eee as ae SS mente nee etme eamMarius Burtea . Georgeta Burtea MATEMATICA Manual pentru clasa a IX-a Trunchi comun + curriculum diferentiat Eeitura Carminis Pitesti‘Acest manual este proprietatea MinisterulutEducatils{Cereotrl. Manvall esto apobat prin Ordinul ‘3886 din 26.05.2008 re letaelexganzai do care Ninsirl Educa i Corel, este reazat Sh confomiate cu programa analiicsaprobaa de Munster Educa 1 Cereal pin Ord ‘ne 8728 cin 23.12.2009 #2oe stout grat lev. — —AGEST MANUAL AFOSTFOLOSIT OF Nia each are ‘ul | Sates aR: Anat | Maprinatmanuaial | C884 | $20 | colar [“Taprinie [i tune « ~ Siarea manuaidl ee va Insevsflsindermens ou, bun, ingrpt.naeaecalr, lorie Profesor vor conola dacl numae elevull este scr carect. lov nu trebula #8 feet un fl de Invemndr pe mana Desererea CHP a Bibits ‘BURTEA, MARIUS ‘Matemate. Manual pentru casa 2 TXa/ Morus Bors, (Georges Bares Pap: Carmi Edson 2008 Bop: 2en ISBN 973.518-79585 1 Bane, Gsorgeta 51007535), Nationale Remini ‘Copyright © Baiora CARMINIS ‘Toate deep supe acest manual sont ezervate altri CARMINIS. Referenda, 1 Coun. Radovic MUreuescu Paul Univsiuen da Piet + roesor ge 1 George Murine! Coleg Nin ea“, Britine” Pte Redesoe Carmen Jldesea “Tenoredactor Mari Hirao, Marina Zamir Corer: autor (oper: Anamaria Vasily “Tehnoredatar compris: Batra CARMIINIS Tiparel ecw eS. Buropotl Serv SRL Ch-Napaen CComenzle se priness tel an: 0248783022, 252467 Su pe sds: raltara CARMINIS Exec, 22,4. ap. 0d 10242 req jd. ee SBN o7s8si8 708PREFATA Manualul corespunde ofertei educationale Trunchi comun si Curriculum diferenjiat" $1 se adreseaz elevilor de ciasa a IX-a, de a profilul real, specializéile Matematicd- Informatica, Stintele naturi gi filere vocaffonata, profil miltar, specializarea Matematicd- Informatica. ‘Acesta este conceput pe baza noului curriculum scolar elaborat pentru clasa a 1X, structuret pe formarea de competente, valor si apttudini, asigurand continuitatea intre invatémantul gimnazial si cel liceal obligatoriu Manualul cuprinde doua parti dstincts: Elemente de algebra si Elemente de geometrie. In cadrul primel pari sunt prezentate nojuni despre muiimi si elemente de logicd matematica, elemente generale despre functi, particularizind apoi pentru functia de gradul | $i functia de gradul al doilea. ‘na dova parte se intaineste nojiunea de vector gi operatiicu vector, aplicati ale vectorior in geometria plana gi elemente de trigonometrie urmate de ‘aplicatii ale trigonometri! in geometria plana. Partea aplicativé a manualului este formata din: ~ exerci si probleme rezoivate in care sunt aplicate notiunile teoretice sau sunt date sugest de folosire a nojunilorteoretice: teste de evaluare, plasate in general la sférgitul capitolelor; ~ seturi de exerciti gi probleme propuse pentru fecare paragraf. Aveste seturi sunt structurate In tei categori a) exerci | probleme pentru exersare notate cu E. Parcurgerea acestora permite familiarizarea cu noile nofiuni teoretice si operarea cu acestea. b) exerci si probleme pentru aprofundare notate cu A. Acest set de exerci si probleme impune aplicarea nojuniior invatate in contexte variate, mai ‘complexe, impune conexiuniTrire mei multe nofiuni unele extrapoli gi, ca urmare, au un nivel de dificultate mai rdicat dec&t cele din setul ,Exersare” 2) exerciti i probleme de dezvoltare notate cu D. — Teme de proiect’. Acesiea au ca scop stimularea elevilor in studiul mate- matici, dezvotarea creativtafi $i a capaciti de investigare, deschiderea unor trasee: individuale de studi gi tnvatare. Din partea aplicativa a manualulul fac parte totodats doud seturi de probleme recapitulative pentru algebra, respectiv geometrie-rigonometrie, care dau posibitatea nel verificai finale a cunostinjelor acumulate de elevi Manuslul se inchele cu Un paragraf de raspunsur sl un numéir semnificativ de probleme propuse. de rezolvare pentru Autoritosu SLELEMENTEDE LOGICA MATEMATICR ee DE ALGEBRA @O MULTIMEA NUMERELOR REALE 1.1, OPERATH ALGEBRICE CU NUMERE REALE ‘Din clasele anterioare sunt cunoscute urmatoarele multi de numere: 8) moltimea numerelor naturale: N= {0,12 b) multimea numerelor tntregl: Z 1, 0.1.2.3, 6) multimea numerelor