SUMAR GEOMETRIC

Observaţia 1 : rezolvarea unei probleme de matematică presupune o înlănţuire de afirmaţii

( propoziţii sau fraze ) care ne permit să tragem anumite concluzii.

Observaţia 2 : pentru a reuşi să rezolvăm corect o problemă de matematică avem

nevoie de raţionamente clare şi logice, de exprimări precise şi
riguroase, de figuri geometrice expresive şi de o redactare cu acurateţe .
Pentru aceasta apelăm la LOGICĂ – ştiinţa care studiază propoziţiile,
modul lor de formare în cazul propoziţiilor compuse utilizând
propoziţiile simple, judecăţile şi tipurile de raţionamente.

Observaţia 3 : o propoziţie oarecare se notează cu litere mici ( p, q etc. ) şi ea poati fi

ADEVĂRATĂ sau FALSĂ.

Observaţia 4 : Plecând de la două propoziţii „ p „ şi „ q „ , adevărate sau false, obţinem o altă

propoziţie care formulată schematic, arată astfel :
„ dacă p , atunci q „
şi se notează „ p  q „ ( se citeşte p implică q )

Observaţia 5 : prpoziţia p, enunţată după cuvântul dacă şi înaintea cuvântului atunci,

se numeşte IPOTEZĂ, iar prpoziţia q, exprimată după cuvântul atunci
se numeşte CONCLUZIE.
Deci „ ipoteza implică concluzia „

Observaţia 6 : Să considerăm propoziţia p  q ( adică p implică q ).

1. Ipoteza p se numeşte condiţie suficientă pentru concluzia q.
2. Concluzia q se numeşte condiţie necesară pentru ipoteza p.

Observaţia 7 : Este posibil ca să avem p  q – adică p implică q , ceea ce înseamnă că

propoziţia p este condiţie suficientă pentru propoziţia q dar şi q  p –
adică q implică p , ceea ce înseamnă că propoziţia p este şi condiţie necesară
pentru propoziţia q.
În acest caz, în loc să scriem că p  q şi q  p vom scrie
p  q
şi vom citi „ p este echivalent cu q „ sau „p dacă şi numai dacă q „

Definiţia 1 ( noţiunea de teoremă ) : o propoziţie de forma p  q se numeşte teorema.

Definiţia 2 ( noţiunea de reciproca unei teoreme) : propoziţia de forma q  p se numeşte

reciproca teoremei p  q – se observă că reciproca unei teoreme se obţine luând
concluzia teoremei drept ipoteza reciprocei şi ipoteza teoremei drept concluzia
reciprocei .

Observaţia 8 :dacă propoziţia reciprocă a unei teoreme este adevărată, atunci ea se

numeşte TEOREMA RECIPROCĂ a teoremei date, iar teorema dată se
numeşte TEOREMA DIRECTĂ.

1
Observaţia 9 : schematic, în rezolvarea unei probleme, ipoteza şi concluzia se
prezintă astfel :

Ipoteză : p

Concluzia : q

Observaţia 10 : Sunt situaţii în care, în ipoteză avem mai multe propoziţii p1, p2, p3, … , pn
legate între ele prin conjuncţia „ şi „. În acest caz putem construi mai multe
propoziţii reciproce prin schimbarea concluziei cu oricare din propoziţiile
ipotezei.
Schematic avem teorema directă este :

Ipoteză : p1 şi p2 şi p3 şi …. pn

Concluzia : q

Observaţia 11 : Fiind dată o propoziţie p, atunci negaţia sa se notează cu p .

Dacă se dau propoziţiile p şi q atunci spunem că aplicăm raţionamentul
de contrapoziţie faptul că în logică propoziţia p  q este echivalentă cu
propoziţia q  p .

Definiţia 3 ( raţionamentul reducerii la absurd) : Dacă se dă propoziţia p  q atunci

spunem că aplicăm raţionamentul reducerii la absurd presupunând că negaţia
q este adevărată. Luând ca ipoteză propoziţiile p şi q demonstrăm că este
adevărată propoziţia r care este o negaţie a unei propoziţii despre care ştim că
este adevărată.
Astfel ajungem la o contradicţie şi atunci spunem că p  q este adevărată.

