Sunteți pe pagina 1din 34

PROIECT MODEL

FERMA DE VACI DE LAPTE


- capacitate 30 capete -
SubMăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea
tinerilor fermieri”
Cuprins
A. DATE GENERALE DESPRE PROIECT 3

B. PLAN DE AFACERI 6
I DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT 7
1.1 Denumirea/ Forma juridică a solicitantului 7
1.2 Date de identificare ale acestuia 7
1.3 Obiectul de activitate 7
1.4 Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare) 7
II DESCRIEREA SITUAŢIEI CURENTE 7
2.1 Istoricul activităţii 7
2.2 Situaţia curentă a exploataţiei 8
2.3 CALCULUL VALORII PRODUCŢIEI STANDARD (SO) 9
2.3.1 Calculul valorii sprijinului pornind de la dimensiunea economică a 9
exploataţiilor agricole.
2.3.2 Bazele de producţie ale solicitantului 9
III OBIECTIVELE ŞI DETALIEREA INVESTIŢIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA 10
ACESTORA
3.1 Modalitatea de gestionare a planului de afaceri 11
3.2 Detalierea indeplinirii obiectivelor obligatorii solicitate pentru implementarea 11
corectă a planului de afaceri
3.3 Alte obiective propuse de solicitant prin planul de afaceri 14
3.3.1 Plan de management 14
3.3.2 Adaptarea la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, 14
fitosanitare ale Uniunii Europene
3.4 TABEL OBIECTIVE 15
3.5 TABEL ACHIZIŢII 19
3.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenţa şi strategia de piaţă ce va fi 22
aplicată pentru valorificarea produselor/serviciilor obţinute prin implementarea
proiectului.
3.6.1 POTENŢIALII FURNIZORI 22
3.6.2 POTENŢIALII CLIENŢI 23
3.7 TIPUL ŞI CANTITATEA PRODUSELOR OBŢINUTE ÎN TIMPUL 29
IMPLEMENTĂRII, INCLUSIV OPORTUNITĂŢILE DE PIAŢĂ
3.7.1 Pentru exploataţiile agricole vegetale 29
3.7.2 Pentru exploataţiile zootehnice şi mixte 29
3.8 CALCULUL VALORII PRODUCŢIEI STANDARD (SO) 30
3.9 GRAFICUL DE TIMP PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR ŞI 30
ETAPELOR
3.9.1 Durata de realizare prognozată (detaliat pe luni) şi etape principale 30
IV EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI 31
V SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA 32
NIVEL DE EXPLOATAŢIE
C. CONCLUZII SI RECOMANDARI 33

2
A. DATE GENERALE DESPRE PROIECT
Modelul de proiect pe care îl propunem are ca scop sprijinirea tinerilor fermieri care se instalează
pentru prima data ca șef/manger al unei exploatații mixte (care desfășoară activități conform
codului CAEN creșterea taurinelor la îngrășat cu bază furajeră aferentă) în realizarea unei
producţii de origine animala competitiva.

Proiectul este localizat în Costineşti, județul Constanţa, într-o zona cu potențial ridicat pentru
creșterea bovinelor – vaci de lapte, cu bază furajeră (Anexa 6). Fermierul îşi valorifică producţia
de furaje de volum în ferma de vaci de lapte, economisind taxa pe valoare adaugată şi adaosul
comercial (care ar fi fost adăugat la preţul de producţie al furajului destinat alimentaţiei
animalelor), determinând reducerea costului de producţie la lapte.

Totodata poate organiza în mod judicios activitatea atât în ferma zootehnica cât şi in cea
vegetala, având un control riguros şi permanent, în aşa fel încât poate interveni oricând în cazul
în care se constată pierderi financiare pe durata ciclului de producţie.

Proiectul este elaborat astfel încât să obțină un punctaj de 90 de puncte. Punctajul minim pentru
acordarea sprijinului (conform Ghidului solicitantului, pag. 17) este de 25 de puncte.
În acest sens au fost respectate criteriile de punctaj maxim, după cum urmează:
- Sectorul prioritar: bovine – vaci de lapte, viţei până la vârsta de 3 luni şi plante furajere
(lucernă fân şi masă verde şi porumb siloz);
- Comasarea exploatațiilor - solicitantul preia o singură exploatație (a tatălui prin
moștenire), cu vacile de lapte şi suprafeţele de teren aferente bazei furajere, aşa cum
apar înregistrate la APIA şi/ sau la ANSVSA şi în Registrul agricol.
- Nivelul de calificare în domeniul agricol: solicitantul a absolvit studii superioare în
domeniul agricol – USAMV Bucureşti;
- Potențialul agricol: vizează zonele cu potențial determinate în baza studiilor de
specialitate, conform Anexei 6. Astfel, ferma este situată într-o zonă cu potenţial ridicat
pentru creşterea vacilor de lapte în sistem închis, acces la padoc, cu procesare înafara
fermei.
- Rasele/soiurile autohtone (anexele 13 și 14): solicitantul demonstrează că deţine/
dezvoltă la nivelul exploataţiei agricole şi prevede în cadrul Planului de Afaceri ca va
păstra şi dezvolta nucleul de rase – Balţată cu negru Românească (rasele sunt certificate
şi se regăsesc în Registrul genealogic al raselor), pe toată durata de implementare a
proiectului.

3
Sinteza proiectului

Denumire propusa Descrierea proiectului

INSTALAREA TÂNĂRULUI
FERMIER ÎN FERMA DE I. Sector prioritar: Bovine – vaci de lapte
VACI DE LAPTE II. Solicitantul a absolvit cu diploma de studii studii
- capacitate 30 capete – superioare USAMV Bucureşti
III. Proiectul este implementat într-o zona cu
Punctaj: potenţial ridicat (Anexa 6): Costineşti, jud
- sector prioritar bovine - Constanţa; Clasa de potenţial între 1,5 şi 2
30 puncte (culoarea verde), conform metodologiei;
- solicitantul preia o IV. Solicitantul preia integral o exploataţie agricolă
exploataţie agricolă - 5 (a tatălui său)
puncte Solicitantul va păstra nucleul de rase: Rasa indigenă:
- solicitantul a absolvit Bălţată cu negru Românească; Certificatul de origine
studii superioare în este eliberat de Asociaţia Generală a Crescătorilor de
domeniul agricol - 25 Taurine din România.
puncte
- proiectul este Structura ferma
implementat într-o zonă - Capacitate ferma 30 vaci + 27 viţei + 21,1 ha culturi
cu potenţial ridicat - 25 furajere (neirigat)
puncte
- solicitantul va păstra şi - Dimensiunea economica a fermei:
dezvolta nucleul de 30 vaci x 1033,43 SO – 31002,9 SO
rase - 5 puncte 27 viţei x 243,86 SO – 6584,2 SO
6 ha lucernă fân x 632,35 SO – 3794,1 SO
TOTAL 90 puncte 9,3 ha lucernă masă verde x 632,35 SO – 5880,9 SO
5,8 ha porumb siloz x 468,58 SO – 2717,8 SO
Fond nerambursabil 50.000
euro TOTAL STANDARD OUTPUT – 49979,9 SO
Producţia medie 6000 l/cap
Producţia vândută a fermei: 172710 l lapte/an şi 27
viţei
TOTAL VENITURI: 409550 lei/an
TOTAL CHELTUIELI: 272686 lei/an
REZULTAT BRUT*: 136864 lei/an
*calculat înaintea scăderii impozitului şi a contribuţiilor
pentru asigurări sociale
Implementarea Planului de afaceri: 2 ani

Investitie propusă:

Construirea:
• unei platforme de dejecţii solide;
• unui bazin îngropat pentru dejecţii lichide.

Achiziţionarea:
• unui aparat de muls tip brăduleţ 1 x 4;
• unui tanc răcire lapte tip Laval, capacitate 1250

4
Denumire propusa Descrierea proiectului

l;
• unei mori cu ciocănele MC 7,5;
• unui tractor FOTON-EUROPARD FT 454 CTP,
de 45 CP;
• unei remorci SIPMA PR 600 EKO.