rationale: @= & |= vex. veoh; 4) mullimea numerelor frationale: R \ @; ¢) multimea numerelor reale: Intre multimile de numere enumerate exista urmatoarele relatil: OU(R\O)=R. On(P\ O)=8.NcZc@cR ; Pe mulfimea numerelor reale s-at definit doua operatis algebrice: aduna- rea sf inmultirea. Adunarea Operatia de adunare pe B asociazA oricérei perechi (x, y) de numere reale un unic numar real, notat x+y si numit suma lul x cu y. % PROPRIETATI Pentru orice numere reale a, b, ¢ au loc urmatoarele proprietati: © a+b=b+a (adunarea este comutatival: © (a+b)+e=a+(b+c) (adunarea este asociativa): © a+0=0+a (Oeste clement neutrn pentru adunare); @ a+(-a)=(-a)+a=0 (orice numar real a are un opus, ~a).MULTI ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA Alok Inmultirea ‘Operatia de inmultire pe 1 asociaza oricaret perechi (a, b) de numere ‘reale un uni¢ numar real. notat a-b sausb, numitprodusul jut a cu b. ROPRIETATI arene reals ab, ou oe propriate © ab-ba (inmultirea cotecorautativa), © (ab)c = a(bo) (muttivea esteasociativa); © a-121-a=a (1esteelement neutru pentru inmuttire); Bote ts 1 | pentru a #0 (orice numar a0 are uninvers, 2), Cele doua operatit cu numere resle sunt legate prin proprietatea de distributivitate a inmullin fata de adunare: © a(b+c)=ab+ac, > OBSERVATII 8) Daca a, beR, se defineste diferenta dintre a si b, notata a—b, prin egalitatea a—b=a.+(~b) (suma lui a cu opusul hui b). Db) Daca a, be® si b+0, se defineste cdtiil dintre a sf b, notat 5 sau a:b, rin egalitatea ® prin egalitatea * ©) Din proprictatile celor doua operatil algebrice se obtin urmatoarele regulli de calcul cu numere reale, valabile pentru orice numere reale a, b,c: 4 ta snmutit eu inversul hub) @ a-0=0-a; @ (-a)b=a(-b)=-ab oe "feet senna © a(b~c)=ab—ac (disteibutivitatea inmultirt fata de seadere) @) Pentry ae si neN se definese: Lasa,2a=ata3-a=2a+an Nata; al=a,a?=a-a,a*=a"-a,..,a"=a"!-a (puterea cu exponent natural) ©) Pentru ae" $1 neN se definese: (puterea cu exponent intreg). Din proprictatile inmulirit numerelor reale se deduc urmatoarele reguli de caleul cu puteri cu exponent intreg, Fie a, bef’ sim, neZ. Atunci au loc egalttatile:get 1ULTUM 1 ELEMLENTE DE LOGICA MATEMATICK ) Fie a un numar real pozitiv. Radicina patrata (radicalu}) a numarulut real pozitiv a, notata Va, este numarul real pozitiv al c&rui patrat este egal cu a. Asadar Ja. verifica relatiile: Ja >0, (Va) =a, (2>0). Pentru a=0, JO =0. Cateva reguli de calcul cw radical Fie a, b numere reale pozitive. Atunci au loc egalitatile: a) Va-vb ©) (vat = Va". nex: va Bel 4) introducerea unul factor sub radical: fb, x20, bz0 x<0,b20 xvb) EXERCITII $1 PROBLEME EXERSARE 2 Ot 9 eae of penn oa 2. He a (eee a farese)'-on 2) (asf wa? 42a on: ©) (Vx-1)* 323%; 9 a0: 1» (ab)? 202 —2ab svt pxt-26n+3-(y-2.8): 190" +1008" 1. (a+b) =a? 4b? + 3ab(a +}: eesti ©) (ab)? = 29-98 —3ab(a-t). 8) 9x8 47? 4 42x dy +85 22.6 2 x=-2,(9) sty: ) 8-0? a(a-B)(as): 2, Sh ee caleuleze: (2x-y)?: (44297 (2% ~90)(2v2 + 3a); (§+27) (E-a2): (ox-ay esa. 2, Shee arate ch pentru cree a, De ave: a4? -b° =(a-Dye? saved?) 26, 84 4 efectuete: b) a? +b? «(a +b)(a? ab +8), ©) (v3) +(-15*)-3- 078) (4) : eee » (con. 220-(37" 00] (9x48)? (x44): oy (a) as" 7Ag MULTUM SELEMERTE DE LOGICA MATEHATICA ©) [-1.2(8)+0.1(8)): 22-1106) - -18(4)): 17. cu eat eate egald media aritmetie’ ma, maedia geometzica m, i media armo: lod m, a numerelor x,y dacds 9, Si ce arate cd decd a, b, ec.R, atunck: a 8(6)-380.78).2 a Bast se sab ste ve [(asny s(oee} «(era 0) 02 6B? 508 - (asd) - » =-(98): + (0.8(8)-0,0(8) 9 (a +b)(d+0)(e +8): aso] eee ~B1be=(asb +e). y(&)' vine gig [om ve -ea) 1.2. ORDONAREA NUMERELOR REALE Reamintim ca axa numerelor (axa numerelor reale) este o dreapta pe care s-a ales o origine O, un segment unitate si un sens numit sensul pozttiv. Este cunoseut c& fiecarui numar real @ i se poate asocia un punct A pe ‘axa numerelor, penitru care a reprezinta abscisa acestuia si scriem A(a) De exemplu, mumerelor reale 0,5, V3, JB i se asociaza pe axa numerclor punetele M, N, respect P (agura 1) oa Oo M coe A wa o 08 8 ort In acest fel ne putem imagina numerele reale ca punete ale axei numerelor. Fic a si b numere reale cérora le corespund punctele A si B pe axa numerelor. Spunem ca a este mai mic decit b si seriem a a gi se citeste .b este mai mare decat a” ‘Numerele reale x care corespund punctelor axei aflate la dreapta originit se numeschumere pozitive si se foloseste notatia x >0 (figura 3).Alger 1uLa 1 ELEMENTE DE LOGICA MATENATICA Numerele reale y care cor€spund punctelor axei aflate la stdnga originti se numesc numere negative si se foloseste notatia y <0 (ligura 3) + PROPRIETATI Relatia ..