Plan de Afacere Detaliat

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.
81 _______________________________________________________________________________
Plan de afacere
Detaliat (Cu studiu de fezabilitate)
Ferma Dogaru Marius
Dogaru Marius Alexandru CNP: 11860226340448 Municipiul Alexandria, jude Teleorman 23 iunie 2012
1
www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________
CRETEREA CURCANILOR PENTRU CARNE DATEGENERALE Tema, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesitii i oportunitatii investitiei Tema prezentului studiu o constituie o microferm pentru creterea curcanilor pentru carne, in scopul realizrii i valorificrii produciei obinute, fie prin comercializare n viu, fie prin sacrifcare i comercializare a crnii. Prezentul studiu de fezabilitate este elaborat pentru Dogaru Marius Alexandru, care intenioneaz s nfiineze o ferm de cretere a curcanilor n Alexandria, Teleorman. Pentru realizarea investiiei, acesta dispune de resursele financiare i o cldire aparinnd fostei CAP, n suprafa de circa 400 mp. Necesitatea investiiei: In Romania, conform legislaiei in vigoare, se preconizeaz infiinarea de exploataii agricole, menite s inlocuiasc treptat gospodriile rneti de subzisten. Analizand actualul sistem de cretere din Romnia, trebuie s evideniem c producia crnii de pasre in gospodriile rneti se menine de sute de ani intr-un proces de producie anacronic: - Se cresc rase locale de psri, cu potenial genetic i productiv foarte sczut; - Creterea se realizeaz in adposturi (cotee) necorespunztoare. - In plus, hrnirea psrilor este deficitar, constituit exclusiv din cereale, neasigurand necesarul nutritiv energo-proteic. In lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de cretere a fost abandonat de foarte mult timp in rile cu avicultur dezvoltat, el mai existand abia in rile subdezvoltate.
Curcanii hibrizi de carne

De ce sa crestem curcani
si deci este dietetica consumatori foarte pretentiosi. acestui sortiment de carne. - carnea de curcan are un continut redus de grasime; 100 gr. piept de curcan fara piele contine doar 155 cal si 1,6 gr. grasime. - o portie medie de carne de curcan (100 gr) furnizeaza 22,6 gr. proteina jumatate din necesitatile zilnice si contine toti aminoacizii esentiali necesari.
2
- carnea de curcan este o sursa buna de zinc necesar pentru un sistem imunitar sanatos, pentru vindecarea taieturilor si zgrieturilor; zincul de asemenea produce mai multe enzime n corpul nostru implicate n metabolismul lipidelor, proteinelor si carbohidratilor; o portie medie de carne de curcan furnizeaza 20% din necesarul zilnic de zinc al unui om. Contine de asemenea P, K, Mg, Fe. - carnea de curcan contine vitaminele complexului B n special niacina (vit PP) care este implicata n transformarea carbohidratilor n energie, n functia nervoasa si n digestie; si vitamina B12 necesara producerii globulelor rosii mpiedicnd anemia, o portie medie furniznd necesarul zilnic de vit. B12 n ntregime
Continutul n grasime si proteina n diverse sortimente de carnuri
CURCAN Carne cruda Carne prajita Curcan ntreg prajit Carne de culoare deschisa prajita Carne de culoare nchisa prajita
Grasime/100 gr 1,6 4,6 7,4 2,0 6,6 Grasime/100 gr
Proteine/100 gr 22,6 31,2 30,9 33,7 29,4 Proteine/100 gr
PUI Carne cruda Carne prajita
2,1 7,5 Grasime/100 gr
22,3 27,3 Proteine/100 gr
PORC Carne cruda Carne si grasime de la picior prajita
4,0 15,2 Grasime/100 gr
21,8 19 Proteine/100 gr
MIEL Carne cruda Carne si grasime de la picior prajita
8,3 13,0
20,2 29,7 3
www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________ Grasime/100 gr Proteine/100 gr VIT Carne cruda Pulpa de vaca
5,1 6,3
22,5 34
Oportunitatea investiiei este, aadar, destul de evident. Pe de-o parte, pentru c, aplicand sistemul intensiv de cretere, in locul celui extensiv actual, cresctoria, prin investiia la care ne referim va produce curcani vii i carne in condiiile economice ale actualelor ferme industriale, i in tot timpul anului. Pe de-alt parte, o microferm de curcani are avantajul de a folosi doar fora de munc a familiei, precum i cereale din producia proprie, cu mult mai ieftine decat cele de pe pia, putand, deci, produce mai economic chiar decat fermele avicole industriale. i, intrucat statul sprijin infiinarea exploataiilor agricole (avicole), inclusiv pe fondul recomandrilor i reglementrilor UE in care Romania aspir s intre, oportunitatea de a infiina acum astfel de ferme familiare este evident. n perioada 2014 2020, Uniunea European va continua acordarea de finanri nerambursabile pentru dezvoltarea sau modernizarea fermelor din Romnia. Cresterea curcanilor prin obinerea puilor la incubator Pentru a crete aceste psri, ai nevoie de ou pentru incubator sau de pui mici. Odat ce curcanii au ajuns n sptmna 5/6, poi decide pentru ce i vei crete. Fie pentru ou, pentru a-i asigura perpetuarea speciei i necesarul de proteine, sau pentru carne. Dac vrei s creti doar civa curcani, pentru consum casnic, atunci ai nevoie de o curte plin de vegetaie pentru aceste psri. n cazul unei cresctorii bine pus la punct, trebuie s tii c oule de curc pentru clocit trebuie produse n ferme unde se afl i genitorii. Se recomand inseminarea artificial i creterea separat a masculilor de femele. O curc va depune ou o perioad de 24 de sptmni, timp n care va depune ntre 90 i 110 ou/pasre. Perioada de incubaie a unui ou de curc este de 28 de zile. E foarte important ca mediul n care triesc femelele, dar i cel n care sunt depozitate oule, s fie curat, pentru a se evita transmiterea unor virui patogeni precum microplasma. Dup prima zi dup ce au fost puse la incubator, oule trebuie ntoarse n incubatoare. ntre 10 i 14 zile se pot observa oule fertile i cele infertile. Cele din urm se vor scoate din incubator. Dup cele 28 de zile, puii rezultai pot fi crescuti n adaposturi speciale, separndu-se masculii de femele deoarece exist diferene de cretere ntre cele dou sexe. Hrana puilor consist n principal n fin de mlai, mncare din soia mbogit cu vitamine i minerale. n funcie de vrst i felul n care se dezvolt, se vor aduga porii de hran bogat n proteine, carbohidrai i grsimi. Adaposturile pentru psri pot fi construite din carton sau plas de srm. E foarte important ca toate spaiile unde vor locui puii s fie igienizate i dezinfectate, chiar dac n acelai spaiu au locuit alte generaii de pui sntoi. n arc se vor instala radiatoare pentru a nclzi spaiul i becuri pentru iluminarea corespunztoare iar ca aternut se poate folosi rumegu. Dispozitivele pentru hran i ap se vor vopsi cu rou iar apa trebuie mbogit cu 0,2g/litru cu glucoz.
4
n cazul n care observi semne de agresivitate i de canibalism, se recomand folosirea unor mici plcue rotunde, de culoare verde sau multicolora. n felul acesta puii se vor certa pentru plcu i nu-i vor ciuguli penele. Descrierea funcional i tehnologic Prezentul studiu are in vedere amenajarea fermei utiliznd cldirea de care beneficiarl dispune, deci fr costuri suplimentare pentru construcia unui adpost nou. Hala poate fi utilizat fie pentru creterea pe aternut permanent, cat i in baterii convenionale, ins cu posibilitatea tehnic de a fi transferate dup anul 2012 in baterii alternative, aa cum sunt admise de reglementrile in materie ale UE. Cum, ins, tipul de cretere in baterii este mai costisitor i mai dificil in exploatare, se recomand creterea la sol, pe aternut permanent. Prezentul studiu are, ins, in vedere realizarea unei microferme (ferm familiar) compus dintr-un adpost de circa 400 mp, cu cretere pe aternut permanent, precum i anexele necesare sau opionale ale activitii de producie (filtru sanitar, depozite de furaje, materiale, produse, eventual o instalaie proprie de producere a necesarului de furaje combinate). Pentru uzul beneficiarului, calculele estimative se vor face pentru o densitate etalon a curcanilor de 2,5 pe metru ptrat, raportat la cldirea pe care beneficiarul o deine. Prin urmare, estimrile financiare se vor face pentru un efectiv de 1000 de curcani maturi. Evident, pstrnd proporionalitatea, beneficiarul va putea face estimrile financiare pentru o cresctorie de 200 capete i pentru o microferm de 500 capete, urmnd ca beneficiarul s aleag dimensiunea fermei sale, sau s opteze pentru o dezvoltare etapizat. Ideal este ca microferma s fie prevzut cu: - Sistem de hrnire prevzut cu hrnitoare tronconice. - Sistemul de adpare compus dintr-o surs (proprie sau reeaua comunal), din conducta de alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, i din conducte interioare pe care sunt fixate adptorile automate de tip picurtor; - Sistemul de iluminat reprezentat dintr-o reea electric interioar, pe care sunt dispuse, sub tavan, lmpi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea curentului electric; - Pardoseala adpostului constituit in proporie relativ egal din paturi de dormit i aternut permanent. Aceast descriere succint va fi dezvoltat la punctul 4-4 (structura constructiv) a prezentului studiu. SISTEME DE CRETERE IN FUNCIE DE GRADUL DE INTENSIVIZARE a) Sistem extensiv - se folosesc in cresctorii, tip familial, adposturi simple b) Sistem semiintensiv - cresctorii cu efective 40/100 femele, adposturi amenajate, inclzire, ventilaie AMPLASAREA ADAPOSTURILOR Adposturile se construiesc i se amplaseaz n baza unor avize speciale cu respectarea normelor ecologice privind apropierea acestora de surse naturale de ap. De asemenea s fie amplasate n apropierea surselor de ap, energie electric i a drumurilor de acces.
5
INGRIJIREA ADPOSTURILOR Adposturile se vor menine n permanen curate att la interior ct i la exterior prin vruirea lor, dezinfecia, dezinsecia i deratizarea lor periodic. Geamurile se vor cura periodic, sistemul de ventilaie i aerisire se va verifica permanent n vederea meninerii unui microclimat corespunztor. ECHIPAMENTE Echipamentul din interiorul adpostului este format din utilaje pentru inclzire, pentru hrnire, pentru adpare, instalaie pentru ventilaie i condiionarea aerului. Curcanii ajuni la greutatea optim la o sptmn nainte de tiere sunt inui ntr-un grajd deschis. Pentru aternut n aceste grajduri sunt de preferat paie curate, fr praf. Imprtierea paielor se face cu o main special. n acelai timp, pe toat durata ngrrii trebuie respectate condiiile de umiditate, cldur, ventilaie.
DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI Caracteristicile principale ale investitiei dac investiia o impune Pentru cldiri (generale. Beneficiarul va adapta la conditiile sale): Pentru a realiza atat o rezisten in ani a construciei, cat i o bun funcionalitate a acesteia, se are in vedere: - amplasarea acesteia pe un teren sntos, cu o structur a solului corespunztoare, fr riscul de a suferi datorit apelor freatice aflate - ca strat la o distan limit fa de fundaie, sau a apelor pluviale, datorit riscului de bltire a acestora se va alege un teren uor ridicat ca nivel fa de zona inconjurtoare, cu o construcie amplasat cu unghiul dintre peretele longitudinal spate i peretele lateral spate in direcia vantului dominant rece, de iarn, in vederea unei mai bune controlri a climatizrii de iarn. Pentru a obtine o productie mare de carne ntr-un interval de timp redus aveti nevoie de un material biologic valoros. Recomandam pui broileri B.U.T-B.I.G. 6.( British United Turkeys) - sunt hibrizi de elita cu greutate mare, care se maturizeaza mai trziu. Evolutia n greutate a hibridului B.I.G. 6
Vrsta(sapt.) Femela(kg) Cocos(kg) 12 6,73 14 8,27 16 9,70 18 11,01 20 22 24 -
8,84 11,24 13,55 15,80 17,98 20,10 22,15
Structura constructiv Cldire: Suprafaa util a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 300 mp. Inlimea medie a halei este de 2,5 m iar volumul acesteia de 750 mc (300 x 2,5), intrun
6
singur nivel. Fundaii cu marginea inferioar sub punctul de inghe al zonei, din beton, cu o bun hidroizolaie intre sol i pereii construciei; Perei din panouri-sandvici, cu un indice corespunztor de izolaie termic, fixai pe stalpi de beton armat, care s confere rezisten construciei; Acoperi care s confere o perfect izolaie termic (avand in vedere c 70 % din cldura halei se pierde prin acoperi) i izolaie hidric. Un acoperi cu o bun izolaie termic i hidric poate face inutil existena podului construciei. Not: Detaliile tehnice avute in vedere vor fi detaliate de ctre constructor. De asemenea aceste caracteristici tehnice au fost detaliate pentru realizarea unei constructii de la zero sau daca beneficiarul va avea in vedere, in viitor realizarea vreunei alte cldiri adpost. Densitatea pasarilor /m2
Sexul Vrsta 1-6 Femele Masculi pna la 18 sapt. Pna la 24 sapt. Pasari /m2 8-10 4,8 2,5
microclimatul Cresctoria de curci este mprit n 2 sectoare viznd faza de cretere i cea de ngrare. La instalare, puii intr n asa numitele arcuri. Densitatea puilor este n funcie de vrst: la 9-12 sptmni-7-8 capete /m; la 17 -23 sptmni 2,5 capete /m. - n primele zile de viata trebuie sa asigurati temperatura de 35-37 0 C. Aceasta temperatura scade odata cu naintarea n vrsta ajungnd la 180 C la vrsta de 5 saptamni mentinndu-se la acest nivel pna la livrarea pasarilor. Umiditate aerului trebuie sa fie de 70%. Trebuie sa asigurati un flux luminos de cel putin 60-70 lucsi ( echivalent cu 15-17,5 W/m2) n perioada de demaraj ( 0-4 sapt.). n continuare intensitate luminoasa scade pna la nivelul unui iluminat difuz de 8 lucsi.
TEMPERATURA OPTIMA PENTRU AMBIANTA CURCANILOR PE CATEGORII DE VIRSTA SI GREUTATE
0-3 zile: +35...+37 C 4-7 zile: +33 ...+35C 2 sptmni: +30C 3 sptmni: +28C 4 sptmni: +23C peste 5 sptmni: +20C
Lumina
Vrsta Durata lumina Durata lumina 7
www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________ (masculi) (femele) 1-5 zile 2-8 sapt. 9-18 sapt 19- livrare 24 ore 12-14 ore 10-12 ore 14-18ore 24 ore 12-14ore 14-18ore -
Instalaia de hrnire : Pentru cei 1000 de curcani, se dispun 20-30 hrnitoare tronconice, adic o hrnitoare-tip pentru circa 30 de psri. Hrnitoarele tronconice vor fi dispuse pe patru linii de hrnire, dintre care dou pe pat i dou pe aternutul permanent, acestea fiind intercalate cu cele dou randuri cu adptori tip picurtor. Hrana - trebuie sa fie de buna calitate, procurata de la firme producatoare de nutreturi combinate. Utiliznd furaje granulate puteti obtine o conversie superioara reducnd cheltuielile de productie. - Pe toata perioada de crestere , puii se furajeaza la discretie, hrana administrndu-se n tainuri mici si dese, pentru a se evita alterarea si risipa. . - Procurati hranitori semiautomate tip buncar,( specifice pentru curci) de culoare rosie, deoarece curcile au o acuitate vizuala redusa mai ales n primele zile de viata stimulnd astfel consumul de hrana.. - Pentru economie din furajul combinat se poate administra verdeturi tocate fin (n special lucerna). Hrana pentru curcani este cel mai important factor care influenteaza greutatea finala a pasarilor. Cu toate ca exista multe tipuri de hrana, noi sa sa va ajutam sa faceti alegerea perfecta. Cand vorbim despre hrana nu ne gandim doar la nutrientii pe care o contine, trebuie sa avem in vedere si un gust adecvat, o coloratie atractiva si chiar o culoare potrivita a recipientilor pentru furajarea pasarilor. Hrana puilor de o zi trebuie sa aiba culoarea galbena si sa contina grau, porumb si uruiala din extras de soia. In procesul de ingrasare, initial hrana se va oferi sub forma de faina. Cea mai buna hrana la aceasta varsta este oferita in piquet-uri colorate in rosu si este compusa din concentrate de 1,8 pana la 2 mm lungime. Pentru necesarul de piquet-uri se face un calcul simplu: la 250 de pui trebuie sa fie cel putin 3 piquet-uri, ele trebuie asezate un pic la inaltime ca sa nu fie acoperite de rumegus sau excrement. Automatele pentru hrana trebuie sa fie neaprat rosii, deoarce aceasta culoare stimuleaza consumul de hrana. Avand in vedere ca puii au ciocul ars din incubatoare datorita laserului, nivelul hranei trebuie sa fie sub nivelul podelei in automate, pentru ca puii sa nu loveasca cu ciocul podeaua dura. Recipientele pentru hrana se vor pune in jurul incalzitorului, mai ales in primele zile; dupa 5 7 zile, cand se indeparteaza tarcul, automatele de furajare vor fi dispuse din ce in ce mai aproape de circuitul hranei. Trebuie sa avem grija de pui cand sunt mici, sa indeplinim conditiile de mai sus, pentru a evita ranirea lor in perioada de crestere.
8
Probleme de dezvoltare la curcani apar atunci cand: - furajarea este doar pe baza de furaje fainoase sfaramicioase; - automatele de hrana nu sunt culoarea rosie, ci albastra sau verde; - adapatoarele sunt murdare de rumegus sau excrement; - ciocul pasarilor este taiat gresit, neprofesional. Daca aceste probleme apar in perioada de crestere, greutatea finala la curcani poate sa fie mai mica cu 2 kg decat la pasarile crescute in conditii optime. Ca sa avem mai multa carne pe pieptul de curcan trebuie sa hranim pasarile cu hrana bogata in aminoacizi esentiali, minerale, proteine. Daca avem o crestere de 1 % a carnii de pe pieptul de curcan, vom avea o crestere de 10 % la pretul final. Sunt necesare urmtoarele cantitati de hrana, care contin substante nutritive, pe parcursul dezvoltarii, pana la taiere, pe tip de animal:
Saptamana Faza Curcani ( kg ) Curci ( kg ) 1 F1 0,25 0,25 25 F2 2,5 2,2 69 F3 6,5 6,0 10 13 F4 10,0 8,5 14 17 F5 13,0 10,5 18 23 F6 20,0 52 27 total
Cantitatile de substante din continutul hranei Protenine ( %) Grasimi ( %) Celuloza ( %) Fibre ( %) Calciu ( %) Fosfor ( %) Sodiu ( %) Methionim ( %) MJ ME / kg 29 4 4,5 8,5 1,4 1 0,15 0,65 11 27 4,2 4,4 8 1,3 0,95 0,14 0,6 11,4 23 4,5 4,3 6 0,8 0,6 0,14 0,5 11,8 20 5,5 4 5,5 0,75 0,55 0,14 0,45 12,2 18 7 3,9 5,2 0,7 0,5 0,14 0,38 12,6 14,7 7 3,5 5 0,65 0,45 0,15 0,35 13
Amelioratori Vitamina A 1800 i.E. 1800 i.E. 1800 i.E. 1800 i.E. 12000 i.E. 12000 i.E.
Vitamina D3
400 i.E. 4000 i.E. 4000 i.E. 4000 i.E. 2750 i.E.
2750 i.E.
www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________ Vitamina E 50 mg 50 mg 50 mg 50 mg 45 mg 45 mg Cupru Acid formic Flavofosfolipol Robenidina Monensin Natrium Nifurzol 500 U Fitaza Enzime x 30 mg 30 mg x 5 mg 33 mg 90 mg 90 mg x 5 mg 35 mg x 35 mg x 10 mg 25 mg x 25 mg x
50 mg 50 mg
50 mg x x
50 mg x x x x x x
In hala de 1000 de capete, consumul de furaje se va face potrivit graficului alturat: Consumul de nutret combinat (kg) la hibridul B.I.G. 6
Faza Saptamna Curcan Curcan 1 1-2 2 3-5 3 6-9 4 10-13 10,48 8,40 5 14-18 13,10 12,90 6 18-24 29,50 Total 62,86 29,30
0,47 2,34 6,97 0,30 1,96 5,74
Retetele de nutreturi combinate folosite pentru cresterea broilerilor de curcan

