S, IRURI RECURENTE S, I FUNCT, II GENERATOARE

PROF. CĂTĂLIN NIT, ICĂ

Rezumat. În această lucrare vom vedea strânsa legătura dintre s, irurile recurente s, i funct, iile
generatoare ı̂n rezolvarea câtorva probleme. Această metodă mai este cunoscută ı̂n literatura
matematică legată de problem solving s, i sub denumirea de metoda dublei numărări.

1. Introducere
Obiectele matematice de care vrem să ne ocupăm sunt s, iruri de numere a1 , a2 , a3 , . . . .
Dacă un s, ir de numere este dat de o formulă explicită, care depinde de parametrul n, atunci
putem calcula cu us, urint, ă termenii s, irului. De exemplu, dacă s, irul an este dat de formula
explicită an = n3 + 2, atunci a3 = 33 + 2 = 29. Deci putem spune că ı̂nt, elegem bine s, irul cu
care lucrăm. Pentru multe s, iruri, definite ı̂n mod natural, este dificil de ı̂nt, eles structura lor
sau de găsit o formulă explicită. Un exemplu ar fi s, irul numerelor prime.
Un substitut al unei formule explicite pentru s, irul an este funct, ia sa generatoare
∞
X
A(x) = an x n ,
n=0

anume suma unei serii de puteri care are s, irul coeficient, ilor egal cu s, irul care ne interesează.
În multe cazuri suma seriei se poate calcula s, i formula pentru sumă este simplă.
Un exemplu ilustrativ este dat de s, irul lui Fibonacci. Formula de recurent, ă pentru acest
s, ir este dată de Fn+1 = Fn + Fn−1 , n ≥ 1, F0 = F1 = 1. Termenul Fn este egal cu coeficientul
lui xn ı̂n dezvoltarea funct, iei
x
A(x) =
1 − x − x2
ı̂n serie de puteri ı̂n jurul lui x = 0.
Cititorul se va ı̂ntreba care este avantajul folosirii acestei metode, care pare mai complicată
s, i mai put, in satisfăcătoare. Listăm mai jos câteva aplicat, ii ale funct, iilor generatoare. Unele
din aceste aplicat, ii vor fi ilustrate ı̂n sect, iunile următoare.
(1) Găsirea unei formule explicite pentru termenii s, irului.
(2) Găsirea unei formule recurente pentru termenii s, irului.
(3) Calcularea mediilor s, i altor caracteristici statistice ale s, irului.
(4) Găsirea unor formule asimptotice pentru termenii s, irului.
(5) Demonstrarea unor identităt, i combinatoriale.

0
Clasificarea AMS - Principal 05A15, Secundar 97D50
0
Cuvinte cheie: s, ir, funct, ii generatoare, rezolvare probleme, Fibonacci, combinatorică
Date: 1 octombrie 2012.
Articol prezentat la A XVI-a Conferint, ă anuală a SSMR - oct.2012.
1
2 PROF. CĂTĂLIN NIT, ICĂ

2. Câteva exemple
În această sect, iune demonstrăm cum metoda funct, iilor generatoare se poate folosi pentru
a găsi formule explicite pentru termenii unui s, ir dat de o relat, ie de recurent, ă.
Exemplul 1. Să se găsească o formulă explicită pentru s, irul recurent:
(1) an+1 = 2an + 1, n ≥ 0, a0 = 0.
Solut, ie Pentru ı̂nceput, calculăm termenii s, irului an pentru valori mici ale lui n:
a1 = 1, a2 = 3, a3 = 7, a4 = 15, a5 = 31, . . .
Observăm că termenii sunt dat, i de formula an = 2n − 1. Această formulă explicită se poate
demonstra us, or prin induct, ie.
Să considerăm acum funct, ia generatoare A(x) = ∞ n
P
n=0 an x care ne va ajuta să descoperim
din nou formula explicită a s, irului an . Pentru a afla A(x), ı̂nmult, im cu xn , n ≥ 0, ambii
membrii ai ecuat, iei (1) s, i apoi adunăm membru cu membru:
X∞ ∞
X X∞
n n
(2) an+1 x = 2 an x + xn .
n=0 n=0 n=0