Valoare estimata: 50.000 euro

5
B.
ELABORAT DE:
Consultant autorizat:
EURO PROJECT CONSULTING
Solicitant: David Petrescu
Regim juridic: Întreprindere familială
Date de identificare: David Petrescu....
Data întocmirii: 18/03/2015

PLAN DE AFACERI*
SubMăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea
tinerilor fermieri”

*Planul de afaceri nu poate cuprinde alte acțiuni din cadrul PNDR 2014-2020,
în afara celor specifice submăsurii 6.1.

6
I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

1.1 Denumirea/ Forma juridică a solicitantului

David Petrescu Întreprindere Familială

1.2 Date de identificare ale acestuia

Sediul social: Comuna Costineşti, Judeţul Constanţa


Cod unic de înregistrare: 11121315
Numărul de înregistrare în Registrul Comerţului: F02/502/16.07.2013

1.3 Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al solicitantului: „Creşterea bovinelor de lapte” – cod


CAEN 0141

Responsabil legal

David Petrescu – managerul fermei


Sediul social – Comuna Costineşti, Judeţul Constanţa
Domiciliul – Comuna Costineşti, Judeţul Constanţa
Pregătire profesională - inginer zootehnist, 5 ani la ferma de vaci de
lapte a tatălui.

1.4 Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare)

EURO PROJECT CONSULTING, Sediu social: Bd. Primăverii, nr.45,


Constanţa
Tel/Fax: 0241/000000; construct@proiect.ro
Cod CAEN – 7022 Activităţi de consultanţă în afaceri şi management
Cod CAEN – 7111 Activităţi de arhitectură
Cod CAEN – 7112 Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de
acestea
Data întocmirii planului de afaceri: 18/03/2015
Curs de schimb valutar: 1 Euro = 4,4415 din 18/03/2015

II. DESCRIEREA SITUAŢIEI CURENTE

2.1 Istoricul activităţii

 Întreprinderea familială David Petrescu a fost înfiinţată în anul 2010 de


către tatăl tânărului fermier, având ca obiect de activitate creşterea şi
exploatarea vacilor de lapte, precum şi producerea de furaje necesare

7
efectivelor de animale din fermă. Activitatea a început cu un efectiv de 20
de juninci din rasa Bălţată cu negru românească, la jumătatea anului 2013
efectivul ajungând la 30 de capete vaci, cu o producţie medie de 6000
l/cap. Natalitatea efectivului matcă fiind de aproximativ 90%, s-au obţinut
anual 27 viţei, care au fost crescuţi în fermă până la vârsta de 3 luni, apoi
vânduţi la ferme specializate de îngrăşare sau pentru reproducţie.
 Transferul exploataţiei de la tată la fiu a avut loc prin intermediul
documentelor de proprietate, la data de 16/07/2013, când a avut loc
înregistrarea la ORC.
 Exploataţia, fiind înregistrată de tată în Registrul agricol, la APIA şi la
ANSVSA, a fost înregistrată de solicitant în nume propriu la aceste unităţi
la data de 1/08/2013.

2.2 Situaţia curentă a exploataţiei

Exploataţia este înregistrată în UAT Constanţa, Cod SIRUTA 63286, comuna


Costineşti, în zonă cu potenţial agricol ridicat pentru creşterea bovinelor de lapte,
cu procesare în afara fermei, sistem închis, cu acces la padoc (conform studiului
ICPA).

În dimensiunea exploataţiei prezentată în tabelul de mai jos, 75,2% îl reprezintă


sectorul animal, iar restul de 24,8% îl reprezintă sectorul vegetal. În cadrul
sectorului animal, 82,5% reprezintă producţia de lapte, iar restul de 17,5%
producţia de viţei. În cadrul sectorului vegetal, 30,6% din dimensiunea
economică este dată de lucerna pentru fân, 47,5% lucerna masă verde, iar
21,9% porumbul siloz.

Rasa ce face obiectul activităţii din cadrul exploataţiei este Bălţata cu negru
Românească, toate animalele având certificat de origine eliberat de Asociaţia
Generală a Crescătorilor de Taurine din România.

Având în vedere existenţa unei platforme individuale de gunoi de grajd învechite,


pentru respectarea conformităţii cu cerinţele de protecţie a mediului, în fermă se
vor construi o platformă de gunoi de grajd şi un bazin pentru dejecţii lichide, în
acord cu cerinţele obligatorii de respectare a bunelor practici agricole privind
gestionarea gunoiului de grajd.

8
2.3 CALCULUL VALORII PRODUCŢIEI STANDARD (SO)

Structura culturilor/producţiei Dimensiunea exploataţiei (SO) în


zootehnice anul 0

Sector vegetal 12392,8

- 6 ha lucernă fân 3794,1

- 9,3 ha lucernă masă verde 5880,9

- 5,8 ha porumb siloz 2717,8

Sector animal 37587,1

- 30 vaci 31002,9

- 27 viţei 6584,2

TOTAL 49979,9

2.3.1 Calculul valorii sprijinului pornind de la dimensiunea economică a


exploataţiilor agricole

Total SO:
Nr./ Dimensiunea economică Dimensiunea Valoarea sprijinului
crt a exploataţiei exploataţiei în anul 0 nerambursabil
conform Cererii de
Finanţare

2 30.000 S.O. - 50.000 S.O. 49979,9 50.000 de euro

Toate costurile vor fi exprimate în lei.


1 Euro = 4,4415 lei

2.3.2 Bazele de producţie ale solicitantului


Terenuri agricole (ha) în anul 0
Nr. Localitate/ Suprafaţa agricolă totală Din care:
crt. Judeţ
în folosinţă în Arabil Pajişti Sere Pomi Vii Alte
(arendă/concesiune) proprietate şi şi categorii
Păşuni solarii
1. Costineşti/Constanţa 21,1 21,1
TOTAL 21,1 21,1

9
Animale, păsări şi familii de albine în anul 0
Nr. Localitate/ Nr. animale deţinute în proprietate Păsări Familii
crt. Judeţ Nr. de
Alte albine
Cabaline Bovine Ovine Caprine Porcine specii Nr.
1. Costineşti/Constanţa 30
TOTAL 30

Dotările fermei în anul 0

Nr. Detaliere Suprafaţa Capacitate Modalitate


crt. Număr (mp) de
dobândire
I. Clădiri pentru producţia vegetală
1. Magazie cereale 1 100 50 t moştenire
2. Remiză utilaje 1 150 moştenire
3. Platformă siloz 1 240 250 t moştenire
4. Fânare 1 150 100 t moştenire
II. Clădiri pentru producţia
zootehnică
1. Grajduri 1 745 30 capete moştenire
3. Padocuri 1 80 30 capete moştenire
III. Alte clădiri (cu excepţia celor de
locuit)
1. Clădiri administrative 1 12 moştenire
IV. Maşini şi utilaje agricole
1. Semănătoare 1 moştenire
2. Cositoare 1 moştenire

III. OBIECTIVELE ŞI DETALIEREA INVESTIŢIILOR PROPUSE PENTRU


ATINGEREA ACESTORA

Proiectul are ca scop instalarea tânărului fermier David Petrescu ca unic


manager al exploataţiei sale - ferma de vaci pentru lapte cu o capacitate de 30
de capete.

Investiţia constă în:

 construirea:
 unei platforme de dejecţii solide;
 unui bazin îngropat pentru dejecţii lichide.

 achiziţionarea:
 unui aparat de muls tip brăduleţ 1 x 4;
 unui tanc răcire lapte tip Laval, capacitate 1250 l;

10
 unei mori cu ciocănele MC 7,5;
 unui tractor FOTON-EUROPARD FT 454 CTP, de 45 CP;
 unei remorci SIPMA PR 600 EKO.