Denumirea retetei Starter Crestere Finisare Perioada de folosire 1-5 sapt. 6-10 sapt. 11sapt.-livrare Proteina bruta (%) 28 25 19 Energie metabolizabila (kcal) 2900 3000 3100
Nutret combinat starter curcani

DENUMIRE: NUTRE COMBINAT STARTER CURCANI CATEGORIA: INTENSIV ADMINISTRARE: LA CURCANI de la 1 zi la 4 sptmni COD: NC 1610 - VIVABIO
10
CONINUT: porumb, gru, rot soia, vitamine, minerale, enzime. NU CONIN: fin de carne, fin de pete, oase, hormoni sau substae interzise n alimentaia omului i animalelor.
Nutret combinat crestere 1 Curcani

DENUMIRE: NUTRE COMBINAT CRETERE I CURCANI CATEGORIA: INTENSIV ADMINISTRARE: LA CURCANI de la 4 la 8 sptmni COD: NC 1620 - VIVABIO
CONINUT: porumb, gru, rot soia, vitamine, minerale, enzime. NU CONIN: fin de carne, fin de pete, oase, hormoni sau substae interzise n alimentaia omului i animalelor
Nutret combinat crestere 2 Curcani

DENUMIRE: NUTRE COMBINAT CRETERE II CURCANI CATEGORIA: INTENSIV ADMINISTRARE: LA CURCANI de la 8 la 12 sptmni COD: NC 1630 - VIVABIO
11