Teorema 1 : Într-un plan dat, prin oricare două puncte, trece o singură dreaptă.

n(n  1)
Teorema 2 : Prin n puncte, dintre care, oricare 3 puncte sunt necoliniare, se pot duce
2
drepte

Teorema 3 : Printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o singură dreaptă
paralelă cu dreapta dată.

Notaţii : [AB] – segmentul de dreaptă AB

(AB) – dreapta AB
[AB – semidreapta AB care conţine punctul A ( semiînchisă )
(AB – semidreapta deschisă AB care nu conţine punctele A şi B ;
AB – mărimea segmentului [AB] sau distanţa AB sau dreapta AB

2
Definiţie : Raportul a două segmente, măsurate cu aceeaşi unitate de măsură, este raportul
lungimilor lor.

Propoziţie : există un singur punct interior unui segment dat care îl împarte într-un
raport dat.
În particular dacă r = 1, atunci punctul M este mijlocul segmentului .
Propoziţie : există un singur punct exterior unui segment dat care îl împarte într-un raport
dat dacă raportul este diferit de 1.
Concluzie : există două puncte (unul INTERIOR şi unul EXTERIOR) care împart un
segment dat în acelaşi raport r ≠ 1.

Teoremă :Dacă dreptele paralele a1, a2, a3, … ,an ( n Є N, n ≥ 3 ), determină pe o secantă
segmente congruente, atunci ele determină pe orice altă secantă segmente
congruente.

Definiţia perpendicularităţii : Spunem că două drepte (d1) şi (d2) sunt perpendiculare şi

notăm aceasta prin (d1)  (d2) dacă în punctul lor de intersecţie acestea formează
unghiuri drepte( cu măsura de 900 ).
Definiţia proiecţiei ortogonale unui punct pe o dreaptă - numim proiecţia unui punct A ,
pe o dreaptă (d), punctul determinat de piciorul perpendiculare dusă din
punctul A pe dreapta (d).
Definiţia distanţei de la un punct la o dreaptă : numim distanţa de la un punct A la o
dreaptă (d), situate în acelaşi plan, lungimea perpendicularei dusă din
punctul A la dreapta (d).
Definiţia proiecţiei unei mulţimi de puncte pe o dreaptă : numim proiecţie unei mulţimi
de puncte pe o dreaptă mulţimea proiecţiilor punctelor mulţimii pe acea dreaptă.
Teorema înălţimii: într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălţimii corespunzătoare
ipotenuzei, este medie geometrică a lungimilor proiecţiilor catetelor pe ipotenuză.
Teoremă: într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălţimii corespunzătoare ipotenuzei este
egală cu câtul dintre produsul lungimilor catetelor şi lungimea ipotenuzei.
Teorema catetei: : într-un triunghi dreptunghic, lungimea unei catete este medie geometrică
a lungimii priecţiei sale pe ipotenuză şi a lungimii ipotenuzei.
Teorema lui Pitagora- : într-un triunghi dreptunghic, pătratul ipotenuzei este egal cu suma
pătratelor catetelor.
Teorema reciprocă a teoremei lui Pitagora- dacă într-un triunghi suma pătratelor lungimilor
a două laturi este egală cu pătratul lungimii laturii a treia, atunci triunghiul este
dreptunghic.

3
Detalii despre construcţia unui unghi :
Ext  AOB A
Originea unghiului
O Int  AOB Laturile unghiului
Ext  AOB ( interiorul unghiului AOB)

Vârful unghiului
Ext  AOB B
Măsura unui unghi : Numim măsura unui unghi AOB, deschiderea dintre cele două semidrepte ( laturile
unghiului ) marcată cu un semn grafic, gen arc de cerc şi care se notează cu m(  AOB).

