Clasa a X-a ÎP prof.

Mureșan Romelia - Camelia

Mulțimea numerelor reale. Radicali și puteri

1. Radicali
1.1. Radicalul de ordinul 𝒏 dintr-un număr rațional
i) Radicalul de ordinul 𝟐 dintr-un număr real pozitiv
Def: Se numește radicalul de ordinul 2 dintr-un număr real pozitiv 𝑥, numărul real pozitiv a cărui putere a doua
2
este egală cu 𝑥, și se notează cu √𝑥 sau, mai simplu, √𝑥.

Exemple: √64 = 8, deoarece 82 = 64;

25 5 5 2 25
√ = 7, deoarece (7) = 49;
49

√625 = 25, deoarece 252 = 625;

1 1 1 2 1
√ = , deoarece ( ) = .
100 10 10 100
Proprietăți: Pentru orice număr real pozitiv 𝑥 au loc următoarele relații:
a) √0 = 0;
b) √𝑥 ≥ 0;
2
c) (√𝑥) = 𝑥;
d) √𝑥 2 = |𝑥 |.

ii) Radicalul de ordinul 𝟑 dintr-un număr real

Def: Se numește radicalul de ordinul 3 dintr-un număr real 𝑥, numărul real a cărui putere a treia este egală cu
3
𝑥, și se notează cu √𝑥 .
3
Exemple: √64 = 4, deoarece 43 = 64;
3 125 5 5 3 125
√− = − 7, deoarece (− 7) = − 343;
343
3
√−1331 = −11, deoarece (−11)3 = −1331;
3 1 1 1 3 1
√1000 = 10, deoarece (10) = 1000.
Proprietăți: Pentru orice număr real 𝑥 au loc următoarele relații:
3
a) √0 = 0;
3
b) √𝑥 ∈ ℝ;
3 3
c) ( √𝑥 ) = 𝑥;

iii) Radicalul de ordinul 𝒏 dintr-un număr real pozitiv

Def: Fie 𝑥 > 0 un număr real pozitiv și 𝑛 ≥ 2 un număr natural. Se numește radicalul de ordinul 𝑛 din 𝑥, sau
𝑛
rădăcina de ordinul 𝑛 a lui 𝑥, numărul real pozitiv a cărui putere a 𝑛-a este egală cu 𝑥, și se notează cu √𝑥 .
Numărul 𝑛 se numește ordinul (sau indicele) radicalului.
4
Exemple: √16 = 2, deoarece 24 = 16;
5
√32 = 2, deoarece 25 = 32;
Clasa a X-a ÎP prof. Mureșan Romelia - Camelia
6
√729 = 3, deoarece 36 = 729;
10
√1024 = 2, deoarece 210 = 1024.
Proprietăți: Pentru orice număr real pozitiv 𝑥 au loc următoarele relații:
𝑛
a) √0 = 0;
𝑛
b) √𝑥 > 0;
𝑛 𝑛
c) ( √𝑥 ) = 𝑥.

iv) Radicalul de ordin impar 𝒏 dintr-un număr real negativ

Def: Fie 𝑥 < 0 un număr real negativ și 𝑛 ≥ 3 un număr natural impar. Se numește radicalul de ordinul 𝑛 din 𝑥,
𝑛
numărul real negativ a cărui putere a 𝑛-a este egală cu 𝑥, și se notează cu √𝑥 .
Numărul 𝑛 se numește ordinul (sau indicele) radicalului.
Proprietăți: Pentru orice număr real negativ 𝑥 și orice număr natural impar 𝑛, au loc următoarele relații:
𝑛
a) √0 = 0;
𝑛
b) √𝑥 < 0;
𝑛 𝑛
c) ( √𝑥 ) = 𝑥;
𝑛 𝑛
d) √𝑥 = − √−𝑥 , 𝑥 < 0.

Observații: 1. Radicalul de ordin par este definit NUMAI din numere pozitive sau zero și este un număr pozitiv
sau nul.
2. Radicalul de ordin impar se poate defini pentru orice număr real.