CONINUT: porumb, gru, rot soia, vitamine, minerale, enzime. NU CONIN: fin de carne, fin de pete, oase, hormoni sau substae interzise n alimentaia omului i animalelor.
Not: Atenie la fenomenul de btut in tabl, numit astfel de cresctorii experimentai, atunci cand psrile termin furajele din hrnitor i lovesc cu ciocurile pe fundul metalic al acestuia. Urmarirea comportamentului alimentar este de mare importanta dnd indici despre starea de sanatate si despre calitatea furajelor. Prin cntarirea periodica a puilor si compararea cu standardul hibridului puteti analiza evolutia normala a cresterii. Situarea greutatii puilor sub standardul hibridului impune analiza si corectarea conditiilor de microclimat sau a calitatii furajului combinat. Instalaia de adpare Sursa de alimentare cu ap (gospodrie proprie de ap sau reea comunal) trebuie in permanen controlat, prin examene de laborator, pentru salubritatea acesteia. Primul depozit de ap va fi constituit fie dintr-o hidrosfer, depozit aflat la inlime pentru a asigura plinul in reea, fie dintr-un hidrofor, care are aceeai menire. Alimentarea halei cu ap se face printr-o conduct de aducie metalic, ingropat in pmant sub punctul de inghe. Necesarul de ap al halei este, de regul, de 1,5 ori cantitatea de hran, adic: 125 x 1,5 = 187,5 ml/zi. In timpul verii, sau in condiiile hrnirii cu furaje avand densitate nutritiv mare (sau procent ridicat de sare), consumul poate s creasc pan la de trei ori consumul de furaje, adic 125 x 3 = 375 ml/zi. In interiorul halei, se face o rezerv de ap pentru cateva ore, de cca. un metru cub, depozitat intr-un bazin tampon, prevzut cu o instalaie de prea-plin i cu conducte care alimenteaz cele dou instalaii de adpare ale halei (sau patru instalaii (linii) dac aa este prevzut instalaia de ctre constructor.. Instalaia de climatizare: Practic, cu o hal avand o bun inerie termic, nu este necesar inclzirea halelor de outoare, oarecari dificulti cu meninerea temperaturii optime in adpost existand doar in scurtele perioade din iarn cand temperatura exterioar scade sub -10C i, excepional, sub -20C. Exist acum instalaii foarte precise de meninere a temperaturii i a umiditii tehnologice in hal, aparaturile respective permiand comanda pentru un regim termic i hidric impus de cresctor. Este recomandabil ca aceste instalaii s fie incluse in proiect, altfel periclitandu-se o bun parte din producie (i sntatea psrilor), prin lsarea acestor parametrii la aprecierea cresctorului, care este susceptibil de multe erori umane, inclusiv datorit prezenei limitate a acestuia in interiorul halei. - Se pot accepta dou sisteme de ventilaie: - Cu ventilatoare electrice i orificii de admisie pe pereii longitudinali ai halelor; Ventilaie-tunel, cu evacuarea forat a aerului printr-unul din pereii laterali, cu orificii de admisie dispui pe pereii longitudinali, cu suprafee diferite ale orificiilor de admisie micorate pe msura apropierii de peretele lateral pe care sunt depuse ventilatoarele. Se recomand primul sistem, intrucat cel de al doilea este contraindicat pe anotimpul friguros. Ventilatoarele trebuie s aib capacitatea de a asigura psrilor minimum 5 mc aer pe kilocorp in timpul verii i cu posibilitatea de a scdea acest necesar pan la 0,7 mc in timpul iernii.
12
Desigur, intre aceste dimensiuni minime i maxime exist situaii intermediare i numai o instalaie complex poate comanda regimul optim de ventilaie. Pe timpul verii, pot fi solicitate de la furnizorul de echipamente instalaii de umidificare a aerului, intrucat aerul exterior foarte uscat este introdus in hal la o umiditate foarte sczut, inconfortabil pentru psri. Instalaia de iluminat: La hala cu lime de 12 m, sunt necesare dou randuri de lmpi electrice, preferabil fluorescente, cu trei metri intre o lamp i alta pe rand, asigurand 3,2 W pe mp de adpost, conform urmtorului calcul: 400 mp x 3,2 W/mp = 1280 W 1280 W : 60 W/bec = 21 becuri 21 becuri : 2 randuri = 10.5 becuri/rand Instalaia de iluminat trebuie prevzut cu ceasuri tip PARAGON, care comand stingerea i aprinderea luminii la orele prevzute in tehnologie, preferabil cu simularea amurgului i zorilor (descreterea i respectiv creterea progresiv a intensitii luminoase). Lmpile electrice trebuie amplasate sub tavan, la cca. 2 m deasupra psrilor, iar reeaua electric s elimine orice posibilitate de producere a scurt-circuitelor, cauzatoare de incendii i electrocutri. Paturile i cuibarele Proporia de 50 % dintre paturi i aternut, recomandat in acest studiu, nu este obligatorie, furnizorul de paturi i cuibare putand schimba aceast proporie, in funcie de caracteristicile acestora i de costuri. Paturile trebuie confecionate din material plastic, fiind rezistente pentru a suporta greutatea psrilor i a personalului, confortabile pentru prsi i uor de splat i dezinfectat. Sunt amplasate la o inlime suficient de mare pentru stratul de dejecii care se formeaz intr-un ciclu de producie. Principalele utilaje de dotare a construciilor Adpostul de psri, aa cum a fost descris in prezentul studiu, nu are alte dotri de inalt tehnicitate, in afar de cele artate: alimentare cu ap, cu energie electric de la reea, cu depozite pentru . Ceea ce ar fi recomandat pentru o astfel de micro-ferm ar fi o instalaie simpl de producere a nutreurilor combinate, justificabil astfel: - Intr-o exploataie agricol pot fi asigurate cel puin cerealele necesare furajrii psrilor. MICRO FNC-ul va fi construit din: - moar de mici dimensiuni, cu capacitatea nu mai mare de 500 kg, pentru mcinat cereale (i eventual roturi de soia); - Un cantar pentru dozarea componentelor reetei; - Un malaxor de cca. 300 kg pe arj. - Informativ, structura reetei va fi: - 60 % porumb (sau alt cereal); - 15 % rot de soia; - 10 % rot de floarea-soarelui (cu decorticare prealabil);
13
- 7 % carbonat de calciu; - 8 % premix proteino-vitamino-mineral, coninand premixul vitaminomineral, sarea, fosfatul dicalcic, fina de pete, eventuali aminoacizi de sintez sau enzime, conform necesarului rezultat din optimizarea reetei pe calculator. Reeta astfel intocmit conine 16,7 % proteine brute i 2700 kcal energie metabolizabil - Terenul in care se va amplasa adpostul va fi inconjurat cu un gard, care s impiedice accesul persoanelor sau animalelor indezirabile in incinta fermei i va fi suficient de mare pentru eventuala dezvoltare a fermei. Date privind fora de munc i managementul proiectului Total personal, din care personal de execuie : Fiind vorba de o ferm familial, majoritatea aciunilor necesare bunului mers al activitii vor fi efectuate de membrii familiei. Mod de ocupare a personalului Ingrijitor hal psri 1 or pentru supravegherea psrilor i a echipamentelor de hal - 1-2 or pentru aprovizionarea cu furaje a halei - 3 ore pentru fabricat nutreuri combinate - 2 ore pentru manipulare diverse materiale - furaje Muncitor auxiliar 2 ore pentru fabricat nutreuri combinate - 2 ore pentru manipulare diverse materiale - furaje - 3 ore pentru aciuni gospodreti in incinta fermei Este preferabil ca patronul s indeplineasc i atribuiile de administrator, pentru a urmri personal recepia-livrarea mrfurilor i produselor. Celelalte patru posturi vor fi ocupate de ali membri ai familiei sau de angajai permaneni. Aceste trei locuri de munc pot fi considerate ca nou create.
Produse care se vnd Fermierul va putea opta pentru valorificarea crcanilor n viu sau/i pentru sacrificarea curcanilor i comercializarea carcaselor de curcan. La comercializarea n viu, preurile practicate, reale, sunt de 15.00 ron/kg sau 25.00 ron/buc vndui la varsta de 6-7 sptmni. La comercializarea sub form de carcas (sacrificat) preul per kg de carne de curcan, actualmente, este de 10.00 15.00 ron/kg. MSURI SANITAR - VETERINARE de prevenire i combatere a bolilor Imprejmuirea fermei cu gard protector - filtru sanitar n care se afl camera de igienizare a personalului;Punct de nsmnri artificiale punct de tiere de necesitate cu spaii frigorifice (facultativ); Anexe pentru ecarisaj sau folosind investiiile locale din zon;Limitarea circulaiei persoanelor i vehiculelor strine;Respectarea regulilor sanitar-veterinare de prelucrare, depozitare i valorificare a produselor de origine animal;Control periodic medical al personalului de deservire;Introducerea n efectiv numai a animalelor din unitai indemne de boli infecto-contagioase;Dezinfecia adpostului;In spaiile destinate ecloziunii i creterii tineretului n primele 3-4 sptmni de via se va respecta curenia i igiena administrrii alimentelor, fcndu-se dezinfecia dup fiecare ciclu de
14
ecloziune;Dezinfecia staionarului sanitar-veterinar;Deratizri generale, dezinsecia, obligativitatea controlului sanitar-veterinar.
CANIBALISMUL La ora actuala cele mai multe situatii in care apare canibalismul la pasari, sunt cauzate de stress. Este adevarat ca in trecutul indepartat una dintre cauze era carenta de minerale (datorata dezechilibrelor in furajare), ceea ce face ca inca unii sa considere ca admnistrarea de calciu este solutia salvatoare. La ora actuala datorita furajarii cu nutreturi combinate, care contin cantitati importante de macro si microelemente, aceasta cauza este una extrem de rara, posibila in cazul unei furajari unilaterale, cu cereale pe perioada de iarna cand pasarile nu beneficiaza de iarba etc. Canibalismul, la pasari, poate avea mai multe cauze specifice, dintre care as aminti: - supraaglomerarea pasarilor - patrunderea unor pasari salbatice, pisici, caini, sobolani etc in spatiul de cazare - producerea unor zgomote puternice in spatiul de cazare sau in vecinatatea acestuia - lumina excesiva sau caldura foarte mare - manifestari nervoase la inceput la una dintre pasari care nedectate la timp constituie un factor de stress pentru celelalte pasari din efectiv, se copiaza acest tic nervos si fenomenul se poate extinde. Trebuie retinut faptul ca indepartarea cauzei este cel mai bun tratament. Acest lucru in anumite situatii este o sarcina dificila, dar chiar si asa trebuie depuse eforturi pentru a stabili posibile cauze in fiecare situatie de canibalism. Daca se observa ca una dintre pasari a devenit agresiva si ea constituie un factor de stress pentru efectiv, se vor lua masuri de izolare a acesteia sau chiar de directionare catre oala de gatit. De asemenea, trebuiesc izolate si tratate cu spray-uri cicatrizante (sau tinctura de iod, albastru de metilen etc) acele pasari care au fost atacate si deja prezinta leziuni cu sangerare. Prezenta sangelui atrage si alte pasari, astfel ca victima devine si mai atacata. De aceea trebuie izolate pasarile cu leziuni, tratate si reintroduse in efectiv doar dupa vindecarea completa (cicatrizare). Un posibil remediu este si debecarea, taierea varfului ciocului la exemplarele agresive, nu intotdeauna cu rezultate pozitive, dar poate fi incercata si aceasta metoda. Este recomandat sa se administreze timp de 1-2 saptamani, in apa de baut, un complex vitamino-mineral, care poate atenua agresivitatea prin reglarea unor posibile disfunctii metabolice. Este de foarte mare ajutor sa se scoata pasarile intr-o curte exterioara, daca exista aceasta posibilitate, cu verdeata daca se poate sau daca se poate administra verdeata este benefic. In cazul curcanilor (de exemplu) se pot suspenda obiecte pe care acestia le pot ciuguli (cum ar fi un flacon de plastic taiat la capete si umplut cu paie, legat la mijloc cu o sfoara si suspendat in spatiul lor de cazare). Astfel de metode au menirea de a oferi un cadru in care pasarile isi pot orienta ticul de a ciuguli catre aceste obiecte. SINUZITA In cazul sinuzitei putem vorbi de un simptom sau chiar de o afectiune ca atare, dependent de factorul care a generat aceasta manifestare. La curcani este mai frecventa si poate fi cauzata de mai multi factori. In unele situatii este vorba de microbi (bacterii sau virusuri in general) care determina boli care au ca simptome printre altele si sinuzita. In alte situatii poate fi vorba de iritatii mecanice la nivelul sinusurilor, iritatii generate de aerul viciat cu noxe in
15
spatiul de cazare, praf, curenti de aer in exces etc. De multe ori se pot suprapune atat factoii infectiosi, cat si cei iritativi. Si in acest caz eliminarea sau combaterea cauzei trebuie sa ocupe primul loc in strategia de tratament. Este de la sine inteles ca daca in spatiul de cazare nu se face ventilatie corespunzatoare, trebuie reparata acesata deficienta, sau daca sunt curenti de aer in exces trebuie remediata problema. In cazul tratamentul antiinfectios trebuie retinut ca in caz de viroze sittuatia este mai complicata si daca curcanii se pot sacrifica este de dorit sa se recurga la aceasta modalitate de rezolvare, deoarece tratamentul este cu pierderi materiale semnificative si rezultatul incert. Daca sinuzita are cauza bacteriana sunt sanse sa se atenueze semnificativ efectele sau sa se tina sub control. In acest caz se poate administra eritromicina (un medicament care contine eritromicina) cu respectarea stricta a dozajului, deoarece subdozarea strica mai mult decat ajuta si tratamentul se face pe o perioada de minim 7-10 zile. De asemenea, se vor imbunatati conditiile de cazare si se vor administra complexe polivitaminice in apa de baut. Daca tratamentul nu da rezultate si daca pasarile pierd in greutate se recomanda sacrificarea acestora, evitandu-se astfel pierderile prin mortalitate.
Faza de ngrare la curcani

