n matematic exist unele funcii importante care i-au ctigat un nume de sine stttor.

Lista de fa cuprinde referine la articole care explic aceste funcii n detaliu.

Funcii elementare

Funcia constant: are valoare fix, indiferent de argument. Funcia identitate: transform argumentul n el nsui. Funciile liniare: au graficul sub forma unei drepte. Funcia exponenial: ridic un numr fix la o putere variabil. Logaritmul: inversa funciei exponenial; util n rezolvarea ecuaiilor care implic exponeniale. Radicalul: produce un numr al crui ptrat este egal cu argumentul. Funcia putere: ridic un numr variabil la o putere fix. Polinoamele: funcii obinute din combinaii de adunri i nmuliri. Valoarea absolut: pstreaz neschimbate numerele pozitive, nmulete numerele negative cu -1 pentru a le face pozitive. Funciile trigonometrice: sinus, cosinus, tangent, etc.; folosite n geometrie i pentru a descrie fenomene periodice. Funciile hiperbolice: superficial asemntoare cu cele trigonometrice. Funcii speciale Funcia parte ntreag Funcia signum Funcia gamma

Funcia zeta a lui Riemann

Funcia beta Funcia digamma, Funcia poligamma Funcia eta a lui Dirichlet

Integrale eliptice Funcii eliptice Funcii hipergeometrice Funcia Legendre Funciile Bessel Funcia Lommel Diverse Funcia lui Ackermann Funcia delta a lui Dirac Treapta unitate Heaviside Funcia lui Dirichlet: discontinu n orice punct; Funcia lui Weierstrass: continu, nediferentiabila

Teorie
Fie doua multimi A si B. Numim functie f definita pe A cu valori in B o
lege, o aplicatie, un procedeu prin care fiecarui element x din A ii corespunde un unic element y=f(x) din B. f(x) = valoarea functiei f pentru x f:A B= functia f definita pe A cu valori in B Pentru a defini o functie sunt necesare trei elemente: -domeniul de definitie (A) -codomeniul (B) -legea de corespondenta (f(x)=y)

f:{SV; BT; IS;} {Botosani,, Iasi, Suceava,} f(x) = municipiu resedinta de judet f(SV) =Suceava f(BT) =Botosani f(IS) =Iasi Imaginea unei functii este multimea Imf={f(x)/xeA}

Teorie

Graficul unei functii este multimea formata din toate punctele ce au coordonatele x si f(x) unde xeA (f:AB).

Gf={M(x;f(x))/xeA; f:A
B}
4

f:{0;1;2} |R f(x)=x+2
f(0)=0+2=2 => f(0)=2 => A(0;2) f(1)= 1+2=3 => f(1)=3 => B(1;3) f(2)=2+2=4 => f(2)=4 => C(2;4)

1 2

Teorie

Forma generala a functiei liniara este f:|R |R , f(x)=ax+b; a,b e

|R.

Daca a=0 => f(x)=b forma generala a functiei constante

f:|R |R f(x)=3 functie constanta f:|R |R f(x) =x+1

f(-1) =-1+1=0 => f(-1) =0 =>A(-1;0) f(0)= 0+1=1 => f(0)=1 =>B(0;1) f(1)= 1+1=2 => f(1)= 2 =>C(1;2) f(2)= 2+1=3 => f(2)=3 =>D(2;3) Graficul unei functii liniare este o drapta.

3 2 -1 1

B 0 1

C 1 2

D 2 3

x f(x)

-1 0

1 2

 Daca domeniul de definitie al functiei este un interval atunci graficul functiei

este un segment sau o semidrapta.

Daca domeniul de definitie al functiei este o multime finita de puncte (numere)

atunci graficul functiei este o multime finita de puncte.

Nu ne oprim asupra situatiei unui domeniu finit, exercitiile tratate pana in acest moment fiind suficient. Daca domeniul este finit, |R sau un interval, tabelul de valori nu poate fi alcatuit. Totusi

pentru o privire de onsamblu asupra legaturilor existente, putem alcatui un tabel incomplet, dar sugestiv. Evident ca, daca domeniul este finit, graficul va avea o infinitate de [uncte. Funtii de tipul

f:|R |R , f(x)=b; b e |R.

O astefel de functie se numeste functie constanta, toate valorile ei fiind egale cu b.

Teorie

f:|R |R , f(x)=a functie constanta f(x)=2 A(0;2) B(1;2) A B

x 0 f(x) 2 f(0)=1

1 2

2 x A 0

Gf

f(1)=2

Graficul functiei constante este o drapta paralela cu axa OX care trece prin punctul de coordonata O si f(x).

Graficul alaturat

reprezinta cresterea fanilor a unei trupe pe parcursul a doi ani si doua luni.

250

200 In 2009 cand s-a infiintat trupa fanii erau putini (intre 50-100); dar in 150 2010 cand trupa e cunoscuta, multi fanii au inceput sa se adune mai mult la 100 concertele lor (intre 60-200 cu o usoara coborare in luna august). 50
Comparand primele doua luni ai anilor 2009 si 2011 observam in 2011 fanii sau dublat.

0 2009 2010 2011

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrei Decembrie

Acest grafic reprezinta inscrierea

elevilor in clasa I la o scoala normala. In 2009 multi s-au inscris in clasele aIa A si aIa B iar mai putin in aIa C si D. In 2010 elevii inscrisi sunt egali, dar in 2011 mai putini sunt in clasele aIa A si B si mai multi in aIa C si D.
45 40 35 30 25 20 15 Clasa I A 10 Clasa I B 5 Clasa I C 0 Clasa I D

2009

2010

2011

1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2009 2010 2011

Actiune Aventuri Clasic Culegeri Drama Istoric Parodie Polisist Romanesti SF Thriller Dictionare Atlase Pentru copii Familie

In slide-ul anterior a fost reprezentat un grafic in care este reprenzentat un targ de carti pe parcursul a trei ani pun la dispozitie cititorilor 15 genuri de carti. Potrivit graficului cele mai vandute carti sunt: thriller, politiste, SF, aventuri parodie, actiune, iar cele care au ramas in librarii si chioscuri sunt cele istorice si de familie.