Prima sumă din membrul drept este A(x), iar a doua sumă este o serie geometrică care
1
pentru |x| < 1 are suma 1−x . Analizăm acum suma din membrul stâng:
∞ ∞
X 1X
an+1 xn = an+1 xn+1 =
n=0
x n=0
∞
1X 1
an xn = A(x),
x n=0 x
unde am folosit a0 = 0.
Formula (2) devine:
1 1
A(x) = 2A(x) + ,
x 1−x
de unde rezultă us, or că
x
A(x) = .
(1 − x)(1 − 2x)
Pentru a redescoperi formula generală a s, irului an , dezvoltăm funct, ia generatoare A(x) ı̂n
serie de puteri ı̂n jurul lui zero:
x 2 1
A(x) = = x( − )=
(1 − x)(1 − 2x) 1 − 2x 1 − x
= x[2(1 + (2x)1 + (2x)2 + (2x)3 + . . . ) − (1 + x + x2 + x3 + . . . )] =
= (2x + 22 x2 + 23 x3 + 24 x4 + . . . ) − (x + x2 + x3 + x4 + . . . ) =
= (2 − 1)x + (22 − 1)x2 + (23 − 1)x3 + (24 − 1)x4 + . . . ,
Rezultă din nou că an = 2n − 1.

Exemplul 2. Să se găsească formula explicită a s, irului recurent:
(3) an+1 = 2an + n, n ≥ 0, a0 = 1.
 S, IRURI RECURENTE S, I FUNCT, II GENERATOARE 3

Solut, ie Considerăm funct, ia generatoare A(x) = ∞ n

P
n=0 an x care ne va ajuta să descoperim
formula explicită a s, irului an . Pentru a afla A(x), ı̂nmult, im cu xn , n ≥ 0, ambii membrii ai
ecuat, iei (3) s, i apoi adunăm membru cu membru:
X ∞ X∞ X∞
(4) an+1 xn = 2 an x n + nxn .
n=0 n=0 n=0

Prima sumă din membrul drept este A(x). Procedând ca mai sus rezultă us, or că suma
din membrul stâng este
1
(A(x) − 1),
x
unde am folosit a0 = 1.
Reamintim că derivând termen cu termen seria de puteri
1
1 + x + x 2 + x3 + x4 + · · · = , |x| < 1,
1−x
obt, inem formula:
1
(5) 1 + 2x + 3x2 + 4x3 + · · · = , |x| < 1.
(1 − x)2
Analizăm acum a doua sumă din membrul drept al ecuat, iei (4).
∞
X
nxn = x + 2x2 + 3x3 + 4x4 + · · · =
n=0
= (1 + 2x + 3x2 + 4x3 + 5x4 + . . . ) − (1 + x + x2 + x3 + x4 + . . . ) =
1 1 x
= 2
− = .
(1 − x) 1−x (1 − x)2
Ecuat, ia (4) devine:
1 x
(A(x) − 1) = 2A(x) + ,
x (1 − x)2
de unde se deduce us, or că:
1 − 2x + 2x2
A(x) = .
(1 − 2x)(1 − x)2
Descompunerea lui A(x) ı̂n fract, ii simple este:
2 −1
A(x) = + .
1 − 2x (1 − x)2
Pentru a descoperi formula generală a s, irului an , dezvoltăm funct, ia generatoare A(x) ı̂n
serie de puteri ı̂n jurul lui zero:
2 −1
A(x) = + =
1 − 2x (1 − x)2
= 2(1 + (2x) + (2x)2 + (2x)3 + (2x)4 + . . . ) − (1 + 2x + 3x2 + 4x3 + . . . ) =
= (2 + 22 x + 23 x2 + 24 x3 + 25 x4 + . . . ) − (1 + 2x + 3x2 + 4x3 + 5x4 + . . . ) =
= (21 − 1) + (22 − 1 − 1)x + (23 − 2 − 1)x2 + (24 − 3 − 1)x3 + (25 − 4 − 1)x4 + . . . .
Rezultă că an = 2n+1 − n − 1.
4 PROF. CĂTĂLIN NIT, ICĂ

3. Metodă generală de rezolvare a relat, iilor recurente

În această sect, iune revedem metoda folosită ı̂n exemplele precedente. Presupunem dat
un s, ir recurent pentru care vrem să găsim o formulă explicită folosind metoda funct, iilor
recurente.
Pas, ii care trebuie urmat, i sunt următorii:
(1) Notat, i funct, ia generatoare prin A(x) s, i scriet, i formula ei ı̂n funct, ie de termenii s, irului
recurent:
X∞
A(x) = an x n .
n=0