A
m(  AOB)
O
B

Teoreme ( 4 ) : Două unghiuri sunt congruente dacă :

a) au laturile paralele şi ambele sunt ascuţite sau obtuze ;

A1

O1 A2
B1
O2
B2
O1 A1 || O2 A2
Din   A1O1 B1  A1O1B1
O1 B1 || O2 B2

A1

O1 A2

O2

B1

B2

O1 A1 || O2 A2
Din   A1O1 B1  A1O1B1
O1 B1 || O2 B2

4
b) au laturile perpendiculare şi ambele sunt ascuţite sau obtuze ;

A1

O2
B1

O1
A2

B2

O1 A1  O2 A2
Din   A1O1 B1  A1O1 B1
 O1 B1  2 B2

A1

O2
O1 B2

A2

B1

O1 A1  O2 A2
Din   A1O1 B1  A1O1 B1
 O1 B1  2 B2

c) sunt opuse la vârf ;

d) sunt alterne interne la două drepte tăiate de o secantă ;
e) sunt alterne externe la două drepte tăiate de o secantă ;
f) sunt corespondente la două drepte tăiate de o secantă ;
g) sunt unghiuri opuse într-un paralelogram sau romb ;
h) sunt unghiuri drepte
i) sunt unghiuri cu măsurile egale ;
j) sunt unghiuri alăturate unei baze a unui trapez isoscel ;
k) sunt unghiurile unor dreptunghiuri sau pătrate ;

5
 l) sunt unghiuri cu vârful la centru şi subântind arce congruente ;
m) sunt unghiuri cu vârful pe cerc şi subântind acelaşi arc de cerc ;
n) sunt unghiurile unui patrulater inscriptibil determinate respectiv de cele
două diagonale cu aceeaşi latură a patrulaterului .

;
Teorema 5 : Două unghiuri sunt suplementare ( adică au suma măsurilor egală cu 1800)
dacă:
a) au laturile paralele şi unul este ascuţut iar celălalt obtuzunghic ;
b) au laturile perpendiculare şi unul este ascuţut iar celălalt obtuzunghic ;
c) sunt unghiuri alăturate aceleaşi laturi într-un paralelogram , romb,
dreptunghi sau pătrat ;
d) sunt unghiuri alăturate laturilor neparalele într-un trapez isoscel ;
e) sunt unghiuri opuse într-un patrulater inscriptibil ;
f) sunt unghiuri cu vârful la centru care subântind împreună nun arc de cerc
congruent cu un semicerc ;
g) unul este unghi interior al unui triunghi iar celălalt unghi exterior situat în
acelaşi vârf .

Definiţia 4 ( a perpendicularităţii)- spunem că două drepte d1 şi d2 sunt perpendiculare şi

notăm aceasta prin d1  d2 dacă în punctul lor de intersecţie se formează un unghi
drept ( cu măsura de 900).

Definiţia 5 ( a proiecţiei unui punct pe o dreaptă) - numim proiecţia unui punct pe o dreaptă,
punctul determinat de piciorul perpendiculerei dusă pe dreapta dată.
Consecinţa 1 : proiecţia unui punct aparţinând unei drepte pe aceeaşi dreaptă este chiar punctul
dat.

Definiţia 6 ( a proiecţiei unui segment pe o dreaptă) - numim proiecţia unui segment pe o dreaptă,
segmentul determinat de proiecţiile capetelor segmentului pe dreapta dată.
Consecinţa 1 : proiecţia unui segment pe o dreaptă care este perpendicular peaceasta este un punct.

Definiţia 7 ( simetricul unui punct faţă de un punct) – numim simetricul unui punct A faţă de un
alt punc O, punctul coliniar cu A şi O, aflat la aceeaşi distanţă faţă de O ca şi punctul A .

Definiţia 8 ( simetricul unui punct faţă de o dreaptă) – numim simetricul unui punct A faţă de o
dreaptă d, punctul situat în semiplanul care nu îl conţine pe A, aflat pe prelungirea
perpendicularei dusă din A pe dreapta d, la aceeaşi distanţă faţă de dreapta d ca şi punctul A.

6
Definiţia 9 ( bisectoarea unui unghi) – numim bisectoarea unui unghi, semidreapta interioară
unghiului, cu originea în vârful unghiului, care formează cu laturile unghiului două unghiuri
congruente.
Proprietăţile bisectoarei :
P.1. bisectoarea unui unghi împarte unghiul în două unghiuri congruente ;
P.2. orice punct al bisectoarei este egal depărtat de laturile unghiului ( distanţele la cele două
laturi sunt egale ).

