Algebra L_Intervale de numere reale. Inecuatii in R LL. Multimi definite printr-o proprietate comuna a elementelor lor .. 10 1.2, __ Intervale numerice i reprezentarea lor pe axa numeretor. Intersectia gi reuniunea intervalelor . 13. Inecuatii de forma ax+b20(<0,>0,<0) ... Teste de evaluare ..... peers Fisa pentru portofolul individual (2) 1.4. Probleme pentru performanta scolara si olimpiade Il. Calcul algebric in R IL1. Operatii cu numere reale reprezentate prin litere 40 ILL.1. Termeni asemenea. Adunarea i sc&derea numerelor reale reprezentate prin litere 41 11.1.2. Inmultirea si impartirea numerelor reale reprezentate prin litere 44 11.1.3. Ridicarea la putere cu exponent intreg a numerelor reale reprezentate prin litere. Ordinea efectuarii operatiilor . 46 11.2. Formule de calcul prescurtat ....... 49 11.3. Rationalizarea numitorilor 58 11.4. Descompunerea in factori . 62 11.4.1. Metoda factorului comun 62 11.4.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat . 63 11.4.3. Descompunerea in factori folosind metode combinate 66 Teste de evaluare . 69 Fis pentru portofoliul individual (a2) . 7 ILS. Fractii algebrice. Amplificarea. Simplificarea 73 IL.6. Operatii cu fractii algebrice 77 116.1. Adunarea si scaderea ..... cesses 77 11.6.2. inmultirea, impartirea, ridicarea la putere. Expresii cu toate operatiile .... 81 Teste de evaluare 89 Fis pentru portofoliul individual (A3) oe 91 IL7. Probleme pentru performanta scolara si olimpiade 93 Geometrie Ill. Elemente ale geometriei in spatiu IIL1. Puncte, drepte, plane 98 I1L.2. Piramida 104 IIL3. Prisma dreapta 1081114. Cilindrul circular drept. Conul circular drept Teste de evaluare Fis pentru portofolil individual (G1) ILS. Drepte paralele. Unghiul a doua drepte in spatiu 11.6. Dreapta paralela cu un plan IIL7. Plane paralele IIL8. Sectiuni paralele cu bazele. Trunchiul de piramida. Trunchiul de con .. Teste de evaluare .... Beir Fis& pentru portofolil individual (G2) TIL9, Dreapta perpendicular pe un plan . 111.10. fnaltimea piramidei. inltimea conului IL.12. fnaltimea trunchiului de piramid. inaltimea trunchiului de con ..... Teste de evaluare ... Fis& pentru portofolil individual (G3). 111.13. Plane perpendiculare III.14. Sectiuni diagonale si axiale . 111.15. Proiectii pe un plan 11116. Unghiul dintre o dreapta gi un plan .... Teste de evaluare . Fis& pentru portofoliul individual (G4) ...........- 11117. Unghi diedru. Unghiul a dou plane IIL.18. Teorema celor trei perpendiculare (T31) . Teste de evaluare i Fis& pentru portofoliul individual (G5) 111.19. Probleme pentru performanta scolara siolimpiade .. IV. Variante de subiecte pentru teza Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta9 =... Varianta10 ... Solutii 113 . 116 -117 119 124 . 128 . 132 w. 137 - 139 15,441 . 146 149 . 152 155 . 157 159 - 163 167 a7. 175 .177 179 . 184 . 189 191 193 = 200 = 200 = 201 = 201 c++ 202 - 202 - 203 . 204 204 205 . 206Algebra 10 1.1 Multimi definite printr-o proprietate comuna a elementelor lor be AEC Ce rr Cas eC Tee et ee Ny RoC oats en Meee) eC eee eee Intervale de inuebealolnomnctTiey Inecuatiiin R10 SOOM Ce eee ee eee aelementelor lor in clasele anterioare am considerat, fara a putea da 0 definitie riguroasa, ca o multime este o colectie bine definita de obiecte distincte (numite elemente), considerata ca un intreg. Multimile se noteaza, de regula, cu litere mari ale alfabetului latin (4, B, M, N etc.), iar elementele se noteaza cu litere mici, simboluri, numere etc. Moduri de definire a multimilor sintetic: prin enumerarea (listarea) elementelor intre acolade sau prin diagrame Venn-Euler Exemple. a A={0,2,4,6,8}, 1, 2, 2%, 29, 24}, C= {30, 60, 90, x,y,z}. ° 60 a(2- 8 8 co 90 46 x yz b Deste multimea cifrelor in baza 10: D~ {0, 1, 2, 3, 4,5, 6,7, 8, 9}. ¢ Seste multimea culorilor de pe steagul Romaniei: S = {rosu, galben, albastru}. b analitic: prin enuntarea unei proprietati comune elementelor acelei multimi Dacii elementele unei multimi M au o proprietate comuna, notata cu p, specifica lor si numai lor, atunci multimea M se poate defini si astfel: M=|x|x are proprietatea p} . Citim: M este multimea formata din elementele x care au proprietatea p. Exemple. Multimile A, 8, S de mai sus se pot reprezenta astfel: A= (x|xeste cifra para}; B={2'|keN,k<4}; S={c|cestéoculoare a steagului Roméniei}. Observatii 1 Pentru multimile cu un numar mare de elemente, scrierea intregii liste de elemente poate deveni nepracticabila. De aceea, vom folosi o list abreviat&, indicata explicit prin simbolul ... (trei puncte), unde elementele specificate urmeaza un anumit sablon (un model, o schema). Exemplu. Multimea Ea primelor o suta de numere naturale nenule se poate scrie: 100}. 2 Pentru definirea unei multimi se pot utiliza si doua sau mai multe proprietati pe care le verifica elementele sale, separate prin virgula sau prin conjunctia .i. Exemplu. Multimea P= {0, 2, 4, 6,8, 10, 12} se poate scrie sub una dintre formele: P={x|xeN, xeste numar par, x<12} sau P={x|x=2k,keN,k<6}. 3 Daca elementele unei multimi definite printr-o proprietate comund a elementelor sale apartin unui domeniu dat (altfel spus, multimea data este submultime a unei multimi definite anterior), putem indica acest lucru inainte de bara vertical. Exemplu. Multimea E ={x | x10}; “os 2 Precizati valoarea de adevar a propozitilor: e Pz V2e{xeR|1 © Py -Be{xeZ|Ix1<8}; Pg VIB e{xeR|33} soos Se consider multimile A={xeN*|x<7}, B={xeN|51000}; | T={xeQ|Ix1> 1000}. an foe el Uy anon 9 a Se dau multimile A={0,1,2,3,4} si 8={x|x=7a+2, ae A}. Determinati elementele multimii B. b Scrieti prin enumerarea elementelor multimile A={xeN|25" <5‘ <125'} si B={3x-11| xe A. © Fie A={0,2,4,6}. Scrieti, prin enumerarea elementelor, multimea 8 = | y -2',ac A}. 10 Scrieti urmatoarele multimi cu ajutorul unei proprietati comune elementelor lor: aac{t.2345678 9). peu(2,2.325374 9). 2°3'4'5'6'7'8'9' 10)’ ~(3°2'5'3'7'4'9'5711]" © C={V2, V6,2V3, 2V5, V30,Va2,2v14}; od D={V2,2V3,6, 4v5, v6, 6/7, 1442}. 11 Se considera multimea A = {5, 9, 13,17, ... 