Combinatorica.

1 Configuratii combinatoriale
Teorema 1 Fie X si Y doua multimi nevide (nu neaparat finite). Pentru orice
functie f : X Y , exista multimile X
e si Ye si functiile i : Ye Y injectiva,
r : X Y bijectiva si q : X X surjectiva astfel ncat urmatoarea diagrama
e e e
este comutativa:
f
X Y
q i (1)
r
X Y
e e
ceea ce nseamna ca f = i r q.

Demonstratie. Pe multimea X se introduce relatia , definita prin: x1 x2

daca f (x1 ) = f (x2 ). Relatia astfel definita este o relatie de echivalenta. Vom nota
cu [x] clasa de echivalenta a elementului x X si cu X e = X/ multimea claselor
de echivalenta. Aplicatia de proiectie q : X X, e q(x) = [x] = {x0 X, f (x0 ) =
f (x)} = f 1 (f (x)) este surjectiva. Consideram Ye = {y Y, x X a.i. y =
f (x)} = Im f si i : Ye Y aplicatia de incluziune, care este injectiva. Definim
r:X e Ye prin r([x]) = f (x). Este imediat ca r este bijectiva si ca digrama (1)
este comutativa.
Oservatie Daca toate clasele de echivalenta sunt cardinal ecvivalente |[x]| = k
si |X| = n atunci | Im f | = |Ye | = n/k. Un exemplu de astfel de situatie se obtine n
cazul cand f : X Y este morfism de grupuri, atunci [x] este cardinal echivalenta
cu [e] = Ker f si X/ Ker f este cardinal echivalenta cu Im f . Daca n plus ordinul
lui X este finit atunci ordinul lui Ker f divide ordinul grupului X (Teorema lui
Lagrange) si | Im f | = |X|/| Ker f |.
In continuare vom presupune ca multimile X si Y sunt finite si notam |X| = n,
|Y | = m. Pentru o functie f : X Y avem urmatoarele proprietati:

i) |X| |X|
e = |Ye | |Y |; n |X|
e = |Ye | m;

1
 ii) Functia f este injectiva daca si numai daca |X|
e = |X| = n; ceea ce este
echivalent cu a spune ca fiecare clasa de echivalenta [x] contine un singur
element, n plus, |X| |Y | (n m), f = i r (f este incluziunea canonica
pana la compunerea cu o bijectie la dreapta).

iii) Functia f este surjectiva daca si numai daca |Ye | = |Y | = m, n plus |X| |Y |
(n m), f = r q (f este proiectia canonica pana la compunerea cu o bijectie
la stanga).

iv) Functia f este bijectiva daca si numai daca |X|

e = |X| = |Y | echivalent cu
|X| = |Y | = |Ye |, f = r.
In cadrul urmatoarelor sectiuni vom determina pentru doua multime finite X si
Y , numarul functiilor f : X Y , care satisfac un set dat de conditii.

1.1 Aranj
ari cu repetitie
Prezentam mai ntai cateva interpretari ale functiilor, utile n diverse procese de
numarare.
1. Unei functii f : X = {x1 , x2 , ..., xn } Y = {y1 , y2 , ..., ym } i corespunde o
aranjare a elementelor x1 , ..., xn ale multimii X n casutele y1 , ..., ym ale multimii
Y . Astfel elementele echivalente din multimea X (functia q : X X e grupeaza
elementele lui X n clase de echivalenta) sunt repartizate n casutele multimii Y de
functia i r : [x] Xe y = f (x) Y .
Exemplu Fie functia f : {x1 , x2 , x3 , x4 , x5 } {y1 , y2 , y3 , y4 }, definita prin f (x1 ) =
f (x2 ) = y1 , f (x3 ) = y2 si f (x4 ) = f (x5 ) = y4 . Aceasta nseamna ca x1 x2
si x4 x5 . Spatiul factor este dat de X/ = X e = {{x1 , x2 }, {x3 }, {x4 , x5 }} si
Ye = {y1 , y2 , y4 }. Aranjarea corespunzatoare functiei f este data de

x1 x2 x3 |{z} x4 x5
|{z} |{z} |{z}
y1 y2 y3 y4

Reciproc, oricarei aranjari a celor n elemente x1 , x2 , ..., xn ale multimii X n cele m

casute y1 , y2 , ..., ym ale multimii Y i corespunde o functie f : X Y . Obtinem
astfel o corespondenta biunivoca ntre multimea functiilor f : X Y si multimea
aranjarilor elementelor multimii X n casutele multimii Y . In acest mod o functie
se va numi aranjare cu repetitie (casuta se repeta, adica o folosesc de oricate ori
vreau pentru a pune n ea elemente din X, ordinea obiectelor dintr-o casuta nu
conteza).

