DELTA DUNRII

DELTA DUNRII-POZIIE GEOGRAFIC

Delta Dunrii este limitat la sud-vest de podiul Dobrogei, la nord de cel al

Basarabiei, iar n est se vars n Marea Neagr. Delta Dunrii este traversat de
paralela de 45 latitudine N i de meridianul de 29, longitudine E. La nord, braele
Chilia i Musura formeaz grania cu Ucraina. Delta ocup, mpreun cu
complexul lagunar Razim-Sinoe 5050 km, din care 732 km aparin Ucrainei, Deltei
romneti revenindu-i o suprafa de 2540 km. Este ncadrat de limane i lacuri
adiacente i cuprinde sute de lacuri ntre brae, dintre care cteva zeci de mari
dimensiuni. Datorit celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunre, Delta
Dunrii crete anual cu aproximativ 40m.
Dunrea, ajuns la Ptlgeanca se bifurc: Braul Chilia la nord i Braul Tulcea la
sud, bra care mai apoi, la Furca Sfntu Gheorghe (n turcete atal edrlez uneori
transcris n romn Ceatal Sf. Gheorghe) se desparte n Braul Sulina i
Braul Sfntu Gheorghe.
Braul Chilia, formeaz grania cu Ucraina, i transport pe cursul su, de o lungime
de 104 km, 60% din apele i aluviunile Dunrii.
Braul Sulina este situat n mijlocul Deltei i, spre deosebire de Chilia, are un curs
rectiliniu, fiind permanent dragat i ntreinut pentru navigaia vaselor maritime. Are
o lungime de 71 km i transport 18% din volumul de ap al Dunrii. Cursul Braului
Sfntu Gheorghe este orientat spre sud-est, i se desfoar pe 112 km, transportnd
22% din debitul Dunrii. La vrsare formeaza insulele Sacalin considerate un nceput

CLIMA DELTEI DUNRII

Amplitudinile medii zilnice reflect

diferenele mari datorate naturii suprafeei
active: la Gorgova variaz ntre un maxim de
9 C (n iulie) i un minim de 3,8 C (n
decembrie), la Sulina ntre 2,8 C (n iulie) i 1,4
C (n noiembrie), iar la staia Gloria ntre 2,3 C
(n iulie) si 1 C (n decembrie i februarie).
Sumele anuale ale temperaturilor medii zilnice
efective se apropie de 1600 C. Umezeala
aerului nregistreaz cele mai mari valori de pe
teritoriul Romniei. Umezeala relativ a aerului
variaz iarna ntre 88 - 84% la Gorgova i 89
85% la Sulina i Sfntu Gheorghe, iar vara,
ntre 69 - 71% la Gorgova i 77 - 80%, la Sulina
i Sfntu Gheorghe. Precipitaiile sunt reduse
cantitativ i scad de la vest spre est datorit
efectului suprafeei active specifice deltei,
precum i al Mrii Negre.

Delta Dunrii se ncadreaz n spaiul cu climat

temperat semiarid specific stepelor pontice.
Spaiile acvatice plane i foarte ntinse, acoperite
n diferite grade cu vegetaie, ntrerupte de
insulele nisipoase ale cmpurilor marine,
alctuiesc o suprafa activ specific deltei i
lagunelor adiacente, cu totul diferit de cea a
stepelor pontice. Delta Dunrii este considerat
locul cu cele mai puine precipitaii din Romnia.

VEGETATIA DELTEI

1. Vegetatia acvatica se afla n grupa complexelor de biotopi de

grle, mlastini si lacuri. Ele ocupa portiunile cele mai adnci ale
depresiunilor din acest sector al deltei.
Dintre plantele submerse, cele mai frecvent ntlnite sunt
diferitele specii de Potamogeton, bradis, srmulita sau vrjoaica,
coada calului, otratel, formatiuni de caracee si altele. Plantele
submerse au o larga dezvoltare att n ghioluri si grle putin
adnci, ct si n mlastini.
Dintre plantele cu frunze plutitoare, cel mai frecvent ntlnite
sunt nufarul alb si nufarul galben, plutnita, ciulini de balta,
broscarita, rizacul etc. Plantele cu frunze plutitoare sunt
raspndite att n ghioluri ct si pe marginea grlelor si canalelor.