1.2. Proprietățile radicalilor de ordinul 𝒏

Pentru orice numere reale pozitive 𝑎 și 𝑏 și 𝑛 un număr natural, 𝑛 ≥ 2, au loc următoarele relații:
𝑛 𝑛 𝑛
1) √𝑎 ∙ 𝑏 = √𝑎 ∙ √𝑏, ∀𝑎, 𝑏 ≥ 0;
𝑛
𝑛 𝑎 √𝑎
2) √ = 𝑛 , ∀𝑎 ≥ 0 și 𝑏 > 0;
𝑏 √𝑏
𝑛 𝑚 𝑛
3) ( √𝑎) = √𝑎 , ∀𝑎 ≥ 0 și 𝑚 ∈ ℕ∗;
𝑚
𝑛 𝑛
4) √𝑎𝑚∙𝑛 ∙ 𝑏 = 𝑎𝑚 ∙ √𝑏, ∀𝑎, 𝑏 ≥ 0;
𝑛 𝑛∙𝑘
5) √𝑎 = √𝑎𝑘 , ∀𝑎 ≥ 0 și 𝑘 ∈ ℕ∗ (amplificarea radicalilor);
𝑛∙𝑘 𝑛
6) √𝑎𝑚∙𝑘 = √𝑎𝑚 , ∀𝑎 ≥ 0 și 𝑘 ∈ ℕ∗ (simplificarea radicalilor);
𝑚𝑛 𝑚∙𝑛
7) √ √𝑎 = √𝑎, ∀𝑎 ≥ 0 și 𝑚 ∈ ℕ∗;
𝑛 𝑛
8) Dacă 𝑎 ≥ 0 și 𝑏 ≥ 0 și √𝑎 ≤ √𝑏, atunci 𝑎 ≤ 𝑏.
Observație: Dacă 𝑚 și 𝑛 sunt numere naturale impare, atunci condiția ca numerele 𝑎 și 𝑏 să fie pozitive nu mai
este necesară.

1.3. Operații cu radicali

Folosind proprietățile radicalilor de ordinul 𝑛, obținem următoarele reguli ce calcul cu radicali, pentru orice
numere reale pozitive 𝑎 și 𝑏 și 𝑚 și 𝑛 un numere naturale, 𝑚, 𝑛 ≥ 2:
𝑛 𝑛 𝑛
1) Înmulțirea radicalilor: √𝑎 ∙ √𝑏 = √𝑎 ∙ 𝑏
Clasa a X-a ÎP prof. Mureșan Romelia - Camelia
𝑛
√𝑎 𝑛 𝑎
2) Împărțirea radicalilor: 𝑛 = √𝑏
√𝑏
𝑛 𝑚 𝑛
3) Ridicarea la putere: ( √𝑎) = √𝑎𝑚
𝑛 𝑛
4) Scoaterea unui factor de sub radical: √𝑎𝑘∙𝑛 ∙ 𝑏 = 𝑎𝑘 ∙ √𝑏
𝑛 𝑛
5) Introducerea factorilor sub radical – înmulțirea unui radical cu un număr pozitiv: 𝑎 √𝑏 = √𝑎𝑛 ∙ 𝑏
𝑚 𝑛 𝑚∙𝑛
6) Extragerea rădăcinii de ordin 𝑚 dintr-un radical: √ √𝑎 = √𝑎
Observație: Dacă la operațiile 1) și 2) se folosesc radicali de ordine diferite, mai întâi se aduc radicalii la același
ordin prin operația de amplificare. Ordinul comun se alege de obicei ca fiind cel mai mic multiplu comun al
ordinelor radicalilor.
3 2∙3 3∙2 6 6 6 6 6
Exemplu: √2 ∙ √4 = √23 ∙ √42 = √8 ∙ √16 = √8 ∙ 16 = √128 = 2 √2.

Observație: În ceea ce privește adunarea și scăderea radicalilor nu există proprietăți speciale ale acestora. Trebuie
𝑛 𝑛 𝑛
remarcat faptul că √𝑎 + 𝑏 ≠ √𝑎 + √𝑏.

Exemplu: √9 + √16 ≠ √25, pentru că √9 = 3, √16 = 4 și √25 = 5, deci 3 + 4 ≠ 5.

1.4. Raționalizarea numitorilor

Def: 1. Operația de eliminare a radicalilor de la numitorul unei fracții se numește raționalizarea numitorilor.
2. Două expresii care conțin radicali se numesc expresii conjugate dacă produsul lor este o expresie care se
scrie fără radicali.
Așadar, pentru a raționaliza numitorul unei fracții se amplifică fracția cu expresia conjugată expresiei de la
numitor.
În cele ce urmează, vor fi prezentate câteva cazuri tipice de numitori.

i) Numitorul este un radical

3 3
Dacă numitorul fracției este de forma √𝑎 sau √𝑏, atunci se amplifică fracția cu √𝑎 sau √𝑏2 și numitorul va
deveni 𝑎 sau 𝑏.
9 9 √3 9 √3 3√ 3
Exemple: =2 = = ;
2√ 3 √3∙√ 3 2∙3 2
3
3 3 √22 3 3√4 3 3√4
3 = 3 3 = = .
5 √2 5 √2∙ √22 5∙2 10

ii) Numitorul este de forma (√𝒂 ± √𝒃), cu 𝒂 > 𝟎 și 𝒃 > 𝟎

Deoarece expresiile √𝑎 + √𝑏 și √𝑎 − √𝑏 sunt conjugate și are loc egalitatea (√𝑎 + √𝑏)(√𝑎 − √𝑏 ) = 𝑎 − 𝑏,
fracția se amplifică cu √𝑎 ∓ √𝑏.
5 5(√3−√2) 5(√3−√2) 5(√3−√2)
Exemple: =( = = = 5(√3 − √2);
√3+√ 2 √3+√2)(√3−√ 2) 3−2 1
Clasa a X-a ÎP prof. Mureșan Romelia - Camelia
2 2(√7+√3) 2(√7+√3) 2(√7+√3) √7+√3
=( = = = .
√7−√ 3 √7+√3)(√7−√ 3) 7−3 4 2

