Sunteți pe pagina 1din 413

Concept coperta: Alexandru-Ioan Rogojan

Foto coperta I: Alexandru-Victor Roncea


Aurel I. Rogojan
Foto coperta IV: Nicolae Chiriţescu

Desene: Ştefan Popa Popa' s

Iulian N. Vlad - confesiuni


pentru istorie

Prefată
I

Prof. univ. dr. Dinu C. Giurescu

2017
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Cuprins

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


ROGOJAN, AUREL I Cuvânt înainte ................................................................................................... 15
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie/ Din partea autorului: Un destin istoric între judecăţile istoriei ................... 19
Aurel I. Rogojan; Pref. prof. univ. dr. Dinu C. Capitolul I. Securitatea în evenimentele din decembrie 1989 ...................... .45
Giurescu. - Baia Mare: Proema, 2017 Evenimentele din decembrie 1989 erau implacabile şi au fost
anticipate ....................................................................................................... 48
Index
„Mi-ar fi fost cu neputinţă să execut ordinul de reprimare a revoltei
ISBN 978-606-8138-79-4 poporului român" .......................................................................................... 49
Securitatea versus dezinformarea de partid ................................................ ... 52
I. Giurescu, Dinu Constantin (pref.) Primul ministru ascundea adevărul pentru a nu-şi etala incompetenţa
şi a contrazice propaganda oficială ...... ......................................................... 53
Opoziţia din conferinţele judeţene pregătitoare ale Congresului al
94
XIV-iea al Partidului Comunist Român ........................................................ 54
821.135.1 icolae Ceauşescu a interzis categoric interferenţa Elenei Ceauşescu
în subordonarea Securităţii ........................ .. ............ ......... ............................. 55
Recunoştinţa profitorilor evenimentelor din decembrie 1989 ..................... 58
Rechizitoriul nu a putut susţine capetele de acuzare în cele trei
procese intentate generalului Vlad ................................................................ 60
Resursele renaşterii României sunt în miezul bun al acestei naţii ......... .. .... 62
Când am văzut componenţa primului guvern post-Ceauşescu mi-am
dat seama de pericolul ca lucrurile să regreseze foarte mult... ..................... 64
Depopularea României , rezultatul unei conspiraţii? ..................................... 66
Ion lliescu versus Iulian Vlad ............... .. .................................. ....... .. ............ 68
Capitolul 11. Un alt fel de şef al Departamentului Securităţii Statului ........ 73
Înainte de a mă numi şeful Securităţii Statului, Ceauşescu m-a testat
zece ani ..................... .. ................................................................................... 73
Până la generalul Vlad, toţi membrii conducerii securităţii au eşuat în
misiunile de pregătire a vizitelor de stat ....................................................... 74
Ceauşescu mi-a dat răspunderea îndeplinirii obiectivelor politico-
economice ale vizitelor externe ..................................................................... 79
Tudor Postelnicu nu l-a dorit pe generalul Vlad la comanda
Securităţii ....................................................................................................... 85
Ceauşescu nu a avut de transmis noului şef al Securităţii elemente de
strategie politică privind realizarea securităţii României ........ .. .................... 86
Concepţia seculară a ţăranului român ca model de dezvoltare şi
conducere ............................................................ .... .. ..................................... 89
© Toate drepturile sunt rezervate autorului. Reproducerea totală Declinul generalului Pacepa .......................................................................... 96
sau partială sub orice formă, a continutului acestei lucrări este
permisă' doa~ cu acordul prealabil seri;, al autorului.
5
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Capitolul Ul. De la dictatura proletară a lui Gheorghe Gheorghiu Generalul Nicolae Militaru şi „reţeaua" îi legitimează pe „emanaţii
Dej la democraţia socialistă a lui Nicolae Ceauşescu ............................. 104 revoluţiei" cu preţul a I OOO de vieţi omeneşti şi sângele a 2000 de
răniţi ............................................................................................................. 189
Gheorghiu Dej şi icolae Ceauşescu vor intra în istorie ca doi lideri
importanţi ....................... ...... ....... ........ ............. ...... ............ ............. .......... ·· I 04 Am dat dispoziţie de liberă intrare în sediile Comitetului Central şi
Gheorghiu Dej era omul politic complet... .................................................. 107 al Televiziunii Române .... ..... ........ .................................................... .......... 190
Gheorghiu Dej ar fi preferat reînfiinţarea organizaţiei „Straja Ţării" ........ I 09 Dumitru Mazilu, dintotdeauna omul jocurilor duble, nu a fost
Doctor Petru Groza şi Ion Gheorghe Maurer - cei mai proeminenţi servit.. .......................................................................................................... 198
şi atipici prim miniştri ai regimului comunist.. ........................................... I 12 Capitolul VIII. Permanentul război antiromânesc al
Capitolul IV. Tezele din aprilie 1964, moment de răscruce istorică ......... 114
neo-revizionismului maghiar .................................................................... 201
Gelu Voican-Voiculescu re crie istoria declaraţiei de independenţă Moscova a susţinut antiromânismul Ungariei ............................................. 20 I
faţă de Moscova .......................................................................................... I 14 La Moscova, Budapesta şi Belgrad se dorea explicit dezmembrarea
Impactul Tezelor din aprilie 1964 ............................................................... 115 României ..................................................................................................... 203
După evenimentele anului 1956, revizionismul teritorial a fost
Adevărul despre Andropov şi Planul Valev ................................................ 119
„oficializat" ........................... ... ................................ .. ............. ........... ..... .... 206
Cornel Burtică şi Virgil Trofin scoşi în faţă de Gelu Voican-
Voiculescu ........................................................................................... ........ 123 Liderii de la Budapesta, portstindard ai revizionismului, nu erau
etnici maghiari ............................................................................................. 209
Cornel Burtică şi Triţă Făniţă ................................. ................. .................... 130
Generalu l Stănculescu: ,,Militaru a repatriat I OOO de operatori ai
Capitolul V. Conspiraţii împotriva lui Nicolae Ceauşescu ........................ 135
forţelor speciale sovietice" .......................................................................... 212
Mai mult aventurieri decât complotişti ..... ............... ................ .. ................. 136
Securitatea ungară achiesase la un atentat al K.G.B.-ului la viaţa lui
În spatele complotului generalilor au stat puteri străine garante ...... .......... 138 Ceauşescu .................................................................................................... 213
În numele controlului de partid, Ceauşescu a facilitat penetrarea Diplomaţi unguri acreditaţi în România- parte a subversiunii
spionajului străin în mediul politic .............................................................. 139 antiromâneşti ................. ............ ......... ......................................................... 215
Cel mai mult şi mai mult, Ceauşe cu avea teamă de sovietici ................... 141 Aliaţii din „Tratatul de la Varşovia" au făcutjocul neorevizioniştilor ...... 218
Agentul multiplu Silviu Brucan .................................................................. 146 Capitolul IX. Relaţiile externe ale Departamentului Securităţii
Capitolul VI. Războiul lui Brucan împotriva generalului Vlad ................ 149 Statului ....................................................................................................... 221
Toţi m-au urât, dar Brucan mi-a declarat deschis război ............................ 149 Colaborarea cu serviciile de securitate ale statelor socialiste aliate
Ilegalistul comunist Brucan, ginerele unui rus alb ...................................... 152 din Tratatul de la Varşovia era inexistentă .................................. ................ 221
„Conu Tache", profesor universitar fără bacalaureat.. ................................ 156 Am avut numeroase contacte cu omologi „inamici" din
Ceauşescu a dispus ca lui Brucan săi se aprobe plecarea în S.U.A ..... ..... 159 R. F. Germania, Turcia, Israel şi restul lumii .............................................. 222
Brucan a primit la Moscova ordinul în alb pentru execuţia lui Modelul vest-german al antiterorismului românesc .................................... 223
icolae Ceauşescu ....................................................................................... 161 Trimis de Ceauşescu în R.F. Germania pe urmele lui Pacepa .................... 227
În ajunul execuţiei lui Ceauşescu, Brucan l-a ,judecat" pe generalul Vlad ....... 162 „Domnule Cancelar, Preşedintele României reconfirmă înţelegerile
Revederi întâmplătoare cu Silviu Brucan şi Ion Iliescu .... ........ ..... ............. 166 anterioare şi vizita va avea loc la data stabilită" ......................................... 227
De la diversiunile lui Brucan la diversiunile lui Corvin Lupu ................... 169 Capitolul X. Noaptea albă a vorbelor grele din 7/8 iulie 1989 .................. 232
Capitolul Vil. Scânteia poporului instigă la război la civil ....................... 180 Gorbaciov şi Ceauşescu s-au acuzat reciproc de trădare ............................ 232
Diversiuni şi provocări pentru legitimarea ca revoluţie a loviturii de Papa îmbrăcase mai multe uniforme şi avea un ministru care nu
stat militare Apelul „La arme!" al Consiliului Frontului Salvării iubea România ........................................ ............... ........ ..... ........................ . 235
aţionale. Isteria anti Securitate. Centrele de putere .................................. 180 Ceauşescu şi francmasoneria ........... ............................................................ 236
În România au fost forţe armate străine care au pătruns ilegal .................. 182 Capitolul XI. Departamentul Securităţii Statului versus K.G.B ............... 240
Constantin Dăscălescu şi Ilie Verdeţ, prim-miniştri eşuaţi ........... ............. 186
Decenii la rând, apărarea împotriva K.G .B-ului
Grupul Iliescu: ,,Stop, avem nevoie de dumneavoastră!" ................ ........... !88 a fost imposibilă .......................................................................................... 243
Serviciile Moscovei aveau o bază formidabilă pe teritoriul României ...... 244