201}. « Scriefi multimea A cu ajutorul unei proprietati comune elementelor sale. b Determinati cardinalul multimii A. © Aratati c& media aritmetica a elementelor din A nu apartine multimii A. 12 Se considera multimile A={x|x=8k +4,k 2} si B={x|x=4K,k eZ}. ’ a Scrieti cate trei elemente din fiecare multime. b Verificati dac& numerele 224, 804 si 782 apartin celor dou multimi c Aratatica ACB siBZA.13 Scrieti, prin enumerarea elementelor, multimile: a A={xeN| 4x+6=9x—24}; b B={xeR| 3x’ -16=19-4x"}; cCa{(x,y)eRxR|x+3y=7si2x+5y=17}; dD={(x,y)eR«R|5x-2y=-2si4x+y=14]; (10°) :(10°-10* 10°)’ =10 009} eE=(xeN)e+2x+3x+..414x= 462}; tFaleen } 14 Determinati multimile: {Ou y)eZxz|88+ xy =33}; b B={(x,y)eNxN| xy—3x-3y =5}; c C={(x,y)eNxN | xy+2x+4y =22}; d D={(x,y)eNxN|3x+7y=60} fractia 2-3 este reduc), 15 Calculati suma celor mai mici 101 elemente ale multimii {ne N Indica Fie d un divizor comun al numerelor n-3 si 3n-2. Folosind proprietatile relatiei de divizibilitate, determinati un numar natural a astfel incat dla | J mai mic numar natural nenul a cu proprietatea ca ae AN BOC. 17 Se considera multimile: ] An{nen fractia © este subuntara}; 8-{nen |fractia S este ireductibia n f 6 . | N 6 el ~|new|fractia este periods simpla}; O=|nen|fracia © est peridicd mint. { a J a Stabilii valoarea de adevar a propozitior: : PsleA; PsheB; Pidec: P30 €D; P28 <0; P:ScAnB; Pi 12eA\C; P:CUD PTeBAC; — Py: D\B4O. » Alegeti varianta corecta de réspuns: Numarul de elemente al multimii A este egal cu Ao B87 cs Do infinitate. ii Relatia neB este adevarata pentru orice numar natural n>5 cu proprietatea: Anié Bneste prim cnesteimpar Dni7. iii Dintre urmatoarele multimi x, afirmatia X Ss segment interval inchis: a 5 inehis (@.61={xe Rlasxsb} a,b « [a,b] —__—> segment interval deschis: a 6 deschis (6)={xeRla segment 4 a b ig (0,b]={xe Rlaa} interval joes tanga: Se emigre Cw, b= fx e R[x 0. Atunci: 1 {xe R| kl sa} =[- a] 2 {xeR|Ila! = a 6 a mea a Exemple a {xe R|kxl<3}=(3,3); b {xe R|Ixl<6}=[-6, 61; ¢ {x ERI [xl >3} = (20, -3) UB, 420); o {xeR|lxl2v3 v3 ]U[ v3.) ; Ceci A 4 Indicati, in fiecare dintre cazurile urmatoare, intervalul J reprezentat pe axa numerelor prin seg- mentul colorat cu rogu (sau portiunea colorata cu rosu a axei numerelor): aa ~ 17Activate online 1 6 -5 “1 2 Scrieti sub forma de interval marginit si apoi reprezentati pe axa multimea numerelor reale x, care satisfac relatia: a0Sxs3; b -2-; e32x2-3; b Ve>x>-V6 5 Indicati, in fiecare dintre cazurile de mai jos, intervalul I reprezentat pe axa numerelor prin semi- dreapta colorata cu rosu (sau portiunea colorata cu rogu a axei numerelor): > > > aS = = 7 7 c > od > = $ 7 = = e > > ea 3 o 7 4 Scrieti sub forma de interval nemarginit si apoi reprezentati pe axa multimea numerelor reale x care satisfac relatia ax>0; bx<-t; co xsvb; a x2-V3; 2N3 x; ‘ © Scrieti urmatoarele multimi de numere reale sub forma de intervale, folosind simboluri ca in exemplul dat: « intervalul deschis la stanga in -7 si inchis la dreapta in 3 se scrie (-7; 3]; » intervalul deschis la stanga in 0 si la dreapta in 7 se scrie « intervalul inchis la stnga in ~1 i la dreapta in +1 se scrie «© intervalul deschis la stanga in 4 si nemarginit la dreapta se scrie . «© intervalul nemarginit la stnga gi inchis la dreapta in 9 se scrie | intervalulinchis la stanga in -6 si nemarginit la dreapta se scrie © Completati spatiile libere cu raspunsul corect, scris sub forma de interval: » multimea numerelor reale negative este .. » mulfimea numerelor reale mai mici decat 5 este .. © multimea numerelor reale mai mari sau egale cu ~4 este « multimea numerelor reale mai mari decat ~3 gi mai mici sau egale cu 6 este © multimea numerelor reale pozitive mai mici decat 10 este { multimea numerelor reale mai mici decat 20 si mai mari sau egale cu V5 este . ” Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor: a Py © [-3, +2); b Py:-2 (-2, 10}; Ps 5 € (—2, 4); £P-3 € (-», -4); PET €(-2,6); b Pan ¢ [oi , +20), chips Ae 1© Efectuati urmatoarele operatii cu multimi, alegand raspunsul corect dintre variantele A-D indicate: ae, U{7}= Aca) 8,7] C(-0,8) (~~, 8]; 63, -1uf-t}= A(-3,-1) 8(-3,-1) cL-3,-1] — DI-3,-2); © (2, 4] u {-2, 4} Al-2, 4) B[-2, 4] 6-24) 0(-2,4]; 62, 6) {5} = A(-2,5) B(-2, 5] {5} D(-2, 6); © 0,4) (0, 4}= AC2,4) 8 {0,4}} {0} D(0,4); 13,0) \{-3} = A[-3, «) B(-3, «) €(-2,% De. © Efectuati urmatoarele intersectii de intervale, alegand raspunsul corect dintre variantele A~D indicate: a(-1, 5) (2,8) = A(2,5) B(-1,5) c(-1,8) D(—», 8]; » (0,8) 14, 12]= A(0, 12] 8 [0,4] C14, 8] b[8, 12); £2,214, 71= A(-2,7] Bo (2,4) (2,4); 6,4) 014, 2) = AD B(0, 4) c{a} D0, x), o» 29 Efectuati urmatoarele reuniuni de intervale, alegand raspunsul corect dintre variantele A~D indicate: 2 C1, 6) U [4,10] = Al4, 6) B(-1,6) c(-1,10] (6, 10); bL-2,2]U 2, 6]= Al-2, 2) BI-2, 6] c 12,6) Da; 64,3) 0-6, 3]= Al-6,-4) B[-6,-4] cl-4,3] D[-6, 3]; [0,5] B(2,8) (2,5) D0, 8). 111. Precizati valoarea de adevar a urmatoarelor propoziti: ; ° ride-on] ps Selon} cre BZ) ore 5 4 10,8) (2,5 eed 7 8 9'7 oP De(—m,1); Pz —3e(-x,-VI0); Py: SVB e(6V2,4v5); nP: V17 #( V5, 2V5). 12 a Precizati cel mai mic numar intreg care apartine intervalului indicat: i1=[-2,5); 7 ): ii 1-[-3}: wl, -( b Precizati cel mai mic numar intreg care nu apartine intervalului indicat: i 1-(—»,3V7} wt (0, 5); iiT= (x, 8]; 13. a Determinati cel mai mare numar intreg care apartine intervalului J, daca i I=, -21; ww a-(-8,-3 i I= C2, -2I; wa-(-8.-3} | iJ=[-4, 31; wg (4.3) b Determinati cel mai mare numar intreg care nu apartine intervalului J, daca: 1.) fi J=(-3, 0); itt a-[ va 19Acivitate 14 Efectuati urmatoarele intersectii de intervale, alegand raspunsul corect dintre variantele A~D pied indicate: a (~2,3N8)o[ 220, »)= a (-0.3v5) 8 [2V90,5) co b (210, 3V8); A (V5, =) c[-598) [+ a(222) e(-2H0) o|-2,27) 11 1 ner] [i] ‘Activitate 15 Efectuati urmatoarele reuniuni de intervale, alegand raspunsul corect dintre ve = indicate: > eee) A(a2] 8[vB0) — e[-Bx) vlo.2; b(eAB]UWEx)- aR B(NEB] c(-2v8] 0 (E>) [fe}eear aba] oS) (a4) ota e(=$}4B08)- ano) ofS) e[n$) of 2] 16 Pornind de la echivalenta ,.