Investiţiile propuse în planul de afaceri vor contribui la modernizarea tehnologiei


de exploatare a vacilor de lapte din cadrul fermei, prin dotarea sălii de muls cu
aparat de muls şi achiziţionarea tancului de răcire a laptelui, respectându-se,
astfel, cerinţele privind laptele crud, în conformitate cu prevederile
Regulamentului C.E nr. 853/2004, care stabileşte norme specifice de igienă şi
calitate pentru laptele crud. De asemenea, sectorul de producere a furajelor
pentru hrana vacilor şi a viţeilor va fi modernizat prin achiziţionarea unui tractor
cu remorcă, pentru furajele de volum şi a unei mori cu ciocănele pentru
pregătirea furajelor concentrate în fermă. Prin prezentul plan de afaceri, sunt
prevăzute, de asemenea, construcţia unei platforme pentru gunoiul de grajd şi a
unui bazin pentru dejecţiile lichide, în vederea evitării infiltrării în pânza freatică a
compuşilor pe bază de nitriţi şi nitraţi.
Măsurile privind retehnologizarea şi modernizarea fermei şi respectarea
cerinţelor tehnologice ale creşterii şi exploatării vacilor din fermă vor permite
creşterea producţiei marfă pe cap de vacă, în anul 3, de la 5730 l/cap la 6000
l/cap, precum şi achiziţionarea unei suprafeţe de 3 ha teren arabil destinat
producerii de fân de lucernă, în vederea asigurării în totalitate a producţiei proprii
de furaje de volum. Rezultatul tuturor acestor paşi va fi creşterea veniturilor
exploataţiei în anul ţintă faţă de situaţia din anul 0.

3.1 Modalitatea de gestionare a planului de afaceri

 Implementarea planului de afaceri va începe după decizia de acordare a


sprijinului prin: achiziţia aparatului de muls, a tancului de răcire a laptelui,
a morii cu ciocănele şi a remorcii, concomitent cu construcţia platformei de
gunoi de grajd şi a bazinului pentru dejecţii lichide. Înaintea acordării celei
de a doua tranşe de plată, solicitantul va achiziţiona un tractor.
 Domiciliul solicitantului David Petrescu este în comuna Costineşti, judeţul
Constanta, unde se află şi sediul social al exploataţiei agricole.
 Durata de implementare a proiectului 2 ani.

3.2 Detalierea îndeplinirii obiectivelor obligatorii solicitate pentru


implementarea corectă a planului de afaceri

 Având în vedere că din activitatea de producţie a fermei se vor obţine anual


172710 l lapte marfă şi 27 viţei, prin vânzarea acestora (conform tabelului cu
principalii clienţi) se îndeplineşte obiectivul de comercializare a producţiei
proprii în procent de minim 20% din valoarea primei tranşe de plată, care
este de 37500 Euro.

11
 Ferma de vaci de lapte livrează în mod constant producţia de lapte obţinută
de la cele 30 de vaci, îndeplinindu-se, astfel, condiţia de fermier activ în
mai puţin de 18 luni de la data instalării.

 La modernizarea adăpostului, se vor respecta atât standardele naţionale, cât


şi cele europene de protecţie a mediului, prin construirea unei platforme
pentru depozitarea dejecţiilor solide şi a unui bazin pentru dejecţii
lichide. Activitatea de producţie a fermei va avea un impact minim asupra
mediului, având în vedere managementul corespunzător al deşeurilor din
adăpost (dejecţii solide, aşternut, dejecţii lichide), prin colectarea şi
depozitarea lor corespunzătoare. Spaţiul de depozitare a gunoiului de grajd
va fi situat în apropierea terenului agricol, capacitatea de depozitare va fi
proiectată în funcţie de numărul de animale, se va asigura etanşeitatea
perfectă a acestuia, se vor utiliza materiale de construcţie corespunzătoare,
iar instalaţiile vot fi fiabile şi de calitate. Solicitantul îşi va întocmi un plan de
management al reziduurilor în cadrul fermei, pentru a-l ajuta să decidă când,
unde şi ce doză de îngrăşământ organic trebuie să împrăştie pe terenul
fermei sale.

Terenul destinat construcției platformei de gunoi de grajd este în proprietatea


fermierului David Petrescu şi este liber de sarcini, nu este situat în zonă cu risc
de inundaţie, sau cu apă freatică la mică adâncime (mai puțin de 2 m), nu este
situat în zonă cu alunecări de teren sau în apropierea unei păduri; este situat la o
distanță mai mare de 100 m faţă de zonele de protecţie a apelor de suprafață
(cursuri de apă, lacuri, iazuri, diguri, canale, baraje, sau alte corpuri de apă) sau
de zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică a surselor de captare a apei
potabile/minerale şi a lacurilor terapeutice; nu este situat în apropierea unor
unităţi militare, căi ferate, zone de protecție sanitară şi hidrogeologică, arii
naturale protejate – situri Natura 2000, situri de interes arheologic/cultural; nu
este situat în zonă cu pantă mare; permite accesul de la un drum comunal la
locaţia respectivă fără să afecteze alte suprafețe de teren.

Asigurarea necesarului de furaje

Nutriţia este unul din cei mai importanţi factori tehnici în determinarea cantitativă
şi calitativă a producţiei de lapte la taurine. Nivelul şi caracterul furajării contribuie
în mod decisiv la exteriorizarea potenţialului genetic al vacilor de lapte. Furajele
constituie baza materială care asigură componentele nutritive necesare
desfăşurării normale a funcţiilor vitale, pentru sinteza laptelui la nivelul glandei
mamare şi pentru dezvoltarea produsului de concepţie.

Furajarea raţională a vacilor presupune respectarea unor principii de natură


tehnică şi organizatorică care să asigure atât exteriorizarea capacităţii productive
a vacilor cât şi valorificarea superioară a furajelor administrate.

12
Administrarea unor raţii suficiente cantitativ şi de calitate bună. La stabilirea
necesarului de furaje se vor lua în calcul: efectivul de vaci din fermă, masa
corporală a vacilor, structura efectivului pe stări fiziologice, producţiile planificate
etc. Având în vedere aceste elemente de calcul se urmăreşte ca pe tot parcursul
anului să se asigure raţii furajere echilibrate din punct de vedere nutritiv şi care
să fie suficiente cantitativ. Subnutriţia, chiar pe perioade scurte de timp şi în
funcţie de stadiul lactaţiei, determină reduceri semnificative ale producţiei de
lapte. Revenirea la un nivel normal de furajare, sau chiar suprafurajarea, nu
asigură (de cele mai multe ori) redresarea producţiei de lapte.

Asigurarea necesarului de apă potabilă. În organism, apa are un rol determinant


în desfăşurarea normală a funcţiilor vitale şi la sinteza laptelui. Pentru fiecare litru
de lapte sintetizat, o vacă are nevoie de 4-5 l apă. La temperaturi ale mediului de
peste 20 grade Celsius, o vacă poate consuma 80-100 l apă/zi. Se recomandă
că vacilor să li se asigure apa la discreţie prin intermediul adăpătorilor.

CALCULUL SUPRAFEŢELOR DE TEREN PENTRU BAZA FURAJERĂ

Raţie pentru vacile de lapte:

Denumire Cantitate (kg/cap)


Iarnă 180 zile Vară 185 zile
Fân de lucernă 10 1,5
Porumb siloz 35
Borhot bere 7
Nutreţ concentrat: 2,5 2
- porumb boabe 1,125 0,9
- orz 0,75 0,6
- tărâţe grâu 0,375 0,3
- şrot de floarea soarelui 0,25 0,2
Lucernă masă verde 55
Sare 0,08 0,08

Raţie pentru viţei până la 3 luni:

Denumire Cantitate (kg/cap/zi)


Fân de lucernă 1
Concentrat 0,7
Lapte integral 9

Cantităţi totale şi necesarul de suprafaţă pentru baza furajeră:

Fân de lucernă:
Vaci + viţei:
30 vaci x 10 kg/cap/zi iarna x 180 zile = 54000 kg,
30 vaci x 1,5 kg/cap/zi vara x 185 zile = 8325 kg

13
27 viţei x 1 kg/cap/zi x 60 zile = 1620 kg
Total = 63945 + 10% (pierderi) = 70340 kg/an, din care:
 produs în fermă 48000 kg/an
 cumpărat 22340 kg/an
48000/8000 kg/ha = 6 ha

Porumb siloz:
30 vaci x 35 kg/cap x 180 zile = 189000 kg
189000 + 10% (pierderi) = 207900 kg/an
207900/36000kg/ha = 5,8 ha

Lucernă masă verde:


30 vaci x 55 kg/cap/zi x 185 zile = 305250 kg
305250+ 10% - 335775 kg
335775/36000 kg/ha = 9,3 ha

TOTAL SUPRAFAŢĂ 21,1 ha.

Restul de furaje din raţie se cumpără (borhot de bere, şrot de-floarea soarelui,
tărâţe şi sare).

