Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
':
Editura
NOTA EDITURII:
Editura "OBIECTIV" - Craiova nu are nimic in comun cu
efemeridele publicafii "Obiectiv de Gorj", "Obiectiv mehedinlean",
'
'
S.R.L. eraiova
Tel.: 0511146.701
ISBN: 973-99881-1-3
cUvANTUL EDIToRULUt
"incd un tittu-bombal'- ve[i spune, mai mult ca sigur. ,,incd o
carie-bombdl" - punctdm noi.
"Ghidul spionului romin" nu e numai un tiflu de senzalie. Este gi
o carte demnd de "Colec,tia Exploziv", aga cum, de ani buni, ne-am obignuit
Cartea nu este numai o "marfdi'. Este "hrana spirituali" a existenlei unui popor, in cele mai grele momeirte sau perioade al6 bale.
o Nalie rdmasd fdrd culturd mai are un singur pas de fdcut pentru a dispdrea
de pe scena lstoriei: sd renun{e la limba nalionaldl lar o ,'cultur6t'
anti-nafionald, berbece impotriva istoriei, valorilor nalionale gi congtiihlei de
neam, duce la acelagilucrul
luni de zile, (iar uneori nu se mai fac!).credefi-md, a fi editot in eondifiile actuale, inseamnd unul din urm6toarele lucruri:
'nomenclaturist"t
si
acuzim,
firi
Patriotismul gi profesionalismul col.(r). Florian Girz sunt deasupra oricirei indoieli, indiferent cdt ar vrea unii si gdseasci "noduri in
papurd". Aproape intreaga sa pregdtire militard a fost efectuatd de pe pozilia
numaidin Rom6nia!).
O dovadd a profesionalismului sdu sunt gi predicfiile din anterioarele cirti, unele deja implinite (rizboiul NATo-Jugoslavia, predictie
fdcutd inainte de 27.05,1993), altele in curs de realLare (a se vedea
titlul cd(ii din 1995: 'NATO - gtobatizare sau disparilie?,).
Mai pufin profesionigti s-au dovedit,din picate, "consumatorii,'
firegti ai analizelor sale politico-militare.-La pu{in timp dupd plecarea
:
care s-au confirmat intocmai! Culmea indiferen[ei gi neprofesionalismului, ceide la Cotroceni l-au ignorat pe "proaspdtul" pensionar. Dupd
o perioadd suficientd de agteptare, din disperarea omului care vrea sd-gi
serveascd lara prin orice mijloace, exasperat, Florian G6rz ne-a trimis
materialulgi, firegte, l-am publicat. Ei bine, dupd multe sdptdmAni, cAnd
predicliile incepeau sd se confirme in mod nelinigtitor, rn-am trezit cu un
telefon, de la un consilier prezidenlial, care, culmea!, imi solicita si le
trimit coleclia cu numerele in care apdruserd articolele'lui Ga'rz! Probabil,
pierduseri documentul oficial !!!...
,' \r'qluqrul de fatd poartd denumirea de 'tGhidul spionului romdn"
.
'
r..a" pe"tru u
ee-adxeieaze{
I mod Eslg
special, tinerilor romdni pEtrioli, atragi de o asemenea vialii, plind
1
\
cor.(r)
FLORIAN GARZ
s-arefugiatin Banat.
A absolvit gapte c/ase in municipiul Resita,
remarcdndu-se ca un elev de exceplie. De la
vdrsta de 16 ani, s-a dedicat carierei militare,
u rmd nd cu rsu rile Lice u lu i M il itar,,D.im itrie
Cantemir", pe cdre l-a absolvit in 1954, fdcdnd parte dintr-o ,,promofie
1982, precum gi fenomenele de criza din fosta lume comunistd, mai dles
cele din Polonia de dupd 1981, s-a dovedit a fi un expert atdt in cule-
Xf-----.-,-
r'
4-
CUVANT INAINTE
"
"
gi dezar-
striin, prin penetrarea lor de cdtre aga-zigii consilieri dupi anul 1996.
11
-*l
Autorul
12
Capitolul
DE LA EDEN LA WASHINGTON
Lucifer
spio.nul 9i Moise
geful de agenturd...
,,
') lumii gi a nmului de citre bunul Dumnezeu, dupi prostitutie.
i
\
aar!enllgr-e.Il
Cdt de vechi este spionajul? La aceasti'intrebare a incercat sd
rdspundd, printre allii, Walter L.Pforzheimer, unul dintre fondatorii Agenliei
Centrale de lnformalii (C.l.A.) din Statele Unite ale Americii. Potrivit pdr:erilor
timpurilor
hii
I
agenft,l
ucifer
A fost
- deqhizat in $afpe, streeurEaJi*Er;@?
Edenului
a
s-o "recruteze" pe Eva, care, la rAndul ei,
"recrutat"
Adam siambiiau
tdin "mdrul oprit", ceea ce a condus
l-a
acestui veteran al spionajului american,.primulpion al tuturor
noastre.
iulTestament
Eu
trditoripe aceste
sau rdu? Cum
sau
trdiesc oamenii, in corturi sau in
maestru in arta
13
Misiunea
Astfel, agenlii lui Moise s-au inapoiat din misiune aducdnd cu ei date gi
.jqformatii extrem de contradictorii,.Maioritatea acestora au raoortat' cd
-Tara Canaan este locuitd de giganti. suslindnd iu tarie cd aceasta estq
imposibil dg inyadat gi de cucerit. Numai doi dintre cei 12 agenti s-gu
plgnunlqt in favoarea invaddrii. lmensa majoritate a evreilor din cete
12 triburi au intrat in panic6, Dumnezeu le-a retras evfe_ilqr Pam6ntul
q e d u i n te i,
pd
p eA v J_ai6
,F e
t l_n a n o u i I m
pentru
fiecare zi din misiunea ratati de spioni!_lrimi$i,
.un an
luiMoise, conducerea
a fost preluatd
de cdtre
ne la cale cea de-a doua mare
i
e'ffi
l;
ne
maiales
Cei doi spioni, tineri gi vigurogi, dupi ce au qgrcetat tarajnlUngsi
.jn.lat au ajuns la lerihon, unde se afla gi resedinta regelui. Acest orag
biblic a tostsludlat
fostsludiat metodic de cetre
cdtre spionii ev,rei
, brbltc
evrei pe timoul zilei, iar pe
*!impul noplii.'drept loc de odihnd. a fost aleas
aleasd casa
..- unei celebre
prostituate de lux pe nume-BfllAB, cunoscutd chiar de regele lerihonului.
, prin deduc{ie, cd
dispuneau de bani si
cisa
iscodeascd laral"Oameni din siguranla regelui, sau mai exact din "securitate",
au fosttrimigi la Rahab cu urmdtoarea poruncd: "scoate pe oameniicare au
Samson
gi Dalila
qoale" dar i-au plicut femeile filistine mai mult decAt evreicele. Acesta a
trecut gi prin experienla nefericitd a uneicdsdtorii cu o filisteand, spre marea
dezamdgire a neamului lui lsrael. Biblia ne povestegte, insd, cd, mai presus
de orice, era.puterea
supranatum
adici
la
-,
care st-a
tn
'
gltrjtg@impof;lnti,a actiuni
@tatea
firi
Dumnezeu evreilor.
la lerihon au
ge poatg spune despre
Ilai
Galben, dar gi-a petrecut cea mai mare parte a vielii sale in statul Wu,
afldndu-se in slujba regelui Ho Lu.
Sun-Tzu a intrat in istoria universald, nu atAt prin numeroasele
victorii pe care le-a repurtat pe cdmpurile de luptd 9i cuceririle fdcute,
cdt prin uluitoarea gi nemuritoarea'sa operd teoretici destinatd artei
rdzboiului gi spionajului, apdrutd in anul 510 i.H., intitulatd-giagtFa
{ Principiilq raz[q !.t!! lI
i
anii
puternic. Statul
sa al
cele
dusmanE
Si
conlggla
El recomanda ca
cu
la
generalul Sun-Tzu a
i sdu de
ob
putea'
r
P OErazOoi;
te
e
ffia
. spionii inte
de stat cu
a
din
valoare
ii inalte
dubli,
constituili din
spionivolanll
Ioate aceste cateqorii de agenti ai serviciilor de informalii existd ii
in zilele noastre, intrAnd in stfucturile elementelor umane. secrete, de
pulegere de informatii. Din celd cinci categorii de sF ioni definili de cdtre
mat
Un asemenea
" aflat
in slujba C.l,A. a
i Serviciului de
lnformatii
un agent intern
de spionai,
Sun-Tzu" este
secole
ul om
milenii
;da
tidintre
cet mat I
cei ce t
de
dintre
ceideosebit
de
;
ici subterane
foamea, frigul, mizeria si umilinta".
,Asemenea calitdti sunt universal valabile in hrmea spionilor. de le
biblici
$i p6nd in zilele noastre si nu se qesesc pe toate drumurile.
.qei
.Spionul de profesie. indiferent cdt este acesta de temut si de blaqet,
_9i
conducdtor) a
nt de
al, care
cele maivechi
lu ner
valabil 9r ln
.9i...
cenzura
i in lucrdri
ucrdri $i d
de
Ite[ior "
lnseaelulelV|:lgg (d.H,),
lFperiul
ii
arclr
mun
starea rAurilor
S
iSg_ltaicereau
9i date
de
AU
un front
rema
al
re ale lui
le ca
intense
ales in
studiau cdile
nctele tari
de atac,
la intdmplare, fapt pentru care nici un oras si nici o cetate din imensu
cucerit nu le-au
. Cuceririle luiAdolf Hitlerin
il. care au
nainte de a ajunge generali
gi
conducitori de ogti
din toate
cizut s
ar
catolici si vorbeam
politice
gi
gim
!e
Propisire? neamului.
lumi
in mod iscusit
se tnscne in orimulr
inte
Srii Romdnesti.
Nimicirea aproape totald a a.rmatei Unqariei. condusd personal de cdtre
fo4etoi
iffii6utuliliGniiiior
B"ffi
l"_"ur"nt
tot
r* p*tr"""" in =f'"ti,'l din
"ua utilizatfo4a
""
intelepte si
armelor. "clnoscdndu-se pe srne gi cunoscdndu-t
gjr rnaml.c"(Sr.rn-Tzu), fapt ce i-a asiqurat victorii gac-fceririGritori;le-cu
etecte pana ln zilele noastre.
Puterea gi influen{a politico-diplomaticd ale lui Mircea cei Batran
au fost at6t de mari, incdt acesta gi-a putut permite imixtiuni in lupta
22
ficAndu'lsultan pe Mu-sa,
unul din fiii lui Baiazid, cel bdtut gi luat in robie de cdtre Timur Lenk,
urmag al marelui Gingis-Han, in bdtdlia de la Ankara (1402).
Dacd atest mare domnitor s-a putut intitula: "lo Mircea, mare voievod
gi domn din mila lui Dumnezeu gi cu darul tui Dumnezeu, stdpAnind 9i
tn
solii, au
secoluluiXXl, dar
altdrii
Am revenit la
r
1457-15041, cu cea mai lungd domnie
p6nd
regelui Carol I de Hohenzollern, poate
a
la
cea
din iffiiia romdnilor
primelor
de stat
organe
fi considerat creatorul
securitate" din
efi
Er
limbistrdine gicoduri
dei
t ostil5 pe toatd
care r-a
poporului
Mare si Sfint a
uE
uau
uII9q
vv
99
vvrgr
Gare s-au
"hiclenit". Dacd
6na TntAi, cu
gi
siguranld c5 ar fi domnit gi el cel mult caliva anigori ar fi sfargit-o ca 9i
tatdl
statale, de acum
dispun de structuride
Federal de
ti
s-a numr
cane reqimul comunist a
sului Consiliu
ar face bine
anisau nu se umbli
sub numele de
24
-qglq KrernljL
ir"
sl
" "g"f rusesc_face ravaqii in Stafele_lhite ale Americii, ale
.mirare ci spionajul.
.
qdror servicii secrete au imbrdgat fprme moderne abia in urma celor doud
-n"a"O
I5zboaie mondiale.
al Prusiei din
de
de
de rdzboaie contra
slrdlucit conducilor-dsosti. Acesta a purtat o
Austriei, a luat parte la rizboiul de gapte ani gi la prima impd(ire a Poloniei
in 1772.
in urma unei victorii rapide 9i strdlucite impotriva armatei austriece,
Frederic al lt4are a fost intrebat care este explicalia victoriei sale atit de
decisive? Regele Prusieia rdspuns: "in timp ce adversarul meu a avut
si;
un spion
sutd de b'ucdtari, e
si ng u r bucdfar". Aceasta explicd totu
- *ionqj gi
-"t*""
dezinformare
Revolutia
de la 1789-1
. francezi
-...,..
in stil imperial:..
ni
cu era rizboaielor
nt
le
Soult, Du
Muratsau
lmeister s-a niscut in Alsacia, in familia unui preot luteran. Bucurdndu-se de o inteligenld striluciti gide o educalie aleasd, precum
gi de un fizic fermecdtor, in anul 1804, cdnd a fost recrutat de serviciul de
25
'
citre contraspionajul
servi
ion--al
CAnd cele 13 colonii americane au hotdrAt sd inceapd rdzboiulpentru independenld impotriva Angliei, lui George Washington i-a fost oferitd funclia
3 iulie 1775.
