Aloe» MULTINN $1 ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA -ELEMENTE DE ALGEBRA otk WU TT ST Se eH MATEMATICA GD MULTIMEA NUMERELOR REALE ti. OPERAJI ALGEBRICE CU NUMERE REALE Din clasele anterioare sunt cunoscute urmatoarele multimi de numere: a) multimea numerelor naturale: N= (0, 1, 2, b) mulfimea numerelor intregi: Z=(...,—n, ~2,-1,0,1,2,3, 4.1m, ..J5 ¢) multimea numerelor rationale: Q = fg b apex. deol; 4) multimea numerelor irationale: R \ @ e) multimea numerelor reale: R. intre mulfimile de numere enumerate exist urmatoarele relatit: QU(R\O)=R. Qn(R\0)=8,NczcOcR. Pe multimea numerelor reale s-au definit doua operatii algebrice: aduna- rea si inmultirea. Adunarea Operatia de adunare pe R asociaza oric&rei perechi (x, y) de numere reale un unic numér real, notat x+y si numit suma lui x cu y. © PROPRIETATI Pentru orice numere reale a, b, c au loc urmatoarele proprietati: © a+b=b+a (adunarea este comutativa); @ (a+b)+c=a+(b+c) (adunarea este asociativa); % a+0=0+a (0 este element neutru pentru adunare); ® a+(-a)=(-a)+a=0 (orice numar real a are un opus, ~a).OY inmulti Operatia de inmulfire pe © asoclaz8 oricarel perecht (a,b) de muy - reale un unte numar real, notat &“P sau ab, nurit produsul tuiacup. + PROPRIETA Pentru pill numere reale a, b, ¢ aU loc proprietatile: ¢ comutativa); © ab=ba (inmultirea est @ (ab)c = a(be) (inmultirea este asociativil); vaca {Leste element neutri pentru inmultire); ninvers, 1) =). pentru a#0 (orice numar a#0 are ul cu numere reale sunt legate prin proprietatea A le Cele doua operatil distributivitate a inmulfiril fata de adunare: @ a(b+c)=ab+ac. “> OBSERVATII 2) Dacd a. beR, se defineste diferenta dintre a si b, notata a—b, prin egalitatea a-~b=a+(-b) (suma lui a cu opusul lui b). beR si bz0, se defineste Atul dintre a si b, notat Peau ary =L ») Daca a, es (a inmultit cu inversul lui b). algebrice se obtin urmatoarele reguli de orice numere reale a, b, c: prin egalitatea = ©) Din proprietatile celor doua operatit caloy ‘cu numere reale, valabile pentru a-0=0-a; @ (-a)b=a(-b)=-ab (-a)(-b) = abi } toga semnelor); © a(b-c)=ab-ac (distributivitatea inmulfiril fata de scadere). 4) pentru aeR si neN se definesc: leaza,2-a=ata,3-a=2ata, n-as(n-l)ata 1. (puterea cu exponent natural). a! =a, a? =a-a,a° =a? a," ) pentru aeR’ si neN se definesc: 1 a°=la™ (puterea cu exponent intreg). Din proprietatile inmulfirii numerelor reale se deduc urmatoarele regul! de calcul cu puteri cu exponent intreg. Fie a, be ®’ si m, neZ. Atunci au loc egalitatile: 1) a®-a® =a™"; 3) (any =a™: 4) a™-b" =(ab)”. 6| 0, (Va)’ =a, (a >0). pentru a=0, JO =0. Cateva reguli de calcul cu radicali Fie a, b numere reale pozitive. Atunci au loc egalitatile: a) Va-vb = Vab; va_ fa we fe EXERCITII $I PROBLEME == EXERSARE El. Si se arate c4 pentru oricare a, bcR avem: 8) (a+b)? =a? + 2ab + b?; ») (a-b)? =a? —2eb +b; ©) a? -b? =(a—b)(a +b); @ (a+b)® =a +b* + Sab(a+b); © (a—b)® 2° —b° - sab(a-b). 2. 84 se calculeze: (2x-y)?; (4+2x)7; (22 -sa)(22 + sa); (+29): 3 (E42): (ox-ay+ vey. *° Sle ante cd pentru orice a, b € 2 avem: O09 (ab) (a? ab +b); 0 +b? = (a+ b)(a? abs b?). | pheompunett in factori: r (x41)? -(24.3)"; (8x45)? Ea, ~(x+1)7; LL ~8-| ©) (Va) = Va", nex: 4) introducerea unui factor sub radical: ©) (x+V2)'-8; a) (2x4 V8) -27; ©) (V@x-1)? - 3x7; 9 a? - ® x? -2V8x+3-(y-23)°; ‘h) 14a - 49a" + 100b? -1. |. SA se arate ca: a) Ox? +y? + 42x-4y 455-26 <9 x=-2,(3) gly =2; E6. 8a se efectueze: Stor (3) wf 85a (ol