1. Vegetatia acvatica se afla n grupa complexelor de biotopi de grle, mlastini si

lacuri. Ele ocupa portiunile cele mai adnci ale depresiunilor din acest sector al
deltei.
Dintre plantele submerse, cele mai frecvent ntlnite sunt diferitele specii de
Potamogeton, bradis, srmulita sau vrjoaica, coada calului, otratel, formatiuni
de caracee si altele. Plantele submerse au o larga dezvoltare att n ghioluri si
grle putin adnci, ct si n mlastini.
Dintre plantele cu frunze plutitoare, cel mai frecvent ntlnite sunt nufarul alb si
nufarul galben, plutnita, ciulini de balta, broscarita, rizacul etc. Plantele cu
frunze plutitoare sunt raspndite att n ghioluri ct si pe marginea grlelor si
canalelor.
2. Vegetatia palustra, este caracteristica pentru zonele mlastinoase; ea este
dezvoltata cu precadere n delta dintre zona lacustra Ialpug-Catlabuc-Chitai si
complexul lagunar Razelm-Sinoe. In cadrul acestei vegetatii predomina
stufarisurile, ea fiind formata n principal din stuf, papura, pipirig, rogoz etc.
3. Vegetatia de uscat. Vegetatia de uscat din Delta Dunarii este de mai multe
feluri: paduri amestecate (paduri de sleau), paduri de salcii pasuni si culturi
agricole.

FLORA

FloraDeltei este reprezentat n mare parte de o vegetaie specificzonelor umede(stuful,papura

,rogozul, n amestec cusalcia pitic) i ocup 78% din totalul suprafeei. Zvoaiele ocup 6% din
suprafaa deltei, fiind pduri desalcie,frasin,arin,plop, care cresc pegrindurilefluviatile, fiind
periodic inundate, iar ochiurile de ap sunt acoperite de o vegetaie acvatic i plutitoare, ocupnd
2% din suprafaa deltei. De asemenea, exist pduri (Pdurea LeteaiPdurea Caraorman)
alctuite dinarbori(stejar brumriu,stejar pedunculat,frasin,plop tremurtor,ulm),arbusti
(zlog, ctin roie) i plante agtoare (hamei, curpen).
La nivelul ierburilor sunt ntlnite elemente floristice (meridional-continentale i xero-mezofile) din
specii rareprintre care unele protejate (privind conservarea habitatelor naturale i a speciilor de
faun i flor slbatic]Centaurea ponticaiCentaurea tenuiflora), capul-arpelui , otrelul
blilor ,trifoiaul-de-balt), ciucuoar de nisip , orhideea piramid), volbur de nisip), snzian),
garofi , coaci), valenti nebunari),nufr galben),nufr albalba),obligean), ferig de balt),
piciorul cocoului), vitrigon ,alior), alior de balt],seguieriana),crcel(Ephedra distachia),pelin
brbioar(volbur (varz de mare ptlgin a de mare brndu de nisip , garofi ,siminoc(),
grtoare (Sagina maritima), chimionul porcului), valenti (, vanilie slbatic

FAUNA

Ca si vegetatia, fauna Deltei Dunarii este

deosebit de bogata. Numeroaselor specii ale
faunei locale li se adauga numeroasele
elemente ihtiologice marine patrunse n
apele deltei pentru ecloziune si hrana, ct
si numeroasele specii de pasari migratoare,
deoarece prin aceasta regiune trec cinci cai
principale de migratie. Datorita conditiilor
biologice favorabile, ct si a unei relative
izolari, se gasesc aici multe specii de pasari
care n alte regiuni de pe glob ori au
disparut tiganusul, gasca cu gatul rosu,
lopatarul etc, ori sunt pe cale de disparitie
cormoranul pitic, pelicanul alb si pelicanul
cret, pasarea ogorului etc. Bogatia de fauna
se manifesta si n mediu acvatic si pe uscat,
datorndu-se att ntrepatrunderi apei cu
uscatul, ct si a vecinatatii apelor Dunarii
cu cele marine.

Curioziti despre Delta Dunrii:

- este cel mai nou pmnt din Europa (crete cu 40 m de pmnt n fiecare an)
- este a doua delt ca mrime din Europa (cea a Volgi deine primul loc) i ocup
locul 23 n lume
- este a treia ca importan ecologic din cele 300 de rezervaii naturale din lume
- este una dintre cele mai mari i compacte zone de stuf din lume (240.000 ha)
- este locul cu cea mai bogat fauna ornitologic din lume (peste 250 specii)
- este locul n care se gsesc specii de psri foarte rare i pe cale de dispariie,
cum ar fi pelicani dalmaieni, cormorani mici, gte cu pieptul rou sau
Pelecanus crispus, Pelecanus onocrateus, Egreta alb, Egreta garzeta
- dispune de pescrii cu aprox. 90 de specii de peti de apdulce, slcie i srat,
specii locale sau migratoare, printre care se numri unele rare ca
Acipenseriada
- este una dintre puinele zone din lume unde i gsesc adpost mamifere
precum Mustrella Lutreola i oterul (Lutra lutra).