3.3 Alte obiective propuse de solicitant prin planul de afaceri

3.3.1 Plan de management

Pentru îmbunătăţirea managementului exploataţiei, solicitantul intenţionează să


participe la cursuri postuniversitare privind managementul producţiei zootehnice
şi al valorificării producţiei agricole.

3.3.2 Adaptarea la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare,


fitosanitare ale Uniunii Europene

Se vor respecta atât standardele naţionale, cât şi cele europene de protecţie a


mediului, prin construirea unei platforme pentru depozitarea dejecţiilor solide şi a
unui bazin pentru dejecţii lichide.

Caracteristicile constructive ale fermei, utilizarea tehnologiei de exploatare a


vacilor de lapte, precum şi monitorizarea permanentă a calităţii produselor
obţinute (lapte şi viţei) şi a stării de sănătate a animalelor fac din această fermă
una dintre cele mai competitive exploataţii de taurine din zonă, comparabile din
punct de vedere al performanţelor economice cu alte unităţi de acelaşi profil din
regiune.

14
În plus, ferma respectă toate cerinţele naţionale şi europene privind protecţia
mediului înconjurător, standardele privind bunăstarea animalelor, standardul
privind laptele crud.

3.4 TABEL OBIECTIVE

Nr.crt. Obiectiv propus Valoarea Echivalent în Specificaţii


estimată în LEI la cursul (după caz)
Euro Euro**
1 Producţie estimată Valoare a
producţiei
(lapte + viţei
vânduţi /an),
82026 364320
din care se
scad 80 %
cheltuielile de
producţie
2. Producţie estimată a Valoare a
fi vândută* pana la producţiei pe
acordarea transei a 18 luni) lapte şi
doua viţei vânduţi),
123040 546480
din care se
scad 80 %
cheltuielile de
producţie
3 Amenajare platformă
gunoi + bazin dejecţii 8951 39756
lichide
4 Achiziţie utilaje Aparat de muls
tip brăduleţ,
tanc răcire
41049 182319 lapte, moară cu
ciocănele,
tractor,
remorcă

15
Descrierea conformităţii obiectivelor investiţiei urmărite de către solicitant
prin proiect cu obiectivele Submăsurii 6.1

Obiectivele urmărite prin realizarea investiţiei sunt în concordanţă cu obiectivele


Submăsurii 6.1, astfel:

Obiectivele Descrierea modului în care se


urmărite urmăreşte atingerea obiectivelor
Obiectivele Submăsurii 6.1
prin
proiect
Instalarea pentru prima dată Tânărul fermier David Petrescu se
a tinerilor fermieri, ca stabileşte pentru prima dată în
şefi/manageri ai unei exploataţia agricolă cu profilul
exploataţii agricole creşterea vacilor de lapte, ca
manager al fermei, prin transferul

acesteia de la tatăl său.

Îmbunătăţirea Tânărul fermier David Petrescu


managementului, creşterea  deţine cunoştinţe şi are experienţă
competitivităţii sectorului în domeniul managementului
agricol, precum şi integrării proiectului,
conformitatea cu cerinţele de managementului producţiei
protecţie a mediului, igienă şi zootehnice, al producţiei vegetale,
bunăstarea animalelor și al costurilor de producţie, al
siguranţa la locul de muncă valorificării producţiei, al calităţii
producţiei, managementului
achiziţiilor, precum şi în domeniul
legislativ privind organizarea şi
funcţionarea fermei.
Nivelul ridicat de competitivitate al
fermei este asigurat de
caracteristicile constructive ale
acesteia şi de utilizarea unor
tehnologii performante de
exploatare a vacilor, cu
monitorizarea şi verificarea
permanentă a calităţii produşilor şi
a stării lor de sănătate.
La modernizarea adăpostului, se
vor respecta atât standardele
naţionale, cât şi cele europene de
protecţie a mediului, prin
construirea unei platforme pentru
depozitarea dejecţiilor solide şi a
unui bazin pentru dejecţii lichide.
Întreprinderea familială David

16
Petrescu îşi propune să devină
unul dintre cei mai importanţi
producători de produse lactate din
zonă, furnizând o cantitate de
aproximativ 172710 l lapte/an,
respectiv 180000 l/an începând cu
anul 3 de monitorizare.
Caracteristicile constructive ale
fermei, utilizarea tehnologiei de
exploatare a vacilor de lapte,
precum şi monitorizarea
permanentă a calităţii produselor
obţinute (lapte şi viţei) şi a stării de
sănătate a animalelor fac din
această fermă una dintre cele mai
competitive exploataţii de taurine
din zonă, comparabile din punct de
vedere al performanţelor
economice cu alte unităţi de
acelaşi profil din regiune. În plus,
ferma respectă toate cerinţele
naţionale şi europene privind
protecţia mediului înconjurător,
standardele privind bunăstarea
animalelor, standardul privind
laptele crud.
Comuna Costineşti, judetul
Constanţa are potenţial ridicat
pentru creşterea şi exploatarea
bovinelor.
Proiectul este în acord cu
potenţialul agricol al zonei în
care va fi implementat.
Activitatea de producţie a fermei
va avea un impact minim asupra
mediului, prin aplicarea tehnologiei
ce va respecta standardele
comunitare în domeniu. Astfel, prin
sistemul de ventilaţie naturală se
va asigura un microclimat
corespunzător, reducându-se
umiditatea, mirosul şi emisiile de
amoniac. De asemenea, având în
vedere managementul
corespunzător al deşeurilor din
adăpost (dejecţii solide, aşternut,

17
dejecţii lichide), prin colectarea şi
depozitarea lor corespunzătoare
se va contribui la protecţia
mediului înconjurător.
Spaţiul de depozitare a gunoiului
de grajd va fi situat în apropierea
terenului agricol, capacitatea de
depozitare va fi proiectată în
funcţie de numărul de animale, se
va asigura etanşeitatea perfectă a
acestuia, se vor utiliza materiale
de construcţie corespunzătoare,
iar instalaţiile vot fi fiabile şi de
calitate. Solicitantul îşi va întocmi
un plan de management al
reziduurilor în cadrul fermei, pentru
a-l ajuta să decidă când, unde şi
ce doză de îngrăşământ organic
trebuie să împrăştie pe terenul
fermei sale.
Submăsura va creea  Tânărul fermier David Petrescu are
posibilitatea tinerilor fermieri domiciliul stabil în comuna
rezidenți, cu un minim de Costineşti, judeţul Constanţa şi,
cunoștinte de bază, să se datorită profesiei sale de inginer
instaleze ca şefi/manageri ai zootehnist şi experienţei în
exploatației domeniu, deţine cunoştinţele
necesare pentru instalarea ca
manager al exploataţiei de
creştere a vacilor de lapte
Creşterea numărului de tineri  Prin instalarea tânărului fermier
fermieri care încep pentru David Petrescu ca şef al
prima dată o activitate exploataţiei de creştere a vacilor
agricolă ca şefi/manageri de de lapte, are loc sporirea
exploataţie numărului de tineri fermieri care
încep pentru prima dată o
activitate agricolă ca manageri de
exploataţie
Încurajarea tinerilor şi a  Prin activitatea desfăşurată în
familiilor din mediul rural de a cadrul fermei tânărului fermier
se stabiliza în mediul rural, David Petrescu, se asigură
ceea ce va creea un efect creşterea veniturilor gospodăriei
pozitiv asupra economiei agricole şi ocuparea forţei de
naţionale în general muncă, contribuind la un mai bun
echilibru teritorial, atât din punct de
vedere economic şi social, precum
şi la dezvoltarea durabilă în zona

18
rurală a comunei Costineşti.