|x| < a daca si numai daca -a < x 0, scrieti urmatoarele multimi sub forma de intervale si reprezentati-le pe axa numerelor: aA={xeR|Ixls7}; bB={xeR| <3}; eC={xeR|[x-11<2}; dD={xeR|I2x+31<9}; e ea{rer ee a af : trafeer x oval, 17 Pornind de la echivalenta |x| > a daca si numai daca x < ~ 0, scrieti urma~ toarele multimi ca reuniune de doua intervale si reprezentati-le pe axa numerelor: aA={xeR|Ix23}; bB={xeR||xl>7}; C= {xe R||2x-1]>0}; Plea oe-{ren| 2414} trofaer psf} 18 Dac&asib, cua \, a2 aA=(xeR|2x-1<7}; vanfrer }: eE=(xeR|4-3xe(-», D}; 21 Determinati Card Xin fiecare dintre cazurile: ax={xeN|xe(-3,5)}; bX={xeZ|xe[-4, 21}; X= fre N|xs3}; {xe ea 22 Scrieti multimile A iB ca intervale sau reuniuni de intervale si efectuati AB, A\B, B\A, BON, in fiecare dintre cazurile: aX= (xe Z*| bl <4}; eX=(xeZ|xel0,n+i]},neN; #X x1 -1<4 Fea} aA={xeR||-x+11<3}; bA= {xe R|2Ix1<30-7hxl}; {ren|#24<( o-{ren||*=a2} t 5 J cA={xeR|[x-21>1}; dA={xeR|x+5128}; B=|xeR|IxI< v5}; a{rez 1.259} 23 Determinati m, n ¢ R stiind c&: a{xeR|bxl<3}=(xeR|x+1elm, nl}; b{xeR|x-31<5}={xeR|xe lm, n}}. 24 Determinati numerele reale m si n,m 3, atunci 3 ¢ (a, b). Deci a= 2. Analog, b= 4. ft 27 Determinati m,n ¢ B stiind ca: alm,nlc {xe R|2 0 astfel incat 4x + 7y = 28. Aratati cd x+y € (4,7) 30 Stabilti daca: Er a numarul a apartine intervalului [F:09| bnumarul & Z partie interval a 99.100 “Pa 1 } 3 numarul ¢= apartine intervalul (2 . 18 18.32 °3" va 31 Se considera numerele reale a $i b, a 1. Demonstrati cAI MZ + 0. 39 Se considera intervalele I = (a, 36 + 1) siJ=(3a~5, b +2), unde a, b ¢ R. a Determinati a, b Zastfel ineat I IAN = {2}. bAratati cd IJ #@, pentru orice alegere a numerelor reale a sib. 40 Pentru fiecare numér natural n> 1, se considera intervalul J fs +4,10-4 |} nn a Determinati multimile I, ON, ON, L,.0N, b Demonstrati c& I, 1.24 1.3. Inecuatii de forma ax+b 20 (<0, >0, <0) 1.3.1, Inecuatii de forma ax +b20(<0,>0,<0),undea,beR CO inecuatie avand una dintre formele: (ax+b20 Q)ax+b<0 (@)ax+b>0 (a)ax+b<0 unde a, b < R, a0, se numeste inecuatie de gradul I cu 0 necunoscutti. Numerele reale a si b se numesc coeficientii inecuatiei, iar x se numeste necunoscuta sau variabila inecuatiei. in general, o inegalitate intre doua expresii algebrice in care apare un termen necunoscut se numeste inecuatie cu o necunoscutd. Un numa real se numeste solutie a unei inecuatii dac& prin inlocuirea necunoscutei cu acest numar in inecuatia data se obtine o propozitie adevarata. Arezolva o inecuatie inseamna a determina toate solutiile sale. Aceste solutii formeaza multimea solufiilor inecuatiei date si se noteaza, de regula, cu S. Daca dupa o inecuatie urmeaza o precizare de forma x < M, aceasta indica multimea in care ia valori necunoscuta. Se spune ca inecuatia este definitd pe multimea M (sau c& se rezolva in M). Daca nu se face nicio precizare, se considera ca M=RR. Exemple 1 Numarul real 2 este o solutie a inecuatiei 3x- 9 <0, deoarece inlocuind x cu 2 se obtine propozitia 3-2-9 <0, care este adevarata. 2 Numarul real -2 nu este solutie a inecuatiei 4x +5 >0, deoarece propozitia 4 (-2) +5 >0 este falsa. 3 Orice numar natural n verifica relatia 5n + 3 > 0, deci este o solu xeR. Relatia 5n + 3 > 0, valabila pentru orice n < N, justifica si urmatoarele afirmatii: + multimea solutiilor ecuatiei 5x +3 > 0, x € N, este multimea numerelor naturale: + multimea solutiilor ecuatiei 5x +3 <0, x € N, este multimea vida: S=2. lefinite pe aceeasi multime se numesc echivalente daca au aceeasi multime a solutiilor. De exemplu, inecuatiile: (@)x-3>0 si (2)2x-6>0 sunt echivalente, intrucat daca un numar real verificd inecuatia (1), atunci verifica si inecuatia (2) si reciproc. Multimea solutilor fiecdreia dintre cele doua inecuatii este (3, +). Pentru a rezolva o inecuatie, adica pentru a afla toate solutile sale, vom folosi proprietatle rela~ tiei de ordine, obtinand inecuatii echivalente cu inecuatia data. Algoritm pentru rezolvarea inecuatiilor de forma ax +b <0,x < R, unde a,b 0: x<-2; bdacia<0: x>-=. a aScriem inegalitatea obtinuta sub forma unei relatii de apartenenta a lui x a un interval: adaca a> 0: x¢(»--2); b daca <0: xe{ a Multimea solutiilor inecuatiei ax +b < 0 este intervalul determinat la pasul 3: adac&a>0: s-(-- 5), bdacia<0: $ 2) a) Inecuatiile de forma ax +b <0, ax +b>0, ax +b>0 (x « I) se rezolv in mod asemanator. Inecuatia Pasul Pasul 2 Pasul 3 Muttimea solutiilor 4x+16<0 4x<-16 x<-4 S=(-»,~4) 2x-V3<0 2x0 2 9x-2720 1 in modelarea matematica a unor situatii practice este uneori necesar s& studiem inecuatii de forma ax +b <0, pentru toate valorile lui a dintr-un anumit set de valori Daca printre aceste valori se gaseste si 0, pentru a=0, inecuatia ax +b <0 devine Ox+b <0, iar multimea solutillor depinde de valoarea de adevarr a propozitiei b <0. Daca b <0, orice numar real x verificd relatia Ox + b <0, deci multimea solutilor este S=R. Dac b = 0 sau b > 0, niciun numar real nu satisface conditia Ox +b <0, deci S=2. Pentru a rezolva o inecuatie de gradul Intr-o submultime M a multimii numeretor reale, putem rezolva mai intai inecuatia in multimea R, dupa care selectam din multimea solutiilor acele ele- mente care apartin lui M (intersectam intervalul gasit cu M). $8 rezolvam inecuatia 5x - 23 0, ax+b <0 sau ax +b <0, utilizand proprietatile relatiei de ordine, can exemplele urmatoare: a TX=11<2x- 6. 7x 2x- 11+ 6 <0 <2 5x- 5 <0, pentru care $= (-2, 1); 2x-6 x~4 Sma © 3(2x— 6) > 5(x- A) <> 6x- 18 > 5x- 20 0 sau <0), unde a, b,c « R, cua, b #0, este K+ reductibila la o inecuatie de gradul I. Tinand cont de regula semnelor, avem doua cazuri: ‘a dac& a> 0, inecuatia a <0 este echivalenta cu bx +¢<0; ¢ a b dac& a<0, inecuatia <0 este echivalenta cu bx +¢>0 bese 25Exemple 1 Pentru. rezolva inecuayia => = <0, s& observam mai intai c& numaratorul este pozitiv: 5 > 0. Inecuatia se scrie echivalent: 3x-7<0e x<2 & xe (2) vadica $= (--4}: 2020 2x-18 2 Numaratorul fractiei din membrul stang al inecuatiei <0 este negativ: -2020 <0. ; Succesiv, avem: oO <0 <> 2x-18>0e2x>9erxe (9, +0) 2S= (9,42). 