<* definita pe R are proprietatile: © Legea de trihotomie Oricare ar fi numerele reale a, b are loc una g! numat una dintre relate: ab, axb, a>b. © Proprictatea de tranzitivitate Dac numerele a, b, ceR satisfac relatile a OBSERVATH Din legea de trthotomie rezulta c& dact a nu este mat mare decat b. atunci a poate fi mal mie decat b sau egal eu b aise serie a -b; daca a a +daca O Babe; ) ab? +02) OBSERVATIE * Din definitia modululut unui numar real reculta cu usurinta urmatearele proprietati a) faj20. ¥ ae: b) [al=0 daca si numai daca a= 0: ‘ax(-a, a) (cel mat mare dintre numerele a gi ~a): fp. vaer. a° i) Alte proprietati ale modulului unut numar real sunt cuprinse in teore- méle care urmeaz. @TEOREMA 1 "Pentru orice numere reale.a, b au loc relate: 1. Ja+b|<|al-+o| dmegalitatea triunghiuhai; 2. |a—b|<|al+{b| (modulul diferentei este mai mic sau egal decat suma modulelor}: 8. [a-b/=|al-[b| (module procusutut este egal eu produisul modulelon: e (Modutul cata eae egal cu catul moduleo 4. |a|-[b|s|a—b| Gmodulul diferentei modulelor este mat mic sau egal decat modulul diferent {al-[b| sla+0) (modutut diferente: modulelor este mai mic sau egal decat modulul sumed, Demonstiatie ‘rebuie discutate urmatoarele patru eazuri: a) Daca a20,b>0, atunci a+b 20 si inegalitatea devine egalitate: a+ bl=a+b=lal+[b). b) Daca <0, bs0, atunci a+b <0 gf inegalitatea devine egalitate: lal + €) Dac 20, bs, atunet [a Daca a+b20, atunct fa+b[=a+b-a+a]=[(b—a) +0] <[b~a|+la}, deci [bj Ja] s[b—al Deoarece Ja|-[b| este egal cu umul dintre numerele reaulta cu ajutorul relatitior (1) 1 (2) c& fa|—[b| <|a— bl. la—b}. (2). ~[bL sau |b|-f 12 (npn eer ee1 Algbré © 1 MULTI $1 ELEMENTE DELOGIGA MATEKIATICA aTema : + Demonstrattinegatitatenljl-[bf s]a+¥). Urmatoarele proprietafi sunt des folosite in rezolvarea unor inecuatil sau in caracterizarea intervalelor de numere reale. 1. Suficienta (=>) Consideram ca false. Daca a®0 rezulta ca Jal=a se. Daca a <0, rezulta ca fal=-ase, adica az -c. Asadar -csasc,¥aeRsic>0. 2. Necesitatea (e=) Consideram ipoteza -¢ asc, (1) Inmultind cu ~1 rezulta inegalitatiie: ¢2 -a2-c, adica -es-a so, (2). Daca a20, atunci fa|=a si din (1) se obtine ea alse. Daca a <0, atunet fa|=~a si din (2) rezulta ca false. 4Tema ~ « Jstifealpropstetaten modululu: ale oa.s-0 sau a ze. + Demonstrati teorema 2, inloeuind inegaititile <> cu <, respeetiv >. Everifiéregoteato @ 1, Pentru orice numar real a avem ca: Va? =|a. a) Daca 0,(3-a)21>0 si 2a-75-3<0, (V). Expresia se serie succes E(a)= ((a-2)' + (aay - J@—ay + (@a—7) =fa-2]+|24a|-s-afr +a~7/"(-a+2)+(2+a)-(S-a)+(-2a+7)=8-a 13.Hg» mut 51 ELEN DLOGICh MaTewHATCk ') Anallzam expresitle de sub radical st avem: y?-4By +12=(y-2V2)' +424, yer St? $40t+09=5(t? +8t-+16)+9=5(t+4)' +929, vtew Renutta ox yf? Ay 112 + VBP +4007 0922+9=5, Vy, ten, 2. Daca a,b, ce \ {0} 88 se demonstreze ca: ae aon le ot el ,|2=¢],Ja—b] [b~c} lo. 4) Prin calcul algebric se obtine succesiv: > Ja-b , b~c , cma _ab(a-b) + bte—c*bs cta—atel_ ‘abe . a _[sb(a-b)-e(a?-b?) +e%(a-b))_[(a-b)(ad—ae—be+ ¢) a abe . abe * \(a—b)(>~c)(a- f ¢c-al abe Coen op b) Se folosese proprietatile modululut: ety +4]slx]+ly]+[e. Vx. y, 2m si [syal—[x)-fyf-e, Vx ys 2eR, {t=a].fa-b , b-e, c-alaja-b b-e e-al b ce aoe an f(e-2)-(2-3)|= © fa-m(e02)s(esaF| om: _ afd) Gof -afet]n BA wists. | nese EB. 84 se determine numerele intregl care 8 fxoa -(x-2) 08; a ee ae1 Algor «1 MULTAN CLEMENTE DE LOGICA MATEMATICA 8, Sa se determine numerele realevcare ‘verifies iegalitaile 3) fx-2) 1) ja 62}<0; ais a) pe-4)-5.