3.5 TABEL ACHIZIŢII

Detalierea Suprafaţa/ Valoare Caracteristici tehnice şi


investiţiilor Număr/ (lei) funcţionale
necesare pentru Capacitate
atingerea
obiectivelor

Teren -
Plantaţii -
Animale -
Utilaje:
- aparat de muls tip 1x4 55963 Vacile sunt dispuse simetric şi
brăduleţ oblic la 45° faţă de aleea de
serviciu, pe un rând. Lăţimea
unui stand de muls este de 1 m,
iar vacile se blochează la capete
cu grilaj metalic. Rândul de
standuri este prevăzut cu uşi
pentru accesul şi evacuarea
vacilor din sala de muls.
Productivitatea muncii este
mare, între 40-58 animale pe
oră.
- tanc răcire lapte 1250 l 9327 Tip Laval, monofazic, cilindric,
vertical, din inox
- moară cu 0,6 t/oră 6858 Moară MC 7,5:
ciocănele putere motor electric: 7,5 kW -
tensiune alimentare: 380 V -
turaţia motorului :3.000 rot/min -
productivitate boabe: 0,6 to/h -
productivitate ştiuleţi: 0,4 to/h -
dimensiuni de gabarit (lungime x
lãţime x înãlţime) 1.640 x 620 x
1.300 mm; - jgheab de
alimentare, - jgheab de
evacuare ; - demaror
- tractor 45 CP 55518 Tractor FOTON-EUROPARD
FT454
CTP: transmisie 4x4 cu reductor
şi inversor
Numărul de cilindri: 4, cabină,
servodirecţie, contragreutăţi,
cuplaje remorca, compresor aer,

19
distribuitor hidraulic 4 ieşiri
- remorcă 6t 54653 Remorca SIPMA
PR 600 EKO
volum 10,3 m3; rabatabil in 3
părţi
Construcţii:
- platformă gunoi Suprafaţă 25761 Spaţiul de depozitare a gunoiului
260 mp, de grajd va fi situat în
capacitate apropierea terenului agricol,
520 m3 capacitatea de depozitare va fi
proiectată în funcţie de numărul
de animale, se va asigura
etanşeitatea perfectă a acestuia,
se vor utiliza materiale de
construcţie corespunzătoare, iar
instalaţiile vot fi fiabile şi de
calitate. Platforma betonată va
avea perimetral pereţi din beton
armat şi se va asigura o pantă
de 2% direcţionată opus faţă de
adăpostul de creştere a
animalelor.
- bazin dejecţii Suprafaţă 13995 Bazinul se va realiza din beton
lichide 15,6 mp, armat şi va fi îngropat. Se va
capacitate avea în vedere hidroizolarea lui
46,8 m3 atât la interior, cât şi la exterior,
pentru a preveni scurgerea şi
infiltrarea în sol a dejecţiilor
lichide.
Total 222075

Fundamentarea necesităţii investiţiei

Produsele întreprinderii familiale vin în întâmpinarea unei cereri în creştere pe


piaţa produselor lactate şi vor asigura un nivel de trai echitabil pentru membrii
întreprinderii familiale, prin veniturile obţinute în urma valorificării lor.
Implementarea proiectului va însemna pentru Întreprinderea Familiala David
Petrescu obţinerea unor venituri pornind de la 364320 lei/an, din comercializarea
laptelui si a viţeilor la vârsta de 3 luni, în condiţiile în care produşii răspund unei
cereri in creştere de pe piaţa pentru carnea de viţel şi material de reproducţie.
Livrarea la intervale regulate de timp a unei cantităţi de carne de viţel în viu, de
calitate certificată, la preţuri competitive, va contribui la obţinerea unor venituri
permanente. Investiţia va contribui la dezvoltarea pieţei laptelui în plan teritorial.

Importanţa înfiinţării fermei de vaci de lapte rezultă din ponderea pe care


taurinele o au în asigurarea populaţiei cu lapte precum şi din contribuţia pe care

20
o are această specie la dezvoltarea agriculturii în ansamblu şi a unor ramuri
neagricole (industria alimentară). Laptele necesar hrănirii populaţiei este un
aliment indispensabil pentru copii, bătrâni, convalescenţi şi pentru cei care
lucrează în medii toxice. De asemenea, bovinele valorifică substanţe nutritive din
furaje, care nu intră în sfera alimentaţiei omului, transformându-le în produse
care fac apoi obiectul consumului uman.

Pe de altă parte, pentru reducerea decalajului între cantitatea de lapte care poate
fi valorificată la nivel naţional şi producţia efectivă de lapte conformă cu cerinţele
Uniunii Europene, este necesar ca fermele româneşti sa investească în
modernizarea procesului tehnologic care să conducă la îmbunătăţirea igienei şi
calităţii laptelui.

Oportunitatea investiţiei

Din punct de vedere al oportunităţii investiţiei, se disting următoarele aspecte


relevante ce privesc nivelul sectorial, de piaţă, al forţei de muncă, al condiţiilor
pedo-climatice precum şi al economiei locale.

La nivel sectorial:

 în prezent, activitatea de producţie a produselor lactate prezintă o tendinţă


ascendentă la nivel naţional, fiind impulsionată de o creştere a cererii pe
piaţa insuficient satisfăcută în prezent de oferta producătorilor autohtoni şi
de creştere a exigenţelor cu privire la calitatea produselor alimentare;
 creşterea consumului de produse alimentare autohtone în detrimentul
produselor provenite din import.

La nivelul pieţei de desfacere:

 orientarea preferinţelor consumatorilor autohtoni către laptele integral;


 creşterea cererii de produse lactate, ca şi perspectiva creşterii consumului
la nivelul celui înregistrat în alte ţări din Uniunea Europeană.

La nivelul condiţiilor de sol şi climă:

 condiţiile pedoclimatice din zona comunei Costineşti sunt favorabile


activităţilor de creştere şi exploatare a vacilor de lapte. Clima este de tip
maritim, cu veri călduroase şi ierni blânde, precipitaţiile sub 400 mm
anual, vântul având viteze reduse, iar media anuală a temperaturii aerului
depăşeşte 11 grade Celsius. Toate aceste caracteristici fac zona atractivă
pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne;
 investiţia va fi amplasată într-o zonă cu potenţial ridicat pentru activitatea
de creştere a bovinelor.

21
La nivelul economiei locale şi a poziţionării geografice:

 amplasarea fermei într-o zonă cu puternic caracter turistic conferă


acesteia oportunităţi de desfacere a produselor lapte şi carne.

Realizarea proiectului va însemna pentru întreprinderea familială David Petrescu


valorificarea unui întreg şir de oportunităţi de ordin economic şi social, cu efecte
favorabile în dezvoltarea economiei locale (vor fi stimulaţi furnizorii locali de
input-uri, servicii, etc.), precum şi în creşterea veniturilor la bugetul local.

3.6 Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenţa şi strategia de piaţă ce va


fi aplicată pentru valorificarea produselor/serviciilor obţinute prin
implementarea proiectului

Întreprinderea familială David Petrescu îşi va întocmi un plan de aprovizionare, în


conformitate cu necesarul de materii prime şi materiale necesare pentru buna
desfăşurare a activităţii de producţie din fermă.

Principalele materii prime utilizate in procesul de exploatare a vacilor de lapte


sunt:
- furaje: fibroase (fân de lucernă), lucernă masă verde, suculente (porumb
siloz, borhot de bere), concentrate (porumb, orz, tărâţe de grâu, şrot de
floarea-soarelui);
- sare;
- paie pentru aşternut;
- medicamente şi produse veterinare;
- alte materiale: detergenţi, găleţi, halate, mături, cizme etc.

3.6.1 POTENŢIALII FURNIZORI

POTENŢIALII FURNIZORI
Denumire furnizor de Produse/servicii Cantitate Valoare % din
Nr.crt. materii prime/materiale oferite aproximativă aproximativă total
auxiliare kg (Lei) achiziţii
1 S.C. Fabrica de Bere S.R.L. borhot de bere 37800 6804 12,3
2 S.C. Cereale S.R.L. porumb boabe 12700 11430 20,7
3 S.C. Cereale S.R.L. orz boabe 7400 5920 10,7
4 S.C. Combinate S.R.L. şrot de floarea 2520 5040
soarelui 9,1
5 S.C. Combinate S.R.L. tărâţe de grâu 3615 2892 5,2
6 S.C. Medicago sativa S.R.L. fân lucernă 22340 13404 24,3
7 S.C. Furaje S.R.L. paie de orz 17317 5195 9,4
8 S.C. Salina S.R.L. sare 876 175 0,6
9 S.C. Farmacia Veterinară medicamentele şi 30 2736
S.R.L. materialele
sanitar-veterinare 5,0

22
10 S.C. Supermarket S.R.L. detergenţi, găleţi, - 1500
halate, mături,
cizme etc. 2,7
TOTAL 55096 100

Aprovizionarea cu furaje a fermei se va face din 2 surse: din producţie proprie,


pe suprafaţa de teren arabil aflată în proprietate de 21,1 ha şi prin cumpărare de
la terţi. Pentru calculul necesarului anual de furaje al fermei, se va porni de la
necesarul zilnic de furaje, calculat pe baza raţiilor furajere.