Detalii despre construcţia unui triunghi :

A
Exteriorul ΔABC

Interiorul
ΔABC

B C

Notaţie : ΔABC - citim „ triunghiul ABC „

Rezultă : ΔABC = [AB]U[BC]U[AC]

Elementele triunghiului :
 vârfurile triunghiului ( A, B, C ) ;
 laturile triunghiului : [BC] = a, [AC] = b şi [AB] = c ;
 unghiurile interioare ale triunghiului :  BAC sau  A;  ABC sau  B ;
 ACB sau  C ;
Proprietăţile triunghiului :
P.1. într-un triunghi unghiului mai mare i se opune latura mai mari ;
P.2. suma unghiurilor unui triunghi este egală cu măsura unghiului alungit ( 180 0 ) ;
P.3. între laturile unui triunghi avem relaţiile de existenţă a triunghiului şi anume :
a<b+c;b<c+a;c<a+b

7
Teorema 6 : un unghi exterior al unui triunghi este mai mare decât oricare din unghiurile
interiaoare neadicente lui.

Teorema 7 : măsura unui unghi exterior al unui triunghi este egală cu suma măsurilor
celorlalte două unghiuri interioare.

Cazuri de congruenţă a triughiurilor :

Cazuri de congruenţă Triunghiuri oarecare Triunghiuri dreptunghice (se obţin
din cazurile triunghiurilor oarecare
eliminând unghiul cunoscut de 900 )
Cazul I U.L.U. ( unghi, latură, C.U. ( catetă , unghi) sau
unghi) I.U. ( ipotenuză, unghi )
Cazul II L.U.L. ( latură, unghi, C.C. ( catetă , catetă ) sau
latură ) I,C. ( ipotenuză, catetă )
Cazul III L.L.L. ( latură, latură, Nu există deoarece se regăseşte Jn
latură ) cazul II .

Definiţia 10 ( mediatoarea unui segment ): Numim mediatoarea segmentului[AB}, perpendiculara

dusă pe mijlocul segmentului [AB]. 8
Proprietăţile mediatoarei :
P.1. Oricare punct al mediatoarei este egal depărtat de capetele segmentului.
Teorema 8 – într-un triunghi, mediatoarele sunt concurente într-un pnct O, numit centrul
cercului circumscris triunghiului ( raza notată cu R)

Definiţia 11 ( înălţimea într-un triungi): Numim înălţime, segmentul de dreaptă ce uneşte un vârf
al triunghiului cu piciorul perpendicularei duse din vârf pe latura opusă.
În acest caz latura opusă se numeşte bază.

Teorema 9 : Într-un triunghi cele trei înălţimi au proprietatea că sunt concurente într-un punct
notat cu H şi numit ortocentrul triunghiului.
Proprietăţile înălţimii :
P.1. În ortocentrul H, unghiurile determinate de-a lungul unei înălţimi sunt congruente cu
unghiurile triunghiului
P.2. Într-un triunghi ABC, segmentul care uneşte picioarele a două înălţimi este
antiparalela la latura opusă . şi determină un triunghi asemenea cu triunghiul dat.
P.3. Într-un triunghi, picioarele înălţimilor formează un triunghi numit triunghi ortic iar
înălţimile triunghiului sunt bisectoarele unghiurilor triunghiului ortic
P.4. Ortocentrul unui triunghi este centrul cercului înscris în triunghiul ortic, iar
vârfurile triunghiului dat sunt centrele cercurilor exînscrise triunghiului ortic.
P.5. Dintre toate triunghiurile înscrise într-un triunghi, triunghiul ortic este triunghiul de
perimetru minim ( Teorema lui Feuerbach ).

Teorema 10 – într-un triunghi, bisectoarele unghiurilor interioare sunt concurente într-un

punct notat cu „ I „ numit centrul cercului înscris triunghiului .

Teorema 11 – într-un triunghi, bisectoarele unghiurilor

9 interioare determină pe latura pe care
o intersectează segmente proporţionale cu laturile vârfului din care pleacă .
Teorema 12 – într-un triunghi, în fiecare vârf al triunghiului, bisectoarea unghiului interior şi
bisectoarea unghiului exterior sunt perpendiculare.

