Recapitulare: TRIUNGHIUL

În orice triunghi, suma unghiurilor este de 180°. Ai putea afla mărimea unghiurilor la un triunghi
echilateral?
Clasificarea triunghiurilor: 1. După unghiuri : a ) triunghi ascutitunghic
b) triunghi dreptunghic
c) triunghi obptuzunghic
2. După laturi : a) triunghi oarecare
d) triunghi isoscel
e) triunghi echilateral
A B A

B C A C B C

a) b) c)

A A

a) AB≠AC≠BC –laturi A;B;C <90º - unghiuri

b) AB,AC-catete,BC-ipotenuza, A= 90º unghi drept

c) unghiurile A,C<90º ; unghiul B>90º unghi optuz

d) laturi egale AB=AC ≠BC ; BC baza

e) AB=AC=BC ; unghiurile A=B=C=60º; poligon regulat

B C B C

d) e)

FENOMENE GEOMETRICE: - asemanarea

- congruenţa

Asemanarea se produce prin micşorare sau mărire. Aceasta înseamnă modificarea de acelaşi număr de ori a
tuturor
lungimilor laturilor, a tuturor dimensiunilor. Dacă nu toate elementele se modifică la fel, asemănarea nu mai
are loc. Asemanarea nu păstrează distanţele, acestea se modifică . Numărul care ne arată de câte ori s-au
mărit, res-pectiv s-au micşorat segmentele se numeşte raport de asemănare, notat, de regulă, cu k.
Asemănarea păstrează totuşi ceva: mărimea unghiurilor. Spunem că unghiurile rămân invariante la o
transformare prin asemănare.
În cazul triunghiurilor, avem criterii pentru asemănarea lor, numite cazuri de asemănare. Cel mai simplu caz
spune că asemănarea are loc dacă triunghiurile în cauză au două unghiuri la fel de mari. Un fapt sigur: dacă
într-un tri-unghi ducem o linie dreaptă paralelă cu una din laturile triunghiului, triunghiul mic astfel obţinut
este asemenea cu triunghiul original. Avem alături un desen corespunzător şi notaţiile care se folosesc în
acest caz.
 Figuri asemenea ∆ ABC ~ ∆ AMN pentru că MN║AB

Congruenţa: Dacă raportul de asemanare (k = 1) este 1 atunci vorbim despre congruenţă. În cazul cel mai
general, două figuri geometrice se consideră congruente dacă există o asemenea mişcare prin care una din
figuri se trans-formă perfect în cealaltă figură. Asemenea mişcări sunt rotaţiile, translaţiile paralele sau
simetriile axiale,
În cel mai simplu caz, spunem că segmentele AB şi CD sunt congruente şi scriem AB ≡ CD exact atunci
când mă-surile lor, adică lungimile lor, sunt egale. La fel, două unghiuri <ABC şi <MNP sunt considerate
congruente atunci când măsurile lor sunt egale. În acest caz, scriem <ABC ≡ <MNP. Mai departe, congruenţa
se poate extinde şi pen-tru triunghiuri. Avem ∆ABC ≡ ∆GHF, dacă şi numai dacă au laturile şi unghiurile
două câte două congruente. În practică, congruenţa triunghiurilor se verifică folosind aşanumitele cazuri de
congruenţă. Cazurile de congruenţă afirmă că două triunghiuri sunt congruente dacă au:
– laturile lor, două câte două congruente (cazul LLL);
– două perechi de laturi şi unghiurile cuprinse între aceste laturi respectiv congruente (cazul LUL);
– o pereche de laturi şi cele două perechi de unghiuri de pe aceste laturi respectiv congruente (cazul ULU).
În problemele practice, congruenţa se decide prin măsurarea laturilor sau a unghiurilor.

AB ≡ CD <ABC ≡ <MNP ∆ ABC ≡ ∆ GHF