Sunteți pe pagina 1din 18

Ministerul Educaţiei din Republica Moldova

LICEUL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

Conferinţa Republicană a Elevilor ''Spre


viitor''

Secţia III,Matematica

Tema: Studiul concavităţii şi convexităţii


funcţiilor

Efectuat:Zuico Cristina,
cl. a XII-a ,,B”, Liceul Academiei
de Ştiinţe a Moldovei
Conducător ştiinţific: Valeriu Baltag,
doctor în științe fizico-matamatice,
grad didactic superior
Chişinău 2010

Cuprins
Rezumat……………………………………………………. 3

1. Actualitatea temei investigate ................................................... 3

1. Aspecte teoretice ale convexităţii şi concavităţii funcţiilor .... 3

2. Aplicaţii ale convexităţii şi concavităţii funcţiilor .................. 6

Bibliografie………………………………………..………. 14

2
Actualitatea temei investigate: În acest studiu sunt puse în evidenţă funcţiile convexe
şi concave. Proprietăţile funcţiilor convexe şi concave sunt aplicate la rezolvarea unor
inegalităţi printre care sunt evidenţiate inegalităţile de tip Jensen, cît şi în rezolvarea unor
probleme mai puţin standarte.

1. Aspecte teoretice ale convexităţii şi concavităţii funcţiilor

Definiţia 1.1: Fie I un interval închis de numere reale şi funcţia f : I  R . Funcţia


f se numeşte convexă pe intervalul I dacă pentru oricare pereche de numere a, b  I şi
α ∈ [0,1] avem inegalitatea:
f (  a  (1   )  b)    f (a )  (1   )  f (b) (1.1)
şi, respectiv concavă dacă:
f (  a  (1   )  b)    f (a )  (1   )  f (b) . (1.2)
Observaţia 1.1 : Dacă funcţua f este convexă, atunci funcţia −f este concavă şi
reciproc.
Observaţia 1.2: Dacă în relaţiile (1.1) şi (1.2) inegalităţile vor fi stricte, atunci funcţia
se numeşte strict convexă, şi respectiv strict concavă.

Exemplul 1.1: Funcţia f : R  R, f ( x)  x este convexă, dar nu este


strict convexă.

Demonstraţie: Fie a, b  (0, ) şi   [0,1]. Avem

f (  a  (1   )  b)    a  (1   )  b    a  (1   )  b    f (a )  (1   )  f (b).

Rezultă că orice funcţie strict convexă este şi convexă, reciproca acestei


afirmaţii fiind falsă.

În continuare vom da interpretarea geometrică a funcţiei concave şi a celei convexe.

Afirmaţia 1.1: Fie f : I  R . Pentru a, b  I , a  b notăm cu


x    a  (1   )  b, unde   [0,1]. Funcţia f este convexă dacă şi numai
dacă:

bx xa
f (  a  (1   )  b)    f (a)  (1   )  f (b)   f (a)   f (b) . (1.3)
ba ba

Funcţia f este concavă dacă şi numai dacă:

bx xa
f (  a  (1   )  b)    f (a)  (1   )  f (b)   f (a)   f (b) . (1.4)
ba ba

3
Demonstraţie: Pentru A(a, f(a)) şi B(b, f(b)) ecuaţia dreptei AB este:

xa y  f (a)
 sau
ba f (b)  f ( a)
f (b)  f (a ) bx xa
y  f (a)   ( x  a)   f (a)   f (b) .
ba ba ba

bx xa
Astfel dacă x    a  (1   )  b, atunci f ( x)  y   f (a)   f (b) şi
ba ba
relaţia (1.3) este demonstrată. Relaţia (1.4) se demonstreză analogic.
Astfel, funcţia f este convexă dacă şi numai dacă pentru orice
a, b  I , a  b ,
graficul funcţiei resctricţionat la [a,b] este situat sub graficul segmentului
AB sau pe AB.
Respectiv, funcţia f este concavă dacă şi numai dacă pentru oricare a, b  I , a  b
graficul funcţiei resctricţionat la [a,b] este situat deasupra graficului segmentului AB sau pe AB
(vezi fig. 1).
Există şi funcţii care nu sunt nici concave, nici convexe. Spre exemplu:

1, x<0;
f : R→R , f(x) =
-1, x≥0.