Definiţia 12 (cerc exînscris într-un triungi): numim cerc exînscris, cercul tangent la una din
laturile
triunghiului şi la prelungirile celorlalte două laturi.
Teorema 13 – Într-un triunghi intersecţia unei bisectoare interiore şi a celorlalte două bisectoare
exterioare este centru cercului exînscris triunghiului.

Definiţia 13 (mediana unui triungi): numim mediană într-un triunghi, segmentul de dreaptă
care uneşte un vâr cu mijlocul laturii opuse.

Teorema 14 – În orice triunghi medianele sunt concurente iar intersecţia lor G ( centrul de
greutate al triunghiului ) este situat la 2/3 faţă de vârf şi 1/3 faţă de bază.

10
 Teorema 15 – În orice triunghi lungimile medianelor sunt date de relaţiile :
2(b 2  c 2 )  a 2 2(a 2  c 2 )  b 2
m 
2
a
; m  2
b
;
4 4
2(a 2  b 2 )  c 2
mc 
2

4
Teorema 16 – Se dă ∆ABC , cu centrul de greutate în punctul G. Prin G se duce o dreaptă
oarecare d1 şi o altă dreaptă d2 perpendiculară pe d1 .
Se cere să se arate că, în raport cu oricare din cele două drepte, există un vârf al
∆ABC pentru care, distanţa de la acesta la dreapta respectivă, este egală cu suma
distanţelor de la celelalte două vârfuri ale triunghiului, la aceeaşi dreaptă.

Teorema 17 – În orice triunghi dreptunghic ABC mediana dusă din vârful unghiului drept,
este egală cu jumătate din ipotenuză şi formează cu aceasta două triunghiuri
isoscele.

Definiţia 14 (raportul a două segmente): numimraportul a două segmente, măsurate cu aceeaşi

unitate de măsură, raportul lungimilor lor.

Definiţia 15 (raport de proporţionalitate): şirurile de numere reale nenule a1, a2, a3, … , an şi
respectiv b1, b2, b3, … , bn sunt proporţionale dacă are loc egalitatea :
a1 a2 a3 a
   ...  n  k , n Є N, n ≥ 2
b1 b2 b3 bn
a1 a2
Raportul constant k    ... se numeşte factor de proporţionalitate sau
b1 b2
raport de proporţionalitate.
Faptul că cele două şiruri sunt proporţionale se notează astfel :

(a1, a2, a3, … , an) (b1, b2, b3, … , bn)

se citeşte „şirul a1, a2, a3, … , an este asemenea cu şirul b1, b2, b3, … , bn”

Definiţia 16 (segmente proporţionale): Şirurile de segmente [A1B1], [A2B2], [A3B3], … , [AnBn]

şi respectiv [A’1B’1], [A’2B’2], [A’3B’3], … , [A’nB’n] se numesc proporţionale dacă
şirurile lungimilor lor (respectiv A1B1, A2B2, A3B3, … , AnBn şi
A’1B’1, A’2B’2, A’3B’3, … , A’nB’n ) sunt proporţionale.

Propoziţia 1 (împărţirea unui segment într-un raport dat): există un singur punct interior unui
segment dat care îl împarte într-un raport dat.
Propoziţia 2 (împărţirea unui segment într-un raport dat): există un singur punct exterior unui
segment dat care îl împarte într-un raport dat dacă raportul este diferit de 1.

Concluzie (împărţirea unui segment într-un raport dat): există două puncte (unul INTERIOR
şi unul EXTERIOR) care împart un segment dat în acelaşi raport r ≠ 1.

11
Teorema 18 ( paralele echidistante) – Dacă dreptele a1, a2, a3, … ,an ( n Є N, n ≥ 3 ), determină
pe o secantă segmente congruente, atunci ele determină pe orice altă secantă
segmente congruente .
Consecinţă : pe baza acestei teoreme rezultă metoda practică de împărţire a unui segment
în n părţi congruente.

