Sunteți pe pagina 1din 4

TEST DE EVALUARE

(Triunghiuri.Congruenţa triunghiurilor)
Clasa a VI-a

Nr 1 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I – Pe foaia de test scrieţi numai rezultatele. (45 puncte)


1. Din punct de vedere al laturilor:
5p a) triunghiul ABC din figura 1.a) se numeşte triunghi … A
A
5p b) triunghiul ABC din figura 1.b) se numeşte triunghi … A
5p c) triunghiul ABC din figura 1.c) se numeşte triunghi …
B C B C B C

5p 2. Aflaţi perimetrul unui triunghi ABC unde AB  31cm , AB≡AC≡BC AB≡AC AB≠AC≠BC,
AB≠BC
BC  45cm şi AC  62cm .
Figura 1
3. În figura 2, sunt marcate elementele congruente ale B D
celor două triunghiuri. A
5p a) Cazul de congruență care s-a aplicat (pentru ca cele
două triunghiuri să fie congruente) este ... C N
5p b) Completați membrul drept al congruenței de triunghiuri Figura 2
ținând cont de ordinea literelor din membrul stâng
∆ABC ≡ ∆... C F

5p 4. Pentru a demonstra că ∆ABC ≡ ∆DEF, figura 3,


știm că se folosește cazul U.L.U., iar un elev a A B D E
demonstrat deja că (AB) ≡ (DE) și ∢A ≡ ∢D. Figura 3
El mai are de demonstrat congruența ...

5. În figura 4, [AB] ≡ [MN] și [BC] ≡ [NP]. Pentru ca ∆ABC ≡ ∆MNP este necesar ca ultima
congruență să fie ... C P
5p a) ....
sau A B M N
5p b) ....
Figura 4

SUBIECTUL al II-lea – Pe foaia de test scrieţi rezolvările complete. (45 puncte)

În figura 5 aveţi unghiul xOy, (Oz este bisectoarea unghiului xOy, M(Ox, N(Oy,
A(Oz, [OM]  [ON], MN  OA={P}.
10p a) Demonstraţi că ∆OMA ≡ ∆ONA.
5p b) Demonstrați că (AP este bisectoarea ∢MAN
10p c) Demonstraţi că ∢OMP ≡ ∢ONP
10p d) Demonstraţi că punctul P este mijlocul segmentului [MN].
10p e) Demonstraţi că OA ⊥ MN.

Figura 5
TEST DE EVALUARE
(Triunghiuri.Congruenţa triunghiurilor)
Clasa a VI-a

Nr 2 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I – Pe foaia de test scrieţi numai rezultatele. (45 puncte)


1. Din punct de vedere al unghiurilor:
5p a) triunghiul ABC din figura 1.a) se numeşte triunghi …
5p b) triunghiul ABC din figura 1.b) se numeşte triunghi …
5p c) triunghiul ABC din figura 1.c) se numeşte triunghi …
Figura 1
5p 2. Aflaţi perimetrul unui triunghi ABC unde AB = 34 cm,
BC = 42 cm şi AC = 59 cm.

3. În figura 2, sunt marcate elementele congruente ale B D


celor două triunghiuri.
5p a) Cazul de congruență care s-a aplicat (pentru ca cele
două triunghiuri să fie congruente) este ... A C
5p b) Completați membrul drept al congruenței de triunghiuri Figura 2
ținând cont de ordinea literelor din membrul stâng
∆ABC ≡ ∆... C F

5p 4. Pentru a demonstra că ∆ABC ≡ ∆DEF, figura 3,


știm că se folosește cazul U.L.U., iar un elev a A B D E
demonstrat deja că (AB) ≡ (DE) și ∢B ≡ ∢E. Figura 3
El mai are de demonstrat congruența ...

5. În figura 4, [AB] ≡ [MN] și [AC] ≡ [MP]. Pentru ca ∆ABC ≡ ∆MNP este necesar ca ultima
congruență să fie ... C P
5p a) ....
sau A B M N
5p b) ....
Figura 4

SUBIECTUL al II-lea – Pe foaia de test scrieţi rezolvările complete. (45 puncte)

În figura 5 triunghiul ABC este isoscel de bază BC, A


M este mijlocul lui BC iar PAM .
10p a) Demonstraţi că ∆MAB ≡ ∆MAC.
5p b) Demonstrați că (AP este bisectoarea ∢BAC
10p c) Demonstraţi că ∢MBP ≡ ∢MCP
10p d) Demonstraţi că BP ≡ CP
10p e) Demonstraţi că AM ⊥ BC.

B M C

REZOLVAREA TESTULUI
Nr 1
SUBIECTUL I
1 3 5
Exercițiu 2 4
a b c a b a b
Pct. max. 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p
Răspuns AC≡MP ∢B≡∢N
echilateral isoscel oarecare 138 LUL AND ∢B≡∢C
corect (LLL) (LUL)

SUBIECTUL II

b) Din punctul a) ∆MAB ≡ ∆MAC ∢MAO ≡ ∢NAO (AP este bisectoarea ∢MAN

∢OMP ≡ ∢ONP

d) La punctul b) s-a demonstrat că ∆MOP ≡ ∆NOP (MP) ≡ (NP) P este mijlocul (MN)

e) La punctul b) s-a demonstrat că ∆MOP ≡ ∆NOP ∢MPO ≡ ∢NPO (1)

∢MPO + ∢NPO =180°

∢MPO + ∢MPO =180° ⇒ 2 ∙ ∢MPO = 180° /:2 ⇒ ∢MPO = 90° ⇒ OA ⊥ MN

REZOLVAREA TESTULUI
Nr 2
SUBIECTUL I
1 3 5
Exercițiu 2 4
a b c a b a b
Pct. max. 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p
Răspuns BC≡NP ∢A≡∢M
dreptunghic ascuțitunghic obtuzunghic 135 ULU DCB ∢A≡∢D
corect (LLL) (LUL)

SUBIECTUL II

b) Din punctul a) ∆MAB ≡ ∆MAC ∢MAB ≡ ∢MAC (AP este bisectoarea ∢BAC

∢ABP ≡ ∢ACP (1)

Din a) ∆MAB ≡ ∆MAC ∢ABM ≡ ∢ACM (2)


Din (1) și (2) obținem ∢MBP = ∢ABP – ∢ABM = ∢ACP – ∢ACM = ∢MCP
d) La punctul c) s-a demonstrat că ∆ABP ≡ ∆ACP (BP) ≡ (CP)

e) La punctul a) s-a demonstrat că ∆MAB ≡ ∆MAC ∢AMB ≡ ∢AMC (1)


∢AMB + ∢AMC =180°

∢AMB + ∢AMB =180° ⇒ 2 ∙ ∢AMB = 180° /:2 ⇒ ∢AMB = 90° ⇒ AM ⊥ BC