Teorema 1.1 (inegalităţi de tip Jensen):

a) Funcţia f : I  R este convexă dacă şi numai dacă pentru orice n  N , n  2 ,


orice x1 , x2 , ... , xn  I şi orice  1 ,  2 , ... n  R cu avem:

n n
f (  i  xi )    i  f ( xi )
i 1 i 1
(1.5)

b) Funcţia f : I  R este concavă dacă şi numai dacă pentru orice n  N , n  2 ,


orice x1 , x2 , ... , xn  I şi orice  1 ,  2 , ... n  R cu avem:

4
n n
f (  i  xi )    i  f ( xi )
i 1 i 1
(1.6)

Demonstraţie: Demonstrăm propoziţia a) prin aplicarea inducţiei matematice.


Pentru n  2 punem x1  a, x2  b,  1   ,  2  1   şi relaţia (1.1) devine
relaţia (1.5), adică cazul n  2 rezultă din definiţia convexităţii funcţiei.
Presupunem că propoziţia este adevărată pentru n numere. Demonstrăm
justeţia ei pentru n+1 numere.
n 1
Fie x1 , x2 , ... , xn , xn 1  I şi 1 ,  2 , ... n ,  n1  R cu   i 1 .
i 1

a) Dacă  n1  1, atunci  1   2  ...   n  0. Avem


n 1 n 1
f (   i  xi )  f ( n1  xn1 )   n 1  f ( xn1 )    i  f ( xi ).
i 1 i 1

Astfel, relaţia (1.5) este justă.

n  k  xk
b) Dacă  n 1  (0,1), atunci definim numărul c   . Avem
k 1 1   n 1

n 1 n
f (   i  xi )  f (   i  xi   n1  xn 1 )  f (c (1   n1 )   n1  x n1 ) 
i 1 k 1

 (1   n 1 )  f (c )   n 1  f ( x n 1 ) 

n k
 (1   n 1 )  f (   x k )   n 1  f ( x n 1 ) 
k 11   n 1

n k n 1
 (1   n 1 )    f ( x k )   n 1  f ( x n 1 )    i  f ( x i ).
k 11   n 1 i 1

Deci, relaţia (1.5) este adevărată pentru orice n  N , n  2 . Relaţia (1.6) se demonstrează
analogic.
1
Corolarul 1.1: Dacă în (1.5) şi (1.6) punem 1   2  ...   n  , atunci
n
obţinem:

a) Funcţia f : I  R este convexă dacă şi numai dacă pentru orice n  N , n  2

 x  x  ...  xn  f ( x1 )  f ( x2 )  ...  f ( xn ) (1.7)


f 1 2  .
 n  n

b) Funcţia f : I  R este concavă dacă şi numai dacă pentru orice n  N , n  2

5
 x  x  ...  xn  f ( x1 )  f ( x2 )  ...  f ( xn ) (1.8)
f 1 2  .
 n  n

În continuare vom expune criteriii de convexitate şi concavitate pentru funcţii


derivabile. Aceste criterii cunoscute vor fi aplicate în rezolvarea problemelor.

Teoremă 1.2. Dacă funcţia f : [a,b]→R este de două ori derivabilă pe (a,b) şi
f ΄΄(x) > 0 pentru orice x  ( a, b) , atunci funcţia f este convexă pe (a,b).

Teoremă 1.3. Dacă funcţia f : [a,b]→R este de două ori derivabilă pe (a,b) şi
f ΄΄(x) < 0 pentru orice x  ( a, b) , atunci funcţia f este concavă pe (a,b).

2. Aplicaţii ale convexităţii şi concavităţii funcţiilor


2
ab a2  b2
2.1. Pentru orice numere reale a, b  0 are loc inegalitatea    .
 2  2

Rezolvare. Funcţia f: [0, → R, f(x)=x2 este convexă. Într-adevăr folosind


inegalitatea dintre media aritmetică şi media pătratică obţinem chiar proprietatea enunţată
mai sus:

Dacă generalizăm această proprietate la n numere,obţinem inegalitatea MA-MP pentru n


numere:

= = .

