Facultatea de Matematica

Anul I, Aritmetica

Curs 5

Divizibilitate

Cel mai mare divizor comun

Definit
ia 1. Fie a, b Z, a 6= 0 sau b 6= 0. Spunem ca numarul natural d este cel mai
mare divizor comun al numerelor a si b, si notam d = (a, b), daca:
1. d|a si d|b;
2. daca d0 Z este divizor comun al numerelor a si b, atunci d0 |d.
Daca a = b = 0, definim (a, b) = 0.
Observatia 1. Oricare ar fi a, b Z, (a, b) = (|a|, |b|). Din acest motiv, proprietatile
care vor fi formulate n continuare privind cel mai mare divizor comun pentru numere
naturale vor fi valabile si pentru numere ntregi (de exemplu algoritmul lui Euclid).
Propozit
ia 1. Fie a, b Z si d = (a, b) Fie Z astfel ncat urmatoarele propriet
ati
sunt verificate:
1. este divizor comun al numerelor a si b;
2. daca d0 Z este divizor comun al numerelor a si b, atunci d0 .
Atunci d = .
Demonstratie. Deoarece este un divizor comun al numerelor a si b, atunci, conform
proprietatii 2 din Definitia 1, |d. Rezulta ca || |d|. Cum d N obtinem d.
Pe de alta parte, si d este un divizor comun al numerelor a si b. Atunci conform
proprietatii 2 din enuntul propozitiei, d . Rezulta deci ca d = .
Propozitia de mai sus afirma ca, n Definitia 1, conditia (2) poate fi nlocuita cu
conditia 2 din propozitia precedenta.
Teorema 2. Oricare ar fi a, b Z, cel mai mare divizor comun al lor exista si este unic.

Demonstratie. Daca a = b = 0 atunci (a, b) = 0 prin definitie, deci exista si este unic.
Presupunem ca cel putin unul din cele doua numere este nenul, de exemplu b 6= 0. Fie
multimea
M = {c N | c|a si c|b}.
Multimea M este nevida, deoarece 1 M , si marginita, deoarece c |b| c M . Atunci
M are un cel mai mare element d. Este usor de verificat ca acesta verifica cele doua
conditii din Propozitia 1, deci d = (a, b).
Unicitatea rezulta imediat din faptul ca (a, b) satisface conditia 2 din Propozitia 1.
Teorema 3. Fie a, b Z si d = (a, b). Atunci exista u, v Z astfel ncat
d = au + bv.
Demonstratie. Daca a = b = 0 atunci teorema este adevarata cu u, v arbitrari.
Presupunem ca cel putin unul din cele doua numere este nenul, de exemplu b 6= 0. Fie
multimea
M = { = ax + by | N , x, y Z} N.
Multimea M este nevida, deoarece |a| M : |a| = a x + b 0, cu x = 1 daca a 0
si x = 1 daca a < 0. Atunci, conform Principiului Bunei Ordonari, M are un prim
element = x0 a + y0 b. Vom arata ca verifica cele doua conditii ale Definitiei 1.
Teorema mpartirii cu rest implica faptul ca exista q, r Z astfel ncat a = q + r,
0 r < . Atunci obtinem
r = a q = a q(x0 a + y0 b) = a(1 qx0 ) + b(qy0 ).
Daca r 6= 0, atunci r M , ceea ce contrazice minimalitatea lui n M . Deci r = 0, prin
urmare |a. In mod analog obtinem |b.
Pe de alta parte, daca d Z, d|a si d|b atunci d|(x0 a + y0 b) = , deci = (a, b).
Este evident faptul ca d = (a, b)|ax + by oricare ar fi x, y Z, deci:
Corolarul 4. Daca a, b Z nu sunt simultan 0 si d = (a, b) atunci avem egalitatea de
multimi:
{ax + by | x, y Z} = dZ.
Observatia 2. Demonstratia Teoremei 3 poate fi privita ca o noua demonstratie a
existentei celui mai mare divizor comun.
Definit
ia 2. Numerele ntregi a si b se numesc prime ntre ele daca (a, b) = 1.
Propozit
ia 5. Fie a, b, c Z.
1. (a, b) = 1 daca si numai daca exista u, c Z astfel ncat au + bv = 1.
2

2. Daca (a, b) = d atunci

a b
,
d d

= 1.

3. (Lema lui Euclid) Daca a|bc si (a, b) = 1 atunci a|c.