Odatd.cu preluarea comenzii, G.Washington a trecut la infiinlarea
unui nucleu secret de spionaj in cadrul statului siu major, pe care l-a
structurat gi condus personal. Primiispioni nord-americani au fost recrutali,
instruili 9i trimigiin misiuni in adAncimea dispozitivului trupelo; engleze gi
in interiorul controlat de acestea, personal de citre George Washington.
Din documentele istorice de arhivd rezultd cd, la 15 iulie 1775, G.Washington a plStit suma de 330 de dolari unei "persoane neidentificate" pe care a
trimis-o in garnizoana englezd din Boston "cu misiunea de a afla valoarea
trupelor engleze, deplasdrite gi,inten,tiile acestora gi sd /e raporteze prin
corespondenla secretd stabilitd".
ln 1777, G.Washington a infiinlat un serviciu de spionaj bine
structurat, cu un personal numeros, avdnd elemente de legdturd cu toate
cele 13 state aflate in rdzboicu trupelb coloniale engleze. Sub directa sa
conducere s-a trecut la recrutarea sistematicd de spioni gi crearea de
relele de agenturi in teritoriile controlate de englezi.
Benjamin Franklin
spion "dubtu"?
agentul englez.
la
aflat niciodatd.
ci
simbolul patriotismului
american este legat de viala gi activitatea unui spion din timpul rizboiului
de independenld. Este vorba de Nathan Hale (1755-1776), cipitan in
armata generalului George Washington. N.Hale a fost absolvent al Colegiului din Yale, promo\ia 1773 gi, inainte de a se inrola in armatd, a fost
profesor in Noua Londrd din Connecticut.
in anul 1776, avAnd gradul de cdpitan, N.Hale a fost cooptat in
revoluliei americane.
N.Hale a reugit sd pdtrundi in addncimea dispozitivului trupelor
engleze gi sd se prezinte drept profesor cu acte in regulS, "loial coroanei
brifanice;, care a fost i'persecutat" de rebeli gi'doregte sd-gi exercite
profesia sub administralia britanicd.
Afost crezut gi ldsatin libertate. in zilele urmdtoare, N.Hale a adunat
informalii gi a Tntocmit scheme cu privire la efectivele, dislocarea,
disponibilitdlile in armament gi materiale de rdzboi ale armateiengleze,
cu care se pregdtea sd treacd linia frontului. A fost capturat in timpul
tentativei de'trecere, iar asupra lui, ascunse intr-o gheatd, au fost gdsite
informa{iile culese. Comandantul armatei engleze, generalul William
Howe, a ordqnat executarea fdrd juddcare a cdpitanului N.Hale, refu-.
zAndu-i acestuia chiar gi dreptul la un preot, permis oricdrui condamndt.
A fost executat prin spinzuritoare (fapt degradant pentru un ofiler) la
data de 22 septembrie'1776.
31
, capitanu
in fata intrdrii
a clddirii
inil
statuia
idicatd
Centrale de
a S.U.A,
rar
in 1947
luat fiin
fondul rdzboiului rece
a Washi
ii occidentali,
mentale:
32
Capitolul ll
INTELIGENTE
,
iN
ILEGALITATE
"dezonorantd"
au oractrcat-o
au un
rdesr
n care
r9r acopera
un instrument al
militard, spionaju! a
statelor, o formd de
care sunt de
pe
vizat.. Spi
,legale giilegale
gidintoatesursele,respectivumane9itehnologice'@
din comolexa activitate a serviciilor de informalii moderne.
linear al activitdtii de
proces a rea, i nteg rarea,
an
al iza, eva I u a re a g
moment
aur al tuturor
-un centru3rl
valora
de
La
Termopile, spartanii de sub comanda regelui Leonida au
nti
numai dupd ce spionul grec triddtor Efialtes le-a ardtat pergilor o cale
ascunsd de manevrare a trecdtorii, permildnd trupelor adverse sd-i
incercuiasci pe bravii luptdtori greci.
n instruit 9i im
lume.
datd.
considerd dreptSpion o persoani care observi in
obiective,
armam
militare de infradoc'umente
etc.
le in
existd oameni
valoare
SprdGxemplu, dacd nu poate
un ofifer superior din
compartimdntul operalii al unei armatei, poatre fi recrutat un subofifer
sau un angajat civil care mAnuiegte documentele secrete. Daci nu
poate fi recrutat ministrul Apiririi, poate fi recrutati amanta acestuia,
cu rezultate devastatoare. Un savant atomist poate fi spionat, in modul
cel mai eficient gi mai rapid, de citre un alt savant atomist, aga cum
34
s:a putut constata din acliunile de spionaj atomic derulate in cea de-a
doua jumdtate a secolului XX, precum gi in zilele noastre.
de seducere, de
a momentului
tsemnat. Cu toate
un
\
diferiti natura
un rol
acestora
este
sebazeazd
de altfel extrem de
in selectarea
lde
terea lor
tr-un
domeniile
serviciile
de oeniu. Acest ni
Richard,Sorqe, Rudolf
tot filhul draconic ce se aolicd. in serviciile de
conform
ba
de conducere
ile secrete de
,dn
35
U!-$gggflnalcare
terizatd prin
_:pjgl
romAneased, iar
de la secretar la
valet, de la seruitoare la amanta
aveau la
i ln anul
'Tonduri operative" pentru recrutarea gi plata agenlilor.
Nu e-isti pe fata Pimdntuh,i de la izgonirea luiAdam gi a Evei din
!@
America
-'
paradisul spionilor
si.militard a lumii,
nu este de mirare c
--
-d
via!6.@
secrete
nu le-ar fi
secrete
pe car
prilej, a primit indicalii gi misiuni foarte precise din pahea lui RlfaelFitan
(alias 'Rofi') - geful serviciului de spionaj gtiinlific din Ministerul Apdrdrii al
lsraelului, cunoscut sub acronimul LAKAM. Rezulti ci-Pollard a furnizat
,Jsraelului informatii secrete din domeniul tehnico-gtiintific militar.
Pe timpul gederii la Paris, logodnica lui Pollard a primit drept "cadou"
un inel eu diamant, in valoare de 10.000 dolari. Cei doi "logodnici" au
fdcut un sejur la Mbnte Carlo, apoi ?n Elvelia gi Germania gi s-au cisdtorit
dupd toate regulile la Venelia, toate cheltuielile aferente fiind suportate
de cdtre MOSSAD. Dupd cisdtorie, s-au imbarcat pe "Orient Expres" gi,
'in final, au ajuns in lsrael; unde au fost tratali regegte. La plecare,
"proaspelii cisdtorili" au primit, in numerar, suma de 10.000 dolari.
lntors la Washington, Jonathan Pollaid s-a apucat serios de lucru. De.
tggi ori pe siptimini, Pollard preCa omului sdu de legdturd din cadrul
ffi
Oin@lg rur"
lui 60 de
nico-militare din
Oin
in urma acestui caz de spionaj, relaliile dintre lsrael, cel mai apropiat 9i
mai fidel aliat al S.U.A., au fost pe punctul de a face explozie. MinistrulApdrdrii
firi
ncipiu d
ului si anume
Sd credem
ci
C.l.A. nu maiface
imbecilism nalional!
lumii, aliatesau nu
sa
co@Et
39
Capitolul lll
coNgTilNTA
alt mobil
Tn baza
in
lumea
de
mondiald a fost
9i morale.
trddat {ara $is-au pus
, care
Tn slujba unor puteri strdine cu oare simpatizau gi in ale cdror "valori"
affi
-o
Chiar dacd ne place sau nu, revolulia din Rusia, de la 1 g17, a constituit
o sursd de speranfd pentru imensa parte a oamenilor de culturd din
Occident. Englezul Bertrand Russel, cel mai mare filozof alsecotului
"Apostolii" de la Gambridge
" ai secolului
Gei mai
in Marea
sub
alRusiei
XX au
ci
Din
rindul
intre anii 1930-1
acegti"spionidecongtiinli"aucAteva.caracteristicic inconfundabile:
-,toli. fdrd exceptie, au fdcut parte din familii celebre ale
aristocratiei britanice, deci nu au fost "fii de proletari" gi nici nu au fost
membri ai Partidului Comunist din Marea Britanie, care sd-ifi selectionat
gi apoiimpins in bralele K.G.B.-ului;
- toli au fost oameni de inalt
niv
A, ceea
nu li
41
rus transfug in 1979, Peter Wright scrie: "Blunt a fost unul dintre cei mai
eleghnli, mai fermecdtori gi cultivali oameni din c6li mi-a fost datd sd
intdlnesc in viald". Peter Wright l-a interogat in stare de libertate pe
Antohony Blunt timp de gase ani, firi a putea extrage de la acesta
informafii de valoare asupra moduluicum a lucrat cu rugii. in acest
"rdzboi al inteligenlelor", aristocratul englez Blunt vorbea la perfectie
cinci limbi strdine. era un soecialist in istoria artelor. matema-tician si
ru
Jilozof de taliejnternationald, cu un cqraclelr imposibil de
a accepta sd fie interoqat, luiAntthonv Blunt is-a acordat imunitate iuridicd
tglali-Elnu a fost niciodati iudecat sicondamnat pentru cii a spionat
subiuqa
romAn"
va trezi
cum
ale
ai "Relelei de la Cambridge".
facultatea de
recrutat de
citre
mod
s-a a
"cores
t" al
eralului Franco,
icivil din
intr-un
anul 1939, a
lui
ad
F
ffiIfif'me.ite
-lffii?e
toate tumea
limbi
iubit
Dim'
coroanei britanice"
razffi*-
o ascensrune
la
in anul 1945, Kim Philby este.lrimis sub
lstanbul. Printre altele, la lstanbul, Philby s-a
fdrd urmd.
unor soioni enqlezi in Turkestanul
atin
n anul 1949, Philby a fost trimis ca d
dintre M.l.-6 si
arii Britanii Ia Washinqton, ca ofiter de
C.l.A. ln aceasti calitate, Philby a avut acces neingrddit la o mare
EI a fost
sGrviciului
de
sev
g-L
Philby
sustras
in
mod
contraspionaj englez, dar fiE_Iezq!&rte.ia I bd n u iel i or 9el!4!9939!lplq !u i. in a n u I 1 I 55,J n m q!_1n! n istrg
@iespectabilul Harold MacMillan, in urma unei interpeldri
treilea om" in cazul celor doi triditori, Maclean gi Burges, a
declarat in Parlament ci Harold 5im P@i
arte a
oallcaoer s-alatn*
Kim Philby a continqat sd rdm6nd in cadrul serviciului de spionaj
britanic, fiind trimis la Bei
I
M.1.6
fosta R.D.German6.
cd "altreilea om'l
trimis o
i"a.
Cineva l-a
s-a vdzut
uvernul sovietic
lomatul britanic Harold A.R.Phi
ci
anuntat
in U.R.S.S.,
care a
in orad de
ocotenont al K.G,B.,
al unei vile
\4oscovei, cu magin
devenit consilier al
A scris gi dat
cartea "Rdzboiul meu secret".
a avut un succes
, pe care le
trq[in
stil
de cinciori
q avut
gi
cinci cop-iii, c5 te in
ani mai
tiniri,
cu care s-a
in decembrie 1971-
tar Kunlevd
a, cu toate onorurile ce
ani de activitate ca spion in favoarea U.R.S.S., Harold
Kim Philby a bitut toatb recordurile de longevitate, fiind considerat,
Francis Burgess
Francis De Moncy Burgess (1911-1963) este al doilea membru al
"Relelei de la Cambridge", avAnd un rol de lider in cadrul acesteia. Se
trdgea dintr-o familie cu adinci riddcini nobiliare, tatilsiu fiind ofiler
superior in Marina Regald. Sub influenla tatdlui sdu, Francis a urmat
iniliatr cursurile Liceului Naval din Darmouth dar, nedorind sd urmeze
cariera militarS, s-a strdmutat la celebrul Liceu Eton, rezervat exclusiv
fiilor nobilimii britanice, unde au fost educali cei mai mari oameni politici
gi administratori ai lmperiului Britanic.
Pe timpul misiunii mele in Marea Britanie (1961-1965), am vizitat
Liceul Eton, convingdndu-md cd este ceva unic in lume.
Uniforma obligatorie a elevilorde la Eton este fracul negru cu pildrie
inaltd fioben), iar profesorii sunt cei mai strdlucili din intreaga {ard. La
-
Eton sunt educafi fiii tuturor emirilor, geicilor gi regilor din statele
a "curtat-o" pe Clariss,
care s-a topit de dragul lui, dar cdsdtoria nu s-a putut contracta din doud
motive fundamentale gi anume: degi descendentd din arborele genealogic
al ducelui de Wellington, irivingdtorul lui Napoleon la Waterloo, domhigoara
Clarissa era teribil de pulin atractivi (romdnul i-ar zice sluti), iar in al
doilea rdnd nobilul Burgess era homosexual...