Remarca 2.1. Proprietatea de mai sus poate fi extinsă la funcţia putere cu exponentul
natural arbitrar oricare ar fi n şi funcţia convexă f: [0, → R.

Vom demonstra afirmaţia prin inducţie matematică. Am obţinut mai sus afirmaţia pentru
n=2,care este justă.Presupunem că afirmaţia pentru n este adevărată şi vom demonstra pentru
exponentul n+1.Trebuie să demonstrăm că dacă numerele a,b sunt pozitive atunci:

6
Avem succesiv .

Ultima inegalitate se reduce la inegalitatea care este adevărată

deoarece au aceleaşi semn.

Dacă iterăm această proprietate pentru n numere şi exponentul k 2, obţinem inegalitatea

2.2. Pentru orice a, b  0 şi n  2, n  N  are loc inegalitatea


n
a  n
b ab
 n .
2 2

Rezolvare. Funcţia f:(0, f(x)= este concavă oricare ar fi n 2. Această


1
1  n n 2 x  0.
proprietate rezultă din teorema 1.3, deoarece f '' ( x)  x  0 pentru orice
n2

În inegalitatea extragem radicalul de ordinul n şi înlocuim numerele

pozitive a,b cu numerele pozitive ,respectiv :

2.3. Dacă A, B, C sunt măsurile unghiurilor interioare ale unui triunghi atunci
3 3
sin A  sin B  sin C  .
2

Rezolvare. Funcţia f ( x )  sin x este concavă pe intervalul (0,π). Întradevăr, dacă


x  (0,  ), atunci sin x  0 şi f '' ( x )   sin x  0. Ca consecinţă a proprietăţii obţinute
avem că dacă A,B,C sunt măsurile unghiurilor interioare ale unui triunghi, atunci aplicând
concavitataea funcţiei sinus şi inegalitatea lui Jensen pentru trei numere obţinem

Remarca 2.2. Funcţia f:(0, f(x)= este convexă.Scriind inegalităţile

corespunzătoare acestei, obţinem chiar inegalitatea MH-MA:

7
.

2.4. Să se determine poligonul cu cel mai mic perimetru,dacă se ştie că este un poligon
convex cu n-laturi,care este circumscris unui cerc de rază r.

Rezolvare :Fie A1,A2,...An-poligonul cu n laturi şi cercul cu centru O şi rază r(fig.1).Dacă


B1,B2,...,Bn sunt punctele de tangenţă ale laturiilor cu cercul atunci:

A2 B1=A2 B2=r , A3 B3=A 3B2=r , ...

Atunci perimetrul poligonului A 1A2...A3 va fi

Pn= 2r

Funcţia y ,x este o funcţie concavă. Atunci cu ajutorul inegalitaţii lui Jensen

obţinem

Fiindcă suma unghiurilor acestuia este egală cu π,rezultă că

de unde concluzionăm că cel mai mic perimetru îl va avea poligonul regulat şi va fi egal cu 2nr

2.5. Să se demontrează că dacă a,b şi a  b  c  1, atunci

8
1 1 1 3 3
   .
1 a 1 b 1 c 2

.
3 5
Rezolvare. Funcţia f:(-1, f(x)= este convexă, deoarece f ( x) 
''
 1  x   2  0.
4
Aplicînd inegalitatea lui Jensen funcţiei convexe f şi numerele a,b,c mai mari ca -1 şi astfel
încât a+b+c=1, obţinem inegalitatea

1 1 1 1 3 3
   3  .
1 a 1 b 1 c abc 2
1
3

2.6. Dacă a,b,c sunt numere pozitive astfel încât a+b+c=1, atunci .

Rezolvare. Funcţia f : (0,1)  R, f(x)= x+ este convexă, deoarece


6
f " ( x) 
x 4
 0. Inegalitatea lui Jensen ne dă:

f(a)+f(b)+f(c)=

28 - (a+b+c)=27.

2.7. Fie I R un interval, n N* şi fi : I (0, ), i = , n funcţii pozitive şi concave,

,iar i 0, i cu 1+ 2+…+ n 1. Să se demonstreze că funcţia f  f11 f 2 2  ...  f n n este


concavă.