4. Daca a|c, b|c si (a, b) = 1 atunci ab|c.
Demonstratie. Vom demonstra proprietatea 3.
Deoarece (a, b) = 1, exista u, v Z astfel ncat au + bv = 1. Inmultind cu c obtinem
auc + bcv = c.
Cum a|bc, rezulta a|c.

Algoritmul lui Euclid

Algoritmul lui Euclid determina cel mai mare divizor comun al numerelor naturale a
si b.
Daca a = 0 sau b = 0 atunci d = b, rspectiv d = a.
Presupunem a 6= 0 si b 6= 0. Conform Teoremei mpartirii cu rest, exista q0 , r0 N
astfel ncat
a = bq0 + r0 ; 0 r0 < b.
Daca r0 = 0 atunci a = bq0 si d = (a, b) = b. Daca r0 6= 0 aplicam din nou Teorema
mpartirii cu rest pentru b si r0 . Continuam procedeul pana obtinem un rest nul:
b = r0 q1 + r1

; 0 < r1 < r0
...
; 0 < rn < rn1
.

rn2 = rn1 qn + rn
rn1 = rn qn+1

Multimea {b, r0 , . . . , rn , . . .} N este marginita, deci este finita. Deoarece sirul de

numere naturale b > r0 > . . . > rn este strict descrescator, ajungem la restul egal cu 0
dupa un numar finit de mpartiri, deci algoritmul prezentat are un numar finit de pasi.
Lema urmatoare implica faptul ca rn = (a, b).
Lema 6. Fie a, b, q, r Z, b 6= 0, astfel ncat a = b q + r. Atunci (a, b) = (b, r).
Demonstratie. Fie d = (a, b), d0 = (b, r). Deoarece d|a si d|b, rezulta d|r, deci d|d0 . La fel,
deoarece d0 |r si d0 |b, rezulta d0 |a, deci d0 |d. Rezulta deci ca d = d0 .
Propozit
ia 7. Cu notatiile din Algoritmul lui Euclid, prezentat mai sus, avem
rk+2 <

rk
2

k 0, . . . , n 2.

,
3

Cel mai mic multiplu comun

Definit
ia 3. Spunem ca numarul natural m este cel mai mic multiplu comun al numerelor a, b Z (scriem m = c.m.m.m.c(a, b) sau m = [a, b]) daca:
1) a|m, b|m;
2) daca m0 N are propietatea ca a|m0 si b|m0 atunci m|m0 .
Teorema 8 (Teorema de existenta si unicitate a celui mai mic multiplu comun). Pentru
orice doua numere ntregi a si b exista si este unic cel mai mic multiplu comun al lor.
Demonstratie. Daca a = 0 sau b = 0 atunci [a, b] = 0.
Presupunem a, b Z . Fie multimea
M = {m N | a|m , b|m} N.
Atunci M 6= deoarece |ab| M . Principiul bunei ordonari implica faptul ca M are
un prim element. Fie acesta m0 . Rezulta atunci ca m0 = [a, b] (exercitiu). Unicitatea
rezulta din conditia 2 a definitiei.
In particular obtinem ca daca a|m0 , b|m0 , atunci [a, b] |m0 |.
Teorema 9. Pentru orice a, b Z, (a, b) [a, b] = |ab|.
Demonstratie. Vom demonstra teorema pentru a, b N, cazul general fiind o consecinta
imediata a acestuia. Date numerele naturale a si b consideram d = (a, b). Aceasta
nseamna ca a = da1 si b = db1 , cu (a1 , b1 ) = 1. Consideram m = ab1 = a1 b = a1 b1 d.
Este evident ca m satisface prima conditie din Definitia 3. Pentru a verifica a doua
conditie consideram m0 astfel ncat a|m0 si b|m0 . Aceasta nseamna ca m0 = a1 dx = b1 dy,
deci a1 x = b1 y. Din a1 |b1 y si (a1 , b1 ) = 1 rezulta a1 |y si deci y = a1 z. Se obtine
m0 = b1 da1 z = mz ceea ce implica m|m0 .
Propriet
ati:
1. [a, a] = a (idempotenta), [a, b] = [b, a] (simetria) a, b N;
2. [a, b] = m [ac, bc] = mc, a, b, c N;
3. [a, [b, c]] = [[a, b], c], (asociativitatea); aceasta permite sa definim c.m.m.m.c. pentru
mai mult de doua numere, astfel putem defini [a, b, c] := [a, [b, c]] a, b, c N;
4. (a, [a, b]) = a si [a, (a, b)] = a, a, b N (absorbtie);
5. (a, [b, c]) = [(a, b), (a, c)] si [a, (b, c)] = ([a, b], [a, c]), a, b, c N (distributivitate).