2
2. Unei functii f : X = {x1 , x2 , ..., xn } Y = {y1 , y2 , ..., ym } i putem asocia
secventa (n-upla) f (x1 )f (x2 ) f (xn ) pe care o numim cuvant de lungime n for-
mat cu literele alfabetului Y (ordinea literelor este esentiala n scrierea cuvantului).
Reciproc pentru orice cuvat de lungime n: yi1 yi2 yin format cu cele m-litere ale
alfabetului Y i corespunde o functie f : X Y , definita prin f (xj ) = yij , j = 1, n.
Obtinem astfel o noua corespondenta biunivoca ntre multimea functiilor de la X la
Y si multimea cunvintelor cu n-litere care se pot forma folosind alfabetul Y care are
m litere. Cuvantul corespunzator functiei din exemplul precedent este y1 y1 y2 y4 y4 .

Propozitia 1 Numarul functiilor f : X Y este egal cu mn .

Demonstratie. Vom nota F(X, Y ) = {f : X Y } = Y X si cu F(n, m) =

|F(X, Y )|. Vom determina mai ntai o relatie de recurenta ntre F(n, m) si F(n
1, m) = |F(X \ {x0 }, Y )|, pentru un x0 X fixat.
Fie x0 X fixat. Pe multimea F(X, Y ) definim relatia prin f g daca
f (x) = g(x), x 6= x0 , ceea ce este echivalent cu f |X{x0 } = g|X{x0 } . Relatia este
o relatie de echivalenta. Pentru f F(X, Y ) fixat avem ca g [f ] daca si numai
daca g difera de f cel mult prin g(x0 ) Y . Obtinem astfel ca o clasa de echivalenta
[f ] are exact m = |Y | elemente. Demonstram acum ca F(X, Y )/ si F(X {x0 }, Y )
sunt cardinal echivalente. Consideram F : F(X, Y )/ F(X {x0 }, Y ), definita
prin F ([f ]) = f |X{x0 } . Aplicatia F este bine definita si se demonstreaza imediat
ca este o bijectie. Aceasta nseamna ca

F(n, m)
F(n 1, m) = |F(X {x0 }, Y )| = |F(X, Y )/ | = .
m
Avem deci ca F(n, m) = m F(n 1, m) = = mn1 F(1, m) = mn1 m = mn .
Am folosit ca F(1, m) = m, ceea ce nseamna ca numarul functiilor care se pot defini
de la o multime cu un element {x} la o multime cu m elemente {y1 , y2 , ..., ym } este
m.

Exercitiul 1 1) Determinati cardinalul multimii M2 (Z3 ).

2) Cate numere de doua cifre n baza 3 se pot scrie?

3) Cate cuvinte cu 2 litere pot forma folosind literele a, b, c?

cate moduri pot distribui 3 carti pe 2 rafturi?
4) In

Observatie Folosind interpretarile ale notiunii de functie prezentate la nceputul

acestei sectiuni obtinem urmatoarele interpretari pentru numarul F(n, m).

3
 1) F(n, m) = mn reprezinta numarul modurilor distincte de a distribui n obiecte
n m casute, deoarece am m posibilitati de a alege casuta n care sa pun oricare din
cele n obiecte.
2) F(n, m) = mn reprezinta numarul cuvintelor de lungime n formate cu cele
m litere ale alfabetului Y , deoarece am m posibilitati n a alege oricare din cele n
litere ale cuvantului.
3) Multimea F(X, Y ) este cardinal echivalenta cu produsul cartezian Y
Y (de n ori) deoarece orice functie f : X Y este unic determinata de n-upla
(f (x1 ), ..., f (xn )) Y Y . In consecinta F(n, m) = |Y Y | = mn .

