Facultatea de Matematica

Anul I, Aritmetica

Curs 2

Multimea numerelor naturale (continuare)

Operatii binare cu numere naturale

Operatiile uzuale de adunare si nmultire a numerelor naturale pot fi definite formal

plecand de la axiomele lui Peano. Un ingredient esential este Teorema recursiei, care
permite definirea acestor operatii printr-un procedeu inductiv.

1.1

Adunarea numerelor naturale

Pentru a defini adunarea numerelor naturale, ideea este de a pleca de la relatia

n + 0 = n.
Apoi, presupunand ca elementul n + m este deja cunoscut, definim inductiv
n + (m) = (n + m).
Teorema 1. Exista o unica lege de compozitie + : N N N cu proprietatile
n+0=n

(n + m) = n + (m).

(1)

Demonstratie. Fie n un numar natural fixat. Consideram tripletului

(N, n, )
(o multime, un punct, o functie de la multimea data n ea nsasi).
Aplicand Teorema recursiei sistemului Peano (N, 0, ) si tripletului de mai sus rezulta
ca exista o unica functie n : N N cu proprietatile
n (0) = n ,

(n (m)) = n ((m)).

(2)

Notam
m + n := n (m)
si obtinem astfel o lege de compozitie pe N, care are proprietatile din enunt. Unicitatea
rezulta deasemenea din Teorema recursiei.

Exercitiul 1. Demonstrati urmatoarele proprietati ale adunarii:

1. 0 + n = n, pentru orice n N;
2. (m) + n = (m + n) = m + (n), pentru orice m, n N;
3. asociativitate: (m + n) + p = m + (n + p), pentru orice m, n, p N;
4. comutativitate: m + n = n + m, pentru orice m, n N;
5. reducere: n + p = m + p n = m, p + n = p + m n = m.
6. n + m = 0 n = 0 si m = 0;
7. n + m = 1 (n = 0 si m = 1) sau (n = 1 si m = 0).
Observatia 1. Unele dintre proprietatile de mai sus (exercitiu: care dintre ele? ) exprima
faptul ca perechea (N, +) este un monoid comutativ, al carui element neutru este 0.
Exercitiul 2. Fie (N, 0, ) un sistem Peano si fie m N . Consideram operatia de
adunare + si functia n definite conform Teoremei 1. Notam
nN = {0, n, n + n, n + (n + n), . . .}.
Sa se demonstreze ca (nN; 0; n ) este un sistem Peano.

1.2

Inmultirea numerelor naturale

Inmultirea numerelor naturale se defineste n mod asemanator cu adunarea. Din

nou fixam n N. De data aceasta, consideram tripletul (nN; 0; n ) de la Exercitiul 2.
Aplicand Teorema recursiei sistemului Peano (N, 0, ) si acestui triplet rezulta ca exista
o unica functie n : N N cu proprietatile
n (0) = 0 ,

n (n (m)) = n ((m)).

(3)

Notand m n := n (m) obtinem

Teorema 2. Exista o unica lege de compozitie : N N N cu proprietatile
n0=0

n (m) = n m + n.

Exercitiul 3. Demonstrati urmatoarele proprietati ale nmultirii:

1. 0 n = 0, pentru orice n N;
2. (m) n = m n + n, pentru orice m, n N;
2

(4)

3. asociativitate: (m n) p = m (n p), pentru orice m, n, p N;

4. element neutru: n 1 = 1 n = n , pentru orice n N;
5. comutativitate: m n = n m, pentru orice m, n N;
6. simplificare: n p = m p si p 6= 0 n = m, p n = p m si p 6= 0 n = m.
7. distributivitate: n (m + p) = n m + n p, (m + n) p = m p + n p, pentru orice
m, n, p N;
8. n m = 0 n = 0 sau m = 0;
9. n m = 1 n = 1 si m = 1.

Relatia de ordine indus

a de succesiune. Principiul
bunei ordon
ari. Principiul al doilea al inductiei.
Principiul trihotomiei

Definit
ia 1. Pentru doua numere naturale m, n N spunem ca:
1. m precede n, sau ca m este mai mic decat n, si scriem m < n, daca exista u N,
u 6= 0 astfel ncat m + u = n; mai scriem n > m si citim n este mai mare decat m;
2. m precede sau este egal cu n, sau ca m este mai mic sau egal decat n, si scriem
m n, daca exista u N astfel ncat m + u = n; mai scriem n m si citim n este
mai mare sau egal decat m.
Urmatoarele proprietati se obtin imediat din definitia precedenta:
1. pentru orice n N avem: n 0 si (n) > n; n plus n N daca si numai daca
n > 0.
2. m < n daca si numai daca (m) n.
Exercitiul 4. Demonstrati urmatoarele proprietati ale relatiei de ordine pe multimea
numerelor naturale:
1. relatia < este tranzitiva;
2. relatia este o relatie de ordine pe N: este reflexiva, antisimetrica si tranzitiva.
3. compatibilitatea cu adunarea: m < n daca si numai daca pentru orice p N avem
m + p < n + p;