(2) Înmult, it, i ambii membrii ai relat, iei de recurent, ă prin xn , n ≥ 0, s, i adunat, i membru
cu membru toate egalităt, ile obt, inute.
(3) Scriet, i ambii membrii ai ecuat, iei obt, inute ı̂n funct, ie de A(x).
(4) Rezolvat, i ecuat, ia pentru A(x).
(5) Dacă se dores, te o formulă explicită pentru an , ı̂ncercat, i să găsit, i această formulă prin
dezvoltarea funct, iei generatoare A(x) ı̂n serie de puteri. În particular, dacă A(x)
este o funct, ie rat, ională, o metodă convenabilă este de a descompune funct, ia A(x)
ı̂n fract, ii simple s, i de a scrie fiecare fract, ie simplă ca o serie de puteri folosind seria
geometrică.

4. Şirul lui Fibonacci

Exemplul 3. Să se găsească o formulă explicită pentru s, irul lui Fibonacci:

(6) Fn+1 = Fn + Fn−1 , n ≥ 1, F0 = 0, F1 = 1.

Solut, ie Considerăm funct, ia generatoare F (x) = ∞ n

P
n=0 Fn x . Înmult, im membru cu mem-
n
bru formula (6) prin x s, i adunăm toate formulele obt, inute:
∞
X ∞
X ∞
X
(7) Fn+1 xn = F n xn + Fn−1 xn .
n=0 n=0 n=0

Dacă scriem fiecare sumă care apare ı̂n (7) ı̂n funct, ie de F (x) obt, inem:
1
(F (x) − 1) = F (x) + xF (x),
x
din care rezultă:
x
F (x) = .
1 − x − x2
Pentru simplificarea notat, iei, notăm inversele solut, iile ecuat, iei pătratice 1 − x − x2 = 0
prin
√ √
1+ 5 1− 5
x1 = , x2 = .
2 2
 S, IRURI RECURENTE S, I FUNCT, II GENERATOARE 5

Avem
x x
2
= =
1−x−x (1 − x1 x)(1 − x2 x)
 
1 1 1
= · − =
x1 − x 2 1 − x1 x 1 − x 2 x
∞ ∞
!
1 X X
=√ (x1 x)n − (x2 x)n .
5 n=0 n=0
Identificând coeficientul lui xn obt, inem:
1
Fn = √ (xn1 − xn2 ), n ≥ 0.
5


5. O problemă de la olimpiada internat, ională

În această sect, iune prezentăm un exemplu de utilizare a metodei dublei numărări, folosind
o funct, ie generatoare de două variabile, pentru a rezolva o problemă de combinatorică data
la Olimpiada Internat, ională de Matematică.
Exemplul 4 (IMO 1995). Fie p un număr prim impar. Aflat, i câte submult, imi A ale mult, imii
M = {1, 2, 3, ..., 2p}
există astfel ca:
(1) A ⊂ M să aibă exact p elemente;
(2) suma tuturor elementelor din A să fie divizibilă cu p.
Solut, ie Avem de numărat două lucruri ı̂n acelas, i timp: câte elemente are mult, imea
A s, i care este suma elementelor din mult, imea A. Vom construi o funct, ie generatoare
de două variabile ca să ne ajute ı̂n acest demers:
f (t, x) = (t + x)(t + x2 )(t + x3 )...(t + x2p )
unde, ı̂n dezvoltarea acesteia, puterile lui t vor număra câte elemente are mult, imea A s, i
puterile lui x vor număra suma elementelor din complementara mult, imii A. Într-adevăr,
pentru a calcula un termen general tk xm , ı̂nmult, im k factori t, ce aparţin la k binoame din
produsul f (t, x) s, i apoi ı̂nmult, im puterile lui x care apar ı̂n binoamele rămase din f (t, x).
Deoarece suma elementelor lui M este divizibilă cu 2p, suma elementelor lui A va fi divizibilă
cu 2p dacă s, i numai dacă suma elementelor din complementara lui A va fi divizibilă cu 2p.
Fie a(k, m) coeficientul termenului tk xm din dezvoltarea lui f . Răspunsul la problemă se
reduce la calcularea sumei:
a(p, 0) + a(p, p) + a(p, 2p) + a(p, 3p) + · · · + α(2p, 0) + a(2p, p) + a(2p, 2p) + . . . .
Cum vom face acest lucru? Vom calcula suma
XX
S= f (t, x)
t∈Up x∈Up