Teorema 19 ( Teorema lui Thales) – O paralelă dusă la una dintre laturile unui triunghi
determină pe celelalte două laturi segmente proporţionale.

Concluzie la Teorema lui Thales :

Pentru cazul unui triunghi ABC, teorema lui Thales arată că : paralela DE dusă la latura [BC]
determină pe celelalte două laturi segmente proporţionale, astfel :
AD AE
1. 
DB EC
sau folosind proprietăţile proporţiilor, obţinem şi următoarele proporţii
AD AE AD AE AD AE AD AE
2.  ( vezi      )
AB AC DB EC AD  DB AE  EC AB AC

AB AC AD AE AD  DB AE  EC AB AC
3.  ( vezi      )
AD AE DB EC DB EC AD AE
DB EC AD AE EC DB DB EC
4.  ( vezi DB  EC  AE  AD  AD  AE schimbarea mezilor şi extremilor între ei)
AD AE

Teorema 20 ( Reciproca Teoremei lui Thales) – Dacă o dreaptă determină pe două laturi ale
unui triunghi segmente proporţionale, atunci ea este paralelă cu latura a
treia a triunghiului.

Observaţie : Reciproca Teoremei lui Thales rămâne adevărată şi în cazul în care

punctele D şi E sunt exterioare laturilor [AB] şi respectiv [AC].

Teorema 21( Teorema fundamentală a asemănării) : O paralelă la una din laturile unui triunghi
formează cu celelalte două laturi ( sau cu prelungirile lor ) un triunghi asemenea cu triunghiul
dat

Teorema 22 ( paralele neechidistante) – Dreptele paralele d1, d2, d3, … , dn determină pe două
secante segmente proporţionale.

Consecinţă : pe baza acestei teoreme rezultă metoda practică de împărţire a unui segment
în n părţi proporţionale cu n numere date, respectiv k1, k2, k3, … , kn.

Teorema 23 ( teorema înălţimii) – într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălţimii

corespunzătoare ipotenuzei, este medie geometrică a lungimilor proiecţiilor
catetelor pe ipotenuză.
Ex.
Ipoteză : ABC şi m(A) 12900 şi AD  BC

Concluzie : AD 2  BD  DC
Teorema 24 ( calculul înălţimii unui triunghi dreptunghic) - într-un triunghi dreptunghic,
lungimea înălţimii corespunzătoare ipotenuzei este egală cu câtul dintre produsul
lungimilor catetelor şi lungimea ipotenuzei
Ex.
Teorema 25 ( teorema
Ipoteză :catetei)
ABC –şiîntr-un
m(A) triunghi dreptunghic,
 900 şi AD  BC lungimea unei catete este
medie geometrică a lungimii priecţiei sale pe ipotenuză şi a lungimii ipotenuzei
Ex.
AB  AC
Concluzie
Ipoteză :: AD
ABC şi m(A)  900 şi AD  BC
BC
Concluzie : AB 2  BD  BC şi AC 2  CD  BC

Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralale.

13
Dreptunghiul este paralelogramul care are un unghi drept.
Proprietăţi:
– dreptunghiul are laturile opuse congreunete;
– dreptunghiul are toate unghiurile drepte;
– într-un dreptunghi diagonalele sunt congruente;
– dreptunghiul are două axe de simetrie (mediatoarele laturilor).

Pătratul este dreptunghiul care are laturile alăturate congruente, sau rombul cu un
unghi drept.
Proprietăţi:
– pătratul are toate laturile egale;
– într-un pătrat toate unghiurile sunt drepte (au măsura de 90o);
– diagonalele pătratului sunt: perpendiculare, congruente, bisectoare, se înjumătăţesc şi
axa de simetrie;
– pătratul are patru axe de simetrie (două sunt mediatoarele laturilor şi două sunt
diagonalele).

14
Rombul este paralelogramul care are laturile alăturate congruente (egale).
Proprietăţi:
– rombul are toate laturile congruente;
– într-un romb unghiurile opuse sunt congruente;
– diagonalele rombului sunt: perpendiculare, bisectoare, se înjumătăţesc şi axe de
simetrie;
– rombul are doua axe de simetrie (diagonalele rombului).