32 5x+12 20S) 5412>0e-Sx>-12@ «<2 xe 1.3.2. Inecuatii de forma |ax + b| <¢ sau |ax+b| 0 un numar real. Ne reamintim ca: + multimea numerelor reale care verifica relatia Ix] 0 Pasul1: Rescriem inecuatia |ax + b| 0: bdac& a<0: Pasul 4: Scriem inegalitatile obtinute sub forma unei relatii de apartenent& a lui x la un interval: bdac& a <0: xe( = a’ a adacd a> 0: xe(= pcb Multimea solutiilor inecuati lax + bl 0: § Inecuatia de forma lax + bl 0 pentru orice valoare x € R, iar-11 <0. Ca urmare, S=@. 2 Dac ¢ = 0, inecuatia Jax + b| < 0 nu are solutii, deoarece modulul oricérui numar real este mai mare sau egal cu 0. in acest caz, $=. Inecuatia lax + b| < 0 se verific& doar in cazul [ax + bl = 0, deci are solutie unica: $= {-3 Considerand, de exemplu, inecuatia [7x ~ 21] <0 si tinand cont ca |7x~21| > 0, pentru orice xe R, obtinem |7x — 21| = 0, de unde 7x - 21 = 0, adica x= 3. Multimea solutiilor este S = {3}. a x=-3 este solutie a inecuatiei -3x- 120; ed 1 Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor: Py Beste solutie ainecuatiei 3x+120; Ps este soluieainecuatiei&x-3<0; Pi: x =2 este solute a inecuatil 5x : x=v2 este solutie a inecuatiei 2x-/7>0; P,: x =—V este golutie a inecuatiei VIx+4>0; 8 2,5 p,: x= este solutie a inecuatiei =x-"> <0. 2 . p23; ai: Pex 2 este solutie a inecuatiei > Pentru fiecare dintre inecuatiile urmatoare, alegeti multimea solutiilor dintre variantele A~D indicate: 3 2 ax-320 e(3.-) ny b-3x+820 c| 8,0 3x [2 oTe+12>0 e(-=-2) e(---) 27 5 Pentru fiecare dintre inecuatiile urmatoare, alegeti multimea solutiilor dintre variantele A~D indicate: 5 ) vata (ad) ald] off} » W2x+4<0 a (-»,2V2] B (-~,-v2] » [ V2.2); 27Activate ‘nine & 28 4 7 8 (¥é.) La fiecare cerinta, indicati variantele corecte de raspuns. Sunt posibile mai multe raspunsuri corecte. «© Care dintre urmatoarele numere sunt solutii ale inecuatiei 5x- 15 > 0? g=2; lixg=-2; X6=5; Wvx=3, » Verificati care dintre urmatoarele numere sunt soluti ale inecuatiei -2x +7 2 0: ind x=-3; © Care dintre urmatoarele numere nu sunt solutii ale inecuatiei inet; x ina: Rezolvati urmatoarele inecuatii de forma ax + b 2 0 (s 0, > 0, <0) si reprezentati multimea solu- tillor pe axa numeretor: ax-420; »5x+10<0; © 6x-6<0; d4x+12>0; e-6x+12<0; {9x-1820; g-5x+2020; 13x20. Rezolvati urmatoarele inecuatii reductibile la inecuatii de forma ax +b 2 0 (s 0, >0, <0): 9 2x+37<21; b-3x+5<2x-5; c-5-7x<-103; d-x-4<3x+5; e-17x+251>-38; (-4x-2> 2-1); 632Qx+1)22Gx-1); )-ax>2-0) +340), Pentru fiecare dintre intervalele reprezentate cu rosu pe axa numerelor, indicati, dintre variantele A-D, inecuatia a carei multime a solutiilor o reprezinta intervalul respectiv. Ax-1<0 B-x-1<0 c7x+7<0 D3x+3<0 as ; = ive A2x-150 B-5x+1020 C2x-1)20 Dax+4<0 4 od eS ~ = 3 = ABx+9<0 — B2x+3>-3 c3x+22-7 D-x+3<0 ¢ ——____, >? = 3 es A2x>0 B3(x-2)>2x-3) C3x+1<1-2x Dax-1>-x-1oN Verificati dac numarul ~1 este solutie a fiecdreia dintre urmatoarele inecuati 1 3 2 1 a 0; b < 20; — 4x 7< ~2x-4 -5x+12 “ 7x+119 Determinati x ¢ R pentru care au loc fiecare dintre urmatoarele inegalitati 3 0; ° xed? 3 <0; 3x+2 Rezolvati inecuatiile: a3(7x~- 2) - 8(2x-7) <0; © 2(4x +2) - B(-4x-+1) <-14-15(-x +1); © 2x(x- 1) - 3(x + 2) $ 2x(x- 3) + 5x +6; ca <0; a 8a b 3(7x—2) - 8(2x-7) <-5(-3x- 6); d Y2(4x-3) +72. x > (2x1) 50; £ x0e= 1) +x(x+2) = 2xx=7) +950; dex 12x 13x 7-5x pp X42 OxH2, xD Tx ext 2m 4 6 3.5 #2 6 Determinati multimea valorilor x ¢ R astfel incat expresiile urmatoare sa aiba sens: a vx-1; b V2x-3; ¢ V5 4+ 12x; d V-8=4x. 1 je pests a peas VB-2x" V3x-11 2x-7 oe Indicatie. a Radicalul are sens daca expresia aflata sub radical este un numar real mai mare sau egal cu 0. Ca urmare, multimea valorilor x ¢ R pentru care expresia Vx—1 are sens este multi- mea solutiilor inecuatiei x~ 1 > 0. Pe scurt, se impune conditia de existenta x- 120. Determinati valorile reale ale lui x care verifica relatiile: aQS3x-2<7; b-5<2x+759; ©257-5xs10; 1 1-3x 21 d-9<4-5x<9; a b14-9x| <10; 3 <4; al3x-51<7; Determinati valorile reale ale lui x care verifica simultan inegalitatile: adx-5<3x41 b2x-33; dax-2<3x+3 © 2x-5<3x+4 $6x-5>Sx+1 sidx+1<5x-7; si3x-1057x-9; si3x+1<5x-3. a Suma dintre un numar natural si jumatatea lui este mai mica decat 25. Care sunt valorile posi- bile ale numarului considerat? b Determinati cdte numere naturale au proprietatea c& suma dintre sfertul, treimea si jumatatea lor este mai mica decat 25.16 By 18 19 ea Alba ca Zdpada si cei sapte pitici au suma varstelor 465 de ani. Varstele piticilor sunt numere naturale consecutive, iar varsta celui mai mic pitic este mai mare decat triplul varstei Albei-ca-Zapada. Aflati varsta maxima a Albei-ca-Zapada. La.un concurs de matematica, de tip gril, sunt 30 de intrebari. Lt Pentru fiecare rspuns corect se acorda 5 puncte, iar pentru fie- o care rspuns gresit se scade 1 punct. Baremul minim de calificare la etapa urmatoare este de 100 de puncte. Care este numarul maxim de raspunsuri gresite pe care poate sa le dea Alessia, astfel incat s& se califice mai departe? a Determinati cele mai mici patru numere naturale consecutive cu suma cel putin egal cu 2020. b Aflati cele mai mari cinci numere naturale impare consecutive cu suma mai mica decat 450. Determinati numerele naturale n pentru care exist un triunghi cu laturile de lungimi egale cu 17, 295i4n+1. b Aratafi cd exist un unic triunghi cu laturile de lungimi egale cu 7, 24 si 8n+1, unde ne N, iar acest triunghi este dreptunghic. Indicatie. Numerele reale pozitive a, b, c pot filaturile unui triunghi daca au loc simultan inegalita- tilea 11 si 3(x- a) < 32 - xeste multimea nume- relor reale. 