Dupa perioada de crestere trebuie sa se delimiteze o perioada in care curcanii isi ating greutatea ideala pentru a putea fi taiati si comercializati. Faza de ingrasare la curcani incepe din saptamana a saptea pana la sfarsitul perioadei de ingrasare. In saptamana a sasea se temina perioada de crestere, puii fiind acoperiti complet cu pene. In faza de ingrasare puii sunt sortati pe sexe. Curcile raman in tarc in timp ce curcanii sunt mutati in alt grajd. Mutarea lor separata este un lucru pozitiv, deoarece animalele se vor imbolnavi mai greu deoarce au mai mult spatiu si in plus se pot misca mai mult si neingradite prin grajd si isi pot gasi locuri individuale de repaus. Fazele de mijloc si de sfarsit ale ingrasarii au loc in asa numitele grajduri deschise. Densitatea acceptata la curcani e de 2,5 pasari / mp si la curci de 5 pasari / mp. Daca densitatea creste apar efecte negative asupra greutatii pasarilor, fiind mai mica, si duce chiar la o mortalitate mai mare a pasarilor. Cu toate ca in a sasea saptamana pasarile au toate penele crescute, ele trebuie totusi sa fie tinute la o anumita temperatura, mai ales curcile care mai raman un timp in primele grajduri. In schimb la grajdul in care se muta curcanii, trebuie sa fie un incalzitor sau radiator care sa dea caldura mai ales la partea din fata a grajdului. Apoi se vor pune incalzitoare si la partea din spate a grajdului, astfel pasarile sa poata sta si in acest loc. Deoarce curcanii provin din regiuni mai calde ca America de Sud si Centrala le place mai mult caldura. Temperaturile mai ridicate si valurile de caldura nu afaceteaza sanatatea curcanilor. Temperaturile crescute fac pasarile sa piarda mai repede din greutate
Evolutia in greutate si consumul de hrana la curcani:

Saptamana Zile Greutate (kg) Valorificarea hranei 1 Consumul saptamanal de (cumulat) hrana (kg) Consumul de hrana (cumulat)
16
www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________ 1 7 0,16 0,96 0,15 0,15 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 14 21 28 35 42 49 56 63 70 77 84 91 98 105 112 119 126 133 140 147 154 161 168 0,38 0,73 1,21 1,84 2,60 3,48 4,45 5,50 6,60 7,73 8,89 10,07 11,24 12,40 13,55 14,68 15,80 16,90 17,98 19,05 20,10 21,13 22,15 1,23 1,37 1,47 1,53 1,60 1,66 1,73 1,79 1,85 1,91 1,97 2,03 2,10 2,16 2,24 2,31 2,39 2,47 2,56 2,66 2,76 2,87 2,98 0,32 0,53 0,78 1,03 1,33 1,63 1,92 2,09 2,33 2,54 2,74 2,87 3,04 3,21 3,39 3,46 3,64 3,82 4,01 4,21 4,41 4,61 4,80 0,47 1,00 1,78 2,81 4,14 5,77 7,69 9,78 12,11 14,65 17,39 20,26 23,30 26,51 29,90 33,36 37,00 40,82 44,83 49,04 53,45 58,06 62,86
17
Evolutia in greutate si consumul de hrana la curci:

Saptamana Zile Greutate (kg) Valorificarea hranei 1 Consumul saptamanal de (cumulat) hrana (kg) 0,14 1,23 1,39 1,51 1,58 1,66 1,74 1,82 1,88 1,96 2,04 2,13 2,22 2,31 2,40 2,50 2,60 2,70 0,14 0,28 0,45 0,66 0,85 1,10 1,35 1,58 1,71 1,88 2,04 2,19 2,29 2,41 2,53 2,62 2,63 2,71 Consumul de hrana (cumulat)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 77 84 91 98 105 112 119 126
0,15 0,35 0,64 1,03 1,53 2,11 2,80 3,55 4,33 5,13 5,94 6,73 7,51 8,27 9,00 9,70 10,37 11,01
0,14 0,42 0,87 1,53 2,38 3,48 4,83 6,41 8,12 10,00 12,04 14,23 16,52 18,94 21,47 24,09 26,72 29,43
18
Influenta temperaturii asupra greutatii corporale la curcani:

Temperatura medie 1991 1992 8,88C 9,95C Nr de zile cu Diferenta maxima Diferenta Cresterea 30C de greutate maxima in varsta zilnica 3 5 3 kg 3,75 kg 2. wo. 2. wo. / 1 118 gr. 118 gr. Greutatea medie 18,83 kg 18,95 kg
In zilele toride o instalatie de aerisire poate sa ajute la realizarea unui climat adecvat. Instalatia de aerisire este si ea o masura de protectie a animalelor care ar trebui aplicata pretutindeni. Ingrasarea curcanilor este influentata in mod clar de prima faza de crestere. In anul 1972 un curcan atingea la 22 saptamani o greutate de 11,5 kg, astazi el ajunge la 19 kg. Si la curci sporul de ingrasare a ajuns in aceasta diferenta, de 20 de ani, la 3 kg. O data cu aceasta evolutie, pieptul de curcan s-a marit si el, care este cea mai apreciata, scumpa si cumparata parte a unui curcan. Dar pentru obtinerea unei cresteri mari cel mai important factor este sanatatea. Pasarile trebuie cantarite din 3 in 3 sapatamani, putand astfel fi urmarita evolutia lor. Trebuie sa dispuna in permanenta de un medic veterinar. Combinatia pentru intretinere extensiva a animalelor in faza de ingrasare:
circa 60 70 % pana la 5 % pana la 5 % pana la 5 % circa 20 % pana la 7 % circa 2 % porumb / grau in parti variabile triticale (corcitura de grau secara) secara orz uruiala de srot de soia mazare sau mazariche mixtura pentru pasari aflate in ultima faza de ingrasare
In fazele 1 4 hrana trebuie sa se combine cu anticocidiostatice si cu medicamente impotriva bolii capului negru. Trebuie sa avem grija sa nu se risipeasca hrana, deoarece ea este cel mai scump factor din ingrasarea curcanilor. Calculul cantitatii necesare de furaje pe o perioada de timp se calculeaza cu formula: ( varsta curcani exprimata in saptamani + 1 ) x numarul pasarilor x 20 = greutate hrana / animale / zi. Pentru curcani se mai scade 20 % din aceasta valoare, iar la curci 10 %. In timpul calduros trebuie sa nu mai scadem 20 % din hrana ci trebuie redusa mai mult cantitatea de hrana.
19
In concluzie, aveti mare grija la hrana si modul de alimentare al pasarilor daca vreti sa aveti o productie pe masura.
Actiuni premergtoare comercializrii Curcanii nu mai sunt hraniti inainte cu 8 ore de a fi transportati. Pe perioada transportului, apa nu trebuie sa lipseasca. Pasarile sunt incarcate cu mare grija in containere, deoarce curcani sunt pasari greoaie, mari, sperioase, predispuse la manifestari de panica, invinetiri si fracturi. Riscul de ranire al curcanilor trebuie redus pe cat posibil. Pentru incarcarea lor in custi este nevoie de doi oameni. In fiecare cusca trebuie sa fie maxim 40 60 de curcani, iar pe nivel 150. Intr-un camion intra aproximativ 1000 pasari. Ridicarea custilor se face cu un sistem hidraulic. Containerele sunt prevazute cu scarita, iar la partea superioara se va depozita carnea taiata si in partea de jos pasarile vii. Cu o zi inainte de taiere, pasarile vor fi verificate de medicul veterinar. Taierea este realizata la o saptamana dupa depunerea oualor, respectiv instalarea curcilor. La ajungerea lor la abator, pasarile vii si sanatoase, sunt din nou consultate de un veterinar. Acest veterinar are rolul de a aviza taierea pasarilor sanatoase si a identifica numarul de pasari moarte in timpul transportului. Fiecare pasare taiata trebuie examinata. Pasarile necorespunzatoare sunt indepartate. Taierea este supusa autoritatilor medical veterinare si controlului statului. Curcile sunt gata de taiere la varsta de 16 saptamani, iar la curcani varsta de taiere este de 21 saptamani. Camionul ajuns la abator se va parca langa banda de taiere, unde vor fi imediat atarnate custile de transport. Pasarile vor fi decapitate automat, imediat, iar sangele se va scurge intr-un jgheab. Apoi vor atarna pe banda la o temperatura de 51- 52 C. Aproximativ cinci minute se vor opari intr-un cazan, unde circa 99 % din pene sunt pierdute. Daca este o temperatura prea mare pielea pasarilor este degradata. Etapa de jumulire a penelor se desfasoara in cazan, penele fiind preluate de fabricile specializate, dupa care urmeaza transarea. Inima, ficatul si stomacul sunt ambalate separat si sunt puse in vanzare. Curcanii stau apoi la frigider, la 2 C aproximativ 10 12 ore. Comercializarea curcanilor Dupa ce carnea de curcan a fost racita la 2 C se va trimite la prelucrare. Carnea de curcan se comercializeaza aproape exclusiv proaspata. De obicei carnea este proportionata astfel ca ea sa se prepare repede si usor, consumatorul economisind astfel timp si energie. Exista o solicitare mai mare pentru carnea transata fata de vanzarea curcanilor intregi. Din curcani se mai realizeaza si semipreparate sau mezeluri, la noi pe piata fiind din ce in ce mai cautate. Din curcani putem comercializa: partea superioara a pulpei, partea inferioara a pulpei, aripile, pieptul cu piele si os, gatul, spinarea, pieptul file fara os, pulpele dezosate si organele ca inima, ficat si stomac. Asa cum am vorbit si in celelalte articole cea mai cautata si valoroasa este carnea de pe pieptul de curcan. Ea este potrivita pentru diferite modalitati de preparare ca: file, friptura, snitel, rulada, carne marinata, afumatura, pane sau condimentata. Trebuie sa avem grija cum hranim si intretinem curcanii, astfel sa avem o greutate cat mai mare a pieptului de curcan pentru ca acesta ne va da o rentabilitate la comercializare mai mare. La un curcan de 19 kg, pieptul reprezinta aproximativ 31 % din greutate.
20
Un curcan de 19 kg este foarte bine intretinut, unul care nu este crescut in conditii corespunzatoare are o greutate de 16 kg din care aproximativ 27 % este piept.
Orientare piaa de desfacere Ferma ii propune s realizeze produse finite care pot fi livrate direct pieii, fr a include intermediari in relaia productor pia. Impactul proiectului asupra dezvoltrii zonei i a mediului de afaceri In felul in care a fost conceput, proiectul nu poate avea decat un efect favorabil, atat asupra dezvoltrii zonei cat i a mediului de afaceri. Dup ceea ce s-a artat, 85 % din materiile prime din care sunt alctuite reetele furajere sunt furaje produse pe plan local: porumb, orz, rot de soia i rot de floarea soarelui. Fie c sunt produse in cadrul aceleiai exploataii agricole, fie c sunt cumprate de la ali productori agricoli, este stabilit o legtur funcional intre producia agricol i cea avicol a zonei, legtur intrit i prin gunoiul de pasre, cel mai valoros pe scara produciei zootehnice, care va mri fertilitatea agricol a zonei respective, fr ins a o polua, ca in cazul altor exploatri zootehnice (exemplu, creterea industrial a porcilor sau chiar creterea psrilor in baterii). Chiar dac este o cresctorie relativ mic, aceast ferm avicol familial asigur locuri de munc pentru patru sapte persoane, care realizeaz ins o productivitate a muncii foarte
Proiecii financiare i indicatori financiari Prognoza veniturilor Produsele care se livreaz din microferm aduc urmtoarele venituri: Curcani viu 1000 buc X 19kg/buc = 19000 kg X 25.00 ron/kg = 475000.00 ron Curcani carcas carne 1000 buc X 19kg/buc = 19000kg X 15.00 ron/kg = 285000.00 ron Prognoza cheltuielilor Achiziie curcani varsta 4-6 saptamani (sub 1 kg) 1000buc X 25.00 ron/buc = 25000.00 ron Salarii 4 x 1000 48000 Ron/an Cheltuieli cu patul de paie, utiliti i alte achizitii circa 30000 Ron Total general costuri 201000.00 Ron / primul an Profit brut total vanzare n viu 274000.00 ron Ron /primul an
21
Profit brut vnzare carcas 84000.00 ron-primul an Rata profitului este ridicata, urmand sa creasca mai ales in anii 2 si 3 de productie Not: In condiiile unor piee ale materiilor prime i ale produselor foarte variate i instabile, prognoza veniturilor i a cheltuielilor are o oarecare doz de incertitudine. Am prezentat ambele calculaii, rezultand c o rat a profitului de peste 26 % este posibil, in condiiile unui management corect i ale fabricrii furajelor combinate intr-o instalaie simpl, de ctre fermier. Referitor la construciile anex, acestea se reduc la dou: micro-FNC pentru producia de nutreuri combinate i mico-staia de sortat ou, fiecare dintre acestea cu depozitele aferente. Rmane la aprecierea fermierului i a constructorului dac mai sunt necesare urmtoarele construcii-anex: - Gospodria de ap, mai ales dac aprovizionarea cu ap se face dintr-un foraj propriu; - Siloz exterior pentru depozitarea furajelor, inainte de a fi distribuite in hal; - Bazin de purificare (fos septic); - Platform pentru dejecii. In studiu s-au fcut referiri la aceste construcii-anex, ins, dup caz, ele pot fi realizate sau nu. De asemenea, dou dintre dotri, care au fost luate in calcul, pot fi omise la realizarea obiectivului: 1) Micro-FNC : Dac fermierul nu beneficiaz de producie properie de furaje sau nu este amplasat intr-o zon cerealier, el poate renuna la producia proprie a nutreurilor combinate, asigurandu-i necesarul de la un FNC specializat din zon. Furajele il vor costa ins cu 10-20 % in plus, datorit cheltuielilor mari de fabricaie (cca. 1.000 lei pe ton), a profitului practicat de FNC i a cheltuielilor suplimentare de transport. Sporirea Lista de achiziii i sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul studiului pentru punerea in funciune a obiectivului, daca este necesar achiziia celor mai performante i mai economice utilaje. Acestea sunt prezentate in lista alturat: 1 AGROPROIECT SRL S.C. AZOMA ARAD Avi-Suin-Tech TROPPER micro FNC-uri mobile INSTALAII DE SORTAT OU Instalaie complet de sortare colectare marcare preambalare ou, capacitate mic (2-4 mii ou pe or) MOBA DIAMOND STAALKAT prin SIPOSERV INSTALAII DE FRIG Instalaie pentru meninerea temperaturii de maximum 14C la depozitare 1 Congelator, capac 100 l, pentru pstrat pasta de ou 1
22
Productori din ar in domeniu 2. Furaje combinate Dou variante: Fie cumprate de la un FNC din zon, fie produse in propriul FNC dac le cumpr de la un FNC organizat din zon: reeta 21-4 11 11 tone 3. Paie pentru aternut (tone) Achiziie pe plan local 4. Vaccinuri: - vaccin multivalent inactivat EDS, NCD, IBV (16 sptmani) in apa de but 2500 doze - vaccin NCD, IBV combinat (30 sptmani) subcutanat ISV Pasteur Atico International Veterinary, Biovet, Intervet, Romvac, etc. 2500 doze - idem, la 42 sptmani in apa de but sau aerosoli - idem, la 54 sptmani in apa de but sau aerosoli - idem, la 66 sptmani in apa de but sau aerosoli 5. Alte medicamente i dezinfectante (la nevoie, conform prescripiilor medicale) x Novartis, KRKA, Biovet S.C. VETERIN IMPEX Atico International Veterinary 6. Var (kg) 200 Depozit materiale construcii 7. Becuri iluminat, fluorescente, in echivalente 60 W incandescente 60 Comerul de aparataj electric 8. Ap potabil (mc) adpat + alte scopuri - Surs proprie sau reeaua comunal
LISTA CU FURAJE, NUTREURI COMBINATE I ADITIVI FURAJERI