Francis Burgess a transmis rugilor informalii secrete de importanld
5o/o
contraspionaj. Acest lucru s-a putut verifica gi in cazul lui Francis Burgess,
un om cu o inteligenli iegiti din comun, dar cu grave vicii personale.
insi
Donald Maclean
Donald Duart Maclean (1913-1983), cel de-al treilea membru al
"Relelei de la Cambridge", a fost.fiul unui membru al Parlamentului
britanic, innobilat in anul 1917. A fdcut parte din "Asociafia Apostolii"
gi, ca mai toli studenlii de la Cambridge, a fost un adept convins al
"valorilor marxiste" gi un admirator al U.R.S.S. Pe aceastd bazd a 9i
fost recrutat, incd din anii de studenlie.
Fiind un tindr deosebit de prezentabil giterminAnd facultatea cu
rezu.ltate strilucite, Donald Maclean a fost angajat imediat la
Ministerul Afacerilor Externe. La inceputul carierei sale diplomatice,
D.Ma:lean s-a ocupat de Belgia, Franla gi Germania.
ln anul 1938, D.Maclean a fost trimis in misiune diplomaticd la
Parls, unde a fost contactat de un agent al spionajului sovietic, cu
acoperire diplomaticd, incepAndu-gi astfel cariera propriu-zisd de spion.
La Paris, D.Maclean a cunoscut-o pe domnigoara Melinda Marling,
cetSleand americanS, cu care s-a gicisitoritin iunie 1940. Ca urmare'
a infrAngeriizdrobitoare a Franleide cdtre armatele germane 9i a ocupdrii
Parisului, Maclean s-a intors la Londra, iar tdndra lui solie a plecat in
S.U.A., unde a ndscut primul lor copil.
Valoarea informativd de spion a lui Donald Maclean a crescut enorm
in anul 1944, cAnd acesta a fost trimis la Ambasada Marii Britanii de
4B
49
cu cei doi copii, s-a deplasat inilial in Elvelia, iar de acolo, in septembrie
1953, i s-a organizat fuga la Moscova.
Donald Maclean a decedat in anul 1983, iar urna cu cenugd i-a fost
transportatd gi ingropatd intr-un cimitir din Marea Britanie, prin grija unor
prieteni.
in anul 1964, Melinda s-a despd(it din nou de Maclean, cdsdtorindu-se la Moscova cu Harold Kim Philby, cu care a convieluit pdnd in
anul 1979, cAnd s-a inapoiatin S.U.A.
Donald Maclean a avut trei fii care au crescutin U.R.S.S. qi s-au
cisitorit cu rusoaice. Doi dintre acegtia s-au stabilit ulterior in S.U.A.,
iar al treilea in Marea Britanie.
si
- aceastd invita{ie pe motiv cd "viala de la Moscova" nu i se potrivegte, iar serviciul britanic de contraspionaj nu dispune de dovezi concrete impotr:iva lui.
Ciderea luiA.F.Bluntin anul 1963 s,a datorattridirii unuiagent
american pe nume Michael Whitney Straight, recrutat de Blunt in slujba
U.R.S.S., in anii '30, cAnd acesta era gi el student la Cambridge.
Sir A.F.Blunt a fost interogat la sdnge timp de un arj de zile de
cdtre Arthur Marlin gi Peter Wright, apreciali ca unii dintre cei mai iscusili
"vAnitori de spioni" ai secolului XX din Serviciul de Securitate M.l.-5 al
firi
rezultate.
John Cairncross
John Gairncross (1913-1995) a fost "cel de-al cincilea om" 9i ultimul
din "Releaua de la Cambr:idge". Scofian de origine, John Cairncross,
'"'
ti;::il,"nl!li."""",r"cross
a
9i
zile in inima cele maisecrete institufii din sistemul cercetirii strategice al Marii Britanii, ce purta numele de Gomunicaliile Guvernamentale gi $coala de Cifru. Pe inlelesul.tuturor, era vorba de Centrul
de cercetare radioelectronicd gi de legdturi cifrate al Marii Britanii.
Aici au lucrat, in trei schimburi, circa 10.000 de specialigti in
interceptarea mijloacelor de transmisiuni terestre, aeriene 9i navale ale
academic,
Pentru
romAn
alvii
de Ia
Homosexualul E. Hoover
maestrul gantajului.
elita politicd a Franlei din vremea lui. Fouche este primul gef al unei
pglifii politice care a introdus sistemulintocmirii de dosare pentru
tofi oamenii politici de marci, in care erau introduse piese compromildtoare, pe baza cdrora gantajul dddea rezultate maxime. Acesta este
motivul principal pentru care Napoleon nu l-a impugcat pe Fouche, degi a
si facd acest gest de multe ori, iar dupd restaurarea Burbonilor in
1815, J.Fouche a fost menlinut in funclie.
dorit
ci dintr-o
Pind in cel din urmi ceas, Edgar Hoover a fost spaima intregii
societili americane, pe care a torturat'o. Nu a existat om politic
sau de culturi in legituri cu care "banca de date" a iui Edgar Hoover
si hu defini elemente compromifitoare cu care sd poati fi gantajat.
in fosta U.R.S.S., in epQca lui l.VStalin (1924-1953); adicd timp de
29 ani, asupra fiecdrui cetdlean atirna, precum sabia lui Damocles,
pericolul de
fi acuzat
ci
l-a numit un scriitor american, gi-a bdtut joc de cea mai democraticd societate
din lume. Edgar Hoover poate fi considerat un reprezentant tipic al "ocultei
mondiale",la care se fac atdtea trimiteri, alituri de Himmler (1900-1945),
gefulpoli$eisecrete a Germaniei naziste gi LavrentiBeria (1gg9-1953), geful
polilie^i secrete a U.R.S.S. din epoca lui t.V.Stalin.
ln spionaj, gantajul inseamni utilizareb unor informalii compromi!itoare pentru a obliga o persoani sd se pund in serviciul unei puteristrSine,
prin furnizarea de informalii secrete pe cdi clandestine.
bazele statalitdlii gisi faci din Romdnia o fari cu cea mai precari
coeziune nafionali din Europa. De aici gi pini la dezmembrarea
Romdniei ca stat nu este decit un pas...
Corupfia, care a penetrat societatei'a rom6neascd de la bazd pdnd
la cele mai inalte nivele, cuprinz6nd chiar gi asemenea structuri vitale
precum polilia, jandarmeria, magistratura, armata, serviciile speciale etc.,
de spionaj
Oleg
lui Oleg Penkovski s-a ficut in comun de cdtre cele doud servicii.
in luna aprilie 1961,Oleg Penkovski s-a deplasat la Londra, in fruntea unei delegalii, unde a luat legitura cu o echipi mixti M;1.-6-G.1.A.,
mai ales pe timpul noplii, in hotelul in care era cazat. Fiind el insugi spion
de meserie, Oleg Penkovski nu a maiavut nevoie de o pregdtire speciald
firi
63
Gapitolul lV
AGENTII
DE SPIONAJ - LANCIERII TNAOANII
't
in accepliunea cea mai largi a.termenului, prin-gggl]l se inlelege
un individ, de reguld de nalionalitate strdini, care ac[ioneazd sub dir.ijarea
pbt
ffi
informalii
gi
'
!t
Spionajul
firi
agenfi
E@sryre*
' -?eilt-ltd
)fi|,
informalii secrete, ci gi
intr-o lard
din randul liderilor politici de orice fel. Orice qEf-ife partid care este
matintr-un agent de influenti,
pentru a se achita de datoriig[genlii de influenli se recruteazi masiv
din rindulstudenlilorfoarte merituogi, cdrora statele strdine le acordd
burse, in speranla cd aceitia le vor aduce servicii c6nd vor ajunge in
funclii de rdspundere.
. g Serviciile de informafii strdine sunt foarte interesate ca ofiferii
din diferite state care studiazi in instituliile de invdlimAnt din fdrile
lor si ajungi cit mai curind in funcliile-cheie din armatele lor. Aga
au procedat rugii cu ofilerii din ldrile membre ale Tratatului de la Vargovia
gi tot aga procedeazd S.U.A. cu ofilerii din fostele !5ri membre ale acestui
tratat, in inten{ia'clard ca lumina zileide a-ifolosica agenlide influenfd.
d. Cu agenfii de influenfi se poate ajunge pini la cele maiinalte
funcfii intr-un stat, cum ar fi geful guvernului sau chiar geful statului.
Unui agent de influen{d nu i se cere sub nici o formd sd furnizeze
informaliigidocumente secrete,
cisi
Un ziar 9i conducerea acestuia pot fi plitili prin donafii, chipurile de la "fundatii non-profit", care, de reguli, sunt forme de
t-T
t??;3)"trl::*",
Nicolae
la
'
de trupele rusegti.
Apropierea lui Oeaugescu gi, pdn acesta, a Rom.dniei de S.U.A- a fost
o necesitate, in epoca istoricd datd, mult mai mare gi mai stringentd decdt
este necesitatea aderdrii la N.A.T.O. in anul 2o02.in anul 1968 9i mult timp
dupd aceea, U.R.S.S. era un colos militar ce putea trece teritoriul Romdniei
pe sub genilele tancurilor in c6teva zile sau cAteva sdptimdni. in zilele noastre,
Federalia Rusd nu rbprezintd nici pe de parte un pericol pentru RomAnia...
. Geaugescu nu a fost recrutat de C.l.A. sau de vreun inalt demnitar
american. El gi-a oferit serviciile din rafiuni superioare de stat, gdndind
la securitatea ldrii sale gi la prosperitatea sa economici. Washingtonul
a primit cu bralele deschise serviciile oferite de N.Qeaugecu.
Ca agent de influenld al S.U.A. gi lumii occidentale, Ceaugescu a avut
ca misiuni principale impiedicarea integrdrii economice in cadrul C.A.E.R. 9i
impie{icarea integrdrii militare in cadr:ul Tratatului de la Vargovia a statelor
din Europa cehtralS gide est, misiuni pe care"le-aindeplinitin mod strilucit.
Pentru serviciile aduse intereselor S.U.A., Ceaugescu gi RomAnia
au fost recompensate cu acordarea clauzei naliunii cele mai favorizate,
acceS la credite la F.M.l.9i Banca Mondiald, acces la piala Uniunii Europene, acces la tehnologii. Personal, Ceaugescu a fost primit ca un rege
in toate capitalele lumii occidentale gi acoperit cu ordine gi medalii.
in "epoca de aur"'patronatd de Nieolae Ceaugescu, influenla Rominiei in lume a fost fird precedent, mult disproporlionatd in raport cu puterea
economicd gi militard a acesteia. in aceastd perioadd, spionajul romdnesc
avea gi el "agenfi de influenfi" la nivel de gefi de state in lumea arabi 9i
in Africa.
N.Ceaugescu a cizut in dizgrgfie dupd 1985, cdnd, la orizontul
'
69
gi de anumite cercuri secrete, atdt din vest, cit gi din est. Toti cei
trei mari agenfi de influenli au murit firi glorie, fiind reneg"li U"
citre marele lor patron - S.U.A. -, aspirant la dominalia lumii.
Rizbunarea Moskviciului...
Rezidenlii ilegali au apdrut ca urmare a unor acliuni de-a dreptul
barbare gi iresponsabile ale M.l.-5, respectiv Serviciul de Contraspionaj din
Marea Britanie, in perioada interbelicd, dupd cum apreciazd Peter Wright,
autorul cdrlii "Spy C atchef',citatd anterior. Astfel, la 12 mai 1927, un numSr
de 150 de ofileride contrainformatiidin cadrul M.l.-5, imbrdcaliin uniforme
de politie, fluturAnd un mandat al procuraturii, au pdtruns in fo(d in Agenlia
Economicd a U.R.s.S. de la Londra. Acegtia au confiscat cu forta circa
250.000 de documente, din care rezulta cd, sub acoperirea diplomaticd,
reprezentantii comerciali ai U.R.S.S. se ocupau 9i de spionaj, ceea ce era
adevdrat. Pdtrunderea in agenlie a fost insd un act'de piraterie, deoarece
aceasta avea statut de extrateritorialitate, britanicii incdlcAnd in mod grosolan
dreptul internalional 9i imunitatea diplomaticd. Exact ce ficeau reprezentantii
rugila Londra, ficeau gireprezentantiiMariiBritaniila Moscova, adicd spionaj
cuacoperire diplomaticd. in urma acestui incident, U.R.S.S. a rupt relaliile
diplomatice cu Marea Britanie.
Acest incident a avut un efect cu totul nebdnuit asupra acliunilor de
spionaj ale U.R.S.S. in statele occidentale.
Constat6nd cd ambasadele 9i agenliile economice sovietice pot
face oricdnd obiectul unor atacuri gi descinderi din partea organelor de
si ducd la slSbirea
legituri,
"agenturi"
Americanii igi structureazd spionii pe sistemul refelelor (network).
intr-o relea, pot intra 5-10 agenli de spionaj.
Pentru a distrage atenlia organelor de contraspionaj de la agenlii
de mare valoare, atAt rugii, cit gi americanii au aga-numilii "agenfi de
consum". Un agent de consum, fie cd nu mai are valoare informativd,
fie cd are una redus5, poate fi pus in mod premeditat in situalia de'il fi
"descoperit" gi arestat de cdtre organele de contrainformalii care, de
reguld, inghit "momeala", fdcdndu-gi un titlu Ee glorie din aceste "succese".