<0: © y-al>o: 9 posiz0: bbe -alebe oa}, 14,88 se rerolve inecuatie pat af>Zomen's Ai. Dacd GaN gf BEZLN 8 form mal simpia expresta: i Ve aay? - aa oF ~ oma a, Decl -2 0 gh sy. 4e0 astfel inet: ca alc. bl 4 se demonstrexe cl aseapes ” Teatay| 2 xsysrsatge ees »| 1.4, APROXIMARI PRIN LIPSA SAU PRIN ADAQS loeb 1 MULTUM $1 ELEMIENTE DE LOGICK MATENATICA In clasele anterioare s-a stabilit ca un numar real se reprezinta sub forma unei fractit zecimale finite, infinite periodice sau infinite neperiodice. Numerele reale scrise ca fractii zecimale infinite neperiodice (numerele rationale) nu pot fi descrise complet prin indicarea tuturor zecimalelor lor. De aceea este necesara gasirea unei ci de descriere a acestora, alta decat aceea cu ajutorul zecimalelor. Astfel, s-a folosit deja scrierea numerelor reale sub forma V2, V5, - V3, n, Sa consideram urmatoarea problema: Un triunghi dreptunghic isoscel are cateta de lungime 2 dm. Ce lungime are ipotenuza triunghiului? Solutie Aplicénd teorema hut Pitagora se obtine lungimea ¢= 22 dm, 2 COMENTARW ‘Daca ne intereseaza rezultatul calculului 2V2 si apelam la un calculator de buzunar vomn obtine afigat pe ecran numarul 2,828427124, Acest numar are un numar finit de zecimale, deci este rafional si prin urmare mu poate fi egal cu numarul frational 2/3, El este obtinut retinand doar o parte din zecimalele numarului 22. Se spune c& acest numér reprezinta ,o valoare aproximativa" a numérulut ava. In continuare vom da o caracterizare a numerelor reale (rationale st srationale) folosind notiunea de ,aproximare’. Fie x sia doua numere reale sf ic un numar real poaitiv. DEEINITIL grNamanul a aproximeasa prin tipsi mumarul x eu © eroare mai mick |) decat k, daca asxsa+k (adica Osx-a0, aproximiiile zecimale ale lui x cui 0 eroare mai mica decat 10°" sunt: ‘a) aproximarea zecimala prin lips: x, = 'b) aproximarea zectmald prin adaos: x7, = Xpi36 pu +e io" Se observa ca: 2 ym CO oxy sxexy " 1 1 1 oxyex,t te + fe-x, [soi fx-xi so Ee tage io i* 29 Exempla ‘le ¥ = = 9,141892669560. preci secimate pan pea [OTST | oe [saa [Sasa ‘Anvoaimue secimale prin adsos [-«"| 823.6" sca saaie[~auaieo II, Daca x <0, aproximarile zecimale ale lui x cu 0 eroare mai mica decat 10 sunt: a) aproximarea zecimala prin lips x), = 9. )%2.0%; ) aproximarea zecimala prin adaos: X= Xo. %y Se observa 8: xy, X €O, x, DEFINITIE + Se numeste partea fractionarda numérulut real x, numarul real x—[x]. Partea fractionara a numarulu x se noteaza {x}. Rezulta ca {x} =x -[x]. "> Exemple + (2) =0;[-5) =05 (8.2) 0.25 (-8.2} - 08 [-4) < 4m 19MULT ELEMENTE De LOGICA MATEMATICN <> PROPRIETATI a) [x] sx <[x]+1, Ver @) (x} €[0.2), Vxer, b) x-1<[x]ox.¥ xen: x]en. VxeR, ned: ol) xe[x]+{x). V xe R 9 (xen}={x}. vxeR, nex. Eceriftéreseleale Bi. Sa se determine multimea numerelor reale x cu proprictatea ca x 4] = z Salute Egaltatea se sere sub forma [%+2]x2, Polosind proprtetatea e) s¢ objine 3 |= Din proprietatea a) rezulta ca Ostet si se obtine . Sa. se rezolve eouatia: 2 {x} +[ Solutie Inlocuind {x} se obtine ecuatia (x]= an+1 4x-1 + Q). Notam [x]=neZ si se obtine 4 naXat, de unde x=28 41 nlocuind in relatia (1) se obtine ecuatia n+l =n. Folosind proprietatea a) rezulta ns: EXERCITII $1 PROBLEME == EXERSARE —————_ 1. Si se calouleze partea intreaga gl partea | £2. $4 ee calculece partea intreagh si partes fractlonara a numerel ‘ractionarl a numerelor: 4) 7.8; 2,(8); -2- #8) (-1,9)°5 B) (-9,4)%5 0) (2.2)%. a} se mumeste interval deschis la stinga si nemarginit la dreapta, Imaginile geometrice ale intervalelor [a, +0), respectiv (a,4=) sunt reprezentate de semidreapta inchisa [AX, respectiv semidreapta deschisa (AX, cu orlginea in A si care contine punetul X, (figura 3). = Al x 5 = A x ” a * owas 8. (-#,a]={xeR| xa} este intervalul inchis Ja dreapta si nemirginit Ja stnga. 