Rezolvare: Fie x,z I arbitrar şi ≥ 0, =1. Cum fi este concavă , rezultă că

fi( x+ y) ≥ i (x)+β i(y), i = . Obţinem :

n i n i

  f i ( x  
i 1
y)   
i 1
f i ( x)   f i ( y )  (1)

Trebuie demonstrat că f( x+ y) ≥ (x)+β (y) 

x+ y))αi ≥ (x) + β (y) (2).

Demonstrăm că

9
x)+ ))αi ≥ (x) + β (y). (3).

Notăm fi(x)=ai , fi(y)=bi. Relaţia (3) este echivalentă cu

≥ +β ↔

(4).

Folosind inegalitatea R1x1+R2x2+ ...+Rnxn pentru xi 0, Ri 0, i = ,

şi notăm cu A membrul stâng al relaţiei (4), obţinem:

A + ↔

A ↔A

Aşadar,inegalitatea (4) este adevărată, deci inegalitatea dată de relaţia (3) este adevărată.Din (1)
şi (3) rezultă că relaţia (2) este adevărată , deci f este concavă.

Consecinţa 2.1: Dacă : I (0, ), I R sunt funcţii concave (n N ,n ), atunci

funcţia este concavă.

2.8. Dacă 1, 2,…, n R*+ ,astfel încît şi p , să se


demonstreze că

Rezolvare: Considerăm funcţia f : R+* R+* , f(x) = . Avem

f (x)=p(p-1) , ( (0, ),

deci f este strict convexă pe (0, ).

Din inegalitatea lui Jensen avem:


10
f

şi ţinînd cont că nf . Avem f = = ,adică

avem

2.9 Dacă (0, ) şi să se demonstreze inegalitatea


n
1 n2

i 1 1  x i

n 1
.

Rezolvare: Fie funcţia f: (0,1) R+*, f(x)= . Deoarece f "(x)= 0, x

(0,1), rezultă că f este strict convexă pe (0,1) .

Luând avem conform inegalităţii lui Jensen

f ,deci .

Cum f este strict convexă relaţia din enunţ devine egalitate dacă şi numai dacă

= .

2.10. Dacă a, b, R+* şi , să se demonstreze inegalitatea

Rezolvare:Considerăm funcţia f : R+* R, f(x)=ln . Deoarece

f "(x)= , ( ) x R+*, rezultă că f este strict convexă pe (0, ).

Luând avem

11
ln(a+nb) .

Egalitatea are loc dacă şi numai dacă .

2.11. Dacă este un poligon convex , să se demontreze

a
ˆ  n  sin 2  , a  (0,1).
n


k 1
a
sin Ak
 n 

Rezolvare: Fie f: (0,  )  R, f(x)= , f este concavă. Rezultă din inegalitatea

lui Jensen că . Dar şi

cum sin sin , avem

= = ,

deci inegalitatea din enunţ.

2.12. Pentru care valori ale lui c curba y= poate fi


intersectată de o dreaptă în patru puncte distincte?

Rezolvare. Fiindcă toate dreptele paralele cu axa Oy intersectează graficul funcţiei


într-un singur punct, dar pentru a intersecta în patru puncte este necesar de considerat că dreapta
nu este paralelă cu axa Oy, deci ea are forma y=mx+b.
Partea constantă şi termenii liniari ai polinomului P(x)=

nu sunt irelevanţi pentru problema dată. Deci, y = P(x) este intersectat de dreapta y=mx+b în
patru puncte dacă şi numai dată curba y  Q( x )  x 4  9 x 3  cx 2 va fi intersectată de

dreapta y=(m+9)x+(b+4) în patru puncte distincte. Înlocuiând x = x- , unde este 9/4,

obţinem:

Q(x-9/4) = +(c-243/8) +( - c)x+ .

12
1 .0

0 .8

0 .6

0 .4

0 .2

 1 .0  0 .5 0 .5 1 .0

Dar ţinând cont de faptul că se neglizează termenii liniari şi constantele obţinem


 243  2
y  Q1 ( x)  x 4   c   x . Notăm c-243/8= a.
 8 
În continuare determinăm valorile lui c pentru care este graficul funcţiei
y  f ( x )  x 4  a x 2 este intersectat de o dreaptă y  b în patru puncte distincte.
Calculăm prima derivată pentru a determina punctele critice şi monotonia funcţiei:

f '(x )=4 , deci punctele critice sunt x=0 şi x=± (pentru a<0).