3. Media semestrala la disciplinele la care se sustin teze se catculeaza dupa formula m==""s*", unde m, este media aritmetica a notelor din oral (cu doua zecimale exacte), n, este nota dela tez&. Rezultatul final se rotunjeste. Notele lui Robert la matematica in semestrul I sunt: 8, 7, 10 si 9, iar nota la teza este 9. Care este nota minima pe care trebuie sa o ia Robert la 0 ultima lucrare de control, ca sA obtina media 9?23 Diana si Alexandra sunt pasionate de handbal. Alexandra exerseaza aruncarea de la 7 m, in 4 serii de cate 20 de arun- cari. Diana executa 3 serii de cate 25 de aruncari. La un antrenament, in cele 4 serii, Alexandra a inscris de 17, 13, 18, respectiv 15 ori. in primele doua serii, Diana a reusit 21, respectiv 19 goluri. Care este numérul minim de goluri pe care trebuie sa le inscrie Diana in a treia serie, pentru ca pro- centajul séu de reusite sa fie mai mare decat al Alexandrei? J (Chimie) Concentratia procentuala a unei solutii, exprimata in procente si notata ¢ %, m, se calculeaza cu formula c=““*.100, unde m, este masa substantei care se dizolva, m, iar m, este masa solutiei 1a Se dizolva 20 g zahar in 140 g apa. Aratati c8 solutia obtinuta are concentratia procentuala de 12,5%. b Solutia obtinuta la punctul a se dilueaza adaugand apa. Ce cantitate de apa, exprimata in grame, cu doua zecimale exacte, poate fi adaugata pentru ca solutia nou obfinuta sa aiba o concentratie de cel putin 6%? nuite utilizate pentru iluminatul stradal cu becuri de tip LED, care au un consum redus de energie. Un bec obisnuit costa 7,2 lei si are un consum de electricitate de 0,016 lei pe ord. Un bec LED costa 45 de lei si are un consum de electricitate de 0,0025 lei pe ora. (Administratie public&) Consiliul Local al orasului decide sa inlocuiasca becurile obis- &. a Cate ore de functionare sunt necesare pentru ca achizitionarea unui bec de tip LED sa fie mai eficienta decat achizitionarea unui bec obisnuit, din punct de vedere al costurilor totale (pretul becului plus pretul energiei consumate)? b Stiind ca in localitate sunt 2580 de stalpi de iluminat, care functioneaza, in medie, cate 8 ore pe 2i, precizati daca, timp de un an, pentru plata energiei electrice se economisesc mai mult de 100000 de lei la bugetul public daca se folosesc becuri LED in loc de becuri obisnuite. (Marketing) Pentru a-si promova afacerea, o agentie de turism doreste sa tipareasca brosuri promotionale. Compania tipografic A face o oferta de 2000 de lei plus 2 lei pe brogura. La Compania tipografica B, oferta este de 5000 de lei plus 1,24 lei pe brogura. Cate bro- suri trebuie comandate astfel incat agentia s8 plateasca, daca alege Compania B, mai putin comparativ cu pretul cerut de Compania A? familia, doreste s& inchirieze 0 masina timp de © sptamana, pentru a vizita imprejurimile. Com- pania Confort percepe un tarif de 250 de euro, fara limita de kilometri, iar compania Buget cere o taxa fixa de 60 de euro, la care se adauga un tarif de 0,38 de euro pentru fiecare kilometru parcurs. Localitatile A, B, C si D se afla la distan- tele de 80 km, 110 km, 50 km, respectiv 90 km de hotelul lui Adrian, in directiidiferite, a Aflati de la ce companie ar trebui si inchirieze Adrian masina pentru a vizita toate cele patru localitati, astfel ‘ncat pretul platit pentru inchiriere sa fie minim. & (Turism) Adrian, aflat in concediu impreuna cub Aratati ca daca Adrian doreste sa viziteze oricare doua localitati dintre cele patru, atunci este mai avantajos s aleaga compania Buget. ¢ Decideti daca Adrian poate vizita trei dintre localitatile A, B, C si D astfel incat sa plateasca mai putin daca alege oferta companiei Buget. cthtate 28 Determinati multimile: peechipe bi. aAqjxez! 0<3k+10 1}; bB=lxen|1<9%*22 col, bi a5 2x5 Ze TN ecafeen| #42 A dDalxez|2Xt2 Mt oo), Raa | x-3_ 3 x-3), Be e-frenvia } sone {reve i i "Red "2 29 Determinati, in fiecare dintre cazuri, x ¢ R cu proprietatea ca exist a < R astfel inca a{a}=2- {a} =4x+5; 4 {a} =|2x- 91, 30 Determinati numerele reale x care verifca inegalitatile: It Ix x x41 20; >0; : aX*t 3+. (1p) © Determinati suma solutillor intregi ale inecuatiei Ix + 11 0 © Determinati numerele rationale x pentru care |4x - 1| =a". Se considera multimea M = {n,(n)|neN,3 O daca |x - al Z. ~ b Scrieti multimile A si B sub forma de interval. © EfectuatiAUBSIAMB. Stabiliti valoarea de adevar a propozitiei Bc {« eR 5x3 <6. | 4 |: | Aratati cA multimile A> S si 89 S sunt nevide, unde S este mulfimea solutiilor inecuatiei: (x= 1)? + (x= 2)? + (x - 3)? < +1)? + (x + 2)? + + 3) Compania de inchirieri de automobile Sun are un tarif de 120 de lei pe zi plus 1,7 lei pe kilo- metru parcurs. a Andrei a inchiriat o masina cu care a parcurs 218 km. Aflati ct trebuie sa plateasca. b Bianca este trimisa in delegatie de serviciu, primind 115 euro pentru cheltuieli de depla- sare (1 euro = 4,8 lei). Verificati dacé Bianc&i‘ ajung acesti bani pentru ainchiria o masina, stiind c& trebuie sa cdlatoreasca intr-un oras aflat la 120 km distanta. (Atentie: drumul este dus-intors.) © Scrieti o inegalitate de forma ax +b 0(<0,>0, <0), unde a,b <® (2p) 1 Completati spatiile libere pentru a obtine raspunsuri corecte. a Fie multimea A = {x € N| x < 2}. Cel mai mare numér din multimea A este egal cl b Multimea numerelor reale x, cu proprietatea x > ~4, formeaza intervalul c Intersectia intervaletor (-~.8v2] si (v5, «e) este multimea... 3 4 Multiea solutitorinecuatiet -2x-2 <0 este (2p) 2 Pentru fiecare dintre enunturile urm&toare, daca enuntul este adevarat, incercuit litera A. in caz contrar, incercuiti litera F. a 77 este element al multimii A = {x|x = 9k +5, k € Z}. A F b Multimea A= {x € Z| |x| <5} are 10 elemente. Amene © Reuniunea intervalelor [-3, 6] si (~~, 0] este [-3, 0} AF 4 x=-2este solutie a inecuatiei 4(2x- 5) -3(6- x) < 0 AF (2p) 3. incercuiti raspunsul corect la fiecare dintre urmatoarele eXercitii. Dintre cele patru variante de raspuns, scrise la fiecare cerint, doar una este corect’. ‘a Suma numerelor intregi continute in intervalul [-2, 3] este egala cu: A-2 BO c1 D3. b Multimea A= {x « R|-3 0 este intervalul: 14x +36 (5) a8) d Pentru a primi un certificat, Elena trebuie sa obtina o medie de cel putin 92 de puncte ‘in urmaa patru teste. La primele trei teste, Elena a primit 87, 94, respectiv 91 de puncte. Punctajul minim pe care trebuie sil obtina la ultimul test este