ABO MIX - Str. Depozitelor, nr. 31,Satu Mare, Jud. Satu Mare, Cod 440198 Tel: 0261-769306; 0261 -769266; Fax: 0261 769569; abomix@abomix.com www.abomix.ro AGRICOLA INTERNAIONAL BACU, Departamentul 2 SNC Calea Republicii, nr. 283, Bacu, Cod 600304; Tel: 0234 573730; Tel/Fax: 0234 - 573732 AGRICOLA ROM- ITA IMPEX - Str. I.C. Dumitracu, nr.10, Ineu, Jud. Arad, Cod 315300 Tel/Fax: 0257 -511047; hondea@rdslink.ro AGRO CENTER TRANSILVANIA - os. Sibiu Rusciori, Km. 8, Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271 Tel/Fax:0269 -213679; Mobil: 0788303266; rlg@logon.ro AGRO AGENTUR - Bd. Unirii, nr.2, bl. 8A, sc. 1, ap. 34, Sector 4, Bucureti, Cod 040104 Tel/Fax 021 -3367917; 021 -3373002; agroagentur@rdslink.ro AGRO BANAT - Str.Sub Deal, nr. 1, Caransebe ; Jud. Cara Severin, Cod 325400 Tel. 0255 -516 324; Mobil 0724211641; Fax: 0255 513096; agrobanat2mail.dntm.ro; www.agrobanat.ro
23
AGROBIOTIC - Str. Divizia 9 Cavalerie, nr. 49, Timioara, Jud. Timi, Cod 300264; Tel/Fax: 0256-211659 ALTCO PROD - Str. Mintiului, nr.99, Gherla, Jud. Cluj, Cod 405300; Tel/Fax: 0264-243511; Mobil: 0740835087 AMIX SUPER - Str. Mihail Koglniceanu, nr. 20-22, Arad, Jud. Arad, Cod 310092 Tel/Fax: 0257-254642; amix.sup@rdslink.ro ANADIN - Str. Eternitii, nr. 11; Breaza, Jud. Prahova, Cod 105400; Tel/Fax: 0244 -340798; alexandru_irimioiu@yahoo.com ANDAGRA - os. Arad Zdreni, km 3; Arad, Jud. Arad ; Tel: 0257 -216760; Fax: 0257 216720 ANIMAX - Str. Fnului, nr. 16, Sfntu Gheorghe; Jud. Covasna, Cod 520024; Tel: 0267315026; blaga@easynet.ro AVE IMPEX - Str. oimoeni, nr. 32; Satu Mare, Jud. Satu Mare, Cod 440111 Tel: 0261-770227; 0261 -770225;Tel/Fax: 0261-757304; aveimpex@rdslink.ro; www.aveimpex.ro AVIAN PROD - os. Iancului, nr. 29, Bl.105B, Sc. C, Ap.110, Sector 2, Bucureti, Cod 021725 Tel/Fax: 021-2503517; Mobil: 0741156456 AVICOM - Str. Digului, nr. 45, Odorheiu Secuiesc, Jud. Harghita, Cod 535600; Tel/Fax: 0266 212955; Mobil: 0744595343 BANDRINO IMP EXP - Str. Godri Ferenc, nr. 16, Sfntu Gheorghe, Jud. Covasna, Cod 520023 Tel/Fax: 0267-314340; bandrino@planet.ro BILARDI PRODUCT - Str. Mocirei, nr. 1, Baia Mare, Jud. Maramure, Cod 430316 Tel/Fax: 0262-220192; bilardi@alphanet.ro BLOMAR - Str. Oaului, nr. 241, Cluj-Napoca, Jud. Cluj, Cod 400645; Mobil: 0745357195 BIOMIN ROMNIA - Str. Justiiei, nr. 24, Sibiu, Jud. Sibiu, Cod 550004 Tel: 0269-214833, Fax: 0269-243843; office@biomin.ro; www.biomin.ro BIOPLANT - Bd. decebal, nr. 17, Craiova, Jud. Dolj, Cod 200458 Tel: 0251-315799; Tel/Fax: 0251-591244 BRENNTAG ROMNIA - Bd. Timioara, nr. 80; Sector 6, Bucureti, Cod 061334 Mobil 0741816500; dinu.pircioaga@brenntag.ro; www.brenntag.ro CERASIL Sos Borsului, nr.31, Oradea, Jud. Bihor, Cod 410605 Tel: 0259-416.140; Fax: 0259-427.803; cerasil@rdslink.ro: www.cerasil.ro
24
COMAN & CO - Str. Vintil Mihilescu, nr. 15, Bl.60, Sc. 1, Ap. 3, Sector 6, Bucureti, Cod 060394 Tel: 021-2216508 - comanco@go.ro; www.comanco.go.ro COMB GORJ - Str. Ciocrlan, nr. 7, Trgu Jiu; Cod 210103 Tel. 0253-226330; combgorj@k.ro COMBAVIPOR - Str. tefan cel Mare, nr. 9, Galai, Jud. Galai, Cod 800198 Tel/Fax: 0236-472896 COMBIAL - Str. Grii, nr. 33, Urziceni, Jud. Ialomia, Cod 925300 Tel/Fax: 0243-254043 COMBIMAR - Str. Fabricii, nr. 5, Baia Mare, Jud. Maramure, Cod 430015 Tel: 0262-222441; scombimarsa@yahoo.com COMBIPRA - Str. Trgovitei, nr. 2, Ploieti; Jud. Prahova, Cod 100299 Tel: 0244-554451; combipra2000@yahoo.com COMBRIVA - Str. Coteti, nr. 116, Focani, Jud. Vrancea, Cod 620068 Tel/Fax: 0237-221143 CORNEX - Str. Liviu Rebreanu, nr. 54, Arad, Jud. Arad, Cod 310047 Tel/Fax: 0257-253589; smayer@rdslink.ro; www.cornex.ro DANO PAN - Dumbrveni, Jud. Vrancea, Cod 627105 Tel: 0237-255383 DEVEST FARMATECH Str. Grii nr.14 Timisoara jud. Timis, cod 300167 Tel: 0256-499.080; fax 0256-247.435 DIDFARM Str. 16 Decembrie 1989 nr.40 Sannicolau Mare, jud Timis, cod 305600 Tel: 0256 370.083; fax 0256-370.261; didfarm@yahoo.com EURONUTIMIX -Str. Gelu nr 4 Timisoara, jud Timis, cod 300168 Tel/fax: 0256 -296.667; mobil 0724.220.330 Free Land Mariuta Mariuta jud Calarasi, cod 917014 Mobil 0722-573.152; fax 0242-642.761 Gradinaru Rares Sat Izvoare, Dumbrava Rosie, jud Neamt, cod 617188 Tel. 0233-237.151; 0233-282.101; fax 0233-282.330 GuyomarcH Romania Str. Botaenu nr.3B et.3 ap.9 sect.1, Bucuresti, cod 010027 Tel. 021-3102764; fax 021-3134504; office@guyomarch.ro; www.guyomarch.ro Interself Trade tei Str Unirii nr.8 bl.8 ap.6 Stei, jud Bihor, cod 415600
25
Tel. 0259 332.582; luciabm@personal.ro Ionic Service Sos. Chitilei nr.381 sect1 Bucuresti, cod 012391 Tel.; 021-668.73.93 LNB Romania Feed Bd.Victoriei nr.43 Sibiu, jud.Sibiu, cod 550024 Tel. 0269-213.380, fax 0269-218.515, lnbromania@lnb.ro: www.lnb.ro Mareal Str. Stefan cel Mare nr.199 ap.13 Vaslui, jud Vaslui, cod 730006 Tel/fax 0335-410.615; 0235-361.769; maresalltd@yahoo.com Mirovia - Str. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr. 2/2, Beclean, jud. Bistrita Nasaud, cod 425100 Mobil 0745-206554 Mixabis Str. Lebedei nr.33 Baia Mare, jud Maramures. Cod 430306 Tel 0262 223247; mobil 0722 -729.970; dinupop@zappmobile.ro Mixalim Frumusani, jud.Calarasi, cod 917100 Tel: 021-311.10.62 Fax: 021-312.60.80; mixalim@xnet.ro Morosanu Prest Ferma B3, GOC 3, Sat Izvoare, Dumbrava Rosie, jud.Neamt, cod 617188 Tel/fax ; 0233-237.349 Nadsal Impex str. Principala nr.115, Mureni, Jud. Mures, cod 547638 Mobil 0745.396.618; fax 0265-777.432; muresan@orange-gsm.ro; www.nadsal.ro Naumof Serv Ciresu, jud Braila, Cod 817035 Mobil: 0744.691.568 Nutribuz Sahateni, Jud Buzau, cod 127535 Tel: 0238-545.721; fax 0238-545.701 Nutricod str Halchiului nr.15 Codlea, jud.Brasov, cod 505100 Tel: 0268-251.906; fax0268-251.807; nutricod@xnet.ro Nutricom Sos. Portului nr.52, Oltenita, jud Calarasi, cod 915400 Tel; 0242-515.430; fax021-313.16.00; office@nutricom.ro Nutrientul Str. Campului nr.1, Palota, jud Bihor, cod 417516; Tel : 0259-471.811; fax 0259415.695; nutrient@rdslink.ro Nutrimold Str. Chisinaului nr.41, Iasi, jud Iasi, cod 700178; Tel : 0232-233.185; fax0233233.405; snciasi@yahoo.com Nutristar Romania- Str. Teodor Sperantia nr.130, bl73, sc.1, ap.8, sector 3, Bucuresti, cod 030942; Tel/fax 021-322.88.08 Oltchim FNC Calea Traian nr.176 Babeni, jud.Valce, cod 245100; Tel. 0250-735.750, fax 0250-735.751, mdas@unet.ro
26
Orginal Prod FNC Tinca, jud Bihor, cod 417595; Tel. 0259-310.166, fax 0259-310.359, elenamonicaluca@yahoo.com Pacomb Poarta Alba, jud. Constanta, cod 907245; Tel/fax: 0241-853.637; pacombcta2000@yahoo.com PET WORLD Str. Constructorilor nr.7, Sfantul Gheorghe, jud Covasna, cod 520077 Tel/fax 0267-312.816; petworld@yahoo.com Polena B-dul Socola nr.6, Iasi, jud Iasi, cod 700194; Tel : 0232-430.137; mobil 0744.586.811 Primivet Sat Calomfiresti, Poroschia., jud Teleorman, cod 147280 Tel : 0247-318.828; fax 0247-318.930; primivet@zappmobile.ro Premix Str. Nicolae Iorga bl.21-31 sc.1 ap.1, Craiova, jud Dolj, cod 200026; Tel : 0251596.422; tel/fax 0251-598.008; Probiotic Aleea I.D. Suciu nr.6, ap.6, Timisoara, jud Timis, cod 300093; Tel : 0256-432.306; Prodalis Dumbraveni, jud Vrancea, cod 6271-5; Tel : 0237-255.383; Proserco CMI Sos. Afumati nr.123, Voluntari, jud Ilfov, cod 077190; Tel/fax : 021-270.46.07; prosercocmy@yahoo.com Provident Prodcom Str. Matei Corvin nr.184, Oradea, jud Bihor, cod 410144; Tel/fax : 0259477.700; provident@rdslink.ro Ramnicom Sos. Puiesti nr.10, Ramnicu Sarat, jud Buzau, cod 125300; Tel : 0238-565.885; fax 0238-561.546; Reviva Str. Libertatii nr.3F, Apahida, jud Cluj, cod 407035; Tel/fax 0264-231.715; Secombi Str. Unirii nr.2, Segarcea, jud Dolj, cod 20540; Tel/fax 0251-210.618; Servet Valcea Sat Linea, Budesti, jud Vrancea, cod 627101 Tel : 0250-760.608; fax 0250-760.607; farmaciagospodarilor@yahoo.com Societatea Crescatorilor de Animale din Transilvania (SCAT) Sos. Sibiu, Rusciori km.8, Rusciori jud Sibiu, cod 557271 Tel : 0269-213.679; Sotto Sos. Bucuresti km.5, Giurgiu, jud Giurgiu, cod 080301; Tel : 0246-217.628; fax 0246215.064; balaurugr@yahoo.com Tecas P-ta Alba Iulia nr., bl.I7, ap.13, sect.3, Bucuresti, cod 031105; Tel : 021-323.8676; fax 021-322.1670; tecas@xnet.ro
27
Tecomb Str. Mihail Kogalniceanu nr.61, Tecuci, jud Galati, cod 805300; Tel/fax 0236820.049; Transvet Str. Dragalina nr.91, ap.4, Cluj-Napoca, jud Cluj, cod 400024 Mobil 0745.643.589; 0745.653.269; fax 0264-580.970; transvet@zappmobile.ro Trouw Nutrition Hifeed Calea Nationala nr.67, sc.b, ap.21, Botosani, jud Botosani, cod 710006 Tel : 0788-305.920; tel/fax 0231-529.992; bogdan.dascalescu@nutreco.com; www.trownutrition.net Verboon Str. Independentei nr.1, Bailesti, jud Dolj, cod 205100; Tel : 0251-311.105; fax 0251.311.309; Vetland Comimpex Str. Republicii nr.67, Salonta, jud Bihor, cod 415500 Tel/fax 0259-433.685; printea-valer@yahoo.com Vipromax Str. preciziei nr.19, Craiova, jud Dolj, cod 200747 Tel : 0251-315.801; fax 0251-315.302; phelgavipromax@yahoo.com Vipromin2000 Sos. Aradului km.75+300m, Salonta, jud Bihor, cod 415500 Tel/fax 0259-373.019; 0259-373.021; fax 0259-373.020; vip2000@rdslink.ro www.vipromin.com Yohanagroup Str. Mare nr.126, Lumina, jud Constanta, cod 907176 Tel/fax 0241-257.560; balkanpower@yahoo.com Zamur Targu Mures Str. Baneasa nr.2, Targu Mures, jud Mures, cod 540199 Tel : 0265.269.918; 0265-220.201; fax 0265.269.917; zamur1991@yahoo.com Zooprotein Str. Ardealului nr.20, Arad, jud Arad, cod 310188 Tel/fax 0257-462.527; mobil 0745.191.125; calinet@rdslink.ro Zoovet B-dul Unirii bl.U18 sc.C ap.42, Slobozia, jud Ialomita, cod 920042 Tel : 0243-233.384; tel/fax 0243-236.123; mobil 0722.502.688
Tehnologii i utilaje pentru zootehnie