6 7
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie

Dekaghebizarea nu a fost uşoară ................................................................. 248 ln marea politică a Orientului Mijlociu ....................................................... 325
Decembrie 1989 - Generalii Vlad şi Guşă sub lupa generalu lui Capitolul XVII. Învăţământul şi şcolile securităţii ..................................... 330
Doi caru ........ .... ............................................................................................ 248 Nu mai pregătim ofiţeri de spionaj la Mo cova! .... ... .................................. 334
Anti-K.G.B-ul a debutat sub pavăza oamenilor Moscovei ........................ 250 Uni fi carea şcolilor .......................... ....... ..... .............................. ..... ... ........... 336
Crearea şi organizarea, pe baze noi, a Unităţii Speciale O11 O................... 252 Şcoala de ofiţeri a Ministerului de Interne, echivalată cu Facultatea
Participarea sm ieticilor la evenimentele din decembrie 1989 a fo t de drept ....................... ...................................................... ... ........................ 33 7
cu trupe pecia le ............................. ............................................ ............ .... . 255 Capitolul XVIII. Vă trimit în faţa plutonului de execuţie! ........................ 342
Generalului Vlad i se pregătise lichidarea într-o ambuscadă ...................... 257 Prima opoziţie faţă de Ceauşescu în Comitetul Politic Executiv al
Planul asasin de lichidare a efectivelor U.S.L.A. Comitetului Centra l al Partidului Comunist Român ............................... ... 342
şi ale Direcţiei a V-a ............................ ........ ...... ....... .......... ......................... 259 „De ce trupele de securitate de la Timişoara nu au tras şi de ce
Arestarea sub steag străin a generalului Vlad ......... .. .............. .................... 266 ecuritatea nu şi-a făcut datoria?" ................................................... .. ......... 345
Capitolul XII. Cooperarea D.S.S. cu Ministerul Securităţii Statului „ Meritaţi să fiţi trimişi în faţa plutonului de execuţie" .......... ... .................. 34 7
al Republicii Populare Chineze ................................................................ 272 Dezacord faţă de Ceauşe cu în Comitetul Politic Executiv al
Rolul relaţiei personale cu ministrul securităţii statului, Jia Comitetu lui Central al Partidului Comunist Român ......... ..... .................. ... 348
Chunwang în cooperarea româno-chineză .................................................. 279 „Să vă alegeţi alt secretar general"' ................ ............................................ 351
Îmoit de la Jilava pentru întâlnirea cu ministrul Jia Chunwang ......... ....... 282 Gogu Rădulescu ...................................... .. .................................................. 352
Procurorul general al Republicii Populare Chineze, Jia Chunwang Constantin Dăscălescu ................................................. ... ....... ... ...... ............. 355
i-a rezervat generalului Vlad o primire cu protocol de stat la Beijng ........ 283 Gheorghe Oprea .......................................................................................... 358
Capitolul XI li. Departamentul Securităţii Statului versus serviciile Indefinita poziţie a lui Manea Mănescu faţă de condamnarea de către
ele spionaj ale Franţei ................................................................................ 287 Ceauşescu a celor trei miniştri ....... ................... .................................. ....... . 360
M-am considerat multă vreme un filofrancez ............................................. 288 Capitolul XIX. Ioan Totu - sinucidere sau asasinat? ................................. 367
Aghiotant de protocol al preşedintelui de Gaulle ........................................ 290 Capitolul XX. Tripleta ardeleană - Ioan Ursu, Mircea Maliţa şi
Franţa nu ne prive te cu ochii cu care o privim noi ................. .. ...... .... .. .. .. . 293 Gheorghe Pele ............................................................................................ 376
Ceauşescu a finanţat campania nerecunoscătorului M itterrand .................. 296 Pe Maliţa l-am întâlnit prima oară la Comitetul Central al Uniunii
Serviciile franceze ne-au subminat cu foarte mult zgomot, în regie de Tineretului Muncitor în 1948 ..................................................................... 378
pectacol ...................................................................................................... 297 Generalul Pele mi-a fost camarad ... .................. ... ............ ..... .. ....... ............. 383
Capitolul XIV. Departamentul Securităţii Statului versus Cazul Ioan Ursu ................... ......... .............. .................. ........................ ....... 385
lntelligence Service .................................................................................... 300 Capitolul XXI. Implicări externe în evenimentele din decembrie
Sir Julian Amet) şi Mihnea Gheorghiu (din reţeaua Tomaziu) două 1989 ............................................................................................................. 388
figuri emblematice din nesfârşita galerie a tradiţiilor spionajului Ungaria a fost constant penetrantă pentru destabilizarea României ........... 394
britanic în România ..................................................................................... 300
Intervenţia lugo laviei - o profundă deziluzie ......... ............ ....................... 394
Jon Iancu Raţiu şi serviciile secrete ale Majestăţii Sale Regina
În decembrie 1989, ,,Estul" şi „Vestul"
Elisabeta a ll-a ......................... .................................................................... 305
au făcut front comun în România ............................................ .................... 397
Generalul Ilie Ceauşescu omul potrivit misiunii potrivite .......................... 307
Ceauşescu nu a luat nicio decizie în legătură cu informaţiile de
Capitolul XV. Acoperiri ale spionajului. Spionajul italian în
anticipare ce i-au fost prezentate ........... ...................................................... 398
România ..................................................................................................... 312
Securităţii i-au fost blocate investigarea şi documentarea
Bomba colonelului Tameş ............................................... ............................ 315
intervenţiilor externe ................................................................................... 40 I
Spionaj strategic ub acoperirea cercetărilor ştiinţifice ............ .. ............. ... 319
Capitolul XXII. Diversiuni şi Diversiuni ..................................................... 408
Capitolul XVI. Confruntarea de catifea, prudentă şi discretă cu
Incendierea Bibliotecii Universitare ....................................... .................... 408
Mossad-ul ................................................................................................... 322
„Trupele cubaneze să intre în dispozitiv!" ................................ .................. 413
Poziţia specială a pionajului israelian. Departamentul Securităţii
Capitolul XXIII. Detenţia militară ............................................................... 420
latului între beligeranţiiOrientului Mijlociu ..................................... ... ..... 322

8 9
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Detenţia ilegală-izolatorul improvizat. ........................................................ 420 Antecedentele abuzului judiciar în cazul judecătorului Niţoiu .................. 505
Anchetatorii .......... ....................................................................................... 426 Capitolul XXVI. Întâlnirile cu personalităţi ale momentului. ................... 507
Procurorul militar, maior Vasile Pantea ...................................................... 433 Virgi I Măgureanu ........................................ ................................................ 507
Generalul (de securitate) Ari totei Stamatoiu i-a dat colonelului (de Evaluarea intenţiilor directorului S.R.I., Virgil Măgureanu privind
securitate) Dumitru Mazilu paşaportul de disident persecutat de .. . întâlnirea cu deţinutul Iulian Vlad ............................................................... 5 I 8
securitate ........................................................................................... ......... .. 438 Senatorul Sergiu N icolaescu, un preşedinte de comisie senatorială
Procurorul militar căpitan Marius Budu ..................................................... 439 pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, cu mandat de
Anchetatorul şef, un procuror militar torţionar al muncitorilor ştergere a urmelor crimelor prin care s-au autolegitimat „emanaţii
revoltaţi la Braşov în noiembrie 1987 ........................... ... ........................... 440 revoluţiei" ................................... .... .................. .............................. ... ..... ... .. 527
Judecătorul, Generalul magistrat Adrian iţoiu interpretul unei Miliţianul Ion Suceavă, de la şef de post comunal la general şi
partituri. Şi-a cerut iertare şi i-a făcut cadou victimei stiloul cu care profesor universitar, coordonator de doctorate - consultant al
i-a emnat trei sentinţe de condamnare cumulată la 24 de ani şi şase senatorului Sergiu Nicolaescu ..................................... .. .............................. 530
luni de închisoare ................................... ... ............................................ ...... 447 Gelu Voican-Voiculescu, o personalitate complexă şi contradictorie,
După patru ani, în casa părintească, generalul Vlad îşi regăseşte dar constant corectă în relaţia cu generalul Iul ian Vlad ............................. 533
mama care nu-şi mai recunoştea fiul. .......................................................... 449 În miez de noapte, cu ministrul Justiţiei, Petre Ninosu, acasă la
Toată elita politică din istoria modernă a României a făcut stagii la Corneliu Mănescu ....................................................................................... 536
Jilava ..................................... ............................................................... ........ 458 Intervenţie chirurgicală de urgenţă refuzată de medicii Spitalului
Atentat după atentat la viaţa generalului Vlad ............................................ 462 Ministerului de Interne. Lecţia profesorilor Setlacec şi Litarczek ............. 541
Prima oară când am intrat într-o puşcărie, într-un penitenciar, a fost La Jilava în celulă cu lon Dincă .. ......... ....................................................... 548
atunci când am fo t adu ca şi condamnat .................................................. 476 Vizita Ministrului Justiţiei, Mircea Ionescu Quintus ................... ............... 549
Capitolul XXIV. Modelul represiunii ........................................................... 478 Capitolul XXVII. Şefi ai Serviciului Extern al Securităţii Statului ........... 552
Metodele de anchetă au fost preluate de la Siguranţă ................................. 478 Cu generalul Victor Marcu despre şefii spionajului României ................... 552
Inspiraţia ovietică a favorizat impulsurile animalice ale unor Potera spionajului pe urmele fratelui prim-vicepreşedintelui
anchetatori răi .............................................................................................. 479 Consiliului aţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, profesorul Ioan
Nu am trimis pe nimeni în judecată pentru fapte politice împotriva Ursu ............................................................. .............. :................................ 56 I
securităţii statului ....................................................................................... 482 Ceauşescu nu a încetat să ceară ca Pacepa să fie pedepsit, adică, de
Ceauşescu a făcut o demascare cu tentă politică anti-Dej a abuzurilor fapt, să se aplice legea .................................. ....................................... ........ 563
şi ilegalităţilor atribuite Securităţii .............................................................. 483 Capitolul XXVlll. Serviciul extern al Departamentului Securităţii
Istoria nu va putea motiva suferinţele pricinuite deţinuţilor politici .......... 485 Statului ....................................................................................................... 589
u am permis cercetarea penală prin constrângere ......... ............................ 487 Brucan despre Mircea Răceanu: ,,Ăsta este trădător, nu ai ce-i face." ...... 61 I
Moartea în detenţie a generalului Emil Macri a fost grăbită de Sergiu Pleşiţă: ,,Aduceţi-l pe Horia Sima în ţară, să-l condamnăm la
Nicolaescu ............. ................................................................. ..................... 489 moarte!" ....................... ........................ ..................................... ................... 614
Condiţia unor lideri ai partidului nu justifica sacrificiul vieţii vreunui Pacepa a ordonat dezbinarea emigraţiei române ......................................... 615
ofiţer de securitate ................................ ....................................................... 492 Pleşiţă a trimis un comando pentru răpirea din Austria a aviatorului
Capitolul XXV. Istoria scrisă de învingători.. ............................................. 496 Aurel Popescu ................... ........................... .................... ............................ 6 I 9
Institutele de ascundere a adevărurilor incomode ....................................... 496 Ion Stănescu nu a fost agent al K.G.8.-ului. El a luat parte la
Institutul patronat de 11 iescu lucrează pentru nemurirea lui li iescu ........... 499 demascarea politică a agenţilor Mo cavei .................................................. 628
Când am fost trădător şi pe cine am trădat? ................................................ 500 O carte, ,,Gânduri de codrean" şi fi Iele ei despre decembrie 1989 ............ 630
Lecţia comisarului pentru justiţie, Dumitru Mazilu ........................................ 502 Gardienii revoluţiei, de sub comanda lui Adrian Droc, au cerut
Generalul magistrat Adrian iţoiu, judecătorul generalului Bucurescu arme pentru apărarea Ministerului de Interne ... ..... 631
generalului Iulian Vlad: ,,Vă rog, iertaţi-mă, v-am condamnat pe Capitolul XXIX. Diversiunile generalului Ioan Talpeş .............................. 635
nedrept, la ordin" ....................................... .................................................. 503