1.2 Aranj
ari f
ar
a repetitie
Vom determina acum numarul modurilor n care putem repartiza n obiecte distincte
n m casute distincte, astfel ncat fiecare casuta contine cel mult un obiect (cu alte
cuvinte fiecare casuta este folosita cel mult o data). Acest numar este egal cu
numarul modurilor n care putem aranja (ordona) n din cele m casute. In mod
necesar numarul de casute, m, este mai mare sau egal cu numarul de obiecte, n.
Aceasta nseamna ca n m.
Propozitia 2 Numarul functiilor injective f : X Y este egal cu
Anm = [m]n = m(m 1)(m 2) (m n + 1).
Demonstratie. Vom nota A(X, Y ) = {f : X Y, f injectiva}. Pentru |X| > |Y |
avem A(X, Y ) = si Anm = 0. Presupunem n m si fixez x0 X. Definim
relatia pe A(X, Y ) definita prin f g daca f |X{x0 } = g|X{x0 } . Relatia este o
relatie de echivalenta. Dorim sa aflam numarul elementelor unei clase de echivalenta
[f ] A(X, Y )/ . Fie g [f ], ceea ce nseamna ca pentru x 6= x0 avem g(x) = f (x)
si cum f si g sunt injective g(x0 ) Y f (X {x0 }). Aceasta nseamna ca aplicatia
g [f ] este bine definita si injectiva daca si numai daca g(x0 ) este unul din cele
m n + 1 elemente ale multimii Y f (X {x0 }). In consecinta fiecare clasa de
echivalenta din A(X, Y )/ are m n + 1 elemente, ceea ce implica
Anm
|A(X, Y )/ | = .
mn+1
Multimile A(X, Y )/ si A(X {x0 }, Y ) sunt cardinal echivalente deoarece aplicatia
F : A(X, Y )/ A(X {x0 }, Y ), F ([f ]) = f |X{x0 }
este o bijectie. Se obtine astfel
Anm n1
= |A(X, Y )/ | = |A(X {x0 }, Y )| = Am ,
mn+1

4
de unde avem Anm = (m n + 1) Amn1
= (m n + 1)(m n + 2) (m 1)m,
1
deoarece Am = m. Am demonstrat deci ca

0, m<n
Anm = m!
, mn
(m n)!

Vom citi numarul Anm aranjamente de m luate cate n.

Observatie. Numarul Anm reprezinta:

i) numarul cuvintelor de lungime n formate cu litere diferite ale alfabetului Y ,

care contine m litere;

ii) numarul modurilor de a distribui n obiecte (distincte) n m casute astfel ncat

fiecare casuta sa contina cel mult un obiect;

iii) numarul submultimilor ordonate cu n elemente (n m) care se pot forma cu

elementele multimii Y , |Y | = m.

Observatie Propozitia 2 se poate demonstra folosind interpretarea unei functii

f : {x1 , ..., xn } {y1 , ..., ym } ca un cuvant de lungime n cu litere din alfabetul
{y1 , ..., ym }. Astfel numarul cuvintelor de lungime n formate cu litere distincte din
multimea Y cu m elemente este egal cu m (m 1) (m n + 1) = [m]n , deoarece
prima litera a cuvantului poate fi aleasa n m moduri diferite din Y , a doua litera
poate fi aleasa n m 1 moduri, ..., a n-a litera dintre cele m n + 1 litere ramase
n m n + 1 moduri.

Exercitiul 2 1) Determinati cardinalul multimii {A = (aij ) M2 (Z3 ), aij 6=

akl pentru (i, j) 6= (k, l)}.

2) Cate numere cu doua cifre distincte n baza 3 se pot scrie?

3) Cate cuvinte cu 3 litere distincte pot forma folosind literele a, b, c, d?

1.3 Permut
ari
In cadrul acestei sectiuni, vom determina numarul modurilor n care pot fi permutate
elementele unei multimi date.

Propozitia 3 Numarul functiilor bijective f : X Y este 0, daca |X| =

6 |Y | si
este n!, daca |X| = |Y | = n.

5
Demonstratie. Vom nota cu P(X, Y ) = {f : X Y, f bijectie}. Pentru |X| = 6
|Y | avem P(X, Y ) = si deci |P(X, Y )| = 0. Sa presupunem |X| = |Y | = n si sa
notam Pn = |P(X, Y )|. Deoarece pentru |X| = |Y | = n avem ca f : X Y este
injectiva daca si numai daca f este bijectiva obtinem |P(X, Y )| = |A(X, Y )| ceea
ce nseamna ca Pn = Ann = n (n 1) 2 1 = n!.
Daca X este o multime nevida avand n elemente atunci Pn = |P(X, X)| = n!.
Se mai foloseste notatia S(X) = P(X, X) pentru multimea substitutiilor lui X.
Pn reprezinta numarul modurilor n care poate fi ordonata o multime data X
avand n elemente. Convenim ca P0 = 1, altfel spus 0! = 1.