Arestarea urtui spion este ficuti publici doar atunci cind se urmi'propagandistice
majore gi se vizeazi inriuresc scopuri politice
tifirea relafiilor politice cu statul respectiv. Un serviciu de contraspiona.i
inteligent, atunci cdnd descoperd un spion din rdndul cetdlenilor sdi, nu-l
aresteazd, ciiltransformd in "agent dublu", folosindu-l atAta timp cAt este
necesar pentru dezinformarea adversarilor,
secolului XXl...
Spionulromdn arfi bine sd relind ci, mai peste totin lume, posesorii
de secrete sunt tentali sd le v6ndd atunci cand au mare nevoie de bani.
Acesta este un adevircu valoare de principiu.
74
Capitolul V
CANDIDATI
LA PREMIUL NOBEL AL SPIONAJULUI
,
Scriitori gi spioni
.Experienfa
Scriitorul englez Daniel Defoe (1660-1731), unul din cei mai mari
scriitori de la sfArgitul secolului XVll 9i inceputul secolului XVlll, a fost, in
bcelagi timp, $i unul dintre cei mai strdluciti spioni ai coroanei Angliei.
Cunoscut pentru cd(ile sale 'Robrnson Crusoe" gi "Moll Flanders",
citite cu admiralie gi interes gi in zilele noastre, foarle pulini oameni gtiu
ci Daniel Defoe a fost cel mai eficient spion al reginei Ana.
incepdnd din anul1704, Daniel Defoe a pus bazele unei structuri
de spionaj care a creat retele de agenli, atAt pe teritoriile Angliei, Scoliei
gi lrlandei, cdt gi in principalele state rivale europene, mai ales in Franla.
S-au intocmit dosare cu date de cunoagtere gi orientarile politice ale
gi
gi
Claude Guilot.
Daniel Defoe a decedat la 26 aprilie 1731, fiind inmormAntat in
cimitirul din Bunhill Fields. Este considerat fondatorul serviciului de
lumea. Cel mai pasionat dupd filmele cu James Bond a fost pregedintele
si
latd una din explicaliile pentru care Franla, Marea Britanie, Germania,
S.U.A.
auL
acele inteligenle la nivel de genitr, care, prin acliunile gi curajul lor gi-au
pus a-mprenta pe cursul istoriei, au fost foarte putini.
ln incercarea de a ilustra imensa importanld a serviciilorde spionajin
lumea modernd si contemporand care, in a doua jumitate a secoluluiXX,
Sidney Reilly
Sidney Realli (e74-1925), spion britanic de nalionalitate evreu,
cotat in "Enciclopedia asupra spionajului", edilia 1997, drept cel mai mare
din intreaga istorie a serviciilor.secrete ale Marii Britanii.
A desfdgr.lrat acliuni cu caracter clandestin pe toatd cuprinderea
lmperiul'ui britanic dar s-a remarcat cu prioritate in contextul gi condiliile
create in cursul primului rdzboi mondial gi ale Revoluliei ruse din 1917.
Dacd am da crezare chiar gi pa(ial celor scrise de istoricii britanici,
care au colaborat cu M.l.-6 - Serviciul Secret de lnformalii (adicd spionaj)
al Marii Britanii, viala gi activitatea lui Sidney Reilly par de domen'iut
fantasticului. Biografia acestuia este acoperitd in ceald chiar gi dupd 75
anide la moartea sa.
intr-o primd variantd cunoscutd, S.Reilly s-ar fi ndscut in Rusia, la
Odesa, sub numele de Sigmund Rosenblum, din mamd rusoaicd gitatd
polonez evreu, fizician de- marcd din Viena. Acesta ar fi emigrat din Rusia
in Brazilia, unde a gifost contactat de ofiteri englezi din serviciul de spionaj,
care l-au dotat cu un pagaport britanic. in anul 1898, fiind la Londra, s-a
cdsdtorit cu o englezoaicd vdduvd bogatd, pe nume Margaret Thomas, iar
cu sprijinul M.l.-6 a adoptat numele de Sidney Reilly, cu care a gi rdmas in
istorie"
78
in
Mult mai important pentru cursul istoriei Rusiei gial istoriei mondiale
complotulimpotriva luiV.l.Lenin,
din august 1918. Mult timp, acest complot a fost pus pe seama "fo(elor
contrarevolulionare" din Rusia, risturnate de la putere. Este "la mintea
cocogului" cri to{i ceiinldtura{ide la putere doreau moartea lui Lenin dar nu
acegtia au stat in spatele atentatului. Acesta a fost pus la cale nu de
citre "socialigtii revolutionari rugi", ci de citre M.l.-6 - Serviciul de
Spionaj al Marii Britanii, prin spionul lor de la Moscova, Sidney Reilly
(vezi "Enciclopedia asupra spionajului" de Norman Polmar gi Thomas
B.Allen, apirutd in S.U.A. in anul 1997, pag.465). Lenin a fostimpugcat
pe timpul unuimiting, in ziua de 30 august 1918, de citre o femeie,
pe nume Fania Kaplan.
Aceasta a fost insi instruiti pini in cele mai mici detalii gi
plntiti de citre S.Reilly. Lenin nu a murit pe loc, dar a fost scos din
luptd. A supravieluit incd gase ani, pierz6ndu-gitreptat atAt capacitdlile
fizice, c6t gi intelectuale. A fost vorba de un asasinat cu efect intirziat.
A murit la 21 ianuarie 1924.
Eliminarea lui V.l.Lenin de cdtre spionajul britanic a constituit un
a fost ins6 un alt eveniment 9i anume
Richard Sorge
Richard Sorge (1895-1944) a fost un mare agent alserviciuluide
spionaj militar G.R.U. din fosta U.R.S.S. gi unul din cei mai mariin ierarhia
spionajului mondial. Despre acliunile de spionaj ale lui Richard porge
s-au scris multe cd(i gi s-au turrnat filme la Hollywood gi la Moscbva.
Richard Sorge s-a ndscut in anul 1895, la Baku, in Rusia, fiind al
doilea fiu al unui inginer petrolist german cdsdtorit cu o rusoaicS. inainte
de vArsta gcolard, famitr-a lui s-a inapoiat in Germania.
in tirnpul primului rdzboi mondial, R.Sorge a fost soldat in armata
germani pe frontul de vest, unde a luptat cu bravurd tipic germand, fiind
rinit de trei ori. Dupd rdzboi, gi-a continuat studiile, iar in anul 1920 gi-a
6z
peregrinirilor, cu acte in perfectd ordine, prin cat mai multe state ale
lumii,^pentru a-gi pierde urma gi originea reald.
in anul 1927, Richard Sorge se afla in Suedia,-in 1928 in S.U.A., in
l-a
japonez se strdnge in jurul grupului sdu, mai ales a lui Max Klausen, 9i
era pregitit si se retragi cu tot grupul din Japonia
Ciderea propriu-zisi a Iui Richard Sorge s-a produs in ultimul
moment, datoriti unei gregeli elementare, inadmisibilS pentru un spion
profesionigt gi cu atdt mai pulin pentru unul de geniu ca el. Dupd ce a dat
ordinul de incetare a activitdlii gi de pregdtire pentru retragere cdtre intregul
grup, in ziua de 14 octombrie 1941 , R.Sorge gi-a luat amanta in magind
9is-a deplasat la un hoteldin afara oraguluiTokio, pentru ultima noapte de
dragoste cu Kiyomi. La un moment dat, pe goseaua cdtre hotel, Sorge a
oprit magina, a scos din buzunar o hArtie cdreia a incercat si-i dea foc cu
brigheta. in ciuda insistenfelor, bricheta nu s-a aprins. Aflat sub o imensd
tensiune, furios,gi grdbit, R.Sorge a rupt h6rtia in bucSli mici gi a aruncat-o
in ganlul de la marginea goselei. Kiyomi a observat totul. Ajungi 9i instalali
la hotel, Kiyomi s-a scuzatfald de Sorge spunAnd cd merge s-o anunle pe
mama ei cd nu vine acasd in noaptea respectivd, pentru a nu fiingrijoratd.
B5
.1
gi
cAnd ar fi simlit cd este ultima din viala lui, R.Sorge a adormit profund. in
dimineafa de 15 octombrie 1941, a fost trezit de puternice bdt6i in ugd.
Cdnd a deschis, s:a trezit fald in fald cu colonelul Osaki, care linea in
mdnd mesajul refdcut din bucdlelele aruncate de R.sorge in ganlul goselei.
Ceea ce a urmat sunt detalii fdra importanld. Era mesajul prin care
Moscova era anunfati ci acti'iitatea grupului siu a incetat, urmAnd
si se retragS.
Este absolut de domeniul incredibilului ce s-a aflat in legdturd cu
dar Stalin a refuzat. Dupd moartea lui LV.Stalin, Richard Sorge a fost
declarat erou al u,R,s.s. gi i s-a dedicat o serie de timbre cu efigia lui.
in anul 1947 ,la clubul "Delighfs" din ganhai, unde era
"ng4lta
""
dansatoare gi cintdreald, a fost asasinatd cu focuri Ae pistoi
fosta
gheigd Kiyomidin Tokio, de citre agenfi sovietici din G.R.U. Aga a
pldtit "Dalida japonezi" trddarea celui mai mare spion al secolului XX..
'86
Rudolf Roesler
Rudolf Roesler (1897-1958) a fost un alt mare erou, de legendd, al
spionajului din cursul celui de-al doilea rdzboi mondial. ln RomAnia, nu a
fost cunoscut mai deloc, in afara unor cercuri foarte restrAnse de iriitiali.
R.Roesler s'a ndscut in Bavaria, intr-o familie de pddurari. Dupd
U.R.S.S. la 22 iunie 1941. Cu aprobarea autoritdlilor elveliene, documentul a fost transmis Moscovei, prin rezidentul G'R.U- in Elvelia,
Alexander Rado. omul de legaturd al lui Rudolf Roesler cu Rado a fost
Christian Schneider, elvelian.
inaintea declangdrii agresiunii Germaniei, la care a participat gi RomAnia
cu doud armate, prin "relalia" pe care o avea in chiar inima cartierului general
al armatei germane, Roesler a pus la dispozilia Moscovei date privind
intreguldispozitiv strategic ofensiv al acesteia, compunerea gi misiunile
fiecirei grup6ri de fo(e de sud, centrali gide nord, misiunile acestora,
aga
gi
de
astdzi,.un
ziua
maidoresc
cum au dorit, in anii rdzboiuluirece
Aiin
doreau, din
Aceasta este una din marile enigme ale celui de-al doilea rdzboi
mondial, rdmasd neelucidatd gi in zilele noastre.
Chaim Herzog
Generalul-maior Chaim Herzog a fost unul dintre cei mai strdlucili
spioni de profesie, 6vreu, cu merite exceplionale ?n opera de creare a
lsraelului ca stat.
a fost
ci
american a aflat gi el, la rAndul lui, despre mdsurile luate de rugi, iar ca
urmare, pregedintele S.U.A., Richard Nixon, a ordonat alarmarea intregului
dispozitiv nuclear strategic al S.U.A.
l
l. V. Andropov
luri Vladimirovici Andropov (1914-1984) este cel de-al doilea
mare spion profesionist care a ajuns in functia supremi de gef al
statului, intirind aprecierea ci serviciile de spionajjoaci un rol tot mai
proeminent in viala naliunilor.
t.V.Andropov s-a ndscut in Caucazul de nord, in familia unuifunclionar
al cdilor ferate. A urmat studii superioare la universitatea din RAbinsk, pe
care le-a absolvitin anul 1936. A intratin serviciulde spionajin anul 1939.in
timpul celui de-al doilea rdzboi mondial, a aclionat.pe frontuldin Finlanda.
Dupd incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial, activitatea de spionaj a
lui l,V.Andropov a fost legatd de ldrile din Europa centrali, care constituiau
"imperiul exterior" al U.R.S.S. sau zona tampon cu marile puterioccidentale,
devenind expert in cunoagterea acestor state.
in anul 1951, Andropov a devenit geful Departamentului Politic
al Gomitetului Central al P.G.U.S., dar tot de spionaj poiitic in "fdrile
Ungaria,
lara care ridica cele mai dificile probleme in relafiile sale.cu U.R.S.S. in
aceastd calitate, Andropov a jucat un rol esenfial in acliunile trupelor
provocatoare
George Bush
George H.W.Bush, celde-al 42-lea pregedinte din istoria Statelor
Unite ale Americii, a fost spion de profesie, fiind al treilea din ierarhia
marilor, spioni care a ajuns in inalta functie de gef al statului dupd Herzog
frontul din Pacific, fiind cel mai t6nir pilot din marina S.U.A.