4, (-a.a)=(xetR| x OBSERVATIE + “Bsa cum s-a definit intersectia a doua intervale, se poate defini intersectia unui numar finit de intervale. Fle Ij; , I, intervale de numere reale. Atunci: I, AI, 0..l, = [x eR] xel, $1 Xel, si. $i xel,} 'S mempin sre -f2.4)-[08] GLa, = E25). Anat Lah abt 3] 8, Diferenta a doud intervale Fie I siJ dowd intervale de numere reale, Mullimea formata din elementele lui I care nu apartin lui J se numeste Aiferenta dintre I s1J si se noteaza 1\ J. Asedar 1\ J=(xeR| xel gi xed} Din punet de vedere grafic, diferenta dintre dowd intervalele I si J este reprezentata in figura 3 prin portiunea hagurata, 1 i al I so-t60) ama 1 se) 9941 4, Complementara unud interval Fle 1 si J intervale de numere reale astfel incat Jl, Complementara {intervalulut J in raport cu intervalul I este mulfimea formata din elementele lui Teare nu apartin lui J. ‘Aceasta multime se noteaza C,(J) gi se serie sub form: G(d)={xeR| xetsi xed}. Se observa ea are loc egalitatea C,(J)=1\ J. ee y Fowaa Grafic, mulfimea ©, (J) este reprezentata in figura 4 prin zona hagurata. 24ne 5. VB]. F=(-1.2) atunet (0) + Dac 1=R, Cp(J)=R\ J Deca 125 «, Co(0) 2 Exorcifin regoleal B Fie a, beR, $a se determine (~», aln[b, +) Salute Se deasebesc urmatoarele tre situalis + acb. Atunel (-, a]o[b, +<0)=2. = a by 4 + a=b. Atunel (-, a]a[b, +) = {a} pt + a>b. Atunet (0, afb, +) =[b. a 2 q 2 : 4 Tema + Flea,b,c,d eh, aa) care, cu ajutorul moculului, se serie [|>a. Reautta ca {x eR| jx|>a}= («a -a) Ula, +3). De asemenea {x eR | [x|2} =(-= ~a] Ufa, +) 252 Algbr «MULTI §t LEMERTEDE LOGICA MATEMATICA Intervale centrate intr-un punct Fle aeR si re(0, +2) Un interval de forma [a-r, a+r] sau (a-r, a+r) se numeste interval centrat in a. 2 act a arg Bags a jatr 4p Relajia xe[a-r a+r] se serie succesiv astiel: a-rsxca+r sau créx-asr sau fx—alsr. ‘Agadar, far, a+x]={xeR| [x-al 0°. iar pentru a=1, b=3 se obfine propozitia: 1+2-3~4=0" care este propozitie falss. DEEINUTHL + Se numeste predicat pe multimea E sau propozitie eu variabile pe multimea E, un enunt care depinde de una sau mai multe variabile si care, pentru orice valori din E date variabilelor, corespunde o propozitie adevarata sau. o propozitie fast. + Multimea E in care variabilele iau valori se numeste domeniu de definitie sau universul predicatulut + Submuitimea domeniului de definitie pentru elementele careia predicatul se transforma intr-o propoaitie adevarata se numeste multimea de adevar a predicatulul Daca predicatul depinde de: 8) o varlabila, se numeste predicat unex, notat p(x): 1b) doua variabile, se numeste predicat binar, notat p(x, y) ©) trel varlabile, se numeste predicat ternar, notat p(x, y, 2); @) den variabile, se numeste predicat n-ar, notat p(x). Xa. 29ul iN $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA oF Exemple {Enonful p(x)* 28? 3-41 <0, eR represnta un prekeat wrt pe entra x = 0; propoaitia p(0}:-1=0" este propoztefalsa proporiia p{l): .0= 0" este propoate adevarata Domenil de deftaie al prediatulul este multimea , iar mulfimen de adevir este + gnuntal p(x, y)! (x +I)ly #2) <6, x y eB", este predica binar pe 7 propozitia pl. 0): (141)[0+2) =6* este propoatie fais. , proporitia p(l.1):(1+1)(1+2)=6" este propezitie adevarata | Muillmes de adevae a predicatalut p(x. y) este P= {CLD 9, 9); (0,4): (2-8); (2, 0}: (6, 1): (-7, -8): (-4, -4)} oe + Beuatia x! +y%=24,x y. 2B, defineste un predicat temar pe B, notat p(x, y. 2) Se verfca usorfaptul ea p(0, 6, 0}. p(S. 45). p(-B. 6, -10) sunt proporiti adevarate, iar PELs. 2). 9( 4 5) ‘sunt propostit false. 23. CUANTIFICATOR UNIVERSAL. CUANTIFICATOR EXISTENTIAL Definitia unul predicat pe © multime permite formarea de propozitii particulare pornind de la acesta prin modaliiatea “de particularizare a variabilelor Iu In continuare se va da un alt procedeu de a forma propozitit particulare pornind de la un predicat dat ‘Acest proceden va fl exemplifieat pe predicatele unare si binare. Sa considerém predicatul unar p(x): .x? +520, xe", Se constata ca Inlocuind pe x cu orice numar real, propozitia wx! +520" este Intotdeauna adevarata. Astiel, putem formula urmatorul enunt asoctat predicatulut p(x): .orl- care ar fi x eR, x* +520" care reprezinta o propozitie adevarata. Se spune ca variabila x a fostcuantificata (legata) de cuvantul ,oricare". DEEINITIE + Fee predicatul unar p(x), x¢E. Propozitia ,oricare ar fl xeE are loc | p(x)* se numestepropozitie universala asociata predicatulut p(s Fropouitia universala asociat’ predicatulul p(x) se noteaza: (Vx) p(x) sau (vx), €E, p(x) sauvx cE, p(x). Cuantificatorul woricare ar fl" sau pentru orieare" se numeste cuantificator universal si se noteaz cu simbolul Vv". + Propozitia (vx)p(x) este adevarata daca pentru orfeare xB, p(x) este o propozitie adevarata. 