1.4 Aranj
ari ordonate n c
asute
Sa consideram multimea X = {x1 , x2 , , xn } ale carei elemente trebuiesc aranjate
n casute din multimea Y = {y1 , y2 , ..., ym }. Fiecare casuta poate contine oricate
obiecte din X, nsa schimband ordinea obiectelor dintr-o casuta se obtine o aranjare
diferita.

Propozitia 4 Numarul de aranjari ordonate a n obiecte n m casute este

[m]n = m(m + 1) (m + n 1).

Demonstratie. Fie T (n, m) numarul modurilor n care putem aranja ordonat cele
n obiecte ale multimii X n cele m casute ale multimii Y . Dorim sa determinam o
relatie de recurenta ntre T (n, m) si T (n1, m). Presupunem ca am aranjat ordonat
n 1 obiecte n cele m casute n felul urmator:

xi 1 x i k | | xj 1 xj l .
| {z } | {z }
y1 ym

Casutele sunt separate printr-o bara verticala (avem m1 astfel de bare). Avem deci
ca o aranjare ordonata a celor n1 obiecte n cele m casute este perfect determinata
de (n 1) + (m 1) simboluri. Al n-lea obiect din multimea X poate fi adaugat unei
astfel de aranjari n (n + m 2) + 1 moduri diferite. Aceasta nseamna ca T (n, m) =
(m+n1)T (n1, m). Deoarece T (1, m) = m, adica un obiect poate fi asezat ordonat
n m casute n m moduri diferite se obtine T (n, m) = (m + n 1)T (n 1, m) =
(m + n 1)(m + n 2)T (n 2, m) = = (m + n 1) (m + 1)T (1, m) = [m]n .

cate moduri pot aseza 3 carti pe 2 rafturi?

Exercitiul 3 In

6
1.5 Combin
ari
Fie X = {x1 , x2 , ..., xn } si Y = {y1 , y2 , ..., ym } doua multimi finite. Deoarece
multimile sunt finite putem considera o relatie de ordine pe fiecare din cele doua
multimi. Putem presupune x1 < x2 < < xn si y1 < y2 < < ym . Vom
determina numarul functiilor strict crescatoare care se pot defini pe multimea X cu
valori n multimea Y .
Observatie. Daca A si B sunt doua multimi finite, cardinal echivalente si total
ordonate atunci exista o singura functie strict crescatoare f : A B.

Propozitia 5 Numarul functiilor strict crescatoare f : X Y este egal cu

 
n m [m]n m!
Cm = = = .
n n! n!(m n)!

Demonstratie. Vom nota C(X, Y ) = {f : X Y, f strict crescatoare}. Deoarece

orice functie strict monotona este injectiva avem C(X, Y ) A(X, Y ). Cum pentru
n > m avem A(X, Y ) = obtinem C(X, Y ) = si deci Cm n
= 0. In continuare
presupunem n m. Pe multimea A(X, Y ) definim relatia prin f g daca
f (X) = g(X). Relatia este o relatie de echivalenta pe A(X, Y ). Pentru o aplicatie
f A(X, Y ) fixata, numarul aplicatiilor g f este egal cu numarul bijectiilor de la
X la f (X), deci este egal cu P(X, f (X)) = Pn = n!. Cum orice clasa de echivalenta
are n! elemente obtinem
Anm m!
|A(X, Y )/ | = = .
n! n!(m n)!

Vom demonstra acum ca multimile A(X, Y )/ si C(X, Y ) sunt cardinal echivalente.