Trapezul este patrulaterul convex, care are două laturi paralele şi două neparalele.

15
.
Trapezul isoscel are laturile neparalele congruente.
Proprietăţi:
– trapezul isoscel are diagonalele congruente şi formează cu bazele triunghiuri isoscele
asemenea;
– trapezul isoscel are unghiurile alaturate aceleiaşi baze congruente;
– trapezul isoscel are o singură axa de simetrie (mediatoarea bazelor)

Trapezul dreptunghic este trapezul care are un unghi drept.

Proprietate: trapezul dreptunghic are două unghiuri drepte, deci una dintre laturile
neparalele este înălţimea trapezului.

Definitie:Cercul cu centrul in O si de raza r este multimea tuturor punctelor din plan

situate la distanta r fata de O. Se noteaza C(O,r).
_ Daca A este un punct al cercului, distanta dintre punctul A si O este raza cercului.
_ Daca M si N sunt doua puncte ale unui cerc, segmentul [MN] se numeste coarda.
_ O coarda ce contine centrul cercului se numeste diametru.
In figura alăturată [MN] sunt coarde, iar [AB] este\diametru.

E
r

B A
r
M O

N
_ Cercurile care au raze egale se numesc cercuri congruente.
_ Daca doua cercuri au acelasi centru si aceeasi raza, ele coincid.

16
_Cercurile care au acelasi centru se numesc cercuri concentrice.

Fiind dat cercul C(O,r), multimea punctelor M din plan pentru care OM < r se numeste
interiorul cercului si se noteaza: IntC(O,r).
Multimea punctelor N din plan pentru care ON > r, se numeste exteriorul cercului si se
noteaza: ExtC(O,r).

x Ext C(O, r)
M xN
Int
C(O,r)
r O

Se numeste disc de centru O si raza r, r >0, multimea C(O,r)U IntC(O,r) si se

noteaza D(O,r).

PROPOZITII.
1.Fiind date doua puncte distincte A si B, exista o infinitate de cercuri ce contin punctele
A si B .
Fie d mediatoarea segmentului [AB] Punctele mediatoarei d au proprietatea ca sunt egal
departate de capetele segmentului [AB]. Atunci orice cerc care are centrul pe mediatoarea
segmentului [AB] contine punctele A si B.

O1 O2

2. Oricare trei puncte distincte ale unui cerc sunt necoliniare.

3. Prin trei puncte necoliniare trece un cerc.
4. Daca A, B, C sunt trei puncte distincte ale unui cerc, atunci centrul cercului se afla la
intersectia mediatoarelor triunghiului ABC.
5. Daca doua cercuri au trei puncte distincte comune, atunci ele coincid.

17
UNGHI LA CENTRU. ARCE DE CERC.
Un unghi care are varful in centrul cercului se numeste unghi la centru.
_Multimea punctelor de pe cerc situate in interiorul unghiului  AOB reunite cu A si B se
numeste arc mic si se noteaza AB
_ Multimea punctelor de pe cerc situate in exteriorul unghiului  AOB, reunite cu A si B se
numeste arc mare si noteaza ACB unde C  Int_AOB .
_ Punctele A si B se numesc capetele arcelor.
_ Daca A si B sunt capetele unui diametru, arcele se numesc semicercuri.
_ Masura arcului mic este egala cu a 0 ; masura arcului mare este egala cu 3600 − a0 ;
masura unui semicerc este 1800 .
_ doua arce sunt congruente daca au aceeasi masura.

TEOREMA 1.
La arce congruente corespund coarde congruente(in acelasi cerc sau in cercuri congruente).