4. compatibilitatea cu nmultirea: m < n daca si numai daca pentru orice p N, p 6= 0

avem m p < n p;
5. (Proprietatea lui Arhimede) oricare ar fi n N , m N exista t N astfel ncat
m < n t.
Principiul II al inductiei matematice. (PII) Fie P (n) o propozitie ce poate fi
asociata cu orice numar natural. Daca P (0) este adevarata si pentru un numar natural
arbitrar m avem P (r) adevarata pentru orice r < m implica P (m) adevarata, atunci P (n)
este adevarata pentru orice numar natural n.
Teorema 3 (Principiul trihotomiei, PT). Pentru doua numere naturale m si n una si
numai una din urmatoarele relatii are loc: m < n, m = n sau m > n.
Demonstratie. Se demonstreaza mai ntai, prin reducere la absurd, ca nu pot avea loc
simultan doua dintre aceste relatii.
Demonstram apoi ca are loc cel putin una dintre aceste relatii. Fixam m N si
demonstram, prin inductie dupa n, ca orice n N are loc una din urmatoarele relatii:
m < n, m = n sau m > n.
Observatia 2. Folosind principiul trihotomiei se obtine ca pentru orice doua numere
naturale m si n una din urmatoarele relatii are loc: m n sau n m. Aceasta nseamna
ca relatia este o relatie de ordine totala pe N, cu alte cuvinte (N; ) este total
ordonata.
Teorema 4 (Principiul bunei ordonari, PBO). Multimea N nzestrata cu relatia de ordine
totala este o multime bine ordonata.
Aceasta nseamna ca orice submultime nevida a multimii numerelor naturale admite
un prim element: oricare ar fi A N, A 6= exista a A astfel ncat a x, oricare ar fi
x A.
Demonstratie. Vom nota cu M := {n N | n x, x A} multimea minorantilor
multimii A. Evident 0 M . Daca pentru orice numar natural n M am obtine ca
(n) M atunci conform axiomei inductiei am avea ca M = N. Nu este nsa posibil sa
avem M = N deoarece pentru un element fixat x A avem ca x < (x) si deci (x)
/ M.
Exista deci a M astfel ncat (a)
/ M . In continuare trebuie demonstrat ca a A,
ceea ce va nsemna ca a este cel mai mic element al multimii A. Demonstratia se face
prin reducere la absurd. Presupunem ca a
/ A ceea ce nseamna ca a < x pentru orice
x A, de unde se obtine (a) x pentru orice x A. Aceasta nseamna ca (a) M
ceea ce contrazice alegerea lui a.
Obervam ca n demostratie s-a folosit pricipiul I al inductiei matematice. Cu alte

cuvinte am demostrat ca PI PBO. Vom demonstra imediat ca aceste doua principii

sunt de fapt echivalente.
Lema 5. Orice sir descrescator de numere naturale contine un numar finit de termeni
distincti.
Demonstratie. Fie : N N un sir descrescator de numere naturale. Notam A =
{(n); n N}. Deoarece A 6= , conform PBO exista un cel mai mic element a A.
Daca a = (m) atunci (m) (n), oricare ar fi n N. Deoarece sirul este descrescator
atunci pentru orice n m avem (n) (m) = a. Se obtine ca pentru orice n m
avem (n) = (m) = a. Aceasta nseamna ca sirul dat contine cel mult m + 1 termeni
distincti, (0), (1), . . . , (m).
Teorema 6. Orice multime de numere naturale nevida si marginita admite un ultim
element.
Demonstratie. Fie M N o multime nevida si marginita. Aceasta nseamna ca: exista
b N astfel ncat x b, oricare ar fi x M . Consideram multimea
M0 = {y N | x y, x M }.
Deoarece multimea M0 este nevida (b M0 ), conform PBO obtinem ca M0 are un prim
element a. Atunci a M si x a, orice x M , ceea ce nseamna ca a este ultim element
pentru M .
Teorema 7 (Echivalenta principiilor inductiei matematice cu principiul bunei ordonari).
Principiile I si II ale inductiei matematice sunt echivalente cu principiul bunei ordonari.
Demonstratie. Se demonstreaza PI PBO PII PI. Implicatia PI PBO este
teorema 4. Vom demonstra implicatia PBO P II. Consideram P (n) o propozitie
matematica ce poate fi asociata unui numar natural oarecare n astfel ncat:
(1) P (0) este adevarata;
(2) daca P (r) este adevarata pentru orice r < m atunci P (m) este adevarata.
Trebuie sa demonstram ca P (n) este adevarata oricare ar fi n N. Pentru aceasta
vom nota A = {n N | P (n) nu este adevarata} si demonstram ca A = . Prin reducere
la absurd presupunem ca A 6= . Conform PBO exista un cel mai mic element a A,
ceea ce nseamna ca a A, a x, oricare ar fi x A. Pentru orice l < a avem l
/ A si
deci P (l) este adevarata. Conform ipotezei obtinem P (a) adevarata si deci a
/ A ceea ce
este fals.
Pentru a ncheia demonstratia teoremei ramane sa demonstram PII PI (exercitiu).