Pentru fiecare clasa [f ] A(X, Y )/ , conform observatiei precedente, exista o unica
functie crescatoare de la X la f (X). Presupunem ca aceasta este chiar f , deci
alegem pentru fiecare clasa, drept reprezentant, unica functie crescatoare din clasa
respectiva. Definim F : A(X, Y )/ C(X, Y ) prin F ([f ]) = f . Aplicatia F este
o bijectie si deci
 
m n m!
= Cm = |C(X, Y )| = |A(X, Y )/ | = .
n n!(m n)!
n
Numarul Cm se citeste combinari de m luate cate n.
n
Observatie. Numarul de combinari de m elemente luate cate n, Cm , reprezinta:

i) numarul de submultimi cu n elemente ale unei multimi cu m elemente;

7
 ii) numarul cuvintelor strict crescatoare de lungime n care se pot forma cu m
simboluri;
iii) numarul cuvintelor de lungime m formate cu doua litere, n care o litera este
folosita de n ori iar cealalta de m n ori;
iv) numarul de aranjari a m-obiecte identice n doua casute distincte astfel ncat
o casuta contine n obiecte si cealalta contine m n obiecte;
v) (geometric) numarul drumurilor minimale care unesc O(0, 0) cu C(n, m n)
(un drum este o linie franta formata doar din segmente orizontale sau verticale,
avand extremitatile puncte de coordonate ntregi).
Exemplul 1 Determinati numarul modurilor distincte n care un numar natural m
se poate scrie ca o suma de n numere naturale nenule: m = u1 + u2 + + un ; doua
sume difera prin natura termenilor sau ordinea lor.
Demonstratie. Pentru fiecare descompunere a lui m ca o suma de n numere
p
X
naturale m = u1 + u2 + + un consideram sumele partiale sp = uk , p
k=1
{1, 2, ..., n 1}. Am obtinut astfel un cuvant strict crescator de lungime n 1,
0 < s1 < s2 < < sn1 < m. Reciproc orice cuvant strict crescator de lungime
n 1, 0 < s1 < s2 < < sn1 < m, determina o scriere a numarului m ca suma
m = u1 + u2 + + un , ui = si si1 , un = m sn1 si u1 = s1 . Se obtine
astfel ca numarul modurilor n care un numar natural m se poate scrie ca o suma
de n numere naturale nenule este egal cu numarul cuvintelor strict crescatoare de
lungime n 1, formate cu litere din multimea {1, ..., m 1} avand m 1 elemente.
n1 [m 1]n1 (m 1)!
Acesta din urma este Cm1 = = .
(n 1)! (m n + 2)!(n 1)!
n
Propriet ati ale numerelor Cm :
n mn
i) Cm = Cm (formula combinarilor complementare);
0 1 m
ii) Cm +Cm + +Cm = 2m (numarul submultimilor unei multimi cu m elemente);
n n+1 n+1
iii) Cm + Cm = Cm+1 .
Triunghiul lui Pascal:
C0k , k=0: 1
C1k , k = 0, 1 : 1 1
C2k , k = 0, 2 : 1 2 1
C3k , k = 0, 3 : 1 3 3 1
C4k , k = 0, 4 : 1 4 6 6 1
C5k , k = 0, 5 : 1 5 10 10 5 1

8
Propozitia 6 (Binomul lui Newton) Are loc formula binomului lui Newton:
n
X
(a + b)n = Cnk ank bk .
k=0

Demonstratie. Demonstratia se face prin inductie dupa n. Pentru etapa inductiva

se foloseste formula de recurenta de la proprietatea iii) enuntata anterior.

Propozitia 7 Numarul de aranjari ale obiectelor unei multimi X = {x1 , x2 , ..., xn }

n casutele y1 , y2 , ..., ym astfel ncat casuta yi sa contina ni obiecte (i {1, 2, ..., m}
si n1 + n2 + nm = n) este egal cu:
 
n n!
:= .
n1 nm n1 !n2 ! nm !

Demonstratie. Cele n1 obiecte din casuta y1 pot fi alese n Cnn1 moduri diferite,
n2
din cele n n1 obiecte ramase putem alege cele n2 obiecte ale casutei y2 n Cnn 1
moduri. Numarul cautat este atunci:
 
n1 n2 n3 nm n! n
Cn Cnn1 Cnn1 n2 Cnm = = .
n1 ! nm ! n1 n2 nm

 
n
Observatie Numerele se numesc numere multinomiale, general-
n1 n2 nm
izeaza combinarile si apar n formula multinomului:
 
X n
n
(a1 + a2 + + am ) = an1 1 anmm .
n1 n2 nm
n1 ++nm =n

Aceste numar reprezinta numarul cuvintelor de lungime n formate cu m litere, fiecare

litera apare de ni ori, i {1, 2, ..., m}, n1 + + nm = n.