C D

[AC]  [BD]
A B

Reciproca.
La coarde congruente corespund arce mici congruente( in acelasi cerc sau in cercuri
congruente)

TEOREMA 2.
Daca A si B sunt doua puncte distincte ale unui cerc, atunci diametrul perpendicular pe
coarda AB imparte coarda si arcele in doua parti congruente.
M

A C B

18
TEOREMA 3.
Daca doua coarde ale unui cerc sunt congruente, atunci distantele de la centru la coarde
sunt egale.

A C

M
N

O D
B

TEOREMA 4.
Daca A si B sunt doua puncte distincte ale unui cerc si punctul M apartine arcului
determinat de ele, atunci masura arcului AB este egala cu masura arcului AM plus masura
arcului MB
 . M

A
B

TEOREMA 5.
Daca [AB] si [CD] sunt doua coarde paralele ale unui cerc, iar punctele A si C sunt situate de
aceeasi parte a diametrului perpendicular pe coarde atunci: arcele mici AC si BD
 sunt
congruente ; coardele [AC] si [BD] sunt congruente

A B

C D

19
POZITIILE RELATIVE ALE UNEI DREPTE FATA DE UN CERC.
1) Dreapta secanta fata de un cerc este dreapta care are doua puncte comune cu
cercul: A si B.
2) Dreapta tangenta la cerc este dreapta care are un singur punct comun cu cercul: T.
Dreapta tangenta la cerc este perpendiculara pe raza in punctul de intersectie al ei
cu cercul.
3) Dreapta exterioara cercului este dreapta care nu are puncte comune cu cercul.

d d d
A

T M
M
O O
O B

d secantă d tangentă în pct T d exterioară

OM < r OT = r OM > r

UNGHI INSCRIS IN CERC

DEFINITIE
Unghiul  BAC se numeste unghi inscris in cercul C(O,r) daca A,B si C apartin cercului
C(O,r).
A M X

O O O
B Z

N
Y
C P

DEFINITIE
Spunem ca triunghiul ABC este inscris in cerc daca varfurile sale apartin cercului.

TEOREMA I
Masura unui unghi inscris in cerc este jumatate din masura arcului cuprins intre laturile
sale.
B


BC
A m(BAC ) 
2

C
20
TEOREMA II
Masura unui unghi cu varful pe cerc, avand una din laturi secanta, iar cealalta latura
tangenta cercului, este jumatate din masura arcului de cerc inclus in interiorul unghiului.
M T

MT – tangenta la cerc

TN
m(MTN ) 
2
N

POZITIILE RELATIVE A DOUA CERCURI.

1. Exterioare : O1O2 > r1 + r2

O1

O2

2. Tangente exterior : O1O2 = r1 + r2

3. Tangente interior : O1O2 = r2 – r1

O1
O2

O1
O

21
4. Secante : r2 + r1 > O1O2 > r2 – r1

O2
O1

5. Interioare : r2 - r1 > O1O2

TEOREMA 1
Prin orice punct exterior unui cerc trec doua drepte tangente la cerc.
TEOREMA 2
Tangentele duse dintr-un punct exterior unui cerc sunt congruente.

Poligonul cu toate laturile şi toate unghiurile congruente se numeşte poligon regulat.

Centrul poligonului regulat coincide cu centrul cercului circumscris / înscris
Latura poligonului regulat se notează cu22ln
 Distanţa de la centrul cercului de la laturile poligonului regulat se numeşte apotema
poligonului care se notează cu an unde n este nr.laturi ale poligonului.

Într-un poligon regulat cu „n” laturi avem relaţiile:

(n  2) 1800
Măsura unghiurilor: u  0
n Perimetrul poligonului Pn = n  ln
n

an  Pn
Aria poligonului : A n =
2

Lungimea unui arc de cerc subîntins de un unghi cu vârful la centru având măsura egală
 r
cu n0 este dată de relaţia
180

Poligon 3600 1800 Latura Aspotema Aria Perimetru

n n 1800 1800 n 2 360 0
1800
ln  2 R  sin an  R  cos An   R  sin Pn  2 Rn  sin
n n 2 n n
Triunghiul 1200 600 L3 = R 3 R 3 P3= 3R 3
echilateral a3 = A3= 3R 2
n=3 2 4
Patratul 900 450 L4 = R 2 R 2 A4= 2R 2
P4= 4 R 2
n=4 a4 =
2
Hexago- 600 300 L6 = R R 3 3
nul a6 = A6= 3R 2 P6= 6R
2 2
n=6

ROTARU OANA NICOLETA

Clasa a VII – a B

Şcoala Gimnazială nr. 11 „ George Tutoveanu „

Bârlad, august 2013

23