La
Faber,
concomitent la Londra gi Boston, in anul 1996: "Cel mai mare egec unic
95
'-
98
Capitolul Vl
Nafiunile - spion
Cu siguranld cd mulli cititori de bund credinla, at6t din rdndul celor
ini{iali, c6t gi al celor mai pulin familiarizali cu lumea spionajului, se vor
intreba dacd poate exista aga ceva - ca "naliunea spion", aga cuni pretinde
autorul. Vd asigur pe toli cd dacd nu ar exista nu mi-ag asuma nici riscul
gi nici efortul de a trata un astfel de subiect. Natiuni-spion au existat si
gontinui sd
'
existe.
ar exista trei
fi consi-
a,
fi atribuitd
-o serie de trdsdturi
cane includ o
, o stare
afirmare, de
l-ag ruga pe
,dea
fll
o dori
iabild
unor eforturi
te.
met sa
aceastd matrice a
unea romAnd de
de
cu
resurse
a cer,
acest
stilulbarbar
ca sa ne
m doar
ex
liderii rioliticide la
unea rusi una dintre cele mai
lg!
jat
me
cursei inarmdrilor.
segma
H.Hedberq, un
concluzia cd
ol
: :::tlrziu.
i inainte,
mondial, Japonia
-un ca
nsformat
s-au pus la
din domeniul comercial, de
la cregterea
in
au intrat asemenea
sfe.ra
uztnetor,
ncar
financiare, cu cele
,a
sr cu
cu- imbunititiri
La
ta
din
de oameni
dar nu a fqq;t cazg!. Dupd anul 1989, in
lumii situalia a devenit gi mai catastrofald.
fel sau intr-un mod
n in anul 1948. Din masele
in toate col
evreii, du
intern brut pe locqitorde 18.000 dolari, fati decirca 3.000 dolariin Romdnia.
-:::
de oeste 80 ani. a
de la mic la mare.
care
de inf
SA
..
in anulf gSO,S_
state dezvoltqte din Europa Or:cide ld, un nulniildC_!.lLOL0 emisari
.cu inaltd pregdtire. pentru a culeqe si aduce in Japonia tot ceea ce
gste mai avansat in domeniul tehnologiei din aceste state. Acestia si-au
indeplinit in mod strdlucit misiunea, aducAnd cu ei tot ce avea mai avansat
u mea occident4d. Operalia a costat 2. 5 m i liarde d olari,adjqiimaipulln d e
b zecime din cAt
in mod
I
in strdindtate,
numele statulu
au si misiunide
intr-o
p
qte
rg_
eqgn
qntcq depdnnii
nftand,
decit
cd sunt aiutate ne
este culegdtoare de informatii, serviciile_sgglete de specialitate qle
"natiunilor-spionl' sunt reduse ca efective.
Cu profund regret trebuie sd constat gi sd afirm ci dessqbille dintre
" sunt enorme, chiar gi dupd o analizd
n o astri n ati o nEFsteTo a rte f i ravE,
sumari. in primul r6nd,
102
fati
de Occident
Si
a culege i
rom6ni, ci evrei, armeni,
nu au
RomAnii, la fel ca turcii si arabii, se dau ifr vAnt dupd un loc de muncd
de afirmare a
celde-aldoilea
Romdniei era analfabetd
merq lucrurile
-ffiffiTum
rari "cregteri" re
au fost in rdndul
oamenl
din \nqlia,
ft
Mata Hari
"
-Femeile au fost
- fatali
dar nu ca spioane
de cele l-ou5 brostituate de lux Rabah din Erihon Ei Dalila din GaZa.
in lumea spionaiului in trei roluri distincte,
- Femeile s-au manifestat
de
s-au tnscns
unor oameni de inalti
ii cle la acestia. orin rnetoda
pernii"(pillow talk).
f."racfica Oe fonsire a sexutul
capul
dei
lfglagi3 ratgldlf g?
ficfirrna ni a roatifrra
n actiunile de
lumiise
ale
qtingerea unor
de femei
ii $i francezii au batalioa
I,
ouctie
$i penetrare.
Vom trece
un@.
i o escrocherie de
pe numete .dq
r""Uitg"r"t" g"rtlgg
"@pd
il-iifti
nimeniin serios.
pe aliali, Mata Hari s-a deplasat ?n Spania,
'gi-a
parG
gferit serviciile atasatului militar al Germaniei
ta Paris..,Seruiciul
naniei la
de
lucru si. de indatiiJillET5
td ce Mata
Hari a sosit la
cec
n. Procesul a durat doud zile
transmiti
Pentru gralierea eiau intervenit mu(i dintre fogtii sdiamanti, dar cum
francezii au fost intoideauna duri gi capsomani, fdri spirit caualeresc, au
lmpugcat-o la 15 octombrie 1,917.
104
in frunte...
Lydiaaireugitsdtreacdliniafrontului9isd-|@ul
"
unuifermier belgian.
Cdnd a izbucnit rdzboiul in august 1914, Martha, o-domnigoard de22
ultimu
e medibin5.
105
francezi giflamandi,
qermaniintr-unuldin
des
pentru tratamentul
Martha a fost
serviciul de translatie. Martha a fost contactatd gi recrutatd
trupelor germane.
spitalulde
in contac
adele, de la care a
t nevinova
, prin di
Injormatiile
din care
fac
miscdrile de
trupe, concentririle un
or de artilerie
nerea
itelor de
ctelor de comandd etc.
i-a fost pus la dispozitie un cod cu ajutorul cdruia sd-gi
poatd intocmi rapoartele.
ntr-o
iald de
ire, Martha a
lititi naturale de s
ceea
de doi ani i
gi de pericole inimaginabile cr:eate de masurile
Degi nutrea o urd de moarte fatd de qermanii invadatori care i-au
un mare
o bundtate sufleteascd
9srnalqqmentltl aliat.
'?
port in
ona
se urmdrea cu foarte mare atentie situatia meteoroloqicd din zona frontului,
106
td pe lume numai
Martha a
sd trimitd informaliide valoare peste linia frontului
pAni in luna noiembrie 1916, cdnd 1luat parte la o actiune de sabotaj
ce a constat in aruncarea in aer a unui depozit de munitii qerman.
,
in,or"anou-
.La
sfArgitul lunii noiembrie 1916,.Martha a cizut inlr-o capqani intinsi de
contraspionaiul german. Ea a vdzut afi$atd in vitrina comenduiriiturpelor
germane o listd cu
i
"obie
si-gi ridice
sicu Martha. Cu
nu a divulqat nimic din
.
td dur, in
a condamnat-o la moa
Tribunalul
le-a
favoarea ei
n. Martha
ntru cd
admiratia au intervenit in
cu Crucea de fier
in inchisoare
Germania insd a pierdut rdzboiul. iar Martha a fost eliberAti. Pentru
at nici
in timpul primului
ei mai prejos, reueind s'o rpcruteze pe celebra actriti pariziani
Marussia Destrelles.
&Eerig,
"
era lgmdnci
conspirativS ce se realiza in Elvelia. De relinut cd Marussia
,"*--\
des
at
de pe urma unei
Maru
a fost
otriviti
de
la
lor
Judith s-a ndscut in anul 1922,in cartierul Brooklin din New York. A
studiat limba rusd la Universitatea Barnard, iar dupd absolvire. avAnd
rezultate s
lai
rte eficientd, la.numai un an de zile de la angajare,
a fost
tlewffi
ta i-a
I rus. Printre a
cu ea. Spionii de
gonfracta maimulte
cisitorii.
De exemplu, marele
englez Sidney
S.U.A.
care gtia cum si se
ith a
Valentin
-Se
a intdl
adevdrati
ile F.B.l.
fatale comise de
recrutati. Victoria
ca rrnensa
beibdnuiti
umane, cAt si cu
Gubicev,
com
cit
mai
cu acopenre
la
9i agentii pe care ii
,
asemenea
ffi
anumite locuri
fost mult mai
nu a putut fi
ata".
di
Deoarece avea
. El a fost declarat
i au renuntat la intil
Bossa
recrutat de
Toate schim
a
, se intdlnea cu
materi
faptului cd a fost dat in
de un ofiter de
rus drn
n ceea ce o
pe Judith Coplon, ea a
fost eliberati
egii secretului
cincianide
-era
evreicd.
ajostel h
din
Vera Gerhardsen a fost ca zatdla hotelul lnturist din Erevan, unde l-a
intdlnit :TntAmpl6tor" pe E
!g{ln vacan!5", ech palt[
i
s-o aJute pe
ca
rija K.G.B.,
liber.
mai addugdm cd Evqheni Bqliakov
gfifer de,infqljrlatii din K.G.B., manierat, curteniibr. cu ha.lr si Qltiut,or de
llmbi strdine. "Bdrbatul fatal" a sedus-o cu uqurintd pe vera, chiar dacd
U.R.S.S.
Soho, unde igi duc viala prostituatele londoneze. Lui Peter Wright i-a venit
ideea sd-i intindd o capcani, urmdrind unul din doui scopuri. Sd-l
gantajeze, determinAndu-l sd ceard azil politic in Marea Britanie, ceea ce
s-ar fi tradus intr-o mare victorie propagandistica in plan politic impotriva
U.R.S.S., iar dacd,aceastd tentativd va egua, sd-l compromiti gi sd-l
oblige sd piriseascd Marea Britanie pentru totdeauna. Din rezervele de
mod
legendat, gi-a intretdiat cdrdrile cu cele ale lui Serghei Grigovin. Actiunea a
fost organizatd de specialigti din Direclia 1 a M.l.-5, sub conducerea lui
peter Wright. "Femeii capcand" i s-a pus la dispozilie un apartament dintr-o
casd conspirativd a M.l.-5 care, chipurile, era proprietatea acesteia.
Apartamentul era amenajat intr-un asemenea stil inc6t sd pard cu adevdrat
unul in uz curent. S-a avut insd grijd sd fie echipat cu aparaturd {e fotografiat,
filmat gi inregistrat convorbiri, cu o mascare perfectd.
Aceastd metodd se utilizeazd peste tot in lume gi in zilele noastre 9i
se va utiliza mult timp de acum incolo, atdt in spionaj, cAt $i in cantraspionaj.
Serghei Grigovin a cdzutin plasd. El a venit la apartamentul femeii pe
care a "cucerit-o" gi care l-a tratat dupd toate regulile artei. Filmirile 9i
fotografiile cele mai compromifdtoare s-au executat timp de 15'20
de minute dupd ce amorezii s-au.instalat in pat. La epuizarea acestui
interval de timp, Peter Wright gi cAteva "gorile" au dat buzna in apartament.
Femeia a fost scoasd imediat din scend. A urmat un dialog intre Peter
Wright gi Serghei Grigovin, cam dupd urmdtorul tipic:
, Peter Wright: "Domnule Grigovin, acesfa nu esfe un compoftament
de diplomat. Trebuie sd admilicd egti un omterminat. Dupd cumte compor,ti
gi dupd gusturite pe care le ai, egti mai potrivit pentru Occident, decdt
pentru lumea comunistd. $tim cd ai lucrat patru aniin S.lJ.A. gitrei ani in
Danemarca. Ca atare, ili propunem sd rdmdila noi gite asigurdm cd vom
avea grijd de tine".
, care a fdcut
incon-
deot'
Este vorba
intr-o
setFete,'ci
militarel
ci
Somf,nia,
ld,.situatia dezastrubasd
Eroul
",
, a fost
cadru
tar
si,l
cunosc
astfel de
cele americane
ferma
evenimentele d
de actiuni. Asa se
exclusiv
s RomAn
naval al U.R.S.S.
isiune la Londra tocrnaiin perioa-da
.. am avut
doi (ci
112
comandor)
"bdrbatului fatal": i
vasti cultur
i cu un spontan
limbii
simt al
. inzestrai
doctoril
.tn
litate, s-a
fi un bordel de lu
mai
boqate personalitSlidin sociefatea erlqlezd. in parcul hoteluluidin compid,
se duceau la bErzin pentru a-gi ?ncAnta privirea gi a aleQe dupd gust, pungd
gi potenld. Dispun6nd de lire sterline dupd nevoi, bravul marinar rus lvanov
a fost admis in acest ciub.
Aici, intr-un mediu de vis, lvanov a cunoscut-o pe t6ndra gi superba
prostituatd Christine Keeler, in vdrsti de numai 17 ani, cu care a inceput,
fdrd prea mult ceremonial, si intrelini intense gi fanteziste raporturi sexuale.
Ce nu face omul, in numele
i
patriei!
i
inehiqostit Ei domnul John D.Profumo, mtnistrul Aperer
prieten
primul
intim
cu
Harold
MacMillan,
ministru
al
Ertelnii,
guvernului. Dupd ce bravul ministru pdrdsea asternutul luiChristine, locul
gdu era ocupat, nu peste mult timp. de cdtre bravul marinar al flotei de
rdzboi ruse. Se ldcea un amorturbat dar se mai purtau si "discufff cu capul
pe pernd"$i astfel mai alflar si lvanov cdte ceva din preocupirile ascunse ale
ggyglnulgl-b$anp.lati cum o descrie Evgheni lvanov pe "adolescenta"
Christine Keeler: "Christine avea ceva magic, irezistibil in toatd fiinla ei.