10 11
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Celebrul Militaru nu mai avea o conexie veridică la Moscova. S-a Generalii Iulian Vlad şi Ştefan Guşă au stricat planurile pentru
î~cercat o lovitură de ultimă oră, prin intermediul Securităţii" ... ..... .......... 635 România ale Conspiraţiei de la Malta ......................................................... 721
Centrul de comandă militară Vlad - Stănculescu - Guşă nu a existat. ANEXE ............................................................................................................. 729
Generalul Stănculescu nu a fost nici un moment alături de generalii Anexa 1. Brucan - acuzatorul diversionist .................................................. 730
Vlad şi Guşă ................................................................................................ 637
Anexa 2. Comitetul de supraveghere Helsinki. Orchestrarea
Vlad şi Guşă nu cunoşteau scenariul troicii lliescu-Brucan-Roman . protestului internaţional împotriva suspendării procesului
Stănculescu l-a urmat .................................................................................. 639
intentat generalului Vlad .......................................................................... 737
Consiliul Politic Superior al Armatei , rezervă de cadre a puterii
Anexa 3. Poziţia publică a generalului Iulian N. Vlad faţă de
post-decembriste ...................................................................................... .... 640
scrisoarea comitetului de supraveghere Helsinki ................................... 742
Talpeş şi Măgureanu în bărci diferite?! ...................................................... 644
Anexa 4. Acuzatorul diversionist Brucan revine ........................................ 745
Ca director al SIE, generalul Talpeş nu a răspuns aşteptării
profesioniştilor ........ ............ .... ............... ... ........... ........... ... ...... ................ .. . 646 Anexa 5. Dreptul la replică a generalului Iulian N. Vlad ........................... 750
Directorul K.G.B. , Evgheni Primakov, oaspetele lui Virgil Anexa 6. Ultimul cuvânt al generalului Iulian N. Vlad, ............................. 768
Măgureanu ......... .......... ........ ............................... .................. .......... ............. 648 Anexa 7. Sentinţa Curţii Supreme de Justiţie - Secţia Militară ................ 780
„Preşedintele Ion lliescu nu mi-a semnat nimic, dar din privirea Anexa 8. ,,Genocidul" din decembrie 1989 - cronologia şi vectorii
dânsului am înţeles că a fost de acord" ............ ... ........................................ 652 dezinformării ............................................................................................. 782
„Puterea lui Ion Iliescu este mai mare decât a lui icolae Ceauşescu" ...... 653 Anexa 9. Judecarea recursului. ..................................................................... 785
Capitolul XXX. Sistemul contrainformativ al securităţii statului.. ........... 657 Anexa 10. Sentinţa în recurs a Curţii Supreme de Justiţie din 28
Contrainformaţiile naţionale ale României ......................................... ........ 661 aprilie 1992 ................................................................................................. 789
Generalul eagu Cosma refuză tutela spionajului. Câştigă generalul Anexa 11. Extrase din depoziţia de martor a generalului Iulian
Doicaru ........................................................................................................ 667 Vlad în procesul ofiţerilor Ministerului de Interne judecaţi în
Direcţia a IV-a Contrainformaţii Militare ................................................... 671 „Procesul Timşoara" ................................................................................. 791
Contraspionajul extern ................................................................................ 680 Anexa 12. Reflectarea în presa anilor '90 a proceselor intentate
Suspiciune şi corupţie, până la ministrul de Interne ................................... 684 generalului Iulian Vlad ............................................................................. 796
Capitolul XXXI. Amintiri despre unii Şefi ai Direcţiilor Operative Anexa 13. Antecedentele abuzului politico-judiciar ale
ale Securităţii ............................................................................................. 688 Judecătorului Adrian Niţoiu .................................................................... 805
Andrei Gluvacov ......................................................................................... 688 Anexa 14. Iulian Vlad: ,,Poate vor veni momente când voi putea să
Pavel Aranici ...... ................. ... ......................... .......... .............. .................... 689 spun tot. .. " .................................................................................................. 808
icolae Budişteanu ..................................................................................... 692
Dumitru Borşan ........................................................ ... ................................ 696 INDEX DE NUME ......................................................................................... 810
Dumitru Tăbăcaru ............................................................. .. ........................ 698
Cristache Zambeti, detectivul care i-a prins pe spărgătorii Băncii
Naţionale ..................................................................................................... 699
Aron Bordea ................................................................................................ 701
Gheorghe Raţiu ......... ........................................ ............... ........................... 702
În Ioc de postfaţă şi concluzii. Generalii Iulian N. Vlad şi Ştefan
Guşă au stricat planurile pentru România ale Conspiraţiei de la
Malta ........................................................................................................... 704
Angajamentele şi bilanţurile Moscovei înainte de Malta ............................ 706
Gentlemen's agreementul de la Malta ..................................... .................... 718
Consecinţe post Malta. Angajamente faţă de Vatican, disoluţia
Iugoslaviei şi constituirea Grupului de la Vişegrad .................................... 720

12 13
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Cuvânt înainte

Volumul „Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie",


publicat de Editura Proema din Baia Mare, îl are ca autor pe
Aurel I. Rogojan care, de-a lungul timpului, ne-a obişnuit cu
lucrări interesante şi în acelaşi timp pline de substanţă.
Arhitectonic - cartea este structurată în 31 de capitole,
un cuvânt din „partea autorului" intitulat " Un destin istoric
între judecăţile istoriei" şi 14 anexe.
În cuvântul „din partea autorului" ni se dau explicaţii
referitoare la modul în care a fost elaborat prezentul volum
realizându-se şi o substanţială prezentare a interlocutorului
său, generalul Iulian Vlad care a jucat un rol însemnat în
istoria ultimelor decenii.
În fapt avem de-a face cu transcriptul dialogului audio-
video dintre generalul Iulian N. Vlad, fost ministru secretar
de stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului şi
generalul Aurel I. Rogojan, într-o vreme şef de cabinet al
generalului Vlad.
După cum ne spune autorul, seria istorisirilor orale se
întinde de-a lungul anului 2015 pe parcursul mai multor
întâlniri din lunile martie, aprilie, mai, iunie, iulie, septem-
brie, octombrie şi se încheie în decembrie 2015. Cu rare
excepţii, atunci când firul mărturisirilor o cere, materialul
respectă criteriul cronologic.
Se cuvine a evidenţia cuprinsul volumului riguros
alcătuit, urmând cu minutiozitate firul discutiilor.
' '
Ca substanţă decelăm mai multe nivele ale dialogului:
faptul istoric, factorul uman, rolul oamenilor din umbră,
demersurile „ prietenilor" României, setea de putere şi obse-
sia controlului, lăcomia vorace, corupătoare şi atotcuprin-
zătoare, mistificarea realitătii, manipularea societătii întru
vicierea unor adevăruri şi,' nu în ultimul rând,' preţul
amarnic al demnitătii.
'

15
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Dinamica dialogului, întrebările şi răspunsurile ce se Se cuvine a fi remarcat rolul decisiv jucat de generalul
împletesc într-un tot unitar, compun imaginea panoramică Iulian N. Vlad în evenimentele din decembrie 1989, când
a unor evenimente care pe alocuri te cutremură. prin ordinul dat a evitat o baie de sânge, pentru ca ulterior
Personalitate complexă, personaj mai degrabă discret, să fie judecat, condamnat şi închis.
curtenitor şi cultivat, aparent deschis, există la generalul Oare pe cine a deranjat într-atâta gestul generalului?!
Iulian N. Vlad o căutare a justeţei exprimării, specifică oa- Timpul ca şi istoria cu meandrele sale aşează întot-
menilor obişnuiţi cu rigoarea atât în vorbă cât şi în faptă. deauna lucrurile în matca cuvenită.
Prin natura muncii sale depozitar al multor informaţii,
Iulian Vlad povesteşte cu echilibru şi măsură, ,,sine ira et
studio", cele petrecute de-a lungul vremii, în momente, nu
Prof. univ. dr. Dinu C. Giurescu
de puţine ori, de cumpănă din evoluţia României.
În testimoniul său face o radiografie realistă a anilor Membru al Academiei Române
'50-'60, a epocii Ceauşescu, dar şi a evenimentelor din
decembrie '89 şi nu numai, refuzând cu obstinaţie interpre-
tarea maniheistă a faptelor, oamenilor şi evenimentelor. Bucureşti,

Variile straturi ale celor evocate compun un tablou complex 2017, septembrie 11
al unei realităţi care nu a fost descifrată pe deplin în toate
consecintele ei.
I

Remarcabilă galeria de portrete ale diverşilor potentaţi,


de la simplul crochiu la portretul în tuşe groase, dinamica
aproape cinematografică a istorisirii face ca lectura să fie
captivantă.
Cititorul este pus în faţa unor succesiuni de fapte,
oameni, evenimente care împreună relevă ceea ce se ascun-
de în spatele aparenţelor - un joc de lumini şi umbre - care
au marcat ca o indelebilă cicatrice existenta noastră de azi şi
I

probabil şi pe cea de mâine .. .


Dialogul pe care este construită cartea este de departe
cea mai realistă şi necruţătoare frescă a unei societăţi prinsă
în cleştele istoriei diferitelor interese.
Inteligenţa, echilibrul, ca şi cunoaşterea şi analiza celor
prezentate caracterizează demersul celor doi generali -
Iulian N. Vlad şi Aurel I. Rogojan.