A.Z.I. - Targusorul Nou, Jud. Prahova, Cod 107029 Mobil: 0740 249 048 Iex68@rol.ro ABC Agrofood Business Consulting - Bd. Gloriei, Nr. 62, Sector 1, Bucuresti, Cod 013287 Tel: 021-667 54 98; Fax:021-668 63 57; abcons92@euroweb.ro Ag Chim Trading Company - Sos. Pantelimon, Nr. 89, Bl, 404, parter, Sector 2, Bucuresti, Cod 021593 Tel: 021-250 57 37; 021-250 93 89; Fax:021-250 93 91; office@agchim.ro; www.agchim.ro Agro Center Transilvania - Sos. Sibiu-Rusciori, Km. 8; Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271 Tel: 0269-213 679; Mobil: 0788 303 266; Agro Legato Romnia - Bd. Nicolae Balcescu 5, ap.3, Braov, Jud. Brasov, Cod 500019 Tel/Fax:0268 - 412103; Mobil: 0722-139812; agrolegato@xnet.ro
28
Agroteh Buzu - Bd. Nicolae Balcescu 3, bl. 3, ap.53, Buzu, Jud. Buzu, Cod 120246 Tel/Fax:0238 - 710492; Mobil: 0722-219864; agroteh@hotmail.com Arancia - Str. Izvor, Nr. 1, Piatra Neamt, Jud. Neamt, Cod 61005 Tel: 0233-217 558; Mobil: 0722 514 992; 0744 778 677; arancia@go.ro; vwvw.arancia.go.ro Atelier Mecanic Tarog - Str. Principal, Nr. 3; Rausor, Jud. Brasov, Cod 507127 Tel/fax: 0268-210 041; Mobil: 0722 599 243; amtpuls@yahoo.it Avi Suinteh - Str. Bujorului, Nr. 13, Ap. 4, Carei, Jud. Satu Mare, Cod 445100 Tel/fax: 0261-861 741 ; ast1@rdslink.ro; www.avisuinteh.ro Azoma - Str. Steagului, Nr, 1, Arad, Jud. Arad, Cod 310262 Tel: 0257-288 732; Fax:0257-288731; azoma@rdslink.ro; www.azoma.rdslink.ro Bega Tehnomet - Calea Stan Vidrichin, Nr. 5A Timisoara. Jud. Timis, Cod 300571 Tel: 0256-222 088; 0256-222 055; Fax: 0256-490 800 tehnomet@mail.dnttm.ro; www.tehnomet.ro Big Dutchman International GmbH Bucuresti - Str. Al.Serbanescu, Nr. 2. Bl. A6, Sc. 1, Ap. 5, Sector 1, Bucuresti, Cod 014291 Tel/fax: 021-232 72 43 danbos@xnet.ro; www.bigdutchman.de Big Dutchman International GmbH Sibiu - Str. Caltun, Nr. 19; Sibiu, Jud. Sibiu, Cod 550298 Tel/fax: 0269-212 324; stefangabe!@xnet.ro; www.bigdutchman.ro Big Dutchman International GmbH Timisoara- Str. Cooperatiei, Nr. 2; Timisoara, Jud. Timis. Cod 300274 Tel/fax: 0256-295 826; dstanica@rdslink.ro; www.bigdutchman.ro Buttner Agrartechnik - Nr. 245, Carta. Jud. Sibiu, Cod 557070 Tel/fax: 0269-521 218; Mobil: 0740 059 896; agrartechnik@yahoo.com Castello - Str. N. Pascaly, Nr. 5, Ap. 26 Cluj-Napoca, Jud. Cluj, Cod 400440 Tel/fax: 0264-594 458 Mobil: 0744 546 934 silviupredescu@yahoo.com Coren Rumania - Sos. Bucuresti, Km. 3, Sat Remus, Fratesti, Jud. Giurgiu. Cod 087080 Tel: 0246-210 167 Fax:0246-210 875 secretar@coren.ro; www.coren.ro Denromas Services - Bd. Ion Mihalache, Nr. 70-84, Bl. 45. Sc. B. Ap. 64, Et. 6 Sector 5, Bucuresti, Cod 050108; Tel: 021-207 90 28; Fax: 021-260 10 69 ; office@denromas.net; www.denromas.net Elektrogeno Gmbh - Str. Ion Urdareanu, Nr. 5 Sector 5, Bucuresti, Cod 050688 Tel/fax: 021-312 30 54 ecolean_romania@k.ro Evolutia Dan - Str. Tineretului, Nr. 56, Targu Lapus, Jud. Maramures, Cod 435600 Tel: 0262-384 483; Fax: 0262-385 777; dan.craciun@ email.ro; www.rhp.ro/evoiutia Houdam Horn - Str. Retezat. Nr, 22, Chisoda, Jud, Timis, Cod 307221 Mobil: 0744 931 718; Fax:0264-368 132; ghotea@yahoo.com; www.sac.ro Integris 2 K - Str. Barbu Vacarescu, Nr. 155, Ap. 1, Sector 2, Bucuresti, Cod 020275 Tel/fax; 021-230 71 78; Mobil: 0721 775 414; 0722 667 818; integris2k@apropo.ro Interagricon - Str. Tudor Arghezi, Nr. 16, Ap. 17 Sector 2. Bucuresti, Cod 020945 Tel/fax: 021-316 82 24; Mobil: 0722 517 688; interagr@b,astral.ro Intercas - Str. Motilor, Nr. 54. Ap. 1, Cluj Napoca. Jud, Cluj, Cod 400370 Tel/fax; 0264-594 176; intercas@rdslink.ro J&K Wildlife Management - Str. Harghitei. Bl. P3, Ap. 1, Cristuru-Secuiesc, Jud. Harghita, Cod 535400 Tel/fax: 0266-244 464; jk_wildlife@yahoo.co.uk:; www.jkwildiife.ro Mewi import Export Agrar Industrietechnik - Str. Principal, Nr. 280 Ortisoara. Jud. Timis. Cod 307305 Tel: 0256-221 537; Fax: 0256-221 536; info@mewi.ro; www.mewi.ro Midal interfrig - Str. Aurei Vlaicu, Nr. 126 Constanta, Jud. Constanta, Cod 900154 Tel/fax; 0241-661 048, midalcta@rdslink.ro; www.midalgroup.ro
29
MIXABIS - Str. Lebedei, Nr. 33 Baia Mare, Jud. Maramures, Cod 430306 Tel: 0262-223 247; Mobil: 0722 729 970 ; dinupop@zappmobile.ro Novasol - Bd. Banu Manta, Nr. 27, Bl. 34, 8c. 2, Ap. 39, Sector 1, Bucuresti, Cod 011222 Tel/fax: 021 -223 34 58, Fax: 021 -223 37 95, novasol@opensys.ro Polaris Group Co - DN5C, Nr. 113 Zimnicea, Jud. Teieorman, Cod 145400 Tel: 0247-368 478; 0247-367 032 ; polarisgr@yahoo.com Riva - Str. Mumuleanu Barbu, Nr. 14 Sector 2, Bucuresti, Cod 020543 Tel: 021-211 72 15; 021-211 01 05: Fax:021-211 72 17 riva@riva.ro; www.riva.ro Sembodja Romania - Bd. lancu de Hunedoara, Nr. 2, Bi. H6, Sc, 1. Ap. 1, Sector 1, Bucuresti. Cod 011741 Tel: 021-317 45 65, Fax: 021-311 32 94; office@sembodja,ro; www.sembodja.ro Sipo Serv - Str. Petru si Pavel, Nr. 67 Sector 1, Bucuresti. Cod 012982 Tel: 021-312 72 10; Fax; 021307 91 31 siposerv@b.astral.ro Sodetatea Crescatorilor de Animafe din Transilvania (SCAT) Sos. Sibiu-Rusciori, Km 8 Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271 Tel/fax: 0269-213 679 Systema Romania - Sos. Mihai Bravu. Nr. 42-62. Bi, P8, Sc. 3. Ap. 94 Sector 2, Bucuresti, Cod 021328Tel/fax: 021-252 16 28; tmireia@mailbox.ro; www.sotecgrup.ro Valabri- Calea Timisorii, Nr. 212 Arad, Jud. Arad, Cod 310227 Tel/fax: 0257-216 658 Vetland Comimpex - Str. Republicii, Nr, 67, Salonta, Jud. Bihor. Cod 415500 Tel/fax: 0259-433 685; Mobil: 0744 603 044; pintea_valer@yahoo.com Westfalia Surge Romania - Str. Honterus. Nr. 22 Sibiu. Jud. Sibiu, Cod 550118 Mobil: 0744 641 585: Fax: 0269-222 482; ofiice@westfaliasurge.ro; www.westfaliasurge.ro
Nominalizarea echipamentului i a prilor componente ale acestuia ECHIPAMENTE DE HRNIRE 1. Buncr (siloz) metalic, din material inoxidabil, capacitate 3-4 tone, cu gur superioar de alimentare i snec de extracie i dirijare a furajelor n interiorul halei
Cantiti
Poteniale surse de aprovizionare
Big Dutchman LAE-Anlagenbau Schulz Systemtechnic AGROPROIECT SRL Avi-Suin-Tech 1 Sembodja Big Dutchman LAE-Anlagenbau Schulz Systemtechnic 2 Avi-Suin-Tech 30
2. Buncre interioare, capacitate 100-150 kg, alimentate cu furaje prin snecul de extracie i prevzute cu mecanisme de antrenare a furajelor ctre hrnitoarele din hal
www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________ Sembodja
3. Linii interioare de alimentare, compuse din cte 80 hrnitoare tronconice, n sistem nchis dus-ntors
Big Dutchman LAE-Anlagenbau Schulz Systemtechnic Avi-Suin-Tech 2 Sembodja
ECHIPAMENTE DE ADPARE 1. Bazin-tampon de ap, capacitate 1500-2000 l, reprezentnd necesarul de o zi al halei Big Dutchman LAE-Anlagenbau Schulz Systemtechnic Avi-Suin-Tech 1 2. Linii de adpare cu nipleuri (picurtori), lungime 83 m, cu 250 picurtori/linie (sau 4 linii cu cte 125 picurtori). Sembodja Big Dutchman LAE-Anlagenbau Schulz Systemtechnic Avi-Suin-Tech 4 INSTALAIE DE VENTILAIE Instalaie complet de climatizare a halei, compus din orificii de admisie liber, practicate n pereii longitudinali ai halei i ventilatoare electrice de evacuare a aerului viciat, cu turaie variabil, capabile s elimine din hal 100.000 mc aer n timpul verii i 14.000 mc n cursul iernii, racordat la un sistem automat de funcionare Big Dutchman LAE-Anlagenbau Schulz Systemtechnic Avi-Suin-Tech Sembodja Sembodja
31
www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________ 1
INSTALAIE DE ILUMINAT Instalaie complet, compus din dou linii de iluminat electric, instalate sub tavan, n lungime de 83 m fiecare, cu becuri fluorescente de 60 wai, cte 28 becuri pe fiecare linie, aezate din 3 n 3 metri, cu program de aprindere i stingere automat a luminii i de simulare a rsritului i amurgului i cu sistem de alarm PATURI I CUIBARE Paturi din material plastic dur, amplasat pe 500 mp, pe partea median a halei, cu o linie dubl de cuibare pe toat lungimea median a halei i cu o band de colectare a oulor MICRO - FNC Instalaie complet de mcinarea, dozarea, malaxarea i depozitarea produsului finit, cu o capacitate de 500 kg pe or AGROPROIECT SRL S.C. AZOMA ARAD Avi-Suin-Tech 1 INSTALAII DE FRIG Instalaie pentru meninerea temperaturii de maximum 14C la depozitare Congelator, capac 100 l, pentru pstrat pasta de ou Productori din ar n domeniu 1 1 TROPPER micro FNC-uri mobile Big Dutchman LAE-Anlagenbau 1 Schulz Systemtechnic Execuie constructor
32
AMENAJARE INTERN A HALEI
Incubator 528 oua gaina sau 1350 oua prepelita
33
Tava de incubatie Incubatorul oua M 528 este destinat incubarii si ecluzionarii oualor de gaina , de prepelita sau gasca. Incubatorul se recomanda gospodariilor mari si mini fermelor. Incubatorul prezinta 4 etaje fiecare cu 132oua. Ouale se aseaza in site de plastic speciale si cu ajutorul manetei dispuse in exteriorul incubatorului acestea se rotesc cu 42 grade fata de axul central Termostatul este digital si se poate regla temperatura atat pentru perioada de incubatie cat si pentru perioada de eclozare.Dupa 18 zile incubatorul se transforma in eclozor, ouale se transfera din sitele de incubatie in sitele de eclozare. Randamentul incubatorului este de peste 90% din ouale fecundate. Caracteristici tehnice: Capacitatea incubatorului Masa neta Numarul sertarelor Regimul de temperatura Termometru digital, higrometru Incalzire Dimensiuni -528oua de gaina -80 kg. -4 buc. -comandat prin termostat; constant -25oC-80oC -cate 1 buc. -200 W - 790 mm. latime, 750mm.adancime, 1100 mm. inaltime
Tensiunea normala a retelei -220 V, 50Hz
34
V-am atasat aici cateva explicatii, in ideea c poate vei dori n viitor s obinei proprii pui de curcan, n ferma dvs. Dumneavoastra puteti intra i pe www.incubatorperformant.ro . In afara de oua de prepelita si gaina se pot folosii aceste incubatoare si la alte specii rata, gasca , fazan si curca acum o sa va dau o lista de preturi pentru fiecare incubator in parte dar care va include doar site pentru o anumita specie, ori gaina ori prepelita, etc, pentru site suplimentare pentru a incuba si alta specie se mai adauga intre 60 ron si 300 ron in functie de capacitatea incubatorului, de exemplu pentru incubatorul de 180 oua gaina pretul este de 1400 ron, daca clientul vrea suplimentar si site de prepelita mai costa 150 ron Lista preturi: incubator 60 oua gaina sau 150 oua prepelita costa 1100 ron sau 250 euro incubator 120 oua gaina sau 300 oua prepelita costa 1200 ron sau 270 euro incubator 180 oua gaina sau 500 oua prepelita costa 1400 ron sau 320 euro incubator 240 oua gaina sau 700 oua prepelita costa 1600 ron sau 370 euro incubator 300 oua gaina sau 800 oua prepelita costa 1800 ron sau 420 euro incubator 528 oua gaina sau 1350 oua prepelita costa 2100 ron sau 500 euro daca mai aveti intrebari va rog sa imi scrieti pe email sau sa ma sunati va multumesc Mihai DINU Communications Engineer Mobile: +40 (0)745 372 045 MailTo: dinumihai30@yahoo.com
Producia avicol din Romnia este reglementat prin urmtoarele acte legislative:
1. Ordinul nr. 147 din 21 iunie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiiile de biosecuritate n exploataiile avicole comerciale i a Procedurii privind micarea psrilor vii, a produselor, subproduselor i a gunoiului de la psri; 2. Ordinul nr. 16 din 16 martie 2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de nregistrare/autorizare sanitar veterinar a unitilor/centrelor de colectare/exploataiilor de origine i a mijloacelor de transport din domeniul sntii i al bunstrii animalelor, precum i a unitilor implicate n depozitarea i neutralizarea subproduselor de origine animal care nu sunt destinate consumului uman i a produselor procesate. 3. Ordinul nr.13 din 21 februarie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerinele minime pentru nregistrarea de informaii cu ocazia inspeciilor n exploataiile n care animalele sunt inute n scopuri zootehnice. 4. Ordinul nr.75 din 15 August 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecia animalelor de ferm. 5. Ordonana de urgen nr. 108 din 27 iunie 2001 privind exploataiile agricole (criteriile de Difereniere)
35
Curcani Eco Pe lng practica tradiional aliniat doar condiiilor de spaiu alocat, atmosferei i solului prielnic, intervenia tehnic acestui segment al aviculturii i este aplicat limitat, dar eficace, n creterea ecologic a curcanilor. Astfel, un sistem compus dintr-un padoc mobil destinat psrilor poate fi remorcat unui tractor cruia i este anexat un gard electric. La dou-trei zile, spaiul de punat folosit este n acest fel schimbat cu un loc unde exist iarb mai proaspt din abunden. Curcile strbat ntinderi considerabile, ciugulesc iarba, insectele i grunele, n timp ce puii de curcani trebuie obinuii cu hrnitorile i adptorile. Faptul c tinerii curcani sunt atrai de culoarea roie (avnd o acuitate aparte pentru aceast nuan) i-a determinat pe avicultori s vopseasc n rou instalaiile destinate acestor psri. Pe pune, un curcan de aproximativ 6 kg are nevoie annual de 60 kg cereale, 4 kg fin mineral, 3 kg drojdie furajer, 5 kg fin de lucern, 5 kg nutreuri minerale i 100 kg iarb proaspt.
36
ANEXE
Rase de curcani:
Asociaia American a Psrilor recunoate 8 rase de curcani ns n lume exist mult mai multe rase, multe dintre ele nerecunoscute: Bronze, Narragansett, White Holland, Black Spanish, Blue Slate, Bourbon Red, Beltsville Small, Royal Palm. Rase nerecunoscute: Auburn, Broad Breasted White, Broad Breasted Bronze, Buff, Chocolate Turkey, Ocellated Turkey
37
Doar cinci ri produc 80 la suta din Curcani la nivel mondial