Degi era o fatd simpld, din provincie, aparent naivd, avea foc in priviri, era
vicleand. Ochiieitrddau o pasiune indescriptibild, senzualitate gi sdlbdticie.
in pat, se comporta ca ofiard, darin acelagitimp gralioasd, fermecdtoare
giprddatnicd
La clubul dr. Ward, aBSalg! navatsovietic i-a mai intg!nit pe lor{.ul
4919f, pe,pdlfqnull'buldqg".al lfperiulgiBritanic, -SirWinston Ghurclilf ,
care se uita cu ochi lacomi (dar numai at6t) la fetele care inotau goale in
bazin, precum, culmea culmilor! Si pSgjlete sa re alA p
ai ?n goaptS, mai in direct,
inclusiy prin ziarele de scandal, au apdpt'bdrfe" cum cd prinlulcon$ort
Philip ar fi trecut gi el de multe ori prin patul domnigoarei Christine Keeler
care, intre timp, a mai crescut.
con6eEatEf.mc
ur"i
Profumo a
contacte cu
=5
lovit in
regald. Ward
cd realizeazd ven
t sd evite orice
dar
itu ri
pe
-cap_gstqlglSlg je-Cb,rrslrre..
"gxglusyitqteqisl-o e .S
a fost
jmo-llcata.inpffi
aFnm
114
dintre
la
q'i
nu".-rjftLc@lL
cd o femeie
IOna
rrn a se
de
. Pot fi
.M.qiq{ig!u,tq-,"lira-p-rea,mu[e-sen-tag!e,
"capcanele
cum ar fi
-%.*-.-
115
Capitolul Vll
ACTIUNILE "ACOPERITE''
Pentru cei ce doresc sd inve{e mese[g,
prori
Q"e,
spion, "Afa_g-qIg?
;ffffi::delryix.
a-l-e-u-n-u.i-s!a!*pent"ru-a*prodrce-agb!!la!-eli
alat
Oinefu
IgIEgs-u, ru-reLe-.lara.inamp-n-axr-CI*qlt?,?-!*as!igllle..e-s!ive'l-"q!.!-.de.v.e-nit
cuprind u4
pkspn_uLaao"ldpLeaggsslt!9!}A
la
vind securitatea
lnrunsliM,-llasUg-mf
"e"""e9---op"9li!e-1'-po.-t"-v-i"zg"
;'l:
de constilnta.
Pu ne
p
rea la
di s
pozilia
unu
n d_a
116
-d
il
de
;;";i
"""ttunitffi
n
Republicii Chile,
I_i
caotur.ate si lichid
Ulterior, s;a
rusii stiau de la agentii lor infiltrali la C.l.A. desore
"Ooeratia Manqusta" si l-au
pe eqstro sd
orice tentativi.
John F.Kennedy a angajat
iotisicilieni:
Castro,
ffintativi
un-_tra,galo-r-de
9lllq:-inli,npsl. unsr.-miting-!a
-e.qrsJige.ry-L.cJb"_qns"=-".9r-n.e-e-i-
ia
"qyerqlgl.-U{ihsy!.nq-,_a.maiav"r't!"es.[n:Sjbifr-h,exasi-Ii_1c_e9"3l|zi,
in
orasul Da-[Ias din Texas, g fgs_t-qsqsinat, cu fgguq3f9 armg_fia-e
{"__h{ii6nttgsiltaro-{"*ry,ffi"e j-ltijid;r_c.s_e1'",d-td;-iilii6ia
s.*4*J9 -h-n-_E.I!enlt-edt ACea si5- f a dta iti ca rd stu rn a re o e 6iiu afi iJ a
igu?nft;F[i$-simpiii, ,ifilemelie tot edificiul C.t.A. gicercurite de ta iasa
Albd. S-a crezut cd asa
a fost
secrete
amencannt
serviciilor
o
existd cercuri
a fost Robert'
acesta a declarat in
118
muri de bitrinete...
naiprobabil
printr-o directivd operativS, a
Saddam Hussein
e zi
seful statulu
ste au fost
cea
barbare
cu
ulcam
principale de lucru.
folelg qe_g[gllggl i, of i{eri d n toate a rmele toate rad ele, f u nclion ari
din C.l.AGfEB.l.-6are au spionat in favoarea U.R.S.S. 9i apoi a Rusiei,"nu
i
ser
gi
i-au oferit
99,
ryrglle_pgltr!! a
irgffilritaliq_%I9pJ.t
icE-in'=fifra
necum a unor arme
, cu Gare
"ideile comuniste"...
col
rrviciu, gg|ggll_nfgi
tGiSd ani efGEivi de serviciu,
U_qg Tine, lu lp
-ii- nici micar qn si
primit
minut de instruire, cu'm sd folosim
armele, cum se
", dupd cum s-au exprimat
"silMeldirn"f;gim at
multe jalnice figuri din aga-zisele fo(e democratice din RomAnia postsocialistd.
-as_qinnrea ulror,egfi=ge
englezii gi americanij.
:gu$vegfng!-specleltsli
"i-"_i
ag fo_slpgqgJa
cale de cdtre serviciile secrete britanice...
120
rusesc sME
prin "moarte spionilor"), a
din cadrulfostului K.
(care se traduce
t asasinate la
itici
jidece" (pag.179),Leon Trolkia fostasasinatin casa luide ldngd MexicoCity, la 20 august 1940, de cdtre spaniolul Ramon Mercader, agent
recrutatin acest scop de citre NKVD-K.G.B. Trolki a fost asasinatin mod
bestial, fiind lovit in cap, cu un piolet. Pentru crima comisd," Ramon
Mercader a fost condamnat la 20 ani inchisoare, in schimb la Moscova
acesta a fost declarat "erou a/ U.R"S.S. "
sd
aceg!esastnat
Fapta lui l.V.Stalin a fost una oribild, iar asasinarea lui Tro{ki un motiv
propagandd
anti-comunistd utilizatd gi in zilele noastre.
de
O faptd la fel de oribild, ba chiar gi mai reprobabild dec6t cea legatd
de asasinarea lui Leon Trolki, care oricurn avea pe congtiinld via{a a sute
de mii sau chiar milioane de rugi nno(i in rdzboiul civil, s-a petrecut in
S.U.A., patria democraliei gi "drepturilor omului". Este vorba de arestarea,
judecarea gi condarnnarea la moarte, in ufma unui simulacru de proces
(ca celde la T6rgovigte, din decembrie 1989, irnpotriva luiN.Ceaugescu 9i
a soliei sale Elena), pebaza unui scenariu diabolic uzit de Edgar Hoover
Eisenhower ar
fi
1953, la inchisoarea Sing Sing din New York. Ethel era. prima femeie
executati in S.U.A., din 1865 incoace. De pe urma lor au rdmas doi
copii orfani, Michael de 7 ani gi Robert de 3 ani. Cazul a fost repede
ingropat in tdcere, in stil tipic american.
Profesorul american Richard Gid Powers, in cartea sa "lstoria anticomunismuluiamerican", apdrutd la Editura "The Free Press" din NbwYork,
in anul 1995, adicd la 42 ani de la execulia solilor Rosenberg, susline cu
argumente convingitoare (pag.266) ci acegtia nu au fost vinovati de
cri.a de spionaj ie le-a fost pusa in sarcini. in cercurile inielectuale
-:- i''
122
Gapitolul Vlll
SPIONAJUL ATOMIC
De la spionii biblici la spionii care au schimbat cursul istoriei in
o
icd mai dramatici, mai
nip@_nU_e
profu ndi gl ins pd mA ntdtoa re pe ntru p rgcli ca s p ionajllirl mb nd ial, decE
cea leqatd_de domeniul nuclear.
Sg'glgtgQlqniqs*a naszulneli1gglui de-al doilea rdzboi mond ial,
:aqr99ln9(a!r-dff lylgglal rl Er s e s a a ffn di" a to mice, d G a
secolul .XX,
p-cffi
!lt's
:. V+.99-rl!e!-tas
u&s-.!.
lgy9l
era cuprinsd de
i. de la Atlantic oAnd Tn
atomicd a fost rezultatul eforturilor a treisprezece mari
s=aVaryi-granume: Albert Einstein - german, cea mai luminatd minte a
secolului XX; Leo Szilard -. maghiar, laureat a[ Premiului Nobel; Enrico
Fermi - italian, laureat al Prerniului Nobel; Niels Bohr - danez, laureat
al Premiului Nobel; Klaus Fuchs - german; Bruno Pontecorvo - italian;
Ernest Rutherford
id
fiind
d gln
g--s-a d el i n
mo
opoh'
Iasup
ra
np
steimonslruQase
rme.
Drumul
de desco
ucririle
124
."Suntem
toli
nigte
l@netor"
lFi-
i.yt
trWt
.gq Robert
-Q
pen
h.e
n u nf
at im potriva
monslr-uqase, simlind.u-se
Ltg-9-qg,glii Si-uti!izirii-,unqr-4-9ff-e,!.d.e ar-m-9
pus
de cauze: Totul a fost in
unei
astfel
in
sluiba
s-au
vinovati
cd
miilal
iio a i. tvt o n smfaS c u ns in "ri u c i?i u l. a t-o m C Tri s e s eGr o iio 2 if , Ei6fr ffi re a a
fiIffi
"flniiie3#,-effbr
va'lua cu ea
dacfse 7a muta in Cosmos, pe o altd planetd, omenirea
informaliile gi cunogtinlele nucleare.
Din partea armateiamericane, programul de realizare a bombe atomice
a fost condus gi supervizat de generalul Leslie Groves. Acesta a rdmas in
istorie, nu atfit pentru meritele salein fabricarea primei bombe atomice, pentru
cd nu avea nimic savant sub caschetd, ci pentru declarafia fdcuti in anul
1945, surprinsd de istoricul american in cartea "Pierzdndu-ne sufletele",
apdrutd la Chicago, in anul 1993, in care acesta a spus: "incd din toamna
=--,;''"--
din S.U.A., Hqrry Ggld, sub presiunile F.B.l. A fost condamnat la 14 ani
inchisoare pentru incdlcarea secretului de stat.
Este cdt se poate de evidentcd savantul Klaus Fuchs a fdcut spionaj
de inaltd
clasi
ir,r
U.R.S.S.
126
benpgLqloIl_q9:.9*qljq-erl*eg]"ugt
a-sr
ueg_Ilrltarst
127
atory1.icd.",
ru$q
nuclear:
gi bomba cu hidrogen;
. 22 noiembrie 1955 - are loc explozia unei superbombe cu o putere
de 1.600 kilotone. Se intra in domeniul megatonajului, adicd a unor puteri
explozive nu de sute de tone de trotil (T.N.T.), ci echivalentul a miilor de tone,
Ceea ce a ge11e1q!
gv,a"19.u
i11!e1c9n!;191!g]egp!asg1.qi{;i9jli-.igc_emie_pitrs pfinyl."tgli!g!!ficiar
- "Sputnik 1". CAnd au vdzut acest obiect luminos ca o stea
survoland teritoriul S.U.A. la indl{imi intangibile gifdrd aprobarea guvernului
de la Washington, americanii au rdmas stupefiali. Analigtii americani gi-au
dat seama cd rugiiau realizat mariajuldintre rachetd gi arma atomicS, put6nd
a!gq-Sa1tu!ui
129
a'i
:i3"_l
ll3inelg
"J.iggi"".
ntre
1 9 56-1 960, av ioa nel e U_? _ag*gf99"J"Uda{-q^e
-lPoruri in
addnci m ea teritori ul u i U. R.S,S., ceea-d6Gchliala cu tiit'bi5i6a abte de
I
M"oscovaer
rasurvenit
xlreugs-srlelosJgf brs.,*
anii rizboiului rece, gi-au pierdut viala peste 150 de piloli
americani care au efectuat mtsrUni*d"e-*s-p_lonaj-i;1p""*9Jdr4.a*f-qs-tei
U.R,9,9rS!_a -C_h!p-i. N u m a i in spali u I U . R.S. S. a u fost doborate peste 50
de dfrtiSne americane ce executau misiunide spionaj, pe care glryg-rlql
niciodatd. O concluzie ce se desprinde de aici
A.
fu ndamentali este s,_til11r ;|iip_11ils,
este aceea cd, in s
Pentru cd avialia nu a maifostin mdsurd sd execute misiuni strategice
de spionaj atom ic in spali u I fostei U. R. S. S.,. g!Lnta.g.!p h n ge C.in*S."U A.
au escaladat
, care opereeaa_S! fn_Zjlele.noAgfiq, adj_c-a
i
9i
pe fundul
din
qqflsti c3l-e, I { :i yo
_clasigi,recrglglt*plrul_iUeg:lratrEirngtituliil_ejsme.r,9:nlercs.
ln timpul rizboiului din Golful Persic, 1990-1991, comandantul
fo(elor de coalilie - generalul american Norman Schwazkopf gi statul sdu
major au fost deservili de 12 satelili de cercetare de mare performan{d,
inclusiv de tipul KH-11 , de avioane de cercetare "invizibile" SR-71 9i F-117
de avioane'Awacs", ulfamoderne, de cercetare radio-electronicS, de avioane
fdrd pilot etc. inainte de declangarea operaliei ofensive "Furtund in degert",
generalul Schwarzkopf a pus o intrebare secliei cercetare a armatei, gi
131
caa
.-Cu
sofisticate
Us!
le
rggij. Toate
care se
t'ermonucleare au
lr
gi niciodatd certitudini.
iin arta
a
pentru
erori.
derulati in luna
octombrie 1962, cdnd Ohenirea a fost impinsd la un pas de un rdzboi
nuclear, s-a intAmplat un fapt d,q care qe raldq gi qgti?i.Qgp_gg_?ql
s una
.'"F
)ao
anexat de la
atentd, s-a
[-e,pleJqre
ed, de fapt,
132
ul atomic rdmdne,
insi,
indiferent cu ce m
purtare a rdzboiului.
