Sunteți pe pagina 1din 9
Ozarchevici Rares, an | Formula lui Taylor ee onmulalultaylon ae Formula lui Taylor pentru functii reale de una sau mai multe variabile reale ‘Teorema 1. Fie f 0 functie definité pe un interval 1 $/.a 0) pe © R ‘Vom asocia urmitorul Polinom de grad nz PE myo) HP at acd F(x) ar fi fost un poinom de grad mn, atunci am fi avut P(x) = F(x). in caz contrar P(x) /= f(x) si vom cduta termenul care addugat lui P(x) s8 ne dea f(x). Acst termen se numeste termen ‘complementar(sau rest). Mai Precis vorbim de PU = fla) + F(a) "F244 lespre eee MRC eae ITe GT) (e-ayrtt ory astfl inet art Ma) = PCa) + WO Va trebui deci si-gisim pe M. Fie bun punct in care functia f(z) este defini gs gisim un numir My astfel incit - o—gen 10) = PW) 4 ME Notind Mo KGa ‘este suficient si ghsim KC astfelincit (0) - PQ) = K(b—ayr* ‘SK comsideraim funetia auxiliard + £0 Oe et sO” 4 gpa lz) = fle) + F'@) ‘Avem evident cit (a) = P(b) + K(b—a)"** = fv) (0) = £6) deci p(a) = y(t). in baza teoremei Ini Rolle exists c € (a,8) cu y/(e) =0. Dar 2) = 149.) 5 ng Kay" 4 deoarece ¢(c) = 0, deducem ci: _ fete) x= Gay Rezulta: oe (b-a)t! + fern ri (0) = fla) + $" (@rzt+ 10) OS a+ soa aa” Formula lui Taylor pentru polinoame este evident un caz particular al acestei formule. Pentru a = 0 se obtine formula lui Mac Laurin(pentru functii derivabile de n +1 ori): Foo =F(0) +f 00)" 5 $0) ne po ay ” FIN i = e ine cu €=0y0<0<1 Fie TOR) = Fla) +f G00) “58 + x0) A ant 7%) HA Propozitie. Pentru fiecare 0 < k < n avem: T(xo) =f co" oy Fx) Demonstratie. Evident T(xa) = flxs). Apoi TU) =F Oe) +4" Pe deci T’(xo) = f (xo). Prin recurent’, pentru k 0). Demonstratie. Din (2) rezult c& exist a: +R care are limita 0 fn punctul a j ai. (en Hla) = Ha) + 2p) ++ FM" (a) + js ala). vo eT (4) Fie 1 0 cu V = (a—na-+n) C1 gi ew Proprietates ci lz) < 3a) + deci f*(a) + (2) are semnul lui f*(a) pentru orice x din V. Cum (=~ a) > Ove € 1 {a}, deducem e& f(e)~ f(a) are semnul lui J1(a), pentrs orice #€V— {a}. Prin urmare, daca f(a) > (resp Sa) <0), atunei J(=) > H(a),Va € V —{a}(resp.f(z) < f(a), ¥z eV — {a}) it cK a este punct de minim(resp. de maxim) local strict (3 Fie 1 < k O-eu Vi = (a—n,a-+m) & 1si cu proprietatea ck f(z) > f(a), Vz € Vi — {a}, De asemenea, 3m > 0 cu Va=(a—myat+m) CI sicu Proprietatea cA ata) < 5|s%)], vee Ve deci f(a) + 8(z) are semnul lui £(a), Wa € Vi Deducem ci are acelasi semn Pentru orice = € Vi NV; — {a}, prin urmare k este par. : o Tema 1. Si presupuriem cd f(z) este o functie den+1 ort derivabi ny il, Sf mai presupunem » fc) 0 si cd f(z) = 0 pentru un x 4c, Atunci exista b inedt sor+0)(i) = 9, Demonstratie. Stiind ca Sc) =0s6 f(z) =0, din Th. h bh Sntre csi astfel cat /'(b,) = 0. Acum, din faptul ob J"6) = 05% #2) =0, avem GH exist by Intre gi by astfel incét "(by = 0, Continuand analog, obtinem un sit ba, bay -nsbn. Deci, exist, Snt1 intre ¢ gi x astfel incat S*Y(,) = 0. Rezultds c& b — by este valoarea citatii. a lui Lagrange, rezultd c& exist Bibliografie (1) A. Gavrilug: Calcul diferential si integral pentru functii de mai multe variabile-curs [2] ton Craciun: Analizé matematic’. Calcul diferential-curs, lasi,2011 [3] Gh. Siregchi:Calcul diferential si integral, Ed. Stiingificd si Pedagogic, Bucuresti,1985, [4] Lia Aram’, Teodor Morozan:Probleme de calcul diferential si integral, Ed. Tebnic’, Bucuresti,1978 [5] R. Cristescu: Matematici generale, Ed. Didacticd si Pedagocic’, Bucuresti,1967 [6] Stan Chiriga: Probleme de matematici superioare, Ed. Didactic’ si Pedagogic3, Bu- curesti, 1989 (7] A. Precupanu:Analizs matematic’s [8] A. Plugariu: Clase speciale de functii reale de variabil3 real [9] N. Pflueger: Taylor's theorem, 2011 La eect Ree aad Ele] it n MA | ak ii IS oe i os 4 ryt i al a atl 3 : + LECCE = : ala + { Ss Aa ssumneal e mes LA =. Ly TT yal ? al { | 1 {rh yet

S-ar putea să vă placă și