Exercitiul 4 Determinati numarul cuvintelor distincte care se pot forma permutand

literele cuvantului missisippi.

1.6 Combin
ari cu repetitie
Fie Y = {y1 , ..., ym } o multime ordonata astfel ncat y1 < y2 < < ym . Un cuvant
de lungime n format cu litere din Y si notat yi1 yin se numeste crescator (strict
crescator) daca yi1 yi2 yin (respectiv yi1 < yi2 < < yin ).

9
Exemplul 2 Fie Y = {a, b, c} cu a < b < c. Exista 6 cuvinte crescatoare cu 2
litere din alfabetul Y : aa, ab, ac, bb, bc, cc. Exista doar C32 = C31 = 3 cuvinte strict
crescatoare de doua litere din alfabetul Y : ab, bc, ac.

Propozitia 8 Numarul cuvintelor crescatoare de lungime n, formate cu m sim-

boluri, este egal cu
[m]n m (m + 1) (m + n 1) (m + n 1)! n
= = = Cm+n1 .
n! 1 2n (m 1)!n!
Demonstratie. Conform Propozitiei 4 avem ca numarul de aranjari ordonate a
n obiecte x1 , ..., xn n m casutele y1 , ..., ym este [m]n . Fiecarei astfel de aranjari i
punem n corespondenta un cuvant crescator: daca n casuta yi sunt pi obiecte din
multimea {x1 , x2 , ..., xn } atunci contributia acestei casute la cuvantul crescator va
fi yi yi . Daca pi = 0 atunci litera yi nu apare n cuvant. Obtinem cuvantul
| {z }
pi ori

y1 y1 ym ym ,
| {z } | {z }
p1 ori pm ori

cu p1 + pm = n.
Oservatie Numarul cuvintelor crescatoare de lungime n, formate cu m simboluri
este egal cu numarul cuvintelor strict crescatoare de lungime n, formate cu m+n1
simboluri (??).
Exemplu Sa consideram urmatoarea aranjare a obiectelor x1 , ..., x8 n casutele or-
donate y1 , ..., y5 :
x4 | x3 x5 x6 | x2 x8 | | x1 x7 .
y1 y2 y3 y4 y5

Acestei aranjari i corespunde cuvantul crescator y1 y2 y2 y2 y3 y3 y5 y5 . Observam ca o

permutare a obiectelor x1 , x2 , ..., x8 da acelasi cuvant crescator.
Ordinea si natura obiectelor din fiecare casuta nu influenteaza cuvantul format.
Aceasta nseamna ca orice npermutare a celor n obiecte da acelasi cuvant. Obtinem
ca numarul cautat este [m]
n!
. Acest numar se numeste combinari cu repetitie a m
obiecte luate cat n.

Exemplul 3 (Moivre) Determinati numarul modurilor n care un numar natural

m se poate scrie ca o suma de n numere naturale m = u1 + u2 + + un , doua sume
difera prin natura termenilor sau ordinea lor.

Demonstratie. Pentru fiecare descompunere a lui m ca o suma de n numere

p
X
naturale m = u1 + u2 + + un consideram sumele partiale sp = uk . Am obtinut
k=1

10
astfel un cuvant crescator de lungime n 1, 0 s1 s2 sn1 m.
Reciproc orice cuvant crescator 0 s1 s2 sn1 m determina o scriere
a numarului m ca suma m = u1 + u2 + + un , ui = si si1 , un = m sn1 si
u1 = s1 . Se obtine astfel ca numarul modurilor n care un numar natural m se poate
scrie ca o suma de n numere naturale este egal cu numarul cuvintelor crescatoare de
lungime n 1, formate cu litere din multimea {0, 1, ..., m} avand m + 1 elemente.
[m + 1]n1 (m + n 1)!
Acesta din urma este = .
(n 1)! m!(n 1)!
Observatie Daca presupunem ca multimea X = {x1 , x2 , ..., xn } este ordonata (x1 <
n
x2 < < xn ) atunci [m]
n!
reprezinta numarul functiilor crescatoare de la X la Y .

2 Principiul includerii si al excluderii

In aceasta sectiune vom considera X o multime finita, presupunem |X| = n. Ob-
servam ca daca A, B X astfel ncat A B = atunci |A B| = |A| + |B|. Daca
A B atunci |B A| = |B| |A|, n particular pentru orice submultime A X
avem |X A| = |X| |A|. In plus daca A1 , A2 , ..., Ak sunt submultimi ale lui X,
disjuncte doua cate doua, atunci

|A1 A2 Ak | = |A1 | + |A2 | + + |Ak |.