16 17
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Din partea autorului:


Un destin istoric între judecăţile istoriei

Volumul „Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie",


binecuvântat cu lumina tiparului de Editura „Proema" din
Baia Mare reprezintă transcriptul a câtorva zeci de ore de
dialoguri filmate, parte a unui proiect de istorisiri orale a
cărui idee a fost lansată pe data de 31 august 2011 de un
prieten comun al intervievatului şi al autorului, un om
aparte, cu totul special.
Seria istorisirilor orale a debutat la data de 17 martie
2015 şi a continuat cu sesiunile din 18 şi 27 martie, 7 şi 24
aprilie, 21 şi 29 mai, 30 iunie, 24 şi 29 iulie, 01, 04 şi 18
septembrie, Ol, 09, 16 şi 22 octombrie, 25 noiembrie şi 09
decembrie 2015, proiectul rămânând deschis şi sub rezerva
reluării şi aprofundării unor subiecte doar enunţate.
Mentionarea datelor este necesară din mai multe conside-
'
rente, pe care cititorii le vor înţelege de fiecare dată când vor
simţi nevoia raportării la dimensiunile temporale ale
relatărilor şi ale evenimentelor. Cu nesemnificative excepţii,
capitolele volumelor urmează cronologia dialogurilor.
Se poate lesne observa că de la lansare şi până la
materializarea ideii au trecut câţiva ani. Anii necesari pentru
ca autorul istorisirilor să se decidă asupra momentului în
care va răspunde provocării.
Dialogurile s-au purtat fără niciun fel de pregătire
prealabilă, fără a fi stabilite de comun acord subiectele,
acestea nefiindu-i comunicate interlocutorului nici măcar
înainte de fiecare sesiune. Procedeul mi-a fost impus de
cunoaşterea anumitor calităţi proprii domnului general
Iulian N. Vlad.
Respectându-se topica exprimării libere a interlocuto-
rului, nu s-a intervenit asupra textului, decât pentru a elimi-

19
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

na prin ,,( ... )" anumite cuvinte redundante, ori devenite încă la vreun rezultat care să poată fi făcut public în mod
neinteligibile ca urmare a calităţii sunetului. oficial.
De asemenea, prin ,,[ ]" s-au inclus minimum de Dacă în ultima decadă a lunii decembrie 1989 în
precizări necesare înţelegerii contextului de către cititorul România ar mai fi existat structuri statale viabile, cele atunci
mai puţin avizat. petrecute ar fi fost definite drept terorism de stat. Cum,
însă, structurile de putere fuseseră dizolvate, rămâne ca
*** evenimentele sângeroase, ale căror cauze şi origini nu au
Ce resorturi au generat acest proiect de confesiuni fost încă explicate, să le asemuim terorismului iacobin
pentru istorie ale generalului Iulian N. Vlad? caracteristic Revoluţiei Franceze de la 1789. Bicentenarul a
De la evenimentele care au schimbat fundamental nu fost doar o simplă coincidenţă în care să creadă cine vrea.
numai ordinea lumii, cât mai cu seamă destinele popoarelor In epicentrul evenimentelor din decembrie 1989 s-au
silite să constituie „sistemul mondial socialist" au trecut aflat, afirmându-se într-o manieră cu totul aparte - onestă,
aproape trei decenii. În nici o altă ţară, schimbările loială naţiunii şi devotată României - doi soldaţi de excepţie
şi bravi fii ai poporului român: generalii Iulian N. Vlad şi
structurale ale regimului politic, în esenţa sa acelaşi, nu au
Ştefan Guşă. Eforturile celor doi generali au fost, însă,
avut nici forma şi nici conţinutul, respectiv, consecinţele
zădărnicite, iar ei scoşi rapid din derularea evenimentelor
dramatice ale „Revoluţiei Române". Şi pentru a fi siliţi să
credem că a fost revoluţie, siluitorii istoriei au siluit până şi pe care le-au făcut posibile, dar pe care le-au condiţionat de
absenţa oricărei intervenţii militare străine. Despre rolul
Constituţia României, în al cărei preambul valorile univer-
sale ale democratiei
, ar rezida din „idealurile Revolutiei
, din acestor două personalităţi militare - irevocabil intrate în
decembrie 1989". Ca şi cum lungul drum al omenirii de la istorie - există abordări şi abordări. Mai bine spus, tentative,
,,Magna Charta Libertatum" (1215) la „Declaraţia Univer- nu demersuri elaborate. Nicio abordare nu a fost
semnificativă sub raportul calităţii faptelor relevante şi, pe
sală a Drepturilor Omului" (1948), secole de istorie a
libertăţilor fundamentale, nici nu ar exista.
cale de consecinţă, a fost imposibil a lămuri mari şi
În România, fără a fi cu nimic justificată, înlăturarea numeroase necunoscute. În ambele cazuri intentionat sau
I I

regimului totalitar de sorginte comunistă s-a „legitimat" cu nu, dar rezultatul a fost trimiterea în limita derizoriului şi a
preţul vieţii a 1000 de compatrioţi şi a sângelui a peste 2000
locului comun, au prevalat speculaţiile cu semnificaţii de
senzaţional ieftin.
de răniţi, după ce Nicolae Ceauşescu abandonase laş
puterea. Oameni minţiţi şi înşelaţi au fost chemaţi în stradă Luările de poziţie publice ale celor doi generali - în
măsură să conducă la adevăruri faptice, mai cu seamă din
pentru a fi sacrificaţi brutal, fără milă, cu sângele rece al
criminalilor istoriei, miza fiind doar teroarea care trebuia să partea generalului Vlad, observator al evolutiilor anterioare
justifice cele mai urgente şi importante decizii şi acţiuni ale şi concomitente evenimentelor - au fost drastic cenzurate de
momentului. int:rese de oportunitate politică, dar şi de excepţionale
raţmni de securitate personală. Lista deceselor suspecte a
Din păcate, în legătură cu acele evenimente nu s-a ajuns
unora dintre cei care au avut legătură cu resorturile secrete

20 21
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

ale evenimentelor din decembrie 1989 este consistentă, iar - Lipsa motivării legale a reţinerii şi încarcerării
generalul Vlad a avut parte de cel puţin opt atentate, unele
eşuate, altele întrerupte.
generalului Vlad a întârziat cu aproape trei e~terea :uni
mandatului de arestare, deşi el fusese arestat mcă dm data
Firul vieţii generalului Ştefan Guşă a fost frânt, puţin de 31 decembrie 1989.
spus, în împrejurări suspecte, la vârsta de 54 de ani. El nu a Suntem în măsură să afirmăm, aşa cum de altfel au
fost lăsat nici măcar să-şi împlinească - la timpul potrivit - o constatat şi numeroşi observatori, inclusiv externi, că fără
îndatorire de conştiinţă faţă de generalul Vlad, aceea de a-şi câteva decizii ale generalului Vlad, cursul evenimentelor
face necesarele depoziţii în procesele ce i-au fost regizate din decembrie 1989 putea lua o turnură periculoasă pentru
acestuia din urmă de către profitorii loviturii de stat existenta
, statului national
, unitar român, deoarece premisele
militare, care i-au ordonat condamnarea fără a se fi putut unui război civil fuseseră create, iar intervenţia externă era
proba vreunul dintre capetele de acuzare. pregătită şi acceptată.
Dovada că nu au existat capete de acuzare reale rezultă Dintre şefii de state străine, cei mai convinşi de
şi din următoarele trei împrejurări: existenţa premiselor războiului civil, evident pe măsura cu
- După arestare, în lunile ianuarie şi februarie 1990, care ştiau că le-au pregătit, ori acceptat, şi-au manifestat
şeful Direcţiei Procuraturilor Militare asistat de generali din îngrijorarea: George Bush, Francois Mitterand şi condu-
gerontocraţia G.R.U-istă reactivată de Ion Iliescu la propu- cerea Ungariei. George Bush i-a confirmat lui Gorbaciov
nerea ministrului Apărării, generalul Nicolae Militaru, a acceptul intervenţiei, Mitterand a aprobat deplasarea,
avut mai multe runde de întâlniri cu noii şefi ai structurilor anticipată în raport cu evenimentele, a unei unităţi de elită a
Securităţii (ofiţeri superiori din M.Ap.N., unii grav compro- forţelor speciale de acţiune externă (n.n. prin „acţiune
mişi şi pătaţi cu sângele miilor de concetăţeni, ,,eroi ai externă" se desemnează insurgenţe, lovituri de stat şi alte
Revoluţiei" din decembrie 1989) prilejuri în care li s-a cerut operaţiuni clandestine pentru promovarea intereselor sta-
să producă dovezile de inculpare a membrilor conducerii tului francez) la frontiera Ungariei cu România, dar şi la
fostului Departament al Securităţii Statului. Ordinul a fost Ruse (Bulgaria).
dat de maniera: ,,După cum ştiţi, capii Securităţii au fost Nu întâmplător, ministrul ungar al Apărării a fost şi
arestaţi. Acum Procuratura are nevoie de dovezi pentru judecarea primul ofertant al „ajutorului militar".
şi condamnarea lor." Nu întâmplător, Bernard Kouchner 1 se afla la Bucureşti,
- Locotenent-colonelului (ulterior colonel, general) din seara zilei de 22 decembrie 1989, însoţit de trei lunetişti
Gheorghe Diaconescu, şeful Direcţiei Procuraturilor Mili- din forţele speciale ale spionajului francez.
tare, trimisul Procuraturii Generale a Republicii Socialiste
România să vegheze asupra restabilirii ordinii şi legalităţii
socialiste tulburate de evenimentele de la Timişoara, i s-a I
Cofondator al Medecins Sans Frontieres (MSF) şi Medecins du Monde (viitor
ordonat în termeni ultimativi şi sub o serioasă constrângere ministru al sănătăţii şi acţiunilor umanitare în guvernul francez prezidat de
psihică să demareze procesele revoluţiei, fiindu-i indicaţi şi Pierre Beregovoy, ministru al afacerilor străine Şi europene în guvernul
vinovaţii.
Fran<;ois Fillon, reprezentant special al secretarului general al O.N.U. pentru
Kosovo între anii 1999-2001)