80 % din carnea de curcan este produs n doar cinci ri: SUA, Brazilia, Germania, Frana i Italia. Expertul n domeniu, Terry Evans, schieaz tendinele viitoare de producie exclusiv pentru ThePoultrySite. Curcani sunt crescuti n doar 65 din cele 240 de ri ale lumii. ntr-adevr, doar 23 produc mai mult de 10.000 de tone de carne de curcan intr-un an. Zece dintre acestea sunt n Europa, ase din cele dou Americi, patru n Africa, dou n Asia i una din Oceania. n timp ce industria a crescut n unele ri, s-a contractat n altele iar producia global total a crescut cu doar unu la sut pe an ntre 2000 i 2008. Apoi scznd cu cinci la sut, n primul rnd ca urmare a scaderii din Statele Unite. n timp ce n acest an nu este de ateptat s schimbe mult situatia , eventual o recuperare de doi la suta este posibila doar pentru 2011 , productia ajungind la 5.43 milioane de tone, dar nu va reusi sa depaseasca recordul din 2008 de aproape 5.6 milioane de tone.
Carnea de pasre va fi ctigtoarea n ceea ce privete proteinele din carne consumate n 2050, n conformitate cu un consultant de marketing internaional din Brazilia. La recenta reuniune a Consiliului Internaional de psri de curte n Chile, Osler Desouzart a declarat c vede crnea de pasre cu o cota de 42,6% dintr-un total brut de 486.3 milioane de tone de carne produs, n comparaie cu 30,3% pentru carnea de porc i 20,6% pentru carnea de vit. n prezent, carnea de
38
porc are o pondere in consum de aproape 40%, comparativ cu 33% pentru pasare i doar sub 23% pentru carnea de vit.
Piata carnii de pasare: 8% rata de crestere pana in 2015, la nivelul Uniunii Europene
Carnea de pasare este categoria care se extinde cel mai repede si se pare ca acest fapt nu se va schimba in perioada urmatoare. Luca Cerani, Vicepresedinte Vanzari&Marketing la Cryovac Food Solutions - Emea, prognozeaza ca, la nivel european, rata de crestere a productiei europene de carne de pasare va fi de 8% pana in 2015. Putine industrii se bucura de o astfel de crestere rapida, a mentionat acesta. Consumul este preconizat a creste cu 9% in UE, de la o medie de 22,2 kg pe cap de locuitor in 2008. Si inca mai exista posibilitatea de crestere: brazilienii consuma 39,9 kg pui pe an pe cap de locuitor. Totusi, producatorii de carne de pasare se confrunta cu presiuni legate de pret si cu o concurenta acerba. Concurenta dumneavoastra este pestele de crescatorie. Intre timp, se estimeaza ca vor creste costurile de alimentare grau, soia. In acest context, provocarea pentru producatori si retaileri este de a diferentia si conferi valoare unui tip de carne care continua sa fie perceput ca un produs cu valoare scazuta", a subliniat Luca Cerani participantilor la ultimul eveniment dedicat carnii de pasare ce a avut loc in luna iunie la Paris. Fata schimbatoare a industriei avicole Deoarece modelele de consum evolueaza de la an la an, producatorii trebuie sa tina pasul. In 1970, 70% din carnea de pasare vanduta in SUA era macra, si doar 11% era procesata ulterior. In 2009, doar 4% era vanduta macra si 48% procesata ulterior. Intre timp, lanturile de fast food au revolutionat piata In anii 1980 introducand nuggets-uri, wraps-uri (sandwich-uri In lipie), salate si altele asemenea: depozitele de alimente realizeaza momentan 42% din vanzarea de pui din SUA. Insasi industria carnii se transforma si se consolideaza rapid. In timp ce acum cativa ani cei mai mari jucatori erau americani (Tyson, Smithfield, Cargill, etc.), grupul numarul unu in prezent este JBS din Brazilia. Cel mai mare producator brazilian de carne de pasare angajeaza nu mai putin de 110.000 de oameni. Trei companii produc 22% din cantitatea mondiala de carne de vita. Alte specii sunt mai fragmentate, in special in Europa. Nan-Dirk Mulder de la Rabobank International este de parere ca brandurile inovatoare de carne de pasare inca mai au potential. Producatorii europeni de carne de pasare nu profita la maxim de imensitatea pietei UE, a mentionat acesta. Viitorul, a mai spus el, apartine companiilor care stapanesc volatilitatea. Pe partea de retail, importanta lanturilor mari de supermarketuri exercita presiune asupra producatorilor. In Marea Britanie, de exemplu, primii cinci retaileri detin 85% pana la 90% din vanzarile de carne de pasare. Avand in vedere perspectiva distribuitorului, seful departamentului de produse din carne al Metro Cash & Carry International, Bart Blomme, a confirmat ca volatilitatea taie avantul retailerilor. Nu putem impune clientilor nostri din alimentatia publica modificarile legate de preturile la intrare a spus acesta. Mia multe detalii cu privire la acest subiect puteti citi in editia urmatoare a revistei Modern Buyer.
39
Ferme moderne sau modeste in ar La Brasov