Romdnia
: in: obiectiv
atomic
ficute la
carora
_t!u*mal-au-Jachete-intercon-tin_e^nlale.c,-u
recurge la
nuclear
a a declarat, dupd decizia N.A.T.O. de a se extinde spre est, incorporAnd Cehia, Polonia gi Ungaria, cd
unui confl ict militar cu N.A.T.O.,
_v_?*Igc_qrgg]_A_AI!Le._|q-nggle3teC
ticieniiromAni
de ceasul
Nl.A.T.O. ar trebui sdreflecteze gi asupra,acestuI aspe-g!. nu-:aumai-la
A Romania vA fi
gpgJanla cA ne vQm umple-de
in
aceasti
vor fl lovite cu arme
Romdnia. Americanii vor
?n
N.A.T.O.
@ii,rcta1ag;a
P9!!9!.
133
ci dispune de
minereu de uraniu
,numdrul acestora
)ra+--_-se norca
ridicd ra
la opr:
opt: S.
5.v.4*llusla,
l
Marea Britanie,
Pakistan gi lsrael. lntr-o zi; cele'
dou5 superputeri ecpno!'rlicq :lqpgli? gi Gelmania, vbJJ
clqbglqi nuclear. Acest lucru este inevitabil,.mai devreme sau maitdrziu.
'"-
134
. _ -_;
"'-""'
\--::-
:_i
_- r '_
'
Capitolul lX
SPIONAJUL "PRIETENESC"
H
,
.Qi
{%:__*
g,ricdrui stat
9gli11tgg,p-119!fy!!Jg!rlr3!.a-!p_o-t!ti_c_i! 9-$..9rne r-eallete-e
care se res-p_gg!f. Evident, lordul Palmerston se referea la Marea Britanie
rEy,daracestaaqApgql-v-elggle_uuyesala*p.e
cAnd a definit
tqusit{9*qe1!-el9l;*oan-q4ip-ql[l_c_ri_e_mapa
s__u.p=1em,
...e*l*ff
ci
ar c-unoeste qi nlqiqg_{.ap!ic*Q
99.99_!
pnllgptujn-pp-lii_c.a.-e,x19,rne
j'dgg"r:p-lgrcjgluld-9qtgep!te-eE-su--stu+entg.{s-e?!19--t-oqte
nartuJrilq _c_u.lgspsct*ul de sine.-Nu este gi-cazutRq'lglllei {llLgllL'lf!{l
deceniu al secolului XX si inceoutul secolului XXl...
Analigtii americani Norman Palmar gi Thomas B.Allen, cu decenii
de activitate in serviciile de informalii ale S.U.A.,-in cartea lor
:-
:j:
e.pg.cq-rgz,b.oi.u!ui. r9.99.,n,u..V-q..fgst
Q-e
Q7p_o,|4t se-cret".
in
S.U.A.
i|eq
r_e
p_u_1qry_deJez_q_t*js..deslirgtd
si
expe(iin
si
suntcotati
ca
tn(
'',:E::__i:__y__.' _'-:_::VjYllgva
1.|n!199-ar qfla pe glob 9i ce fel de
sa
sale secrete.
toatesectoare|esociet
ultrasecret
mentdrii acestui program, in anul
mentanr
anul 1957, sub directa conducere a primului
mr-nistru Ben Guribn gi a ministrului apdririi Shimon Peres, a fost creati o
136
*qge@
cqleserea_d_g itf9r!!!_atii
din.d
fiffiffi
construit, in desertul
1ea1!ggglg4[1Serygl1?*aq1elcgtlllelg9!_e_20pl9ne_d-e-sxrd*dsuauu.
ln anul 1381, in fruntea agenliei LAKAM a fost numit Rafael Eitan, spion
legendar al lsraelului, incd de la fondarea acestui stat in 1948.
Eitan are mari merite in recrutarea comandorului de marind arnerican
Pollard.
Dacd acesta nu ar fi fost arestat gi judecat, F.B.l. nu ar fi aflat
nicioditd despre existenla Agenliei de spionaj atomic isiaelian - LAKAM.
Pregedintele S.U.A., Ronald Reagan, a protestat vehement fald de
primul ministru al lsraelului, Shimon Peres, atAt pentru "cazul Pollard", c6t
gi pentru acliunile agenliei LAKAM pe teritoriul S.U.A. Evident cd Shimon
Peres nu gi4 turnat cenugd in cap, nu gi-a cerut nici scuze, afirmAnd cd
desa*:-"4!L99[!:*il-u$rle*gr-qg9la4-g9ea1*-*a-Ll"l--q-c-g!"i,{9"-9-!ir-e"a
ei
p-artnuit_n?|e,{-qlt-9:_ly.P:"gllg,9"9.!.gri'.e.
Se nu siiicai;d"6inn6Ed?6-Tepfri Cd lsraelules\9 "ce! mai intim atlat
q/_q,U.4," Ntgl_!g_te_pqelq"Al,tfe!, i1.co;tp[[ille i11 carq T-ll1e.Cin -finanfele
_SJatelg1Qoite_alg*A11erfc-[*s-.upt.contref
atedeban.cherievrei.
altele:
o strategia gi tactica firmelor din S.U.A. in comercializareaavioanelor
civile gi militare pe piala mondiald;
. date gi documentalii privind modernizarea avioanelor din dotarea
Fo(elor aeriene gi programele de dezvoltare-a avioanelor militare qi civile
cu razd mare de actiune;
137
de americani poartd numele de "brain drarn" (scurgerea de inteligenld evident cdtre S.U.A.).
in anul 1995, contraspionajul franceza surprins, chiarin timpul unei.
intdlniri cu un agent, pe un ofiler al C.l.A. cu acoperire diplomaticd la paris,
de la care a preluat informalii financiare cu caracter secret. Cu acest prilej,
un numdr de patru "diplomali" americani au fost invitali sd pardseascd
teritoriul Franfei, sub acuzalia cd au desfigurat activitdli de spionaj.
138
.-
Dupd fncetarea rdzboiului rece, in S.U.A. a luat fiinld, la iniliativa fostului direitor al C.l.A.- Robert Gates, "Agenfia Nafionali de Gestionare
a lnformafiilor", cu misiuneade a valorifica la scard nalionald informaliile
din "bazele de date" ale C.l.A., Agenlia de lnformalii a Apirdrii 9i F:8.1.
O.N.U. Este
autorului de a
ofensa Organizalia Naliunilor Unite, cel mai reprezentativ forum din istoria
tuturortimpurilor. Sunt cunoscute iolul 9i misiunile nobile pe linia asigurdrii
pdcii 9i securitdlii mondiale pe care le-a avut O.N.U., precum gi importanla
Cartei O.N.U., ca fundament alordinii politice internalionale, care artrebui
sd se bazeze pe forta dreptului gi nu pe dreptul forlei, cum s-a intdmplat in
cazul rdzboiului pentru Kosovo, din primdvara dnului 1999.
139
structurile O.N.U. Mai mult chiar, rugii veneau la O.N.U. cu trei delegalii
Ru.sia, Ucraina gi Belarus, in limp ce toate celelalte state, inclusiv
_
S U.4 aveau dreptul la o singuri delegalie.
ln primiianide dupd rdzboigiin timpul rdzboiuluidin Coreea, spionajul
rusesc a beneficiat de serviciile diplomatului britanic Donald Maclean,
agent recrutat de K.G.B. in anii '30, care avea acces larg la C.l.A., Pentagon
gi Departamentulpentru probleme politice speciale din Ministerulde Externe
140
1990, in baza principiului rotaliei, RomAniei i-a venit rdndulsd ocupe pozilia
de pre$edinte al Consiliului de Securitate format din 15 state (cinci membri
permanenli, S.U;A.,Rusia, China, Franla giMarea Britanie gizece nepermanen!i). Aceasti pozilie a fost ocupatd de Aurel Dragog Munteanu.
militare pentru mentinerea pdcii, in diferite zone ale lumii, am fost trimis
din vara anului 1979 gi tot datoritd lui am apdrut pe postul nalional de
televiziune al Austriei.
Disculii cu fond ideologic nu am avut cu diplomatul german decdt
sparg lor in cap. Ei mai gtiu ci atunci cdnd cad, in multe situafii,
"patriile mami" ii abandoneazi, aga cum S.U.A. i-a abandonat pe cei
peste 150 db ofileri de avialie, dobordli in misiuni de spionaj in spaliul
aerian al fostei lumi comuniste. Pulinilor ofileri din cadrul C.l.A. care sunt
distingi cu ordine gi niedalii, acestea le sunt inm6nate in cadrul unor
ceremonii din sediul C.l.A. de la Langley, dupi care le sunt ridicate gi
pdstrate in seifuri speciale. in caz cd pdrdsesc C.l.A. sau in caz de
deces, medaliile giordinele nu se regtituie posesorilorsau familiiloracestora.
profesionigti
Capitolul X
INFORMATIILE
,,,
Salvarea nalionald
- informafii gi sacrificii
.onqlrg_3.g*g_elljpilqf
"q:i__s,g_"qr,!e_t9e_nu[olqlipe.qqal{ii
pqtgle st1{ine a1e p,sline
e*1I,99-C-e*slpr3yig$4L9.,-p^u!?:tt-{-dsye-n1-e1c-aod qn pi-on .s*?.erifigbil
P-e*ggle-1h-UA-geseh-alqq!iL_
!r!g1te!g.1gidreptul ta via.fi se asiguri cu sacrificii. O natiune,
indiferent ae-in-arimea ei, trebuie si fie gata si- sg bate,*atunci cdnd
interesele sale vitate sunt puse in cum[ena. Hotaraiea'4";ti;1, J; ;
aCcepta o cgn[rUrtqre Oilitard cu S.uA_Sj X4.1.O,, in prim5vara anutui
1 999, strate.g_Lg_pglilig_1g
111titaq qpf!ca!6 de sArbi in acest rdzboi fanlgp-tiq 9qilqgqlin gp-a ce plyegle Eportul de fo(e, care, in finat, te-a dat
q?q[g dg_paqza.yq G416ngun model pentrutoate statele mici gi mijlocii,
yleme irldglung-qtd.
1njlitere-ps*b_Umyg4le*U,n_9,r-q9qtlc_d_e_
fi situaliile de crizd de
Unde se
afli
146
gi
restrictive.
Pe axa Nord-Sud situafia este gi mai dezastruoasd. Pentru
informaliile militare gdsite din abundenld in S.U.A., Marea Britanie, Franla,
va trebui sd folosegtiagenli pldtili, sd desfdgori acliuni ilegale de spionaj gi
sd-!i rigti capul, daci este vorba de !5ri ca Federalia Rusd, Grecia, Turcia,
lran, Afganistan, China. in fiecare !ar5, valoarea givolumul surselor publice
numit
"D.-NOTES", care constd in circularele sdptdmdnale trimise tuturor
148
iar in timp
plitegte
ilegale
informalii,
Abordarea
surselor
de
cu
viafa.
de rdzboise
carevizeazdajungerea la documentele secrete, strict-secrete gi de importanld deosebiti ale unui stat, este posibilS numai de citre oameni de
excepfie, profesionigti de indltd clasd, posesori ai artei spionajului in
accep{iunea cea mai inaltd a conceptului.
Degi puline din punct de vedere statistic, informaliile oblinute
din surse ilegale au gi cea mai mare valoare, de multe ori linind
chiar de supravieluirea gi existenfa unui stat.
Nu este un secret cd imensa majoritate a oarpenilor care se migci
in universul informaliilor trdiesc toatd viala lor pe seama surselor publice.
Gondilia fundamentalS a exploatirii cu succes a surselor acoperite
aceea ca adversarul
si
nu gtie,
si
fali de Romdnia.
serviciile de spionaj...
150
'
tolisensoriidin lume, cu submarinele giaparatura de interceptare a comunicaliilor, [g:gJg gjungg-ga s-g p5{upd nlciodqti in congtiinla umand,
contactele de afaberi;
. refugiatii;
. cdldtoriile ocazionale.
in timp de rizboi, toate statele lumii folosesc intens, ca surSi
de informalii, prizonieriide rizboi, utiliz6nd toate metodele imaginabile,
inclusiv tortura gi substanlele chimice. Aceasta pentru motivul cd
informaliile oblinute de la prizonieri pot avea efecte imbdiate asupra
151
ge aces.t lucru.
Id g
nt if
..
$t.
q e1,e, _f_oq rt
mu
lt
t im
p gi
sptonajulut atomlc.
Direclia pentru $tiin{a gi Tehnologie din cadrul C.l.A. pune un foarte
g.
pe catarg.
.AdelftulSg
i
q_a!:_o1td
6li
;;a;;sG
152
gs lpeslelxalelnve
adevdrate r
Dumnezeu
gi
filovite;
154
surse umane;
. SIGINT (Signallntelligence) .
mijloacele posibile;
o N UG Ll NT (N u cl e ar lntell ge nce)
prin seisme gi radialii;
i
"on"urnatorii
nivel inalt, unde se iau deciziile politice:
' -Pregedinte-Parlament;
- Primul ministru'
155
de informafii la
- minigtrii;
-_--qltboiipa
e.
nu
pime?"...