egal cu: AB Bod c 9% » 100.La problemele 4 $i 5 scrieti pe figa de evaluare rezolvarile complete. (2p) 4 Se dau multimile: A= {xe R||2x+1| <5} si B {xem <2ea},catuati avs, AMBA\BSIB\A (ap) 5 Se considera numarul an Stabiliti dacd ae(3,} NOTA. Timp de lucru: 50 de minute. Se acorda 1 punct din oficiu.1.4 Probleme pentru performanta scolara si olimpiade Fie a, b,c Rastfel incat a+b +c=1. Aratati c& cel putin unul dintre numerele a + bc, b + ca, c+ ab apartine intervalului (0, «) Pentru fiecare numar natural nenul n definim intervalul 1, Aratati c& exista un singur numar real a cu proprietatea a « I,, pentru orice n ¢ N Fie a,b R, 0 J este nevida, pentru orice alegere a numerelor reale a si b. 37ee) rye ery eT rt cy Co) oy ian m1 piney pia} st sty ie Ce a eee ees Termeni asemenea, Adunarea gi scderea numerelor reale reprezentate prin litere Soe Co Ca Ca ea Ridicarea la putere cu exponent intreg a numerelor reale reprezentate prin litere. Cee cc Cee nee Cee Dee Cee ee Coe teen Cee eee eee ed Deets Ee epee ere ee ee ee eee a ponte teed Ce ane eo Ty Sere 2 Cente ene a a a mxerVatl| algebric Toan NOM OCC cue nC Expresii algebrice O expresie sub forma unui produs in care factorii sunt numere sau litere este expresie algebricd. Literele care apar in expresie semnifica numere reale neprecizate. {in general, oastfel de expresie se poate scrie E= c--|, unde ceste un numar real numit coeficient, iar | este partea literald. Exemplu. in expresia 2ax‘z, coeficientul este 2, iar partea literala este ax‘z. ‘Termeni asemenea. Operafii cu expresii algebrice Doi termeni ai unei expresii algebrice sunt asemenea daca au aceeasi parte literala. Termenii ase- menea se adund (se reduc) pe baza proprietatii de distributivitate a inmultiri numerelor reale in raport cu adunarea/scaderea. Exemple. 1 8x’ 3x’= (8-3) -x°= 5x", 2 a-7+ 2x -9a4 20+ 5x? =(-7 + 20) + (1- 9a + (2+ 5)x*=13 -8a+ 7x°, Folosind proprietatile operatiilor cu numere reale, se desprind urmatoarele observatii. 1 Semnul plus din fata unei paranteze las& semnele termenilor din paranteza neschimbate: a+(b-c)=a+b-c 2. Semnul minus din fata unei paranteze transforma termenii din paranteza in termenii opusi {se spune c& semnul minus din fata unei paranteze schimba semnele tuturor termenilor din paranteza): a-(b-c)=a-b+e. 3. Produsul dintre un numar real si o expresie algebrica se efectueaz’ inmultind numarul respec- tiv cu fiecare coeficient al termenilor ce compun expresia algebrica, respectand regula semnelor. 4 Produsul a doua expresii algebrice se efectueaza inmultind fiecare termen al expresiei din prima paranteza cu fiecare termen al expresiei din a doua paranteza, respectand regula sem- nelor la inmultire. 5 Prin impértirea a doi termeni ai unei expresii algebrice, nu neaparat asemenea, se obtine un nou termen, in care coeficientul este egal cu catul coeficientilor celor doi termeni, iar par- tea literala este formata din fiecare litera a celor doi termeni, luata o singura data, ridicata la © putere egalai cu diferenta exponentilor acelei litere din termenii dati. 6 impartirea unei paranteze cu un factor revine la a imparti fiecare termen din expresia algebrica din paranteza la factorul respectiv, daca este posibila operatia de impartire: (a+b): 7 Ridicarea la o putere a unui termen al unei expresii algebrice este operatia prin care se obtine un termen nou in care: + coeficientul este egal cu coeficientului initial ridicat la acea puter + partea literala este formata din aceleasi litere ca ale termenului initial, fiecare ridicata la © putere egala cu produsul dintre exponentul initial si puterea la care s-a ridicat termenul. ‘In concluzie, cu expresiile algebrice se pot efectua aceleasi operatii care se efectueaza cu numere reale: adunarea, scdderea, inmultirea, impartirea, ridicarea la putere, Aceste operatii au aceleasi proprietati ca si operatiile cu numere reale, a:c+bic.11.1.1 Termeni asemenea. Adunarea si scAderea numerelor reale reprezentate prin litere 1 Prima linie a tabelului urmator contine termeni ai unor expresii algebrice. Lucrand in echipa cu colegul de banca, precizati coeficientul si partea literala a fiecarui termen, ca in modelul dat: Termenul 3x 2x ary 2x2 -3Lyz -2x'2 VB yz Coeficientul 2a Partea literal x 1s ops ay Termenut 6a «AKC _V5a"bY 506 3 (ayaree Coeficientut Partea literal La fiecare cerinta, analizati variantele de raspuns A~E si indicati-le pe cele corecte. Atentie! Pot exista mai multe variante corecte, una singura sau nicio variant& corecta. = Pentru care dintre termenii urmétori coeficientul este numarul real 2? A2 B2xe c-2xy oSxtyz + Care dintre termenii urmétori are coeficientul numar rational? 11% ap 8 Via! c \searb p -Vaa'b © Care dintre termenii urmatori are partea literala egala cu x’? axe Boxy c vex D 2y3x'y’ Alegeti varianta corecta de raspuns: « Valoarea expresiei algebrice E(x) = x + 2x-7, pentru x=2, este egala cu: al B2 c7 D-7. » Valoarea expresiei algebrice E(x) = (x - 1)? + (x + 1)? — (2x +1), pentru x=~1, este egala cu A-24 B-2 c3 017. « Valoarea expresiei algebrice E(x) = 2x" — x° + 6x" - 3x+11, pentru x=5, este egala cu: 1 ci. d=. 2 « Valoarea expresiei algebrice E(x) = 3x‘ +x’ - 7x: - 5x- 6, pentru x = V3, este egala cu: a-12 B2+4\3 co b -2y3, «© Valoarea expresiei algebrice de doua variabile E(x, y) = ° + ° ~ Txy, pentru x= 2, y=—2, este: A28 B36 ¢-28 22Valoarea expresiei algebrice E(x, y, z) = xy + y°z + 2*x— 3xyz, pentru x= 13 41 29 al cm a ° 36 72 54 AO fiecarui termen al unei expresii algebrice scris in coloana A un termen din coloana B, astfel incat termenul din coloana A sa fie asemenea cu termenul din coloana B. A B A B A B | 3a 20°? Way | ey » O,@)arbic?- -0,0(2)a°b*c* 2ab* -3a 2 Ney 9 RY © =2,30°b'? —» -2a°b?c? | 3a°b? arb? » Vilyx > V2a'bic? ~—< 0,5a°bic? | nytt 2a°b? v5a°b? a Sxy 6 © 3,0(2)a°b*e? © V2a°b*c? -2ab? © -2y2y » V2a’bc? Completati spatiul punctat cu termenul corespunzaitor astfel incat relatia obtinuta sa fie adevarata. 2a-V5a+ V5a F |) -3a+4b - 4b + 2a- 2a°b + 3a°b + 4a°b Ta*+3b*+Sa°—..=120; ab+dab+Aab+..