Grupul de firme Galli Gallo a demarat, la Codlea, lucrrile de construcie la cel mai modern complex de cretere a curcanilor al grupului, investiia total fiind estimat la zece milioane de euro, anun bzb.ro. Termenul de finalizare a lucrrilor este 31 decembrie 2012, suprafaa total a complexului fiind de 1,5 hectare, urmnd ca astfel s fie create peste 500 de locuri de munc. Este vorba de o nou linie complet de procesare a crnii de curcan pentru care se va porni o ampl campanie de angajri, la noua investiie urmnd s-i desfoare activitatea 500 de noi salariai", a declarat omul de afaceri Ctlin Munteanu, proprietarul grupului de firme, citat de bzb.ro. Potrivit proiectului de extindere, dup finalizare, grupul de firme i va crete capacitatea de producie de cinci ori, fiind necesar organizarea activitii n dou schimburi.
La Suceava
Aurel Vieru este proprietarul unei ferme de cretere a psrilor situat la ieirea din Suceava spre oraul Salcea. Are ferma de zece ani, iar pentru a reui s fac fa pe o pia cu foarte mult concuren acesta s-a orientat spre rase mai exotice de psri. Cel mai mare accent l-a pus pe specii rare de curci de carne de pe piaa european. Crete curcani din dou rase, Big 6 i Converter, ultima fiind cea mai nou ras de carne de pe piaa european. Rasa, ne explic acesta, a fost creat dup ncruciri repetate ntre rase de curcani, prinii fiind europeni, iar bunicii din Canada. Rezultatul: curcanul din aceast specie, bine hrnit i cu tratamente la zi, n ferm, ajunge la 13-14 kilograme n trei luni i poate atinge 30 de kilograme n numai ase luni de zile. Dac e hrnit bine, n gospodrie, inclusiv cu furaje proprii, puiul de curcan cumprat n aprilie e de 30 de kilograme de Crciun, garanteaz cresctorul.
40

Plan de Afacere Detaliat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Afacere Detaliat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.

Ferma Dogaru Marius

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

Curcanii hibrizi de carne

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

Continutul n grasime si proteina n diverse sortimente de carnuri

Grasime/100 gr 1,6 4,6 7,4 2,0 6,6 Grasime/100 gr

Proteine/100 gr 22,6 31,2 30,9 33,7 29,4 Proteine/100 gr

PUI Carne cruda Carne prajita

2,1 7,5 Grasime/100 gr

22,3 27,3 Proteine/100 gr

PORC Carne cruda Carne si grasime de la picior prajita

4,0 15,2 Grasime/100 gr

MIEL Carne cruda Carne si grasime de la picior prajita

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

8,84 11,24 13,55 15,80 17,98 20,10 22,15

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

0,47 2,34 6,97 0,30 1,96 5,74

Retetele de nutreturi combinate folosite pentru cresterea broilerilor de curcan

Nutret combinat starter curcani

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

Nutret combinat crestere 1 Curcani

Nutret combinat crestere 2 Curcani

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

ecloziune;Dezinfecia staionarului sanitar-veterinar;Deratizri generale, dezinsecia, obligativitatea controlului sanitar-veterinar.

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

Faza de ngrare la curcani

Evolutia in greutate si consumul de hrana la curcani:

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

Evolutia in greutate si consumul de hrana la curci:

7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 77 84 91 98 105 112 119 126

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

Influenta temperaturii asupra greutatii corporale la curcani:

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

LISTA CU FURAJE, NUTREURI COMBINATE I ADITIVI FURAJERI

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

Tehnologii i utilaje pentru zootehnie

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

Poteniale surse de aprovizionare

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________ Sembodja

Big Dutchman LAE-Anlagenbau Schulz Systemtechnic Avi-Suin-Tech 2 Sembodja

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________ 1

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

AMENAJARE INTERN A HALEI

Incubator 528 oua gaina sau 1350 oua prepelita

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

Tensiunea normala a retelei -220 V, 50Hz

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________

www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta marian_morosan@yahoo.com 0751.79.69.81 _______________________________________________________________________________