Restul de furaje din raţie se cumpără (porumb, orz, borhot de bere, şrot de-
floarea soarelui, tărâţe şi sare).

Necesarul de paie pentru aşternut este de 17,32 tone/an/fermă, care se


achiziţionează de la S.C. Furaje S.R.L.

Medicamentele şi materialele sanitar-veterinare necesare, administrate la


indicaţia medicului veterinar, se achiziţionează de la S.C. Farmacia Veterinară
SRL.

Sarea va fi achiziţionată de la S.C. Salina SRL.

3.6.2 POTENŢIALII CLIENŢI

POTENŢIALII CLIENŢI
Nr.crt. Client (Denumire şi Valoare % din vânzări
adresa) (Lei)
1 S.C. Procesator lapte 170000 46,7
S.R.L., Str.
Independenţei, nr.1
Constanţa
2 S.C. Lăptic S.R.L., Str. 175420 48,1
Binelui, nr.7, Mangalia
3 S.C. Crescător animale 18900 5,2
S.R.L., Str. Fermei,
nr.10, Medgidia
364320 100

Piaţa de desfacere
 Solicitantul estimează obţinerea unei producţii medii de 6.000 litri
lapte/cap de vacă, iar începând cu anul 3 de monitorizare, 6240 litri pe
cap de vacă. Rezultă că producţia totală estimată a se obţine anual,
inclusiv în anul 2 de monitorizare, este de 180000 litri, din care, o
cantitate totală de 172710 litri an va fi comercializată, restul de 7290 litri
vor fi utilizaţi pentru hrana viţeilor până la înţărcare (aproximativ 30
zile). Începând cu anul 3 de monitorizare, se estimează comercializarea
unei producţii totale de 180000 litri/an/fermă.

23
 Veniturile din producţia principală se vor completa cu vânzarea celor 27
viţei /an, care vor fi livraţi la vârsta de 3 luni, la o greutate de 100
kg/cap.

Din activitatea de fermă va rezulta, ca produs secundar, o cantitate de 282 tone


de gunoi de grajd – un valoros îngrăşământ natural, care nu va fi comercializat,
ci va fi utilizat, după o perioadă de stocare de 5 -7 luni pe platforma de dejecţii,
pentru fertilizarea culturilor de pe suprafaţa destinată bazei furajere şi pentru
îmbunătăţirea structurii solului, conform prevederilor Codului de bune practici
agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

Piaţa ţintă a întreprinderii familiale va fi formată, în cea mai mare parte, din
populaţia localităţilor urbane din judeţul Constanţa, în special cele aflate de-a
lungul litoralului românesc, precum şi din turiştii care se află în număr mare în
aceste zone pe perioada sezonului estival. Cantitatea anuală de lapte
comercializată de către întreprinderea familială David Petrescu va fi preluată
direct de către procesatori.

Analiza concurenţei

Întotdeauna s-a considerat concurenţa ca fiind unul din cele mai importante părţi
ale unui produs, motivând în acest fel producătorul în a-şi realiza şi promova cât
mai eficient activitatea de producţie. În cadrul fermei de creştere şi exploatare a
vacilor ce va fi înfiinţată de întreprinderea familială David Petrescu, se vor obţine
două produse: lapte şi viţei.

În România, piaţa producţiei de lapte de vacă colectat pe regiuni se prezintă


astfel:
Regiunea Centru – 30,0%;
Regiunea Nord–Vest – 24,2%;
Regiunea Nord–Est – 20,9%;
Regiunea Sud-Est cu 9,5%;
Regiunea Sud-Muntenia cu 6,6%;
Regiunea Bucuresti-Ilfov cu 4,9%;
Regiunea Vest cu 2,3%;
Regiunea Sud-Vest Oltenia cu 1,6%.

În România, există 223 de unităţi de procesare a laptelui, din care doar 94 sunt
conforme cu standardele UE.

Analiza cererii
O caracteristică a pieţei laptelui din România este aceea că doar 22% din
producţia de lapte de aprox. 4,7 miliarde litri este valorificată către fabricile de
procesare, 39% este reprezentată de consumul familial şi 29% este livrat direct
pe piaţă, iar 10% este consum tehnologic.

24
În absenţa unui număr consistent de ferme de mari dimensiuni, sau a unor
asociaţii care să-şi valorifice eficient producţia de lapte dar, mai ales, în absenţa
implicării producătorilor de lapte în procesarea acestuia, industria românească a
lactatelor nu se ridică decât la 900 de milioane de euro, cu mici fluctuaţii de la an
la an.

Cu privire la colectarea laptelui crud pentru fabricile de procesare, se poate


menţiona că, o analiză pe cele două surse de colectare indică creşterea ponderii
laptelui crud importat de la 3,6% în anul 2007 la 8,2% în 2011, în detrimentul
colectării laptelui de la exploataţii şi centre de colectare din ţară. În ceea ce
priveşte calitatea laptelui crud, din rezultatele analizei de piaţă elaborate de
ANSVSA, reiese că, la sfârşitul anului 2011, procentul de lapte conform care
corespunde standardelor UE, livrat unităţilor de procesare, a fost de 80%.

Procentul de lapte conform este mai mare în cazul în care se colectează direct
laptele de la fermieri şi mai scăzut în situaţia în care laptele este preluat printr-un
centru de colectare, motiv pentru care preţurile oferite de procesatori diferă
pentru laptele conform faţă de cel neconform.

În România, piaţa laptelui de consum oferă trei mari tipuri de produse: lapte
ultrapasteurizat (UHT), lapte pasteurizat, care, împreună cu cel ultrapasteurizat,
totalizează aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vândută în
România şi lapte neprocesat industrial, riscant pentru sănătatea consumatorului,
dar preferat în mod tradiţional şi având încă o uriaşă pondere (90%) în laptele
vândut în România. Ultimul produs are o pondere importantă în comerţul de
subzistenţă al producătorilor individuali, fiind cu totul străin de cutumele
comerciale moderne, cum este brandingul. Laptele UHT şi cel pasteurizat
"aparţine" companiilor procesatoare, mai mici sau mai mari. Branduri în
adevaratul sens al cuvântului există doar pentru laptele UHT, probabil din cauza
preţului mai ridicat al acestuia, care permite finanţarea unui buget rezonabil de
marketing.

În 2012, consumul mediu lunar la lapte procesat a fost de 6,7 litri faţă de media
europeană de 65-70 de litri. Piaţa este insuficient dezvoltată, în principal din
cauza puterii reduse de cumpărare, dar şi datorită lipsei de educaţie a
consumatorului. Obişnuinţa consumatorilor cu laptele neprocesat îi ţine pe destui
dintre ei departe de laptele UHT. Nici unul dintre brandurile existente astăzi pe
piaţă nu are un rol major în educaţia publicului cu privire la calităţile gustative şi
de altă natură ale laptelui procesat.

Competitivitatea solicitantului şi strategia de piaţă


Întreprinderea familială David Petrescu are în vedere un proiect de investiţie care
să permită obţinerea unor produse de calitate şi în cantităţi care să îi permită să
devină un furnizor local constant şi serios, astfel încât să facă faţă cerinţelor pieţii
în condiţiile accentuării acesteia.

25
Utilizarea unei tehnologii moderne pentru creşterea viţeilor şi exploatarea vacilor
de lapte, dotarea unităţii cu echipamente moderne de muls, răcire şi depozitare a
laptelui în condiţii optime de temperatură, în vederea comercializării în condiţii
corespunzătoare, la preţuri avantajoase reprezintă avantaje pentru Întreprinderea
familială David Petrescu în comparaţie cu firmele concurente.

Politica de preţ
Practicarea unor preţuri la un nivel mediu comparativ cu cele practicate de către
concurenţa pentru produse similare, constituie politica de preţ a Întreprinderii
familiale David Petrescu.

