xy n2  y n 1   x n  y n sau

 x  y   x n1  x n2 y  x n3 y 2  ...  xy n2  y n1   x n  y n