-2ab; | Lat 2a? +..+1,6)a"=0. 2°"3 379 Efectuati, reducdnd termenii asemenea: 3x-3x; 6x- 5x; Bax +Tax; | 5xc - 20x; ax =x -1ay + - ab? ~ 116%; | Rabe ~ 13abe. Efectuati, reducnd termenii asemenea: : 2127 a Ma_ 149, 38 2b , 136, ss a5 777 45° 20 2.3m +7,7m; 1,5m’x-3,5m’x; 0,085am+0,915ma;—2,(3)a-1,14-1,(2)a; 2V3x+8V3x; xV 12 - x27; | -2aV/18 +3av8; | Va5 b+ bV125 — Vb. Ad 8 Reduceti termenii asemenea: BAK 3+ 2x4 3y— xy; b Tx+3x°= 10K Bx 2x5 © 12x! ~ Day - 5x? + 12xy; ag ay -Fxsdnedy: edesdy 2x.) Bay -0.106)xy-y 297; 6 2xVB - x2 -V18 x+V50x; h SV2-13x? -2V2+7x?-3V2; | VI08x" - V3x" -3xy + VOxy. © Desfaceti parantezele si reduceti termenii asemenea: a (2x~3) + (6x- 10) +(13- 7%); b 12 ~ (4x! +3) —22 + 18 - (7-5) + (23x 21); © Tx+ (3x4 2y) ~ Sx-+ (10x- 2y); 6 (Bx+ y= 22) = (6x- ay ~32) + (4x 5y—2); 12x 7(1 + 3x2) + 3(7x2 - x +3); {11 - 2(9x2 - 3) + 3(7y + 6x) - 5(4y- 9); 6 (Bx? + 12x ~ 9y +15) ~ 3(-x? + 4x By +5); b A(x — 3x!) + Sx- 7 ~ (Bx ~ Bx? + 2x- 4), 420 Efectuati: aIx- [Sy - (8x- 2y- 5)] +7 — 10x + 9; b 13y + {-4x - [5x + 2y- (7x- 13 + 10y)]}; 11+ [2x+(8- 7) (Gx-3)]- (18-32 +49); da+x=(-3a)-[(Ga- 4x) - (Ja-6x+x)]; ¢23~[17- (3x-+a)] + [(4x-+ 5) — (3x- 2a) +9]; fx - (2+ 3x) -[7 - (11x - Sx)] + 18 + 6x" 111 Efectuati, reducdnd termenii asemenea: a (0,7a- 2,4b - 0,3) ~ (-0,3a + 1,66 - 0,3); b 2,5a- [3,46 - (3,7a— 5,16) - (8,56 - 2,8a)]; c[3,(4)a - 2,(7)b] + [5,(5)a - 3,(2)b] - 3(3a- 2); 0,(8)b+ §a-0(6.a-[0,(7)a-0,6)0]- 2b; e130 «(5-26-20 }-(1-24-4 1,{z [8 32 2 aone7 12 Efectuati: 13 Calculati 5 ‘\4 43) a (7x—6y)—5x-V3(2V3 x—4V3 y)+[-x+(y+x)+7y]; b ¥8(3V2 y-V8)+ V2(5v8 - V98 y)-V6(Vé y-V24); c 5e(Vi6 + ¥12)-32(J27 + V50)+22(v08 - 75); 4 2x ( 708 - V3) -5( 147 - 300) +» (243 - /48); VHB (V3 -2xy)+ V3 (VB + 4xy) ~ V6 (V2 -V363xy); 1 3G +(2V 50 - VBA) y+ (993-2075) ye +25y2— oye 10 ) ( 24 s Gee) Gee) ae ae SHB) f+ 22 )y+( si +The (aVx-S5y+70%2) PN 14 Dac A = 5x- 4, B=-3x + 6, C=-y + 2x +7 siD=—Ax + y~ 2, calculati: aA+B; bA+C-B; cA-B+C-D; dA+D+(C-B). 15 Perimetrul unui patrulater este egal cu 8a + 3b, unde a> 2b>0, 0 latura are lungimea a + 2b, a doua este cu 2a - 3b mai mare, iar urmatoarea, cu 2a - 4b mai mic& decat a doua. Aratati cd patrulaterul are doua laturi cu lungimi egale. 16 a Determinati valorile rationale ale lui x siy pentru care numerele A si B sunt numere rationale, unde: A [G23 x fsB-9) x-a-208)rs 8-4 (8-8) y+ [6-38) (6-52) b Determinati x, y « Q pentru care numarul: este rational. |(2va2 -v50)' x4 (03- Wa) y- (evae—Va62) V162) +5+2V211.1.2 inmultirea si impartirea numerelor reale reprezentate prin litere Cee 1 Lucrnd in echipa cu colegul de banca, completati tabelul urmator, in care a treia linie contine rezul- Actvitate aries tatul inmultirii dintre cei doi factori aflati in csutele corespunzatoare de pe primele doua linii: 4 factor 1 ax 2x Bex Ly? axe as | factor 2 -6 2x ay 3y 6x2 produs ox ary’ Bary -21r'y sewwtate 2 Lucrand tn echipa cu colegul de banc’, completati tabelul urmator, in care primele dou ey contin cei doi termeni ai unei impartiri, iar pe a treia linie se afla rezultatul impartirii % i. 1 a a deimpartit 6a © -Sab’c 2VSa'b’ -Sab’c’ 1,(3)a°b* 2NBabe* -2,4a"b? AAR deimpartit, 6a Sabie aN 7 (3). NE Aa fea Lay 5 2a impartitor 3 4ab? Fa'b'c 0,2)ab 2a Jar cat ty Zap 8, 6 3 3 scivtste 3. Dintre variantele A-E indicate, alegeti-o pe cea corect. Daca varianta aleasa este E, precizati sor care este raspunsul. 9 Rezultatul calculului (~3x*y) - (~5xyz) este: * A-15xey'z B1sxy’z c15xy2z D-15x'yz Ealt rspuns. 6x'y2’ si f, = 2x’. Produsul f/f, este egal cu: » Factorii unui produs sunt f, = A-l2axy'z? B-12y2" claxtyz D-12xy'2" Ealt raspuns. © Un produs de doi factori este egal cu ~3x‘y’z, iar unul dintre factori este —/3 xy’ . Celalalt fac- toreste: AND yz BB x'yz cB xyz D V3 x*yz Ealt rspuns. 2v6 ¢ Rezultatul calculului Voen{ 28} 0,52 este: A 2x2? B Véxy*2? cc VB xyz? DAxy'z* Ealt raspuns. © Produsul expresiilor €, --28. Ze SiE,=-4,(a)yzeste: A fey? 8 eye c Beye > dey alt raspuns. ¥ Rezultatul calculului x°y (er) Eur este: A-10x'y? B 360 x*y? cis? p-Sv9x‘y? Balt raspuns. AAeeu Aad 4 Stiind c& a # 0 sib # 0 sunt numere reale, efectuati: a2a*- (3ab) : (6°b); b (-S1a°b') : (-17a") -(2ab);—c (-2x)-(-2x")-(-10x*):(-20x"); (fs 4 5 (24, 3 1 5 ape)-( Spe) (3asp):(—4a°e ab: 2a-(24e%)-(—3ar Dospret:(Sarbe)-( be): af 2a} sort) a ea (Zaro)( 3b); tharwret (Serve); (See) v3 ar -(-2a'b’):( V3a"b’); hs VA0a'b:[ (a’b?):( Vba’b? i 1 Y15e° (-V12bc):(-V20abc) Etectuati: 2 (AB x): (9x°) ~ (Bx") (2) + (Bx°) « (2x) ~ (28x') : (-14x9; b (60x°y*) : (A5x'y) — (LOY) : C173) + (-2xy) - 3° = BOX) | 14x); © Ax: (-L Lay) + (-2x°y) - (Ty?) + (2x4) : (—Lax?y’) + (24x°¥) : (-Ox"y) + (-225x'y') : (-75x°); 8 (oneal anes a) e( [2 yet la ZZeyre? )e( Be a8) s(-13y'2" a2 }raze-( ey? | { Sere (Bers jer )-26xy'z*):(-13y'2") Efectuati produsele: a+ I)Or4 2); b&- 1-2); c+ 3) +4); dx 3) 4); © (e+ 2x6); Fx -2)x+ 6); £ +5) +8); hx +)(@x +2); i+ 2)(2x+2); i @x-1&-3); ke (4x 3)(2x- 5); U(2x-+7)(3x-8), Efectuati a = 3)(K +2) + (2x-+1)(Bx=2) - 2x(K+ 1); b (K- 6)(2x +5) — (x4 20K +3) + (3-4); OP + x)0K +1) = (2 +) + K+ 2B 4H) — 6; dO + 2x) C4 3) + Axl? — x — 1) — (Bx DOP =); © 3x4 G8 + 2x- 5) — (K+ 2(QP-K +3); £ (KAN Ox?+x +3) + (Bx- 2K SH? +19), Eliminati parantezele, reduceti termenii asemenea si calculati: a (@-2a+2)(a?-3a+1)+(a?+2a-1(@+a+4); b (O36 —6)(b? + 2b-3) ~ (2b? +b + 5)(b- b?- 2); © (Ba'b + 6ab")(2a°b + Bab*) - (4a*b - Sab’)(3a°b - Tab’ 6 (Ga~2)(-3a? + a3) - (3a? - 2a 2)(4a" + 2a +3); © (@ - 3b)(a" + 3a°b + 9b’) - a°(a- b) - 96a - 36). ceili AAkd 9 a Calculati aria unui paitrat care are perimetrul egal cu 4a(a +b), unde a, b> 0. b Aria unui dreptunghi este 3a°b(a + 2b), unde a, b > 0, iar lungimea dreptunghiului este a(a + 26). lati perimetrul dreptunghiului. 410 Calculati aria unui triunghi care are baza egal cu 4ab(2 + 3a) si inaltimea de b(2~ 3a), unde a sib sunt numere reale cu proprietatile o 0. 