În cazul unităţilor de producţie a laptelui, tendinţa este de creştere lentă; acest


aspect se repercutează asupra întregului ansamblu de concurenţi ce acţionează
pe piaţă. Întreprinderea familială David Petrescu va monitorita costurile unitare
permanent, astfel încât acestea să se reducă permanent, atât prin utilizarea unei
tehnologii competitive, cât şi prin creşterea productivităţii muncii.

În strategia de valorificare a laptelui pe piaţă, întreprinderea va ţine seama de o


serie de factori, dintre care cei mai importanţi sunt: costul de producţie, calitatea
laptelui, preţurile practicate pe piaţă la produsele similare, sezonalitatea
caracterului turistic al zonei, starea concurenţei, conjunctura economică existentă
la momentul respectiv, care poate crea dezechilibre între cerere şi ofertă (de
exemplu, eliminarea cotei de lapte, seceta, care afectează producţia de furaje şi
scade producţia de lapte, deci oferta, epizootii, etc.), legislaţia în vigoare
(acordarea de subvenţii pentru lapte în zone defavorizate, etc.).

Preţurile de desfacere a produselor fermei, care au fost luate în calcul şi în


previzionarea veniturilor, se încadrează între limitele preţurilor practicate pe piaţă
şi sunt următoarele:
- 2 lei/litru de lapte preţ la poarta fermei;
- 7 lei/kg viţel viu, la o greutate de 100 kg/cap.

Fluxul tehnologic din ferma de vaci de lapte

Creşterea bovinelor reprezintă un sector de bază în cadrul unei agriculturi


moderne. Prin producţiile pe care le furnizează, taurinele asigură aprovizionarea
consumatorilor cu produse alimentare de primă necesitate, de înaltă valoare
biologică şi nutritivă.

Ferma este populată cu 30 vaci din rasa Bălţată cu negru românească; aceasta
are aptitudini bune pentru mulsul mecanic, producţia medie este de 5500 - 6500
litri. Constituţia este fin robustă, specifică raselor pentru lapte. Este răspândită în
special în zonele de sud, sud - est ale ţării.

26
Animalele sunt întreţinute în stabulaţie liberă. Acest tip de adăpost oferă vacilor
următoarele facilităţi:
- acces liber la spaţiul de mişcare din adăpost;
- odihna in spatiu deschis destinata special pentru acest scop dotate cu
saltele si covor cauciuc;
- dejecţiile sunt in afara suprafetei de odihna;
- conditii de microclimat apropiate de cele naturale: lumina apropiata sub
toate aspectele de cea naturala, aer curat, spatiu, liniste;
- furajare si adapare corespunzatoare a vacilor de lapte, adapatori
racordate la instalatia de apa;
- curatenie corporala, contentia pentru control si tratamente.

Întreţinerea în stabulaţie liberă practicată în ferma de vaci a întreprinderii


familiale are ca avantaje:
 productivitatea muncii de 2-4 ori mai mare comparativ cu întreţinerea
legată, ca urmare a mecanizării şi semiautomatizării proceselor de
producţie;
 efortul fizic al lucrătorilor se reduce;
 laptele muls are calităţi igienice superioare;
 vacile beneficiază de un regim de mişcare mai bun, cu efecte favorabile
asupra stării generale şi de sănătate a animalelor; implicit, se măreşte
longevitatea productivă şi rezistenţa la îmbolnăviri.

Furajarea în ferma de vaci de lapte va fi diferenţiată sezonier, conform raţiilor


prezentate anterior, urmarindu-se administrarea unor furaje de buna calitate, cu
un aport proteic si energetic ridicat. Adaparea animalelor se va realiza la
discretie, apa utilizata va fi de calitate buna si cu o temperatura cuprinsa intre 8 -
12° C. Igiena corporala va fi realizata periodic, vacile gestante vor avea zilnic un
program de miscare in aer liber ( 2 - 3 ore pe zi) în padoc.

Reproducţia

Obiectivul principal în procesul de reproducţie îl constituie obţinerea unei


natalităţi maxime, respectiv de a obţine în fiecare an de la fiecare vacă un viţel cu
viabilitate ridicată. Realizarea acestui obiectiv impune programarea (planificarea)
judicioasă, pe baze ştiinţifice a activităţii de reproducţie. În ferma David Petrescu
Întreprindere Familială, la vaci se va aplica insamantarea artificiala, care
constituie un sistem modern si eficient de reproducţie.

Exploatarea vacilor pentru producţia de lapte

Tehnologia de exploatare a vacilor pentru producţia de lapte vizează totalitatea


măsurilor cu caracter tehnic şi organizatoric care să asigure exteriorizarea
potenţialului genetic productiv al vacilor cu referire la hrănirea, mulsul şi
întreţinerea acestora.

27
Pentru ingrijirea animalelor, se vor realiza activitati menite sa atenueze efectele
nefavorabile ale intretinerii in stabulatie. Cele mai importante masuri ce vor fi
avute in vedere sunt:
- asigurarea posibilitatii de iesire libera a animalelor in padoc si asigurarea
unei densitati corespunzatoare a acestora in adapost;
- supravegherea atenta a starii de sanatate si a conditiilor de intretinere a
animalelor;
- verificarea starii asternutului, astfel incat sa fie in permanenta curat si
uscat, pentru a asigura un confort sporit animalelor;
- verificare permanenta a individualizarii animalelor, completarea crotaliilor
lipsa si inlocuirea celor deteriorate;
- curatirea si ajustarea permanenta a ongloanelor, izolarea si tratarea
animalelor bolnave;
- urmarirea si realizarea programului de vaccinari si tratamente contra
bolilor parazitare si infecto-contagioase.

Mulsul vacilor

Mulsul este o operaţiune tehnologică deosebit de importantă, cu un grad mare de


complexitate şi dificultate. Prin muls se urmăreşte evacuarea întregii cantităţi de
lapte care poate fi muls, obţinerea unui lapte cu calităţi igienice superioare,
prevenirea rănirii ugerului, prevenirea îmbolnăvirii vacilor (prin transferul
microorganismelor patogene de la vacile bolnave la cele sănătoase) şi folosirea
raţională a forţei de muncă.

În ferma David Petrescu Întreprindere Familială, se va realiza mulsul mecanic în


sala de muls, cu aparat de muls tip brăduleţ 1 x 4. Acest sistem reprezintă un
sistem modern de muls, ce cunoaşte o răspândire din ce în ce mai mare, datorită
multiplelor avantaje pe care le prezintă: eficienţă economică sporită,
productivitatea muncii ridicată, reducerea efortului fizic, obţinerea unei producţii
cantitative şi calitative sporite de lapte şi, în mod deosebit, obţinerea unui lapte
cu o calitate igienică deosebită.

Laptele va fi depozitat într-un tanc de răcire pentru o perioadă de maxim 24 ore


până în momentul colectării de către procesatori.

Evacuarea dejecţiilor constituie o operaţiune de mare importanţă în


menţinerea igienei corporale a animalelor, dar mai ales pentru menţinerea stării
de sănătate a acestora, prin asigurarea unui microclimat corespunzător.
Evacuarea dejecţiilor are loc cu ajutorul plugului raclor, gunoiul fiind transportat la
platforma de bălegar.

Depozitarea furajelor
Nutreţurile fibroase sunt depozitate sub şoproane, sub formă de şire. Pentru
porumbul siloz, se utilizează platforma de siloz, iar nutreţurile concentrate se
depozitează în magazia de furaje a fermei.