22 23
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Nu întâmplător de la Moscova se solicita de către şeful acele lucruri care, ascunse fiind, produc un rău mult mai
Marelui Stat Major al Armatei, confirmarea intervenţiei mic, decât dacă ar fi etalate public. Am considerat necesară
militare solicitate de factorul politic. această precizare pentru a face înţelese dificultăţile de abor-
Informaţiile privind provocările, alarmele false şi dare a generalului Vlad ca interlocutor într-un demers cu
/
diversiunile veneau telefonic, în cascadă, toate sugerând finalitate publicistică.
apropierea unui prag critic şi iminenta angajare în luptă cu Avem, în acelaşi timp convingerea, bine întemeiată, că
un inamic, deocamdată, invizibil. Era suficient ca, din ratiunile pentru care s-a abţinut, sunt mult mai importante
imprudenţă, cei provocaţi să fi scăpat un singur foc de armă. d~cât legitimitatea mult proclamatei libertăţi a informaţiei.
Dezastrul nu mai putea fi oprit. Orice informatie de la un anumit nivel al sursei, poate fi o
Chiar şi după aproape trei decenii, nu puţini sunt cei importantă sursă de putere şi, pe cale de consecinţă, gene-
care nu au înţeles câtă capacitate de decizie şi hotărâre de ralul Iulian N. Vlad credem că pune foarte serios în cumpă­
acţiune s-au aflat sub aparenta pasivitate şi indecizie a nă direcţia pe care ar putea-o lua dezvăluirile sale şi cât de
generalului Vlad. Multora li se pare inexplicabilă tăcerea sa, benefice puteau fi ele într-o societate cu valorile răsturnate.
deoarece este personalitatea care deşi ştie cel mai mult şi Trebuie, totodată, să ne fie evident că generalul este
mai exact, a vorbit cel mai puţin, extrem de prudent, obligat la o prudenţă exagerată, fiindcă faptele şi gesturile
evitând luările publice de poziţie, cu excepţia celor dictate sale sunt permanent şi scrupulos urmărite, dar nu întotdea-
de interese ale justiţiei (campania de acuzaţii publice cu una profund şi nici corect interpretate. Dimpotrivă, dacă am
caracter penal explicit lansată de Silviu Brucan). avea în vedere tendenţiozitatea grosolană a unor campanii
Generalului Iulian N. Vlad i-au fost intentate trei de presă, ar trebui crezut că generalul este complet necunos-
procese. Toate trei bazate pe capete de acuzare false şi cu cut, ceea ce este neadevărat.
sentinţele prestabilite, fapt asumat ulterior chiar de către Încă din anii '85, lucrări enciclopedice occidentale
preşedintele completului de judecată, după cum va reieşi dedicate personalităţilor îi remarcaseră ascensiunea surprin-
din volumul „Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie". zătoare, fiind prezentat în termeni ce vădeau un profund
Aceste procese sunt, într-un fel, o parte a preţului consa- studiu de personalitate. Ceea ce nu trebuie să surprindă,
crării generalului Vlad în istorie. Aşa cum a fost consacrată fiindcă era extrem de bine cunoscut pe toate continentele şi
o importantă galerie de oameni de seamă ai lumii şi ai de către toate serviciile de informaţii. Cele care contează. De
popoarelor lor, condamnaţi să piardă şi să sacrifice totul. asemenea, ,,debriefingul" făcut de CI.A. şi F.B.I. generalului
Pentru generalul Vlad, ca om de informaţii care a Pacepa a furnizat informaţiile necesare catalogării şi
descoperit sau intuit din vreme semnele evenimentelor clasificării întregii elite politico-militare (şi nu numai) din
viitoare, marea greutate nu a constat în relevarea adevă­ România.
rului, ci în rostirea lui fără a genera ură şi vrajbă, fără a Informaţiile în legătură cu generalul Vlad au fost şi ele,
stârni valurile unor noi furtuni. Informaţiile dezvăluite nu cu câteva excepţii, sever cenzurate. Cu toate acestea, atunci
ar fi scăpat valorificării în scopuri politice, ori în balanţa când a existat interesul evident de a se pune condamnarea
echilibrului intern şi a alianţelor externe nu trebuie puse sa exemplară pe seama unei vendete politice de cel mai înalt

24 25
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

nivel, au fost construite „dezvăluiri senzaţionale" în care i La foarte puţin timp după încheierea studiilor liceale,
s-au citat replici pe care nu le-a rostit niciodată, dar în care destinul îi va rezerva prilejul de a fi, pentru scurt timp, pe
oricine dintre cei care l-au cunoscut bine l-ar fi putut acelaşi drum cu fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, ca
recunoaşte, atât de nuanţat fiind identificate caracteristicile militanţi ai Uniunii Elevilor din România.
fundamentale ale construcţiilor lingvistice specifice Pentru istorici va fi important să cerceteze cu migală şi
generalului. imparţialitate puţinele, dar extrem de importantele mo-
Există şi opinia că generalul Vlad ar fi încheiat un pact mente în care drumurile lui Iulian Vlad şi ale lui Ion Iliescu
cu puterea - tăcerea sa în schimbul unei eliberări din deten- s-au intersectat. Drumurile celor două personaje principale
ţie. Deşi, cel puţin aparent, o asemenea posibilitate - din ale evenimentelor ce vor schimba cursul istoriei României
varii raţionamente ce ţin de natura umană în genere - nu peste aproape exact patru decenii aveau să se despartă
trebuie exclusă, ea nu este valabilă în acest caz. Fie şi numai pentru mai multă vreme.
pentru motivul că au fost îndeplinite punctual toate Iulian Vlad va fi cooptat în Ministerul de Interne ca
condiţiile prevăzute de lege pentru a fi pus în libertate. instructor pentru probleme de învăţământ, domeniu în care
Un sumar contur biografic se impune: se va realiza până la ierarhia de şef al Direcţiei Învăţământ
Iulian Vlad s-a născut la 23 februarie 1931 în familia lui şi, ulterior, al Direcţiei Cadre şi Învăţământ şi va împlini nu
puţine lucruri importante, între care: primele şcoli naţionale
Nicolae şi Eugenia Vlad din satul Gogoşiţa, judeţul Dolj.
Părinţii, oameni de mare onestitate, gospodari care au
de informaţii; concepţii pământene - dar bine ancorate în
realităţile lumii contemporane - privind pregătirea cadrelor
luptat cu sărăcia lor şi cu nevoile ţării, căutând să le împace
deopotrivă, au făcut - asemenea milioanelor de ţărani
Ministerului de Interne (în toate armele şi specialităţile);
români - mari sacrificii pentru ca fiul Iulian să-şi poată introducerea cu sprijinul academicianului Ilie Murgulescu,
împlini chemarea şi dragostea de carte şi învăţătură. în acea vreme ministru al învăţământului, pe lângă cursurile
şcolilor militare de ofiţeri, şi a cursurilor Facultăţii de Ştiinţe
Studiile primare le face în comuna natală, drămuindu-şi
timpul între cărţi şi muncile câmpului pe care le deprinde Juridice; o bază documentară didactică modernă; alinierea
pregătirii ofiţerilor Ministerului de Interne la standardele
din fragedă pruncie.
şcolilor statelor afiliate la „Interpol" etc.
Un eveniment aparte în viaţa lui Iulian, dar şi a familiei,
îl va constitui începerea cursurilor liceale la Craiova, dru- A trăit, din păcate, şi momente în care a trebuit să lupte
şi, respectiv, să cedeze temporar în faţa „ proletcultiştilor"
mul spre această urbe însemnând poate pentru tânărul din
Gogoşiţa ceea ce pentru mulţi semnifica, în condiţii
care l-au acuzat că-i intelectualizează pe lucrătorii
nesperate, prima ieşire din ţară. Ministerului de Interne, îndepărtându-i de „spiritul luptei
Modestia resurselor materiale care-i vor susţine anii de de clasă" şi inoculându-le astfel moliciunea ideologică.
studii nu-l va copleşi ci, dimpotrivă, îl va căli, conturându-i În domeniul „activităţii de cadre" nu a fost nici pe
un caracter puternic şi o rezistenţă în faţa vicisitudinilor departe ceea ce reprezenta cadristul vremurilor sale. De
vieţii, invers proporţională cu fragilitatea aparentă a
altfel, avea şi un motiv strict personal să nu fie aşa,
fizicului său. deoarece, în ceea ce îl priveşte, avea un dosar marcat de

26 27
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentn-1. istorie

„vina" ca regretatul său părinte să fi fost un ţârcovnic mult treceau „în rezervă", îşi terminau şi aprofundau studiile şi
prea spiritual, plin de har, a multe ştiutor şi înţelept unii se orientau şi spre o carieră juridică. În pofida acestei
povăţuitor al consătenilor săi. nefericite situaţii, reuşeşte să menţină şi chiar să dezvolte şi
Nu a apreciat niciodată oamenii decât după faptele lor. să consolideze anumite direcţii importante ale pregătirii
Dacă s-a întâmplat vreodată să greşească faţă de cineva, nu ofiterilor Ministerului de Interne.
a ezitat să repare urmările judecăţilor eronate. ' Luna mai 1977 avea să marcheze un moment de
Aceste realităţi privind activitatea generalului Vlad nu răscruce în viaţa şi cariera lui Iulian N. Vlad. După plecarea
au fost relevate atunci când persoana sa a fost luată în lui Emil Bobu de la Ministerului de Interne - perioadă
discuţie în perioada ulterioară evenimentelor din decembrie caracterizată prin rechiziţionarea la propriu a bibliotecilor
'89, prin declaraţii sau interviuri anume elaborate pentru (mobilierului) şi a cărţilor de prin birourile celor ce le
acuzarea sa publică şi pentru susţinerea înscenărilor detineau în inventar (din aplicaţie sau snobism, de la caz la
judiciare. ca~) - reculul adus de actele sale de „guvernământ" a făcut
Odată cu numirea ca ministru de interne a lui Emil să se simtă nevoia unui spirit intelectual în rândul cadrelor
Bobu, ,, politica de personal şi învăţământ" avea să se din conducerea ministerului. Efectivele şcolii, datorită
schimbe substanţial, revenindu-se la timpuri şi mentalităţi iniţiativelor generalului Vlad, se afirmaseră cu importante
revolute. Generalul Iulian Vlad a fost „exilat" comandant al contribuţii în înlăturarea urmărilor devastatorului cutremur
Şcolii militare de ofiţeri activi ai Ministerului de Interne din martie 1977. De asemenea, cumulat cu cea de-a 100-a
(toate armele şi specialităţile) şi pus în situaţia, ce l-a afectat aniversare a Independenţei de stat a României, a apărut, cel
extrem de mult, ca în perioada directoratului său să fie puţin din punct de vedere al contextului, un moment
suspendată pregătirea superioară juridică a viitorilor ofiţeri. prielnic reevaluării situaţiei sale, fiind avansat la gradul de
Această decizie absurdă, luată premeditat pentru că pe general cu două stele şi, concomitent, promovat ca secretar
cineva deranjaseră efectele benefice ale instrucţiei superi- de stat la Ministerului de Interne, sub ministeriatul lui
oare a ofiţerilor Ministerului de Interne, a purtat, din păcate, Teodor Coman.
şi semnătura doctorului în istorie Constantin Olteanu, în Ca secretar de stat, la început a coordonat câteva
acel moment secretar al C.C. al P.C.R. şi şef al Secţiei pentru departamente, unele mai puţin sau chiar deloc implicate
probleme militare şi justiţie, care a efectuat un aşa zis operativ - cu excepţia Direcţiei de Contraspionaj şi a nucle-
control de partid în vederea formalizării deciziei politice. ului viitoarei Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă - între
Mai mult ca sigur, Elena Ceauşescu şi Emil Bobu au care Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Serviciul de
apreciat că „nu este bine ca organele noastre să capete deprinderi Curierat al Corespondenţei Secrete, Centrul de Informatică
avocăţeşti fiindcă ne pot lăsa când vor, iar noi nu cheltuim ca să-i şi Documentare. Rând pe rând, aceste unităţi au fost
facem avocaţi." Lucrurile nu stăteau nici pe departe aşa. restructurate conceptual, organizatoric şi din punctul de
Statistic, în condiţiile cu totul şi cu totul speciale de selecţie, vedere al profesionalizării efectivelor (legi şi ordine noi,
din cauza numeroaselor rigori formative, fiecare promoţie priorităţi actualizate, criterii comensurabile de eficienţă a
avea o rată de pierderi de cca. 10%. Tinerii respectivi activităţii). Ca urmare, domeniile investigării, restaurării şi