In continuare ne propunem sa determinam numarul de elemente ale reuniunii
unei familii arbitrare de submultimi ale multimii X.

Teorema 2 (Principiul includerii si al excluderii - PIE) Fie Ai , i I, o familie de

submultimi al lui X. Are loc relatia
X
| iI Ai | = (1)|J|+1 | jJ Aj |. (2)
JI

Daca I = {1, 2, ..., k} putem rescrie relatia (2) n urmatoarea forma echivalenta:
k
X X
| ki=1 Ai | = |Ai | |Ai Aj | + + (1)k+1 | ki=1 Ai |. (3)
i=1 1i<jk

Demonstratie. Vom demonstra relatia (3) prin inductie dupa k. Pentru k = 2

avem |AB| = |A|+|B||AB|. Aceasta relatie este adevarata, deoarece AB se
poate scrie ca reuniunea urmatoarelor trei submultimi disjuncte AAB, B AB
si A B.

11
 Presupunem ca relatia (3) este adevarata pentru un numar k 1. Avem atunci,

| ki=1 Ai | = |(k1 k1 k1
i=1 Ai ) Ak | = | i=1 Ai | + |Ak | | i=1 (Ai Ak )|
k
X X
= |Ai | |Ai Aj | + + (1)k | k1
i=1 Ai |
i=1 1i<jk1
k1
X X
|Ai Ak | + |Ai Aj Ak | + + (1)k+1 |(k1
i=1 Ai ) Ak |.
i=1 1i<jk1

Regrupand termenii din membrul drept al egalitatii precedente obtinem relatia (3).

Teorema 3 (Formula duala a principiului includerii si al excluderii - PIED) Fie

Ai , i I o familie de submultimi ale lui X. Are loc relatia
X
| iI Ai | = (1)|J|+1 | jJ Aj |. (4)
JI

Daca I = {1, 2, ..., k} putem rescrie relatia (4) n urmatoarea forma echivalenta:
k
X X
| ki=1 Ai | = |Ai | |Ai Aj | + + (1)k+1 | ki=1 Ai |. (5)
i=1 1i<jk

Demonstratie. Se poate demonstra prin inductie dupa k, asemanator cu demontratia

precedenta. O alta demonstratie face apel la formulele lui De Morgan:

iI Ai = X iI (X Ai ) si iI Ai = X iI (X Ai ). (6)

Folosind relatiile (6) si (2) avem:

X
| iI Ai | = |X| | iI (X Ai )| = |X| (1)|J|+1 | iJ (X Ai )|
JI
X
= |X| (1)|J|+1 (|X| | iJ Ai |) = |X|(1 Ck1 + Ck2 + (1)k Ckk )
JI
X X
+ (1)|J|+1 | iJ Ai | = (1)|J|+1 | iJ Ai |.
JI JI

Pentru ultima egalitate am folosit Ck0 Ck1 + + (1)k Ckk = (1 1)k = 0.

12
Teorema 4 (Teorema lui Sylvester) Fie Ai X, i I, |I| = q, o familie de
submultimi ale lui X. Numarul elementelor multimii X care nu apartin nici uneia
dintre multimile Ai este egal cu:
X
Mq0 = |X| + (1)|J| | iJ Ai |. (7)
JI

Demonstratie. Este evident ca Mq0 = | iI (X Ai )|. Folosind formulele lui De

Morgan (6) si relatia (2) avem:
X
Mq0 = |X iI Ai | = |X| | iI Ai | = |X| (1)|J|+1 | jJ Aj |
JI
X
|J|
= |X| + (1) | iJ Ai |
JI

Teorema 5 (Teorema ciurului) Fie Ai X, i I = {1, 2, ..., q} o familie de

submultimi ale lui X. Numarul elementelor multimii X care apartin la p dintre
multimile Ai este egal cu:
q
X X
Mqp = (1)kp Ckp | iJ Ai |. (8)
k=p JI,|J|=k

Demonstratie. Fie P I = {1, 2, ..., q} astfel ncat |P | = p, fixata. Numarul

elementelor care apartin tuturor multimilor Ai cu i P si nu apartin nici uneia din
multimile Aj cu j I \ P este:

|(iP Ai ) (jI\P Aj )|.