28
3.7 TIPUL ŞI CANTITATEA PRODUSELOR OBŢINUTE ÎN TIMPUL
IMPLEMENTĂRII, INCLUSIV OPORTUNITĂŢILE DE PIAŢĂ

3.7.1 Planul de cultură pentru suprafeţe cultivate cu furaje

Denumir
e An 0 An 1 An 2 An 3
cultură
Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi
ă* e ă e ă e ă e
(ha) (tone)** (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone)

Lucerna
6 48 6 48 6 48 9 72
fân
Lucerna
masă 9,3 334,8 9,3 334,8 9,3 334,8 9,3 334,8
verde
Porumb
5,8 208,8 5,8 208,8 5,8 208,8 5,8 208,8
siloz
TOTAL 21,1

3.7.2. Planul de producţie al fermei zootehnice

Nr. SPECIFICARE An 0 An 1 An 2 An 3
crt Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod.
1 Bovine total, din 57 180000 l + 57 180000 l + 57 180000 l + 57 187200 l +
care: 27 viţei 27 viţei 27 viţei 27 viţei
- juninci
- vaci de 30 30 30 30
lapte
- tineret 27 27 27 27
bovin
2 Porcine -
-
3 Ovine şi caprine -
-
4 Păsări -
-
5 Familii de albine -
6 Alte specii -

Denumire An 1 An 2 An 3
specie/ produs animalier Producţia Valoarea Producţia Valoarea Producţia Valoarea estimată
estimată estimată a estimată estimată a estimată destinată a producţiei
destinată producţiei destinată producţiei comercializării comercializate
comercializării comercializate comercializării comercializate (kg) (lei)
(kg) (lei) (kg) (lei)
Bovine
Carne – viţei 3 luni 2700 18900 2700 19316 2700 19741
Lapte 172710 345420 172710 353019 180000 360786

29
TOTAL 364320 372235 380527
3.8 CALCULUL VALORII PRODUCŢIEI STANDARD (SO)

Structura culturilor/ producţiei Dimensiunea exploataţiei (SO)


zootehnice propusă
pentru anul ţintă
Sector vegetal 12392,8
- 9 ha lucernă fân 5691,2
- 9,3 ha lucernă masă verde 5880,9
- 5,8 ha porumb siloz 2717,8
Sector animal 37587,1
- 30 vaci 31002,9
- 27 viţei 6584,2
TOTAL 51876,9

3.9 GRAFICUL DE TIMP PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR ŞI


ETAPELOR

3.9.1 Durata de realizare prognozată (detaliat pe luni) şi etape principale


(grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi)

Perioada
Obiectivul Observaţii
propusa
Comercializarea 01/07/2015 – 123040 Euro obţinuţi din
producţiei proprii în 01/01/2017 vânzarea laptelui şi a viţeilor
procent de minimum 20%
din valoarea primei tranşe
de plată.
Amenajări de gestionare 01/07/2015 – Amenajarea platformei de gunoi
a gunoiului de grajd, 31/12/2015 de grajd (5800 Euro) şi a
conform normelor de bazinului de dejecţii lichide
mediu. (3151 Euro)
Creşterea randamentelor 2015 - 2017 Producţie constantă în anii de
de producţie implementare şi în primii 2 ani
de monitorizare a proiectului,
urmând ca în anul 3 de
monitorizare, producţia să
crească cu peste 4%
Îmbunătăţirea 2015 - 2017 Tânărul fermier David Petrescu
managementului şi deţine cunoştinţe şi are
dezvoltarea exploataţiei experienţă în domeniul
agricole. managementului integrării

30
proiectului, managementului
producţiei zootehnice, al
producţiei vegetale, al costurilor
de producţie, al valorificării
producţiei, al calităţii producţiei,
managementului achiziţiilor,
precum şi în domeniul legislativ
privind organizarea şi
funcţionarea fermei.
Adaptarea la cerinţele de 2015 - 2017 În cadrul proiectului, se vor
protecţie a mediului, respecta atât standardele
igienă şi bunăstarea naţionale, cât şi cele europene
animalelor şi siguranţa la de protecţie a mediului, prin
locul de muncă. construirea unei platforme
pentru depozitarea dejecţiilor
solide şi a unui bazin pentru
dejecţii lichide. Spaţiul de
depozitare a gunoiului de grajd
va fi situat în apropierea
terenului agricol, capacitatea de
depozitare va fi proiectată în
funcţie de numărul de animale,
se va asigura etanşeitatea
perfectă a acestuia, se vor utiliza
materiale de construcţie
corespunzătoare, iar instalaţiile
vot fi fiabile şi de calitate.
Solicitantul îşi va întocmi un plan
de management al reziduurilor în
cadrul fermei, pentru a-l ajuta să
decidă când, unde şi ce doză de
îngrăşământ organic trebuie să
împrăştie pe terenul fermei sale.

IV. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

 Riscul neîndeplinirii criteriilor legate de începerea implementării planului de


afaceri în termen de nouă luni de la momentul contactării nu poate fi luat în
calcul în cazul de faţă, întrucât activitatea fermei este în derulare, cu livrare
constantă a producţiei de lapte, putând începe imediat implementarea
proiectului;
 Riscul gestionării afacerii agricole dintr-o localitate aflată la distanţă faţă de
exploataţie – nu este cazul: managerul exploataţiei (David Petrescu) are
domiciliul stabil în aceeaşi localitate cu ferma;

31
 Riscul înlocuirii persoanei responsabile cu gestionarea – nu este cazul;
 Riscul de piaţă poate fi luat în considerare, în perioada extrasezonului turistic;
 Risc de calamităţi – naturale sau/şi epidemii.

V. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR


FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATAŢIE

Indicatori An 0 An 1 An 2 An 3

Venituri
Sectorul vegetal 16880 16880 16880 16880
(subvenţii)
Sectorul zootehnic: 392670 392670 400685 408817
Lapte 345420 345420 353019 360786
Viţei 18900 18900 19316 19741
Subvenţii 28350 28350 28350 28350
TOTAL VENITURI 409550 409550 417565 425757
Cheltuieli
Sectorul vegetal * - - - -
Sectorul zootehnic 272686 272686 278133 280073
TOTAL CHELTUIELI 272686 272686 278133 280073
REZULTAT BRUT 136864 136864 139432 145684
*Cheltuielile pentru sectorul vegetal intră pe costul laptelui

32
C. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Concluzii

Proiectul de investiţii reprezintă un instrument de încurajare a tinerilor şi familiilor


din mediul rural de a se stabiliza în acest areal, ceea ce va avea un efect pozitiv
asupra zonei rurale.

Proiectul elaborat a avut în vedere:

- încadrarea în zonă cu potențial ridicat pentru creșterea vacilor pentru


lapte;

- optimizarea dimensiunii fermei de creștere a vacilor de lapte (la stabilirea


dimensiunii exploataţiei agricole, a fost luată în calcul întreaga bază de
producţie: vaci de lapte, viţei, plante furajere);

- maximizarea nivelului producţiei obţinute, în condiţii de sporire a profitului;

- modernizarea fluxului de producţie din fermă prin investiţii de construcţii şi


achiziţii;

- planul de afaceri prevede amenajări de gestionare a gunoiului de grajd


conform normelor de mediu;

- asigurarea aproape integrală din producţia interna a furajelor de volum şi


procurarea furajelor concentrate şi a unei părţi din cele suculente de la
terţi;

- îndeplinirea obiectivului de comercializare a producției proprii în procent


de minimum 20% din valoarea primei tranșe de plată demonstrată prin
documente justificative, în conformitate cu legislația în vigoare;

- domiciliul tânărului fermier care se instalează pentru prima dată ca


manager unic al exploataţiei se află în UAT‐ ul în care exploataţia este
înregistrată şi are sediul social;

- implementarea Planului de afaceri începe în decursul celor 9 luni de la


data deciziei de acordare a sprijinului.

33
Recomandări

Instalarea tânărului fermier este necesar să se desfășoare în următoarele etape


(pag. 9 din Ghidul Solicitantului):

Etapa I: Înregistrarea tânărului fermier la Oficiul Registrului Comertului ca


microîntreprindere/întreprindere mică, cu obiect de activitate în domeniul
pentru care solicită sprijin în cadrul submăsurii 6.1, cu maximum 24 de luni
înaintea depunerii cererii de finanţare (între timp, fermierul pregătește planul
de afaceri, organizează activităţile administrative, achiziționează bunuri pentru
noua întreprindere, etc.). Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea
depunerii cererii de finanţare pentru această sub‐ măsură;

Etapa II: Depunererea şi înregistrarea Cererii de Finanţare însoţită de Planul


de Afaceri şi documentele obligatorii (documentele justificative legate de baza
materială cu activele deținute la momentul depunerii cererii de finanţare), precum
și documentele anexă;
o implementarea planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de cel
mult 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
o înaintea solicitării celei de‐ a doua tranșe de plată, beneficiarul face
dovada creşterii performanţelor economice ale exploatației, prin
comercializarea producției proprii în procent de minimum 20% din
valoarea primei tranșe de plată.

Etapa III: Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul


implementării corecte a planului de afaceri (la acordarea celei de‐ a doua tranșe
de plată).
o solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de
maximum 18 luni de la data încheierii instalării.

34