𝟑 𝟑 𝟑 𝟑
iii) Numitorul este de forma ( 𝟑√𝒂 ± √𝒃) sau ( √𝒂𝟐 ± √𝒂 ∙ 𝒃 + √𝒃𝟐 )
În acest caz se folosesc următoarele perechi de expresii conjugate:
3 3 3 3
( 3√𝑎 + √𝑏) ( √𝑎2 − √𝑎 ∙ 𝑏 + √𝑏2 ) = 𝑎 + 𝑏
3 3 3 3
( 3√𝑎 − √𝑏) ( √𝑎2 + √𝑎 ∙ 𝑏 + √𝑏2 ) = 𝑎 − 𝑏
3 3
5 5( √32 − 3√3∙2+ √22 ) 5( 3√9− 3√6+ 3√4) 5( 3√9− 3√6+ 3√4) 3 3 3
Exemple: 3 3 = 3 3 3 3 3 = = = √9 − √6 + √4;
√3+ √ 2 ( √3+ √2)( √3 − √3∙2+ √2 ) 2 2 3+2 5

3 3 3
2 2( √3−1) 2( √3−1) 2( √3−1) 3
3 3 = 3 3 3 = = = √3 − 1.
√9+ √3+1 ( √3−1)( √9+ √3+1) 3−1 2

2. Puteri cu exponent rațional

Fie 𝑥 un număr real și fie 𝑛 un număr natural. Atunci definim puterea de exponent natural 𝑛 a numărului 𝑥
prin 𝑥 𝑛 = ⏟𝑥 ∙ 𝑥 ∙ 𝑥 ∙ … ∙ 𝑥 , unde 𝑥 este baza puterii iar 𝑛 este exponentul puterii.
𝑑𝑒 𝑛 𝑜𝑟𝑖

Exemplu: 34 = 3 ∙ 3 ∙ 3 ∙ 3 = 81.

i) Puteri cu exponent rațional pozitiv

𝑚
𝑚 𝑛
Def: Puterea cu exponent rațional pozitiv 𝑛 , unde 𝑛 ∈ ℕ∗ , a numărului 𝑥 ≥ 0 este numărul real 𝑥 𝑛 = √𝑥 𝑚 .
1
Exemple: 42 = √4 = 2;
2 2
3 3
273 = √272 = ( √27) = 32 = 9.

ii) Puteri cu exponent rațional negativ

Def: Fie 𝑥 > 0 un număr real pozitiv și 𝑟 ∈ ℚ un număr rațional negativ. Puterea cu exponent rațional negativ 𝑟
1
a numărului real pozitiv 𝑥 este numărul real 𝑥 𝑟 = 𝑥−𝑟 .
1
−2 1 1 1
Exemple: 16 = 1 = = 4;
√ 16
162
2
1 1 1 1 1
27−3 = 2 = 3 = 3 2 = 32 = 9 .
273 √272 ( √27)
Proprietăți: Fie 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ+ două numere reale pozitive și 𝑚, 𝑛 ∈ ℚ. Atunci:
d) 𝑎𝑚+𝑛 = 𝑎𝑚 ∙ 𝑎𝑛 ;
𝑎𝑚
e) 𝑎𝑚−𝑛 = ;
𝑎𝑛
f) (𝑎𝑚 )𝑛 = 𝑎 ; 𝑚∙𝑛

g) (𝑎 ∙ 𝑏)𝑚 = 𝑎𝑚 ∙ 𝑏𝑚 ;
Clasa a X-a ÎP prof. Mureșan Romelia - Camelia
𝑎 𝑚 𝑎𝑚
h) (𝑏 ) = 𝑏𝑚;
i) Dacă 𝑎 > 1, atunci 𝑎𝑚 < 𝑎𝑛 , dacă și numai dacă 𝑚 < 𝑛;
Dacă 0 < 𝑎 < 1, atunci 𝑎𝑚 < 𝑎𝑛 , dacă și numai dacă 𝑚 > 𝑛;
𝑎𝑚 > 1, pentru 𝑚 > 0
j) Dacă 𝑎 > 1, atunci { ;
0 < 𝑎𝑚 < 1, pentru 𝑚 < 0
𝑎𝑚 > 1, pentru 𝑚 < 0
Dacă 0 < 𝑎 < 1, atunci { .
0 < 𝑎𝑚 < 1, pentru 𝑚 > 0
Exemplu: Calculați:
23 ∙ 53 ∙ 5−2 ∙ 2−1 = 23 ∙ 2−1 ∙ 53 ∙ 5−2 = 23+(−1) ∙ 53+(−2) = 22 ∙ 51 = 4 ∙ 5 = 20;