28 29
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie

conservării arhivistice aveau să cunoască


noi dimensiuni. Neprofesioniştii de deasupra lui Pacepa erau Tudor
Transportul corespondenţei secrete se va constitui într-o Postelnicu, fost prim secretar al Comitetului Judeţean
reţea naţională cuprinzătoare, sigură şi oportună. Buzău al P.C.R. şi adjunctul ministrului de Interne,
Informatica şi documentarea, aflate la începuturi, aveau să generalul Alexandru Dănescu, trecut de la intendenţă la
se constituie - cu asistenţa prestigioasei companii I.B.M. - comanda spionajului, în locul generalului Doicaru.
în instituţii moderne ale activităţii specifice armelor şi Alexandru Dănescu a primit ca ajutor, în calitate de secre-
specialităţilor Ministerului de Interne. tar de stat, pe şeful Cabinetului de partid al Comitetului
De această perioadă a activităţii sale se leagă şi i se Municipal Bucureşti al P.C.R., Romus Dima.
datoreşte efectiv afirmarea - la dimensiunile şi concepţia Primul, Tudor Postelnicu, a excelat în impostură şi
ceva mai cuprinzătoare decât în prezent - a sistemului chiar a interpretat rolul cu o impertinenţă şi dezinvoltură
naţional de apărare antiteroristă, pe care l-a proiectat după rar întâlnite. Cel de-al doilea, generalul Alexandru Dănescu,
minuţioase documentări externe, îndeosebi în R.F. un om deosebit de rezonabil, după ce s-a edificat asupra
Germania şi Turcia. domeniului, abia a aşteptat să găsească ocazia necesară
Condiţiile unei activităţi normale spiritului generalului pentru a-i raporta lui Ceauşescu să-l elibereze de povara
Iulian Vlad aveau să se înrăutăţească brusc, începând din unei activităti de care era totalmente străin.
'
martie 1978 când Ministerul de Interne a fost reorganizat, După trădarea lui Pacepa, generalul Vlad avea să fie
constituindu-se Departamentul Securităţii Statului. Măsură trimis şi acceptat imediat „la faţa locului", în Germania,
benefică, numai că la conducerea departamentului a fost pentru a cerceta circumstanţele „dispariţiei" acestuia. Din
numit Tudor Postelnicu, un specimen cu totul deosebit (în câte cunoaştem şi ne-a relatat, a avut diplomaţia necesară
cele mai negative conotaţii) a ceea ce însemna activistul de pentru a obţine o cooperare deosebit de acceptabilă a
partid. serviciilor vest-germane, în condiţiile relaţiilor speciale
Ceauşescu, prin această numire, a nemulţumit profund existente pe linie de stat. În fapt, vest-germanii au fost
cel puţin doi pioni importanţi ai serviciilor speciale - pe corecţi şi au satisfăcut partea cea mai însemnată a solicită­
generalul Nicolae Doicaru, şeful spionajului, pe care l-a rilor adresate, cu condiţia ca informaţiile oferite să nu fie
,, promovat" ministru al turismului şi pe adjunctul său, folosite într-o manieră care să prejudicieze statutul
generalul Mihai Pacepa, l-a pus în situaţia de a se subor- Germaniei de membră a N.A.T.O. şi, în mod special, relaţiile
dona unor neprofesionişti, deşi nici el nu se afirmase ca cu S.U.A. Un fapt inedit, sugerat de autorităţile vest
specialist în domeniul informaţiilor secrete. Acesta din germane, a fost acela că Pacepa ar fi fost îndreptăţit să ceară
urmă a primit, în acest fel, confirmarea finală a pierderii refugiu la Moscova, nu neapărat la Washington. Ipoteză
totale a încrederii Comandantului Suprem, ceea ce, cumu- care s-a luat în calcul şi la Bucureşti, înainte ca generalul
lat cu o anchetă ce-l viza pentru acte grave de corupţie, l-a Iulian Vlad să fie trimis la Bonn, dar, cunoscându-se
determinat să-şi facă publică trădarea, prezentându-se, cu paternul K.G.B.-ului, ipoteza a fost eliminată. Nu încape
prima ocazie, la o bază militară americană din R.F. îndoială că americanii ştiau foarte bine pe cine şi de ce îl
Germania în vederea trecerii efective a liniei frontului. primesc.

30 31
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru. istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Ancheta realizată în acest caz avea să scoată la iveală cu Petru Enache, secretarul C.C. al P.C.R. cu propaganda,
corupţia care cuprinsese nivelele superioare ale nomencla- coordonatorul politic al „Agerpres", a iniţiat un simulacru
turii. ,, Lista lui Pacepa" începea cu Nicolae şi Elena de interogatoriu al generalului Vlad. În imaginaţia lor proli-
Ceauşescu. Pentru că ceea ce trebuia spus în legătură cu fică, aidoma Elenei Ceauşescu, au interpretat apariţia
împrejurările şi implicaţiile cazului Pacepa nu se putea generalului în acea fotografie ca rezultat al unui interes
spune, generalul Vlad s-a abţinut de a lua cuvântul la personal de imagine. Nicolae Ceauşescu însă nu a gândit
dezbaterea „concluziilor, învăţămintelor şi măsurilor" for- astfel. El a valorificat oportunitatea gestului preşedintelui
mulate pe baza aşa-zisei anchete. Pakistanului prin includerea generalului Vlad la convor-
Urmează o perioadă de activitate grea, foarte riscantă, birile bilaterale tete-a-tete.
prin eventualele consecinţe negative, dar, în acelaşi timp, şi Calităţile sale şi aprecierile care i-au venit, poate mai
importantă în cariera generalului Vlad. Capacitatea sa mult din exterior, decât de la şefii săi ierarhici, au fost
organizatorică de excepţie, inteligenţa de o factură cu totul hotărâtoare în promovarea, în aprilie 1983, ca adjunct al
specială, spiritul elevat al unui enciclopedist autodidact şi, ministrului de interne, iar în luna august 1984, avansarea la
nu în ultimul rând, profesionalismul autentic, e adevărat gradul de general cu trei stele.
mai mult academic, decât practic (intens contestat de În noul context îi sunt atribuite răspunderi directe în
impostori detractori), l-au impus, timp de un deceniu, ca coordonarea principalelor direcţii de activitate informativ-
principalul factor al coordonării ansamblului măsurilor operative. Se va dedica, în mod special, coordonării celor
prilejuite de numeroasele vizite de stat ale Preşedintelui patru unităţi cu profil de contraspionaj, domeniu aflat de o
României. Această misiune de o răspundere capitală i-a fost vreme într-un declin aparent inexplicabil. Evaluarea şi
încredinţată în pofida faptului că a refuzat categoric să preia reevaluarea mai multor acţiuni de contraspionaj pe princi-
coordonarea Direcţiei de Securitate şi Gardă, motivul palele spaţii în care erau desfăşurate activităţi de spionaj, au
explicit al neacceptării constituindu-l amestecul brutal şi lămurit cauzele ineficienţei. Una dintre cauze, extrem de
neavenit al Elenei Ceauşescu în treburile conducerii periculoase, o constituia lipsa de coordonare a celor patru
respectivei unităţi, generalul realizând că nu va putea avea structuri, cu subordonări directe diferite, cumulată cu
libertatea anumitor decizii. supraevaluarea, suficienţa supravieţuirii din miturile şi
Îndeplinind misiunile externe, generalul Iulian Vlad a legendele născute din succesul unor vremuri cam de mult
fost primit de aproape toţi şefii statelor vizitate, ori de trecute şi, nu în ultimul rând, prinderea în plase întinse de
membri marcanţi ai staff-ului acestora, bucurându-se de servicii străine care se pricepeau în a oferi nişte satisfacţii, în
recunoaşteri şi aprecieri elogioase. În Pakistan, şeful sta- realitate minore, pentru a nu le sesiza direcţiile de atac
tului gazdă nu a acceptat realizarea unei fotografii oficiale decisive. Revirimentele necesare aveau să se producă, dar
cu Nicolae Ceauşescu fără generalul Vlad. Evenimentul a ele l-au costat ulterior substanţial, deoarece eşecurile în-
făcut repede senzaţie, ştirea ajungând imediat, pe canalele registrate, atât de servicii estice cât şi de servicii vestice, i-au
unor agenţii de presă, inclusiv şi mai ales, a celei naţionale, fost fatale, prin poliţele ce i s-au plătit.
la ştiinţa lui Tudor Postelnicu, drept pentru care, împreună

