Sunteți pe pagina 1din 2

1 PRELIMINARII

Virgil Emil Căzănescu


November 25, 2004

1 Inducţie noetheriană
Vom descrie o metodă de a face demonstraţii, metodă cunoscută sub numele de inducţie noetheriană.

Definiţia 1.1 O relaţie ` pe mulţimea A se numeşte noetheriană dacă nu există şiruri infinite {a n }n∈N astfel ı̂ncât (∀n ∈
N ) an ` an+1 .

Propoziţie 1.2 Fie ` o relaţie noetheriană pe mulţimea A. Dacă B ⊆ A şi dacă

∀a ∈ A[(∀b ∈ A(a ` b ⇒ b ∈ B)) ⇒ a ∈ B],

atunci B = A.

Demonstraţie: Rescriem ipoteza sub forma ı̂n care o vom folosi mai jos

∀a ∈ A[a 6∈ B ⇒ (∃b 6∈ B)a ` b].

Presupunem prin absurd că există a0 6∈ B. Din ipoteză rezultă că (∃a1 6∈ B)a0 ` a1 . Deoarece a1 6∈ B din ipoteză deducem
(∃a2 6∈ B)a1 ` a2 . Continuând raţionamentul printr-o inducţie obişnuită rezultă existenţa şirului {a n }n∈N de elemente din
A cu proprietatea (∀n ∈ N ) an ` an+1 . 2

Această propoziţie este baza matematică care asigură corectitudinea demonstraţiilor prin inducţie noetheriană.
Principiul inducţiei noetheriene. Fie ` o relaţie noetheriană pe mulţimea A şi P o proprietate referitoare la elementele
lui A.
Dacă pentru orice a ∈ A :
(ipoteza de inducţie) presupunem că

(∀b ∈ A)(a ` b implică b are proprietatea P )

(pasul inductiv) şi demonstrăm că


a are proprietatea P,
atunci orice element din A are proprietatea P . 2

Într-adevăr notând cu B mulţimea elementelor din A care au proprietatea P , demonstrarea pasului inductiv ne asigură
că B verifică ipotezele propoziţiei, prin urmare conform propoziţiei B = A, deci toate elementele lui A au proprietatea P .
Propoziţia următoare are scopul de a arăta că inducţia utilizată ı̂n cazul mulţimilor bine ordonate este un caz particular
de inducţie noetheriană. Reamintim că o mulţime parţial ordonată se numeşte bine ordonată dacă orice parte nevidă a sa are
un cel mai mic element. Cel mai cunoscut exemplu de mulţime bine ordonată este mulţimea numerelor naturale cu relaţia
>.
Propoziţie 1.3 Orice relaţie > de bună ordonare este o relaţie noetheriană.

Demonstraţie: Prin absurd. Dacă şirul infinit {an }n∈N ar fi strict descrescător, atunci mulţimea {a n | n ∈ N } n-ar avea
un prim element.

1
2 Operator de ı̂nchidere. Familie Moore
Fie (P, ≤) o mulţime parţial ordonată. Se numeşte operator de ı̂nchidere o funcţie
0
: P −→ P

cu următoarele proprietăţi:

1. extensivitate: (∀p ∈ P ) p ≤ p0 ,

2. idempotenţă: (∀p ∈ P ) p0 = p00 ,

3. monotonie: (∀p, q ∈ P ) p ≤ q =⇒ p0 ≤ q 0 .

Se numeşte familie Moore o submulţime M ⊂ P astfel ı̂ncât mulţimea {m ∈ M | p ≤ m} are prim element ∀p ∈ P .

Teorema 2.0.1 Fiind dat un operator de ı̂nchidere, se poate construi o familie Moore cu ajutorul lui. Fiind dată o familie
Moore, se poate găsi cu ajutorul ei un operator de ı̂nchidere. Mai mult, construcţiile anterioare sunt inverse una alteia.

Demonstraţia include patru etape.


1) Asociem fiecărui operator de ı̂nchidere o familie Moore.
Definim M = {p ∈ P | p = p0 }. Pentru orice p ∈ P mulţimea {m ∈ M | p ≤ m} are, evident, ca prim element pe p 0 (p ≤ p0 şi
pentru orice m din mulţime p0 ≤ m0 = m).
2) Asociem fiecărei familii Moore un operator de ı̂nchidere.
Pentru orice p ∈ P luăm p0 ca fiind cel mai mic element al mulţimii {m ∈ M | p ≤ m}. Evident p ≤ p 0 deci şi p0 ≤ p00 . Cum
p00 este cel mai mic element din mulţimea {m ∈ M | p0 ≤ m}, cum p0 aparţine acestei mulţimi (p0 ∈ M ) rezultă p00 ≤ p0 deci
p0 = p00 . Dacă p ≤ q cum q 0 este cel mai mic element din {m ∈ M | q ≤ m} avem că

q 0 ∈ {m ∈ M | p ≤ m} deci p0 ≤ q 0 .

3) Fie 0 un operator de ı̂nchidere, M familia Moore asociată lui 0 şi • operatorul de ı̂nchidere asociat familiei Moore M.
Demonstrăm pentru orice p ∈ P că p0 = p• .
p• este cel mai mic element din {m ∈ M | p ≤ m} = {m ∈ M | p ≤ m = m0 } 3 p0 deci p• ≤ p0 . Pentru orice m ∈ M , dacă
p ≤ m atunci p0 ≤ m0 = m deci p0 ≤ p• . Prin urmare p0 = p• .
4) Fie M o familie Moore, 0 operatorul de ı̂nchidere asociat lui M şi M 0 familia Moore asociată lui 0 . Probăm că M = M 0 .
Arătăm pentru orice p ∈ P că p ∈ M dacă şi numai dacă p ∈ M 0 .
Fie p ∈ M 0 = {m ∈ P | m = m0 }. Rezultă p0 ∈ M deci p ∈ M . Dacă p ∈ M atunci p este cel mai mic element din
mulţimea {m ∈ M | p ≤ m} deci p = p0 adică p ∈ M 0 . 2

Propoziţia 2.0.1 Într-o latice completă L, M este familie Moore dacă şi numai dacă pentru orice A ⊆ M, inf A ∈ M .

Demonstraţie.
Dacă M este familie Moore atunci inf A ≤ (inf A)0 . Dacă a ∈ A atunci inf A ≤ a de unde (inf A)0 ≤ a = a0 (deoarece
a ∈ M ). Aşadar (inf A)0 este minorant pentru A, prin urmare (inf A)0 ≤ inf A. Deci inf A este element ı̂nchis şi inf A ∈ M .
Pentru cealaltă implicaţie, fie p ∈ L şi notăm B = {m ∈ M | p ≤ m}. Cum, din ipoteză, inf B ∈ M deoarece p ≤ inf B
rezultă că inf B ∈ B este primul element al mulţimii B. 2