Calculăm derivata a doua:

f "(x)=12 +2a= 12( ).

Investigăm această funcţie pentru a 0 f "(x)>0, adică funcţia este strict convexă.

Pentru a 0 +   x=± , adică funcţia are două puncte de inflexiune.

13
15

10

3 2 1 1 2 3

 5

Observăm că graficul este intersectat în patru puncte atunci cînd a 0, deci c trebuie să ia valori

din intervalul ( . (The William Lowell Putnam Mathematical Competition,1994)

2.13. Fie triunghiul ascuţitunghic ABC cu lungimea înalţimii duse din A egală cu 1. În
acest triunghi se înscriu două dreptunghiuri R, S ca în figură 1. Aria poligonului X este notată
A(S) . Să se găsească valoarea maximă (sau să se demonstreze că nu există) a raportului

unde T este suma tuturor triunghiurilor formate în jurul dreptunghiurilor R şi S.


Rezolvare: Vom cerceta cazul cel mai general , pentru n 2 şi vom căuta valoarea cea
mai mare pe care o poate lua raportul:

Pentru o mulţime de dreptunghiuri înscrise în triunghiul T se formează figura 2. Înălţimea


dusă din vînful A al triungiului ABC , îl împarte pe acesta în triunghiuri dreptunghice , U la

stînga înălţimii şi V la dreapta. Pentru i=1, ... ,n-1, vom nota triunghiul dreptunghic mic care

se află la stânga de şi triunghiul dreptunghic mic deasupra şi care se află la stânga

înălţimii triunghiului. Notăm similar prin triunghiurile ce se află în partea dreaptă.

14
Fiecare este asemănea cu U , deci A( ) = A(U), unde este înălţimea triunghiului .În

mod similar se obţine pentru A( ) = A(V). Deci

A( )+...+ A( )+ A( )+...+ A( ) = ( ) ( A(U)+...+ A(V)) =

=( ) A(T).

Considerînd faptul că triunghiul T este alcătuit din toate triunghiurile , şi ,

15
= 1- 1- ( ).

Suma numerelor este 1 , fiindcă reprezintă înălţimea triunghiului dusă din A.

Ne rămîne să determinăm valoarea minimă a sumei ( ), ţinînd cont de faptul că

şi . Utilizînd inegaliatea lui Jensen demonstrăm că

. Deoarece funcţia f(x) = este convexă rezultă că

1
 a12  a 22  ...  a n2  .
n

Rezultă că valoarea minimă va fi atunci cînd . În cazul în care noi depistăm

= , atunci valoarea maximă a este . Deci pentru

problema dată , pentru n=3 valoarea maximă a raportului dat este (The William Lowell

Putnam Mathematical Competition,1985).

16
Concluzie:

În baza cercetărilor efectuate am constatat faptul că un șir de probleme complicate, propuse în


cadrul competițiilor internaționale am drept idee esențială de rezolvare utilizarea inegalităților
cercetate, și anume inegalitățile de tip Jensen, cît cele caracteristice funcțiilor cu proprietăți
concave și convexe. Scopul propus inițial a fost realizat, fiindcă am reușit să evidențiez
problemele în care noțiunea de concavitate și convexitate sunt cheia de rezolvare. Astfel,
constatăm faptul că studiul concavității și convexității funcțiilor este un instrument puternic
pentru determinarea celor mai complicate soluții.

17
Bibliografie

1. William Lowell Putnam Mathematical Competition,1985-2000, Kiran S. Kedlaya,


Bjorn Poonen, Ravi Vakil.

2. Задачи по математике. Начала анализа Вавилов В. Мельников И. Олейников С.


1990.

3. Inegalităţi elementare şi ... mai puţin elementare. Mircea Becheanu, Bogdan


Enescu,2002.

4. Matematică pentru grupele de performanţă. Clasa XI-a. Vasile Pop, Ilie Diaconu,
Ioana Magdaş.

18