unde Up ⊂ C este mult, imea rădăcinilor de ordinul p ale unităt, ii Up = {1, ω, ω 2 , ω 3 , ..., ω p−1 }
2πi
cu ω = cos 2π
p
+ i sin 2π
p
= e p iar i ∈ C este unitatea imaginară, i2 = −1. Vom face acest
6 PROF. CĂTĂLIN NIT, ICĂ

lucru prin două metode diferite s, i vom folosi metoda coeficient, ilor nedeterminat, i s, i egalând
coeficient, ii vom obt, ine egalitatea dorită.
Metoda I Observăm că:
p, dacă p|n sau z = 1
X 
n
(8) z =
0, altfel .
z∈Up

Prima parte este evidentă. Să presupunem că n nu este un multiplu de p s, i z nu este egal
cu 1. Înmult, ind suma cu z n − 1 6= 0, obt, inem:
p−1
X
n
X z np − 1
(9) z = ω nk = = 0.
z∈Up k=0
zn − 1

Suma S devine:
XX XXX
S= f (t, x) = a(k, m)tk xm =
t∈Up x∈Up t∈Up x∈Up k,m
(10)
   
X X X X
= a(k, m)   xm  tk  = p2 a(k, m).
k,m t∈Up x∈Up p|m,p|k

Observăm că pentru a treia egalitate am inversat ordinea de sumare s, i pentru ultima
egalitate am folosit ecuat, ia (8).
Metoda II Calculăm din nou suma S:
XX XX
(11) S = f (t, x) = (t + x)(t + x2 )(t + x3 )...(t + x2p ).
t∈Up x∈Up t∈Up x∈Up

Observăm că dacă x = 1 suma interioară este (t + 1)2p , s, i dacă x 6= 1, atunci toate sumele
interioare sunt egale cu
(12) (t + ω)(t + ω 2 )(t + ω 3 ) . . . (t + ω 2p ).
Mai sus folosim faptul că p este prim. Atunci toate numerele ω k , 1 ≤ k ≤ p − 1, sunt
generatori ai grupului ciclic de ordin p, deci avem egalitatea de mult, imi
{ω k , ω 2k , . . . , ω pk , . . . , ω (2p)k } = {ω, ω 2 , . . . , ω p , . . . , ω 2p }.
Să observăm ca ω, ω 2 , . . . , ω p sunt rădăcinile unitătii de ordin p, deci rădăcini ale polino-
mului xp − 1:
xp − 1 = (x − ω)(x − ω 2 ) . . . (x − ω p ).
După schimbarea de variabilă x = −t, s, i folosind faptul că p este prim impar, ecuat, ia de
mai sus devine:
tp + 1 = (t + ω)(t + ω 2 ) . . . (t + ω p ),
deci polinomul 12 devine:
(13) (tp + 1)2 = t2p + 2tp + 1,
Formula (11) devine:
Xh i
(14) S= (t + 1)2p + (p − 1)(t2p + 2tp + 1) .
t∈Up
 S, IRURI RECURENTE S, I FUNCT, II GENERATOARE 7

Dezvoltăm (14) după puterile lui t s, i obt, inem un polinom cu coeficient, i constant, i ı̂n t. Să
p
observăm că coeficient, ii lui t2p , tp s, i termenul liber sunt, respectiv 1, C2p , 1 pentru termenul
2p 2p p
(t + 1) din S s, i p − 1, 2(p − 1), p − 1 pentru termenul (p − 1)(t + 2t + 1) din S.
Rezultă acum din formulele (8) s, i (14) că suma S este egală cu
p p
(15) S = p(1 + C2p + 1 + p − 1 + 2(p − 1) + p − 1) = p(C2p + 4p − 2).
Ecuat, iile (10) s, i (15) implică
X 1 p
a(k, m) = (C2p + 4p − 2),
p
p|m,p|k

care este suma (9) pe care trebuie să o calculăm.

Bibliografie
[1] Herbert S. Wilf, generatingfunctionology, 1994 Academic Press.

Colegiul Tehnic ”Dimitrie Leonida” Bucures, ti

E-mail address: catanit@hotmail.com