32 33
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

A trebuit să înfrunte dificultăţile generate de nemulţu­ unor cenzori ai Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste,
mirile „nivelelor superioare" faţă de reacţiile negative ale ori ai Secţiei de propagandă a C.C. al P.C.R., ceea ce era,
populaţiei în legătură cu degradarea accentuată a nivelului
puţin spus, riscant. .
de trai şi încălcarea abuzivă a unor drepturi şi libertăţi pe La 3 octombrie 1987, Tudor Postelrucu, membru al
care, formal, România le acceptase prin Actul final al Comisiei de cadre de pe lângă Comitetului Politic Executiv
Conferinţei de la Helsinki pentru Securitate şi Cooperare în al C.C. al P.C.R. , prezidate de Elena Ceauşescu, reuşeşte să
Europa. Generalul nu numai că avea, prin studiile superi- determine „rotaţia" lui George Homoştean din funcţia de
oare absolvite, o solidă formaţie juridică, dar era şi un ministru de interne şi, bineînţeles, să-i ia locul. Nicolae
fervent promotor al justiţiei, dreptăţii şi adevărului. Ceauşescu, mai mult ca sigur, împotriva dorinţelor intime
Contactele cu exteriorul l-au determinat să-şi înţeleagă rolul ale lui Tudor Postelnicu şi ca o contrapondere la ambiţiile
şi în perspectiva strategiilor globale.
acestuia, l-a numit pe generalul Vlad în funcţia de ministru
Impunând o informare corectă asupra stărilor de secretar de stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului.
lucruri existente în ţară, a deranjat şi i s-au adus reproşuri, Prin această promovare, pe care nu şi-a dorit-o, generalul
dar nu a conceput nici un moment să fie părtaş la dezin- Vlad nu a simţit decât amărăciunea unei moşteniri silite şi
formările ridicate la rangul de politică de partid şi stat. imensa greutate a preluării unei răspunderi de care nu-i era
Un martor la o convorbire telefonică pe care a avut-o cu teamă din punctul de vedere al pregătirii şi capacităţii sale,
Elena Ceauşescu ne-a relatat că aceasta s-a manifestat dar pe care ştia, în schimb, că nu o va putea împlini pe de-a
extrem de iritată deoarece într-una din zilele Congresului al întregut potrivit convingerilor sale.
XIV-lea al P.C.R., în zona Dorobanţi - Floreasca, în faţa unei Perioada în care generalul Vlad a avut responsa-
prăvălioare era o mulţime de oameni la o coadă. După ce bilităţile cele mai importante în conducerea securităţii
aghiotantul trimis să vadă la ce stă mulţimea adunată a statului a coincis cu acutizarea aşa-ziselor acţiuni de
raportat: ,, Tovarăşa, se dau oase!", aceasta i-ar fi cerut gene- disidenţă şi opoziţie, în cvasitotalitatea lor dintotdeauna
ralului să ancheteze cine a pus la cale diversiunea. stimulate şi susţinute din exterior, dar de această dată în
Generalul, foarte calm, a pus receptorul telefonului în furcă consensul realizat cu noul lider de la Kremlin, Mihail
şi a replicat, ca pentru sine: ,,era bine să se fi dat şi fasole ". Sergheevici Gorbaciov. Cel pe care Nicolae Ceauşescu l-a
În domeniul securităţii interne a căutat să elimine o acuzat în faţă de „ trădarea cauzei".
mentalitate profund negativă, ale cărei sechele încă nu În perioada în care la conducerea securităţii s-a aflat
dispăruseră şi potrivit căreia exista tendinţa ca intelectu- generalul Vlad, opozanţii şi disidenţit aşa cum au fost, au
alitatea să fie aprioric suspectată ca „duşman de clasă" sau lucrat cam „cu voie de la poliţie". Mai mult, trebuie spus că
ca „agentură străină". A urmărit să determine înţelegerea că i-a respectat pe puţinii opozanţi autentici, delimitându-i de
intelectualitatea nu este altceva decât ecoul curajos al cei care se făceau doar ecoul unor influenţe sau contagiuni
durerilor naţionale şi elementul de avangardă al unor externe.
schimbări întotdeauna necesare. Într-o asemenea viziune Poate să pară incredibil, dar anumiţi contestatari au
securitatea a început treptat-treptat, să „saboteze" elanul făcut încercări, mai mult sau mai puţin directe, de contac-

34 35
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

tare a şefului securităţii. Nu i-a acceptat, dar nici nu i-a sugereze cât se poate de clar direcţia evenimentelor şi
respins pe cei trimişi în întâmpinare. Mai mult, nici unui consecinţele unei împotriviri cursului istoriei, hotărât la rece
emisar nu i s-a întâmplat nimic. de către cei în măsură să o facă, fiindcă nimic în această
„Aprobarea de la poliţie" a fost o permanentă asumare privinţă nu a fost întân:1plător. . . .
a complicităţii şi a riscurilor implicate de aceasta pentru La începutul lumi octombrie 1989, a convocat prmc1-
securitatea condusă de generalul Vlad. Generalului i s-au palii factori din comanda aparatului central al D.S.S.,
dat ordine exprese să aresteze şi să instrumenteze cum o şti, mesajul transmis fiind destul de transparent, în sensul că
numai în procese politice, nu cazurile aproape ale tuturor urmau evenimente majore în România, în consens cu
contestatarilor cunoscuţi, dar nu a făcut-o, declinându-şi de contextul general central şi est-european.
fiecare dată competenţa şi argumentând că acele cazuri A dispus apoi convocarea cadrelor de comandă din
reclamă rezolvări politice şi nu o represiune penală. structurile teritoriale în trei centre zonale, cu scopul de a li
Ataşat intereselor naţionale, şi-a exprimat întotdeauna se transmite acelaşi mesaj şi chiar mai mult: ,,Aveţi grijă de
rezervele şi dezaprobarea faţă de actele de guvernământ voi şi de familiile voastre".
antipopulare, mai ales faţă de cele care loveau în demnitatea Emisari ai „Solidaritătii"
, din Polonia sau ai „Forumu-
şi decenţa existenţei cotidiene a populaţiei sau care prefigu- lui Civic" din fostele R.D. Germană şi R.S. Cehoslovacă,
rau consecinţe distructive pe termen lung asupra economiei, plus zecile de mii de turişti sovietici au început să vină în
culturii, învăţământului, sănătăţii ş.a. România pentru a materializa înţelegerile de la Malta ...
Informaţiile pe care le-a promovat au atestat fără „Pravda" ori „Tribuna Luda", ,,Borba" sau „Rude
putinţă de tăgadă că nu i-a fost frică de adevăr, nu l-a ocolit Pravofl scriau despre România mult mai rău decât mult bla-
şi nu l-a ascuns. În nicio împrejurare nu şi-a încălcat mata presă occidentală. Vorbind ca pentru sine, generalul
convingerile, demnitatea şi onoarea şi nu a denaturat afirma în prezenţa unora dintre colaboratorii apropiaţi: Vin
fi

realităţile. A spus întotdeauna lucrurilor pe nume. Astfel, vremuri şi evenimente mari.fi

nu a ezitat să informeze direct, prin viu grai, că în România, După ce timp de peste trei ani Ungaria adăpostise câte
în anul când se raportaseră ca realizate cele mai mari zeci de mii de transfugi cetăţeni români, brusc începe să-i
recolte, lipsea pâinea. returneze în coloane interminabile, impunând autorităţilor
Aparatul organizatoric superior de partid nu a avut de graniţă să deschidă centre de primire. Mulţi vor
curajul să-l informeze pe Nicolae Ceauşescu că în adunările recunoaşte că au fost trimişi cu sarcini. Astăzi nu se mai
şi conferinţele premergătoare Congresului al XIV-lea în mai găsesc documentele în cauză, ci numai câteva amintiri.
bine de 1/3 din judeţele ţării s-au înregistrat contestări reale În asemenea împrejurări, generalul nu a avut nici un
ale realegerii acestuia. moment, nici măcar intenţia de a se întreprinde acţiuni de
Generalul Iulian Vlad şi-a asumat acest risc. Mai mult, reprimare. Avea conştiinţa acută a necesităţii cunoaşterii
printr-o implicare personală majoră în structura şi conţinu­ situaţiei operative în complexitatea şi dinamica extrem de
tul informărilor operative destinate nivelului suprem, a rapidă şi imprevizibilă, şi în acelaşi timp, convingerea că
căutat, cu obstinaţie, începând din septembrie 1989, să sunt puse în mişcare resorturi ale istoriei cărora nimeni nu li

36 37
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

se poate împotrivi, dar că dintr-un asemenea context trebuie o latură a activităţii căreia i s-a dedicat benefic
valorificate împrejurările favorabile salvării ţării. Acesta i-a interesului naţional, a fost aceea a securităţii industrial_E:,
fost crezul şi pentru el a acţionat. domeniu permanent ameninţat de catastrofe, ex~l~zn,
Generalul Vlad a fost, din 1981, un atent observator şi avarii, incendii ori alte evenimente producătoare de victime
un fin analist al evoluţiilor poloneze, după ce anterior şi mari pagube materiale. . .. . .. .
acordase creditul necesar politicii americane în domeniul în acele domenii ale activităţn secuntăţn care impuneau
„drepturilor omului" şi al sprijinirii, pe această cale, a măsuri ce vizau direct sau indirect valorile personalităţii
infrastructurilor rezistenţei anticomuniste globale. umane a fost drastic faţă de orice manifestare a arbitra-
A intuit, de asemenea, că pentru ceea ce în Polonia au riului sau abuzului. Nu trecea peste nicio abatere de la
fost necesari 10 ani, în Ungaria un an, în Bulgaria şi principii. Era foarte impresionabil la greutăţile şi suferinţele
Cehoslovacia o lună, în R.D. Germană o săptămână, în omeneşti.
România s-ar putea să se întâmple numai într-o zi. Reflecta îndelung, în puţinele momente de răgaz, la
Cunoscând toate aceste lucruri şi foarte multe altele, marea dramă naţională adusă de ocupaţia sovietică, care a
şeful securităţii statului, chiar numai strict profesional creat, între altele, între altele, un aparat represiv politic-
analizând, fără a mai pune în balanţă crezul său naţional şi administrativ, dintre cele mai cunoscute, care a pricinuit o
calităţile de inteligenţă şi cultură ale· omului aflat pe funcţie, imensă durere în sufletele a sute de mii de oameni.
nu putea să ia hotărâri care să angajeze, în vreun fel, Nu a iniţiat arestări în multe cazuri ce i-au fost cerute
aparatul din subordine împotriva voinţei populare, dar şi expres. În legătură cu mai multe persoane, dintre cele mai
contrar direcţiei date istoriei de marii ei actori la acel cunoscute, ale opoziţiei anticeauşiste şi anticomuniste s-a
moment. Izolarea României era totală. La o altă scară şi cerut să se treacă la arestarea acestora. Nu s-a conformat
dimensiune temporală ni se pregătea repetarea evenimen- unor asemenea indicaţii. A căutat şi a reuşit, prin manevre
telor dramatice ale destrămării ţării din anul 1940. abile, ca oamenii în cauză să nu fie judecaţi şi condamnaţi
În toată perioada în care s-a aflat la conducerea pentru opiniile lor politice. Aşa au stat lucrurile şi în cazul
securităţii, a cerut - şi asta nu în mod formal - aparatului celor şase autori ai scrisorii din martie 1989.
din subordine respectul necondiţionat al legii, a condiţiei şi A acţionat prin tot ceea ce i-a stat în putinţă pentru
demnităţii omului şi a reorientat activitatea, dând prepon- protecţia intelectualităţii de toate categoriile, împotriva unor
derenţă muncii de informaţii în domeniul contra-spionajului măsuri de represiune, conducându-se după adevărul că
şi al prevenirii şi combaterii terorismului. ştiinţa şi cultura constituie puterea reală, capacitatea unei
Servicii de spionaj de primă importanţă au primit, rând naţiuni de a-şi asuma propriul destin istoric.
pe rând, riposte exact pe măsura calibrului acţiunilor lor. Multor oameni - din rândul celor situaţi în opoziţie -
Că acestea au fost interesate, când au avut posibilitatea le-a deschis calea pe care firesc trebuiau să o aibă deschisă,
în demonizarea şi destructurarea securităţii, în „ pedepsirea ajutându-i să plece din ţară. Pentru general, ca şef şi al
exemplară" a ultimului ei şef, s-a văzut cu prisosinţă. securităţii externe a statului, nu era o soluţie comodă,