30 | | ) | | | | ; |2 ged «1, MULTI $1 ELEMENTE DE LOGIOA ATEREATICA + Propozitia (Wx)p(x) este"falsa daca exista cel putin un element aE astfel ineat propozitia p(a) sa fle falsa. Fie acum predicatul unar p(x): 2x-5>3, xeR" Pentru x=5 se obtine propozitia p(5):.2-5-5>S" care este o propozitia adevarats, Pentru x=0 se obtine propozitia p(0):.2-0-5>3" care este o propozitie falsa. Asadar, putem formula 0 proporitie asociata predicatulul p(x) de tipul: exista xe astfel ineat 2x—5 > 3° care reprezinta o propozitie adevarata, Enun{ul a fost obfinut cuantificdnd variabila x cu ajutorul lui ,exista” > DEEINITHL + Fie predicatul unar p(x), x€E. Propozitia , exista xB astfel Incat are loc p(x)" se numeste propozitie existentiala asociata predicatului p(x). Aceasta se noteaza: (3x) p(x) sau (3x), x6E,p(x) sau 3x eB, p(x). + Cuantificatorul ,exista* notat .3° se numeste cuantificator existential. Propozitia (3x)p(x) este adevarata cand exista cel putin un element aeE astfel incat p(a) sa fle propozitie adevarata Propozitia (3x)p(x) este falsa daca nu exista nicl o valoare aE astfel incat propozitia pla) sa fle adevarata, sau daca pentru orice valoare x OBSERVATII 1. Se constata ca proporitilie (vx)(Vy)p(x. y) si (vy)(Wx)p(x y) au aceeasi valoare de adevar, in cazul dat ele flind false, deoarece pentru x=y=0, p(0, 0) este false. Analog, (3x)(3y) p(x. y) st SyJ(3x)p(% y) au acceast valoare de adevar. Astfel, exist x=y=2 pentru care p(2,2) este propozitie adevarata. Se poate trage concluzia ca dot cuantificatori de acelast fel comuta intre ¢i 2. Sa analizam propoaitile (¥¥x)(3y)p(x. y) st (3y)(¥x) p(x. y). Se constata ca pentru orice xe, existd y=(10-Sx):2 care verificd 8x+2y=10, deci propozitia (Vx)(3y)p(x. y) este adevarata, Propocitia (y)(Vx)p(x. y) spune ca exista un yo ER (Yo este fixat) astfel ineat pentru orice x suma 3x+2y, este mereu egala cu 10, ceca ce nu este posibil In conchuzie, propozitille (¥x)(3y) p(x. y). (@y)(Vx)p(x. y) nu au totdea- una aceeasi valoare de adevar. Apadar, in general doi cuantificator! diferiti nu comuta intre et 32Algor «1. MULTI $1 ELEMENTE DELOGICA MATEMATICA EXERCITH $I PROBLEME a EL. St se procizeze care dintre enunfuslle ‘urmatoare sume propositi: 12) -Numirot 2005 este suaae par."; 1) [Patratal este rom o} aRezolvattexercitint (32)° 4 4) .Cine a rezotvat exercitial” Oles8-84e 1) .aulttmlle {3, 4.6) st {6.4.9} sunt gale.” 52, Sunt.adevirate proposttile: fa) aNumerele 7, 12, 28 sunt direct pro porttonale eu numerele 15, 255, 60.": 7 by \Mumerele 1,5; 2:4: 9,(8) sunt tavers propertionale cu. mumerele $20, 240, 30, 1440" 6) .Oneare tei puncte sunt necotiniare; 8)" ,Dingonalele parslelogzamalal sunt fcongruente.": ‘) ebamglmea cereninl ou raza R= em este egala eu 6 em."? 23. Se considers propositite: (Cet mat mic multiple comun al rumerelor 56 1 88 este 616." .Cel mal mare numar prim mal mie “decd 100 este 97." Fr efnaitimes. trunghiuful dreptunghte ow eatetee de 2 9116 este gua cu “blagonela cubstul ou muchia de ‘318 om are fungimea de OVS em.” ‘i se determine vlorle de adevr: ¥()- ¥(@)- V6) ¥(8): 4, a ae stabienses multimea de adevés @ predieatslon 2) pi(a) (2-1) 9=72+9, x eR: 2) ala): es 4-6-2), OV ©) Bo (a): 2(x~2)<9u8, xe2\N AL. S& te stabilonaca valoarea de adevar a ‘ropesitilio 2 -Multimea namerelor pare este Sint." BAO # OOD yy = 2g? aturnle ale Ini sunt divie EXERSARE APROFUNDARE: 33 6, 009) 2G BBY, pew i noQ)sspoalea. eer 1) pol) 288 «16%, vom". Se considers predicatete: [24 mens 12 2 1) 88 se determine propoziitie particu Tare: p(2). (4). (3). (10), (48) (2), a(3). 9(20). a(22) 1 vatoarea lor de adevis, 1b) Si se preclzere universal gf multimen de adevir a predieatulul p(n) sla pre- ioatulal a(2)- en xen Si se stabileatcd valoaren de adevar 8 proposition: ire, Sx-2=1: D) a eB, 7-210" o) ze, 4x8 28463 8 Bx20,x7-5-0% o).