Multimea acestor elemente coincide nsa cu multimea elementelor care apartin multimii
iP Ai si nu apartin nici unei multimi Aj (iP Ai ) iP Ai pentru j I \ P .
Inseamna ca putem folosi formula lui Sylvester (Teorema 4), luand n locul lui X
pe iP Ai si n locul multimilor Aj pe Aj (iP Ai ) cu j I \ P . Conform cu (7)
avem:
X
|(iP Ai ) (jI\P Aj )| = | iP Ai | | iK Ai |+
P KI,|K|=p+1
X X (9)
| iK Ai | = (1)|K||P | | iK Ai |.
P K,|K|=p+2 P KI

13
Pentru a determina Mqp trebuie sa nsumam expresiile (9) dupa toate submultimile
P I cu |P | = p:
X X X
Mqp = |(iP Ai ) (jI\P Aj )| = (1)|K||P | | iK Ai | =
P I,|P |=p P K
X P I,|PX
|=p
|K||P |
(1) | iK Ai |.
KI,|K|p P K,|P |=p
(10)
Deoarece multimea de indici P K cu |P | = p si |K| = k poate fi aleasa n Ckp
moduri pentru fiecare alegere a lui K si deoarece | iK Ai | nu depinde de P , rezulta
ca q
X X
p
Mq = (1)kp Ckp | iK Ai |.
k=p KI,|K|=k

Functia lui Euler Pentru un numar natural n am notat cu (n) numarul nu-
merelor naturale mai mici decat n si prime cu n. Sa presupunem ca numarul n are
i
descompunere n factori primi distincti n = pi11 pi22 pqq . Vom nota cu Ai multimea
numerelor naturale mai mici decat n, care sunt multipli de pi . Deoarece pentru i 6= j
avem (pi , pj ) = 1 avem:
n n n
|Ai | = , |Ai Aj | = , |Ai Aj Ak | =
pi p i pj pi pj pk
In consecinta (n) este egal cu numarul elementelor multimii X = {1, 2, ..., n} care
nu apartin nici uneia din multimile Ai , i {1, 2, ..., q}. Acest numar este dat de
formula lui Sylvester (7):
q
X X X
(n) = n |Ai | + |Ai Aj | |Ai Aj Ak | + =
i=1 1i<jq 1i<j<kq
q
X n X n X n n
n + + + (1)q =
p
i=1 i
pp
1i<jq i j 1i<j<kq
pi pj p k p1 p 2 pq
    
1 1 1
n 1 1 1 .
p1 p2 pq
(11)
Num arul functiilor surjective Am vazut ca numarul functiilor injective de la o
multime cu n elemente la o multime cu m elemente este Anm .
Sa consideram multimile finite X = {x1 , x2 , ..., xn } si Y = {y1 , y2 , ..., ym } astfel
ncat n m. Vom determine numarul functiilor surjective de la X la Y . Pentru

14
fiecare i {1, 2, ..., m} vom nota cu Ai multimea functiilor de la X la Y pentru care
yi nu este imaginea nici unui element din X. Aceasta nseamna ca:

Ai = {f : X Y, yi
/ f (X)}.

Multimea functiilor surjective definite pe X cu valori n Y coincide cu multimea

functiilor care nu apartin nici uneia din multimile Ai . Numarul sn,m al acestor
functii este date de formula lui Sylvester (7):
m
X X X
n
sn,m = m |Ai |+ |Ai Aj | |Ai Aj Ak |+ +(1)m |m
i=1 Ai |.
i=1 1i<jm 1i<j<km

Deoarece Ai este egal cu numarul functiilor definite pe X cu valori n Y \ {yi }

abtinem |Ai | = (m 1)n , asemanator |Ai Aj | = (m 2)n pentru 1 i < j m si
n general
|Ai1 Ai2 Ail | = (m l)n ,
l
pentru 1 i1 < i2 < < il m. Putem elimina l elemente din Y n Cm moduri
si se obtine ca fiecare suma:
X
| iKAi |
K{1,2,...,m},|K|=l

l
contine Cm termeni egali cu (m l)n . Deoarece m
i=1 Ai = avem:

sn,m = mn Cm
1
(m 1)n + Cm
2
(m 2)n + (1)m1 Cm
m1
.

15