Dacd Uniunea Europeand va opta pentru prima varianti, gansele
Romdnieide aderare la N.A.T.O. sunt mari. in situafia cd va opta pentru cea
de-a doua variantd, atunci, atAt gansele N.A.T.O. de a se mai extinde spre
est, c6t gi gansele RomAniei de aderare la aceastd alianld sunt foarte reduse.
gm-p-ettig_
lfo-e!_93P3biI si
estimeze c-111qyI
gg in?llg ca!!!e!!"$e.analig_l: 9al9
y-"alqrif'g-"9_
reel._?U9!-9-"[igj_S_t
ilt-_iqt9"!:_9s-y"l n"qtiy_n-ii-.ro-mane ep,o$q"s_i.
ugJ!Jesr$t-gJ!"s,u-rs"u[p.r!mu-Lu-irzb-pr;m.qnd-i?"!:Aqe$g"19!19!91
J,Q.9rit1gry=u,_!j-{"egglPatt"i$qlU_!_llel91{_.1=ihS_tg!,
Genial analist politic, lonel l.C.Brdtianu s-a dov.edit a fiun prim-ministnl
apropiat de modelul britanic al lordului Palmerston, inlelegdnd cd "RomAnia
nu are nici pieteniieterne gi nicidugmdnii eterne, ci doarinterese eterpe".
ao
r incalci
, semnat de
AustrorU
ga r,
157
o incalci Tratatul cu Antanta, atunci cdnd RomAnia este abandonatd in fala tdvdlugului german gi austro-ungar, ca urmare a prdbugirii
lmperiuluiJarist gi incheie pacea draconicd de la Bucuregti;
r in noiembrie 1918, cAnd in Europa Occidentald se incheia primul
rdzboi mondial,lonel l.C.Brdtianu incalci Trhtatul de pace semnat la 7
mai 1918 cu Puterile Centrale gi pornegte rdzboiul Romdniei pentru
reintregirea neamului, care se incheie la 3 august 1919 cu ocuparea
Budapestei.
Marele om politic lonel l.C.Brdtianu, vizionargi analist de excep[ie, a
gtiut chiar din primul moment, dat fiind raportul de for{e existent, cd RomAnia
Caucaz s-au linut lan!. Dupi conflictele militare care au lovit Slovenia,
Croalia, Bosnia-He(egovina, Serbia gi Kosovo, in martie 2001 a izbucnit
rizboiul din Macedonia, care ar putea arunca in aer intreaga Peninsuli
BalcanicS,
. menlinerea unor stiri perpetue de tensiune gi conflict in Balcani, pentru a interzice Uniunii Europene construirea marilor magistrale
energetice care sd lege zona economicd a Mdrii Cqspice de Europa Centrald,
din S.U.A.
160
cartagineze,,
fesionalizare;
S.
U.A. gi
:A.T.O. au
162
Gapitolul Xl
SPIONAJUL iN SECOLUL XXI
i1for.ry19tjiloq glal
dente de S.U.A. 9i N.A.T.O., at6t pdn satelili, cAt gi prin centre de cercetare
gi
de importanld
si
schimbat stdpinul.
N
ristos, cooperarea
integrar.e{egional i ;
4gggqjqdgoarece retraggrqa ecgesul ui Ia-inf.ormaf ii poate cqnstitui
ggleP Le-s a lii pq itie,o'dipL qm at ce, Aga a p roced at p re g ed nte e
mis-qg
9
S.U.A., Ronald Reagan, in cazul NoiiZeelande, in anul 1983, pentru refuzul
acestei!dri, foarte legati de S.U.A., de a maiaccepta in porturile sale nave
4"9_
Cu alte cuvinte, cei mari, care te'lajutd" pe linie de informalii, ili pot
"tdia macaroana" oricAnd, dacd nu stai cuminte in front !Acegtia te pot
lipsi de informalii dacd depinzi numai de ei, exact atunci cdnd ai cea mai
mare nevoie de ele.
-Dintre toate serviciile de informafiiale.lqmii, cea mai mare "inti-mitate,,
eiiitllniie Cerviciile i'eCiete ale s.t A. gt Marii erit"nii. impr_"una, a,
p,g:i? |_.?!g:r5i_boiuiiece", in anul 1947, pe fondut ri2boiutui civiidin Grecia,
deci in Balcani, gi tot impreuni au desfigurat cele mai agresive ac{iuni de
spionaj, de subversiune, asasinate gi propagandd neagrS, din toli anii postbelici, atdt impotriva fostei lumi comuniste, c6t gi impotriva lumii a treia.
fali
lnternet
arma americani
se poate tdia
invaziei tdcute
168
siu
ci
nu
gi pentru Rominia...
. si se ridice
. si fie redusi
ta nivetul
firi
limite
ci
Ptfg_g_t_o_rq!LB.l,j_s_te
^"trJi"
qeunite ale Parlamentu_lri, tot a$a Cum este ales pregedintel_e: Ungariei
qag-g"le!-ql9@S9"e c9 est-e o
ln fruntea serviciilor aga-zis secrete ale Romdniei, in locul unor
ptg&signi$ti sunt numili oameni politici., dupd criterii ctientetare de
p?4id, 9@g cqgste o atti mare aberafie! in acest fet, serviciile secrete
gle statulqi_sg1t politizate gi utilizate in interese de oartid...
abera,tie!
J;
de lucruri...
172
Anexa
SiTANTHONY BLUNT
GUY BURGESS
KIM PHILBY
DONALD MACLEAN
'
173
DIRECTORADJ,PT.
DIRESTORADJ.PT.
STIINTA SI TEI{NICA
ADMINISTRATIE
OFlCru PT.CERCETARE.DEZVOLTARE
OFICru DE ANALIZA
SPATIUL SLAVIC SI
EURASIA
SIDEARMAMENT
OFICruPT,
ALAINZA EUROPA
OFICru PT.RESURSE
COMERT SI
TEHNOLOGII
!
A
OFICruDE
ANALIZA IMACINI
OFICruPT.PROD.
CURSNTA SI SPRIJIN
DE INF.(BANCA DE
SUD.EST
EST
OFICruLPT,CER.
CETARSTEHMCA
ANALITIC
OFICruL PT. RESURSE
DATE)
OFICruL
SI
PA.
ANALIZA
CONDUCERE
DIRECTII
II
EUROPA
AMERICADENORD,
DE SUD, ANGLIA,
AUSTRAIIA, NOUA
ff
III
VI
SPIONAJ
AFRICA
ASIA
SPIONAJ.
ACENTI
RADIO.
ELECTRONIC
ZEELANDA
!
('r
l- sproNAr-_l l-lREcrrA
I
lnnosperrell I pERsoNAL I
l- DrREcri^ I
rEHrNcA
II opp.n
arrva
fDiJ^"t"** I
I nrrnrtt I I Polmc
lpxrBnr.ra ll
l- DTRECilA--I
DIRECTIA
I
TEltNico-
ADMINISTRATIVA
L
DEPARTAMENT
ARHIVA
INSTITT'TDE
INFORMATII
CURSURI POST
UNIVERSITARE
DS INFORMATII
o
xq)
(.)
{NFOtlt1.,t 47JI
iSn{{J^,))
o
x!,
1994)
\
COMITETiit
t$roRM,rTlt 3l
o)
';r
EFLL S'lV:CtL'l
Ut
0 l*fo&|}lnial r,ilLllAng
:i
i{Nf*U
'
3[:cui{itait
1rr.?ltJrHI
2.Rt?ll.rFt]T
irt ,:tturA
i trLtr!ilrl ltjulrcl FE$Tnu A5!,:uF4qEt lillhttI. A. FEl!LEl
5 r!i?tuF!.rt A)Jut{c1 llt6{L t{41 3neLt?rr - 5F Biljir,Jr.i
n.cEtul,'. lttcAtA 0E AIEHTI lttrlL-rRATl 5!'r.tAtr.r R.lLril,nlt
l.Erzll]FIT
ATiJUHnT CU AC0PERTqE
DtPLCUnI:A-Srr
r.Li
'--'*...,{ -'''\*-\
-.*C''tt
{!
It',
,/ '\. '.:,
\t\, ,r;/
*/"
...'\''"
'\ .'*i lr{i
,'\ ii H ..i,-'
i
!
it
,i
ir
"i
olj
c,fri.
-,1"i:i,
/ | rl
".,,
,+
trt ll,
.r| t;:rll/l
ll' fi'
I
a
'
};,
,,.-.;- -..'.
flll[,[l
I
gli*:i/
*a-
!r#,+i
'"'*"'':i
.,:fr,,. "'.i1\
-ttir
fl,..\
0I [r]rli
tu!,{j,
i/
','
n'*
r'l*
;.t--
,--;,i
,li. r
,--i
'
- .,i,*..,l
.,--:)
Ut,r'
/ r;i'
it 'id /
-h,,.,t
,t-esruoe
- ____Ltc,rru4r tEFl\nHtcE
u. 1., r;
LIG,IIUFT cUA0tiltil
ffliJ;.'^i;'l1o1l.,r,f"1lJJ'n'nn'
/'lll
'r'i':i
l!
liI
''s
\ '... * I'l
fii
t';;--.;
-r:
b
o
xo,
Ctr
EDGAR HOOVER
MATA - HARI
"Spioana care nu
a existat"
cu orientare de stdnga.
fost supranumit "Marele Inchizitor"
al democraliei americane.
Adevdratul rol al
M.S. GORBACIOV
TNTERNET-utui!
178
BIBLIOGRAFIE SELECTUA
1. Sanche de
Gramont
-,,Rdzboiulsecret"
iA itu ra G. P. P utnarn's Sons
NewYork 1963
2. Allen Dulles
- ,,lilIeseria
de spion!'
Editura Haroer-Row
New York 1963
3. Oleg
Penkovsky
4.'Ronald
Seth
- ,,Documentele Penkovsky"
Editura Collins
Londra 1965
- ,,Enciclopedia spionajului"
Editura New English Library
Londra 1972
.
5. Ford
Rowan
'
6. Richard
Deacon
- ,,spionajul tehnologic"
Editura Putnam's Sons
New York 1978
- ,,serviciul secref al Japoniei
KEMPEI-TAI{'
Editura Berkley Books
NewYork 1983
7.
R.V.Jones
8. Andrew
Hodges
Enigma spionajului"
Landra 1985
9. David
Holloway
-,,U.R.S.S.9icursa inarmdrilor"
Editura Yale University Press
5.U.A.1986
10'
Henrys'A'Becket'i:diPl{;::offfJie*s{ifn4"
179
,,Vdndtorul de spioni"
Australia 1987
12. David P.Barash
nuclear"
Editura Belmont
California 1987
13.
Jeffrey E.Garten
14. A.Blanovski
Editura Universitas
Chiginau 1992
-,,Operatiile speciale"
Editura Oxford University Press
New York 1993
- ,,Rdzhoiul tdcut"
Editura Brassey's
New York 1993
9. Jeffrey R.Richelson
NewYork 1995
20. Norman Polmar
Thomas B.Allen
- ,,Cartea
spionilor, o enciclopedie"
NewYork 1997.
180
CUPRINS
DE LA EDEN 1A... WASHTNGTON
I.
13
Dalila
13
......-........................................:........ 16
..
17
19
21
23
Napoleon-spionajgidezinformareinstilimperial'..
Spioniigi independenla
SUA........
"dublu"?
..
Benjamin Franklin-spion
[.
28
29
ir.r LECRLITATE
33
33
TNTELTGENTE
PremiulNobelse,oblinemaiu9or..................................j 34
.........................;.., 36
America - paradisul spionilor......
rfr.
Burgess
...................:...
Maclean......................:
.......
51
AGENTil DE SPTONAJ
+S
48
SirAnthonyBlunt.........'..,....:.......,.....'..'.'..
John Carneross..................
rv.
40
54
58
.........
64
...........:.......
71
LANCTERil TRADARil
Moskviciului
...
75
75
Rei||y....................................
7I
Roes1er.....................
87
Sidney
Richard Sorge ............
Rudolf
Chaim Hezog
|.V.Andropov................ ...........,...........
92
'
!........................:........
9e
..........
............
...........
guvern
ruso-american
105
108
1
0g
11
112
vil. AcTtuNtLE,,ACOPER|TE"
De la
"asistenfi tehnici"
la
crimi
116
vilt. SP|oNAJUL
118
119
ATOMTC
............... 123
123
125
.,
129
1
-Rom6nia-inobiectivatomic!....'.'''..'..'...:....:.'''..'''..
lX.
t2T
SplOttRJUl$'"PRIETENESC"
*Nuexistdprieteniieterne..."..............
31
135
.............;...... l35
x. TNFoRMATilLE
- REVOLUTTE iN EVOLUTTE
.............. 145
Ms
...........
..
B|BLTOGRAF|E
............
147
151
153
155
157
58
160
....... 163
cupRrNs
136
139
139
166
169
1 69
1TO
..................., 179
182