¥meN, dns n-3% Oy xe, [x] 0% 9 Beer, 4x-3=25° B) Bren Bx? 16 0) xen 5x-254%: 3D) 3eeN Essar, Folosind euantificaterti ef se sorie ‘imbolic enunfurile: a) -Namaral 8 are eel putin un divizor 1b) ,Orice numar natural se divide cu ae @) Pentru orice numar real exist un ‘pus: 4) -Bxista puncte nesituate pe o dreapta “ a umiral (i5v66 8-408 {6-4 fe numke natural, ) .Suma a dowd numere Sntregl opuse feote mal mick decat 1.| | 1 1 Nig 8 [MUL ELERMENTE DE LOOIGA MATEMIATICN Numairal A =, LS BF Fea} conte plteat perfect.” 1 -max(15, 1.73) = 1 2°” <0! 98 + $4 ve stablleasch valonrea de adevis a ropositilior: 2° ate num pris": van.d.c, al numerelor 10° $i 142-108 ate 12% ©) sSlmetrleul punctulul A(-6, 9) fatd de 0(0, 0) este punctal B(8, 8). WA gaptea zecimala a numérulst | as, 23 este a. . Se considera predicatele unare: Plz): 2(1-x}r0,(6) (9x5) --4(8), (9) ol -3)* +07 +4)" =(9 5)" = =17y 424, yen". 8) St ae determine proposiile particu |, P68}. at-8). af0) valonea lor de adevie. as. 3) Sa ee determine univer ol domentst de adova al predieatelor p(x), a(9)- ©) Aplleatt procesul de cuantiieare pre- Gcatelor date qi determina(i valoares de ‘adevar a propoziillor obtinute, Care este multimes de adevar x predl: fies ®) plz): » pals): A? te vileas0, xc: fP-4)+2-2}-0, xen: B prs 9): (2x47 +2)E+ (4x4 y +8) = On yee? {84 se determine valontea de adevis 0 propositions 2) «{¥n), men, 64-9" 21.9" 0-9" 439.3" 219% B va). x02, (2 9x43)(22 4242) ste multipin d 6 fo et 8(S-aatert a0 @ (3x), xez, S248 or 8 se determine valoeren de adevar a Dropositiion a) .(3x)(ay), 2ay + -2x=10, x, y 6: 1) (2m), (mmm) «mn 5(0+1), manent ) s(20)(¥2), (22 44) 20, a, 26m: 4 (¥a)(3x). (2? 6)2 0.8, 26 ©) o(33)(24), (x +a)20,0, 26 8 .(22)(38} (e249) <0, 0". CU OPERATII $1 RELATH CU MULTIMI 3.1. OPERATH LOGICE ELEWENTARE CU PROPOZITH Ca s1 in imbajul obisnuit in care operam atat cu propozitil simple cat si 34 | | OPERATII LOGICE ELEMENTARE CORELATE | | cu combinafii intre acestea (fraze), gi in logica matematica propozitille simple8c pot combina in diverse modurPobtinand propozitii noi, respectand anumite regull Din propozitii simple date se pot forma noi propozitii utilizénd anumite elemente de legatura exprimate in limbajul curent prin cuvintele: ,nu", .sau", «si, implica”, -echivalent”, Sensul din logica al acestor cuvinte este apropiat de cel gramatical fara A fie insa identic. Elementele de legatura nu, ,sau", .s numesc operatori logicisau conectori logici. Propozitia obtinuta in urma folosirii conectorilor logici se numeste propozitie compusa. ‘Valoarea de adevar a unei propozitii compuse este determinata exclusiv de valorile de adevar ale propozitiior componente fara #4 depinda de sensul acestora. -implica", .echivalent" se no Exempla Proporitia Daca 54310, atune! 20-10=10.~ este propo adevarats din punet de vedere al logic! matematice, Justiicarea va flimediata dupa ce vom bnvata regulile de obtinere de pot propos Operatiile logice elementare cu propozitil sunt: negatl conjunctia, implicatia s! echivalenta, disjunctia, 1. Negatin propozitiilor Fic propozitia p: .Afara ploud." si propozitia q: .Afara nu ploua.". Se observa ca propozitia q neaga ceca ce afirma propozitia p si reciproc. Spunem ca propoziia q este negatia propozitie! p, dar si e4 p este negatia propozitiel 4. “SDEFINITIE * Fie p 0 propocitie oarecare. Negatispropocitiei p este propocitia non p', notata jp sau p, care este propoaitie adevarata cand p este fast oi este proportie falsa edna p este adevarata Valoarea de adevar a propozitiel .non p* este data{ | ve) de tabelul de adevar alaturat. z oj * t Exereifiregolrate 15a se formuleze propositia .non p* in cazurile ‘) p: Numarul natural 2 este numar prim."; b) p:.Dreptele d, si d, sunt paralele"; : -Diagonalele patratulul nu sunt perpendiculare, 4) Tp: -Numérul natural p ma este numér prim.*: b) Ip: ,Dreptele d, si d, nu sunt paralele."; ©) Ip: -Diagonalete patratulut sunt perpendicutare.