11. Untrapez are baza mare de lungime egal cu 2a + ¢, baza mica egala cu 2b + ¢, iar inaltimea egala cua+b+c, unde a, b, ¢> 0. Exprimati aria trapezului in functie de a, b sic. | 12 Untriunghi isoscel are perimetrul egal cu 12x ~ 7, iar baza egala cu 4x +3, unde x < N\ {0}. Exprimati lungimile celorlalte laturi ale triunghiului. b Demonstrati ca x > 3. 4511.1.3 Ridicarea la putere cu exponent intreg a numerelor reale reprezentate prin litere. Ordinea efectuarii operatiilor iS ~ (2V2a"b’e)" ax © Stiind c& a, b, c sunt numere reale nenule, efectuati: a@y-@ » (a: a*- a(a— 3) - 3a; © 4: (-3a)* - (6a)"(a- 270"); o(4are): » (Zee) (Zee) : | floare?:(-aarey'}*. ii iw A A 3 Calculati (pentru x, y #0): a (2x) -( 2x) (2x); » (3V3xy) :(-V3x) +(6y} « (2x) = (Vx): ( x) +200 Bx (se) + (vB) (se © [oT 0" +Bxye(-fay) + (3); A(-20*~ 2541: (6,05t3675 8 (-24x'y* ~ Bx): xy)! — Buy; | (vay) (Vey) -(vay) }(W5r) ciate 4 Fie a, b dou’ numere reale nenule, Calculati: rene oe a (-13a+26a? ~39a°):(~13a) -(12V/3 a ~6V3 a*):(-V/3 De, » (aay -(2v3a"y’ } (4a)-70a'6* :(V20ab) +(-3a); © {(a+b)[(a" +1)(b° +1), (a? ~2)(b° -1)]-2a-26} :(V2ab)'; o {-4ac* +[32a*b'c* ~48.(ab)*]:(2ab)"} -(-a)* (-3b)' +4(-V7ab)'; 12 ay, + ac):( Satie )a( 49 So? 2).(_2)- (eee “ ac):( aaa) (a 22° 3} ws) . *): 3 a4 50 oy? ).( 2 arp # (2.50! -1,50"):(-0,50) + 3a" (Bee te . } Calculati, scriind rezultatul sub forma unei puteri: aX, Dx XH CAA ag? 8, Ar&tati cA muMarUl N= (x22 29 «.. X1) 2 (xx! 8. x) este patrat perfect, oricare ar fi numarul natural nenul x.7 Stiind c& 2a - 3b - 5 = 0, calculati suma: $= (4+2a~-3b) + (4+ 2a- 3b)? + (4+ 2a ~ 36)? +... + (4+ 2a- 3b)™. 8 Fie a un numar real, cu proprietatea cd numerele a’ si a’ sunt rationale, Demonstrati cd a Q. Addn 9 Caleulati a (x4 (prt ys DF CD x 1 NF b(-ayr-xt- Cay y= (Cayton N 10 Fie x,y,z numere naturale astfel incat: xy= 6, yz = 12 si xz=8. aCalculati xyz". bCalculatix? +y* +2. care colt se taie cate un patrat de latura x dm, iar din portiunea ramasa, indoind si lipind u 3 (Artizanat) 0 bucata dreptunghiulara de carton are dimensiunile 8 dm x 6 dm. Din fie- marginile, se construieste o cutie in forma de paralelipiped, ca in imaginea de mai jos: —2xam ‘B= 2edm eam a Aflati aria suprafetei bucaiti de carton ramase dupa inlaturarea celor patru patrate, in functie dex. 5 b Determinati o expresie algebrica de variabila x, care s& exprime volumul cutiei formate. ¢ Folosind eventual expresia gasit8, comparati volumele cutiilor obtinute in fiecare din cazurile: ix=0,5 dm; x=1dm; iix=1,5 dm; ivx=1dm. d Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarelor propoziti: P:: Aria suprafetei de carton rémase devine mai mica pe masura ce x devine mai mare. P,: Volumul cutiei devine mai mare pe masura ce x devine mai mare. P,: Volumul cutiei devine mai mic pe masura ce x devine mai mare. Nota. Ne reamintim, din clasa a V-a, c& volumul unui corp in forma de paralelipiped dreptunghic de lungime L, l&time I gi indltime A se calculeaza cu formula: V=L- I-A. 1246 (Fizica) Un obiect aflat in cadere libera parcurge o dis Fe a “A tanta d, data de formula d==gt’, unde g=9,8 m/s? 2 este acceleratia gravitationala, iar t este timpul, masurat in secunde. « Aflati cAti metri parcurge un obiect in c&dere libera in primele doua secunde de cdnd incepe sa cad. b Calculati in cte secunde a atins salteaua recordmanul mondial la proba de saritura cu prajina, stiind c& inaltimea saltelei este de 80 cm, iar saritura de record mondial a masurat 6,18 met 4748 13 (cu diametrul de 22 cm), medie (cu diametrul de 30 cm), mare (cu diametrul de 38 cm) 2) (Comert) Pizza Delizia se comercializeaza in patru variante, de dimensiuni diferite: mica si pentru familie (cu diametrul de 46 cm). mica 16 lei Pizza medie 21 lei petziar [mare 28 lei family 36 lei Andrei si Eliza vor sa determine pretul de vanzare P al fiecarei variante de pizza in functie de raza r 17-27 6 ) a acesteia. Formula propusa de Andrei este P iar formula Elizei este P=10+| ==, fiecare rotunjind numarul obtinut dupa aplicarea formulei, a Verificati care dintre cele doua formule propuse aproximeaza mai bine pretul de vanzare, care se obtine prin rotunjie. b Estimati pretul de vanzare al noii variante Party Pizza, cu diametrul de 55 cm. ose eee ? 14 15 16 7 18 a Determinati numerele intregia sib astfel incaét (V2+1)° =a+b-v2 b Aratati ca (3-22) <0,001. Fie a, b sic trei numere reale, cu proprietatea c& 2a +b +c=0. Aratati c&: bb? -4ac>0. ag +ab+ac< Fie a, b, cnumere naturale nenule, astfel incat ab + ac + be = abe. Calculati valoarea expresiei: a+100 | b+100 | ¢+100 a E(a,b,c) ao ; Fie x,y,z € Q,, astfel incat xyz=1, a Aritaticd (x+y 4D =Fe eyo, b Aratati c& [Seyezer] excess heey Jeo. Se consider numerele naturale a, b, c, astfel incat 5a + 2b = 3c. Demonstrati c& numarul p=(a+b)(b+c)(c+a) este divizibil cu 30.II.2. Formule de calcul prescurtat 1 Produsul sumei cu diferenta Produsul sumei a doua numere reale cu diferenta lor este egala cu diferenta patratelor numerelor: (a+b)-(a-b)=a?~b*, pentru orice a, b eR. 2 Patratul sumei a doua numere reale (binomul sum la patrat) Patratul sumei a doua numere reale este egal cu suma patratelor numerelor adunata cu dublul produsului celor doua numere: (a+ b)*=a" + 2ab +b, pentru orice a, b ¢ R. 3 Patratul diferentei a doud numere reale (binomul diferenta la patrat) Patratul diferentei a doua numere reale este egal cu suma patratelor numerelor din care se scade dublul produsului celor dou’ numere: (a~b)’ =a" ~ 2ab + b, pentru orice a, be R. 1 Efectuati, utilizand formula (a + b)’ = a? + 2ab + b*: ak+ 4); by+3); c (2x+1); d Gy+2)5 e+ yk; § (2a + 5b); (b+ 3c); h Bm +n); i (2v2+4); j (3v2+v3); ke (3V2x+2V5) \ (v32+vB): sey (x 2yy, [gxt3): \2*3) Efectuati, utilizand formula (a ~ b)’ ? — 2ab + b*: 2-2) »(a-2) (4b) e(2a- by; 1 4y)s ¢ (Sa-6m)*; n (2z- 100); | (3V14x-2V21y) ; | (2-3v2) 5 j (2/3-3N6)'; « (5V2x-3V3y) m (2x-2] ; 2 S \7 Efectuati, utilizand formula (a + b)(a - b) = a? — b*: ax + 2)(x- 2); b (a+ 3)(a-3); © (5 +x)(5-x); (4a ~ 2c)(4a + 2c); e (2x+1)(2x-1); f (2y — 5x)(2y + 5x); (m+ 3n)(m-3n); h(t-22)(t+ 22); 1 (12a - x)(12a+x); i (7-408)(7+-493); i (5V3-2V5)(5V3+2N5);—t (VBx-2y)(Vx-+2y); v7 3ab | 2x) n eens