~ 35negarii negatie!) Solutie a IT Se aledtuleste tabelul de adevar alaturat te) (ip) co) pentru propozitift p:'Tp st (Ip) si conetu- [-—E ° eel 2a se impune, DEFINITIE : a + Fle p si q doua propozitit oarecare, Disjunctia propozitillor p, q este propozitia .p sau q", notatii pv, care este 0 propozilie adevarata cand cel pulin una dintre propositi este adevarata si este falsa cind ambele propotil sunt false =) | ea) [eval Valoarea de adevar a propozitiel pyq este preventata tn tabelul de adevar alaturat. © exemple ‘Re propodiile p71 este numar prim.” sg Suma unghturlor uml trunght este 260% Disjunctia propociilor este pve’: 71 este namar prin saw suma vnghiuelor unl ‘esunghi este 360%". Proposiia pg este adevarats. De ce? 1 o + Propoziia .Mediatoarele unut trunghi sunt concurente sau $33=3-3." este dlsjunetia _propozior simple p:.Mediatoarele unut tnunght sunt concurente” 91g: .3+3=3-3" Ce valoarea de adevir ase propoziia pv? Exerifiv resoleat sa se arate ci propozitia pv Ip este propositie adevarata oricare ar fl propozitia p. ‘Solute Se alcatuleste tabelul de adevar al proportet( ay | v(m) | vow) ot | . | compuse pw Ip. Din acesta veut ca v(pv Tp)=1 _. indent de valor de adear ae propeeietp. -at—¥—t—¥ . ‘© OBSERVATIE + Propoaitia py Tp exprima Principiul tertulul exelus, potrivit céruia orice propozitie este sau adevirata sau falsa. 8. Conjunctia Sa consideram propozitia .Numarul 5 este mai mic decat numarul 6 gi numarul 4 este patrat perfect". Aceasta este o propozifie adevarata compusa in propozitile simple, adevarate, Numarul 5 este mai mic decat numarul 6.", respectiv .Numarul 4 este patrat perfect." legate intre ele de conectorul ,s 96Nigobrd + |. MULTI $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA <> DEFINITIE : + Fie propozitile oarecare p si q Conjunctia propozitilor p, q este propozitia .p sig", notata .paq’, care este 0 propozitie adevarata cand ambele propozitit sunt adevarate gi este falsa in rest. vie) | v(a) | vipag) Valonrea de adevar a propoaitit pag este|— i prezentata tn tabell alaturat. 4 . § 1 Exemple +" Dropoaiia .Numarul 2 este numar par si prim.” este conjuncia propoatior simple .2 este ‘numar par". 2 este numar prim." 31 este proporitie adevarata. De ce? + Fle: propouitiie simple p: -Patratal este czepuanghi." sl q -Dreptunghiul este patrat Conjunctia acestor propozii este propoxtia ,Patratul este dreptungh st aveptungyial este patrat* care este propoaie fsa, De ce? Evercifit regoleat Sa se stabileasea valoarea de adevar a propozitie! pa Ip unde p este 0 propozitie oarecare. Se aleatuteste tabelul de adevar al acestet propoziti| “) | v{l) | v(e0 b) compuse si se deduce ca v(p - Tp)=0. ype se ‘> OBSERVATIE + Propozitia pa Ip, care este totdeauna fals8, exprima prineipiul contra: dictiel care afirma ca o propozitie nu poate fl simulian s! adevarata si falsa. 4, Implicatia ¢ DEFINITIE * Fle propozitile p si q. Implicatia propozitilor p si q este propozilia .p implica q’, notata pq, care este 0 propozitie faisa cand p este adevarata si q este falsa si este adevarata in rest. ve) | via) | vipa) Din definifia implicatiei rezulta tabelul de|—a | z adevar al propozitiet pq © 2 2 i 2. o Propozitia pq se poate citi astfel: daca p| atunei q" sau .din p rezulta q’ Propozitia p se numeste ipotezs, iar q se numeste conclusie, Dact Propozitia pq este adevarata se poate serie si sub forma p= 4. 37A MATEMATICA ‘+ Propoultia .S>2 tmpllea 4%=16. este propouiie adevarata act ambele propeztit ‘componente sunt adevarate + Propoaiia acd 2¢2~2:2 atunci 2*42%=2.24> este propouiie falsd deoarece 2+2=2.2" este propontle adevarnta st 22 +2? = 22.23 este falas + Propocitiaimplicativa -Dach 1=-1 aun I= 1." este © proposiie adevarata cc! spoteza Smmplcalie eae fala, iar concluzsa este adevarata ATema '*Se considera propozitiie p: 4 > /IB,0" 1 «Trfunghiul echilateral are ‘centra de simetric."; s: 262+, Si ae formeze trel propositil adevarate si trel ‘Propositil flee folosind operatia logick .tmplicatia”. Echivalenta propozitiilor Fie propozitiile oarecare p si 4. DEFINITIE + Bchivalente propozitiilor p si q este propozitia .p echivalent cu q” care este o propozitie adevarata cand ambele propozitii au aceeasi valoare de adevar si este falsa in rest. Propozitia p echivalent cu q* se noteazi (vay [va | veal

P))- Solutie Se aleatuieste tabelul de adevar pentru propozitiile compuse pq st (p > a) s(a > p). Comparand coloana a treia si a gasea a tabelului rezulta ca propozitiile pq si (p>q)a(a->p) au aceeasi valoare de adevar pentru toate valorile de adevar date propozitillor simple componente. 38