38 39
Iulian N. Vlad - confesiuni pentnt istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

fiindcă acolo omul spunea ce avea de spus, iar consecinţele


erau previzibile, deci asumate. Dup ă revenirea la sediu primele ordine date au fost:
. de maximă . ă d'
_ Clarificarea, în regim urgenţ a „ 1ver-
În acele cazuri când cineva - indiferent cine a fost - a siunii Televiziune", în urma căreia sute de oameni au căzut
trebuit să suporte consecinţe de ordin penal, fiindcă altfel victime „ acţiunilor teroriste";
nu s-a putut, cuvântul de ordine era: ,,Să se facă o cercetare în _ Identificarea teroriştilor şi a victimelor acestora;
deplinul respect al legii. Să nu-i atingeţi omului nici un fir de _ Stabilirea situaţiei fiecărui component al securităţii;
păr." Acest cuvânt de ordine l-a dat şi în legătură cu _ Verificarea modului în care s-au executat ordinele an-
anchetarea teroristului Hersch, asasinul primului consilier terioare de a nu se face uz de armament, respectiv sigilarea
al ambasadei Iordaniei la Bucureşti. magaziilor de armament şi muniţie. Prezentarea, pe unităţi,
Dacă a nedreptăţit vreodată pe cineva, s-a nedreptăţit în a situaţiei armamentului şi muniţiei, ordin ex~cutat până la
primul rând pe sine şi familia sa, prin sacrificii şi renunţări, 30 decembrie 1989, fără nici un rezultat negativ. Documen-
care s-au răsfrânt în aceeaşi măsură şi asupra colaboratorilor tele s-au prezentat conducerii M.Ap.N. Ulterior, în ianuarie
săi apropiaţi.
1990, procuratura va reverifica situaţia, ajungând la acelaşi
În contextul evenimentelor din decembrie 1989, nu a rezultat;
iniţiat şi nu a transmis nici un fel de ordin cu caracter - Restabilirea legăturilor cu structurile teritoriale şi
represiv. De altfel, trebuie arătat că nu a convocat nicio transmiterea ordinului de a se implica neîntârziat în
şedinţă a organismelor de conducere în vederea conceperii elucidarea evenimentelor cu caracter terorist;
sau punerii în aplicare a unor măsuri pe care, în mod - Clarificarea situaţiilor unor şefi de securităţi judeţene
normal, situaţia le-ar fi impus - dacă se aveau în vedere şi a efectivelor acestora (Sibiu, Timişoara, Brăila, Galaţi) cu
dispoziţiile legale atunci în vigoare şi cele transmise de care nu se putea lua legătura. În acest sens s-a apelat la
comandantul suprem al forţelor armate. Consecinţă a M.Ap.N. şi, respectiv, la conducerile consiliilor provizorii;
acestui fapt, Nicolae Ceauşescu în şedinţa din data de 17 - Cooperarea necondiţionată cu reprezentanţii gărzilor
decembrie 1989 a Comitetului Politic Executiv l-a acuzat de revoluţionare;
neexecutarea ordinelor de represiune, de trimiterea trupelor - Elaborarea urgentă a unui plan de acţiune - de către
de securitate în misiune de luptă fără arme intentionând
I '
U.S.L.A. - pentru elucidarea pe fond a problemei acţiunilor
neechivoc trimiterea sa în faţa plutonului de execuţie. teroriste;
Faţă de situaţiile apărute în mai multe centre de judeţe - - Constituirea de echipe de ofiţeri care să se deplaseze la
Cluj, Sibiu, Caraş-Severin ş.a. - prin atacarea şi, respectiv, spitalele unde erau semnalaţi terorişti răniţi, în vederea
ocuparea sediilor securităţii, s-a transmis repetat ordinul de identificării acestora;
a se acţiona în strictă conformitate cu dispoziţiile coman- - Implicarea Direcţiei Cercetări Penale în anchetarea
danţilor militari (din partea Ministerului Apărării Naţio­ suspecţilor de acte teroriste;
nale) cărora să li se raporteze şi să li solicite protecţie. - Reluarea urgentă a activităţii de informaţii, îndeosebi
În intervalul cuprins între seara zilei de 21 şi până pe 27 pe zona Transilvaniei şi pregătirea primelor buletine de
decembrie 1989, nu s-a aflat în sediul ministerului. informaţii, destinate preşedintelui Consiliului Frontului Sal-

40 41
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

vării Naţionale şi ministrului Apărării Naţionale; al Procurorului General şi şef al Direcţiei Procuraturilor
- Trecerea la reorganizarea aparatului informativ şi Militare;
desemnarea în acest sens a unui responsabil pentru baza _ în dimineaţa zile de 4 ianuarie 1990, locotenent-
logistică şi a altuia pentru problemele de personal, cu colonelul Aurel I. Rogojan, împuternicit la comanda
ordinul de a se stabili cine mai rămâne şi, respectiv cine nu Serviciului Independent Secretariat-Juridic (Cancelaria
poate activa în noul serviciu de informaţii; Departamentului Securităţii Statului) şi colonelul Pătru
- Integrarea riguroasă în structura şi regimul specific al Morariu, locţiitorul şefului Direcţiei Cercetări Penale - după
M.Ap.N. În două zile s-au distribuit şi noile legitimaţii. O şedinţă nocturnă, ,,de cunoaştere personală", ţinută de
generalul Nicolae Militaru, ministrul Apărării Naţionale cu
În legătură cu clarificarea diversiunii teroriste sunt şefii unităţilor centrale interne ale D.S.S., în timpul căreia
necesare câteva precizări: dispusese reţinerea şi arestarea generalilor Alexandru Ţencu
- Comanda U.S.L.A. - acroşată pe o altă filieră a condu- şi Ioan Moţ - au primit ordin să nu plece la unităţi şi să
cerii M.Ap.N. - a răspuns relativ greu ordinului de a se aştepte noi dispoziţii ale ministrului Apărării. Colonelul
prezenta la generalul Vlad, pentru aceasta apelându-se Pătru Morariu a anticipat că vom fi şi noi reţinuţi, dacă nu
insistent la Colonelul Zătreanu, delegat al M.Ap.N. pentru ambii, unul mai mult ca sigur, sens în care am făcut schimb
preluarea comenzii U.S.L.A., care a venit cu colonelul de adrese ale familiilor, pentru o astfel de eventualitate.
Gheorghe Ardeleanu, prilej în care li s-a cerut, în termeni Ora de aşteptare în secretariatul cabinetului ministrului a
foarte categorici, să dea curs măsurilor din competenţa fost mai lungă decât decât cele şapte ore care precedaseră
unităţii pentru identificarea şi prinderea teroriştilor; şedinţa ce se încheiase. Generalul Militaru a apărut în cadrul
- Şeful U.S.L.A., în executarea ordinului primit, a ela- uşii, s-a scuzat pentru întârziere şi l-a întrebat pe colonelul
borat un plan minimal şi a raportat unele informaţii, Morariu ce priorităţi are Direcţia Cercetări Penale în acel
prezentând inclusiv câteva imagini foto ale unei persoane moment. Calm şi sigur pe sine, foarte concis şi clar, a
înarmate (în ţinută civilă) la o fereastră a blocului enunţat obiectivele planului de clarificare a diversiunii tero-
,,Generala"; riste şi de identificare a autorilor. Generalul, evident că doar
- Planul de acţiune, primele informaţii şi fotografiile, aparent, a exclamat:,,Foarte bine, foarte bine ! Dar cine ţi-a dat
împreună cu situaţiile privind efectivele, armamentul şi ţie ordinele astea?" ,, Tovarăşul general Vlad, raportez, conform
muniţia, precum şi proiectul reorganizării D.S.S. au fost Planului de măsuri prezentat de dânsul dumneavoastră." ,,La
duse de către generalul Vlad la M.Ap.N., în după amiaza mine nu a ajuns, căci dacă ştiam că a dat ordinele acestea nu-l
zilei de 31 decembrie 1989, unde a fost arestat; arestam. Continuă ce ai de facut!";
- Duminică, 14 ianuarie 1990, adjunctul ministrului - În nici 24 de ore, colonelului Pătru Morariu i s-a luat
Apărării Naţionale, generalul-colonel Gheorghe Logofătu a comanda direcţiei, fiind înlocuit cu un ofiţer de justiţie din
recuperat fotografiile anterior menţionate şi negativele Direcţia Procuraturilor Militare. Din acel moment, ,, tero-
acestora, rămase la cabinetul generalului Vlad, pe care le-a riştii" au fost căutaţi numai acolo unde nu erau, în Depar-
preluat generalul de justiţie Gheorghe Diaconescu, adjunct tamentul Securităţii Statului.

42 43
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

După cum vom menţiona în postfaţa acestui volum,


Capitolul I
generalii au avut roluri de seamă - nu avem în vedere şi Securitatea în evenimentele din decembrie 1989
onorabilitatea misiunilor unora - în evenimentele anului
1989 din întreg arealul central şi est-european. Faptele Aurel I. Rogojan (A.R.): Domnule general, după trecerea a
tuturor actorilor din regia schimbării ordinii mondiale vor fi
judecate de istorie, cu măsura a ceea ce posteritatea va lua şi mm bine de două decenii de aşteptare pentru a vă putea exprima
· w A

unele din percepţiile, trăirile şi reflecţiile dumneav?ast_ra i~


w
relua în seamă.
legătură cu even_im_~nte şi m~m~te d~ rascruce. dm iston_a
Generalul Iulian N. Vlad şi-a încheiat ultimul cuvânt în României din ultimu 65 de am, m evenimentele dm decembrie
fata judecătorilor săi pământeni: 1989 fiind şi decident_ul o:i person~jul ce~tral Wal unor :!1-omente,
„Peste un număr de ani, îşi va da verdictul şi istoria, care va încă neaduse în lumina mtregului adevar, va provocam la un
fi scrisă fară ură şi părtinire, cu privire la evenimentele din ciclu de istorisiri orale pe care să le încredinţaţi, în primă fazăL
decembrie 1989 şi la rolul pe care l-am avut eu, şi instituţia pe memoriei camerei video, urmând ca ulterior să fie publicate.
care o conduceam atunci, în acel moment de răscruce al destinelor Ideea proiectului aparţine gazdei noastre, inginerul Claudiu
ţării noastre. De aceea, vă solicit un singur lucru: sentinţa pe care Nicolae Rădulescu iar pe parcursul derulării acestuia este posibil
o veţi da dumneavoastră să coincidă cu verdictul istoriei, pentru a să ni se alăture şi jurnalistul Cornel Nistorescu 2.
nu fi infirmată de aceasta." Cum orice lucru trebuie să aibă un început şi nu este lipsit de
Destinul generalului Iulian N. Vlad este istoric şi, din importanţă modul în care-l vom realiza, eu vă propun să depăşim
acest motiv, va fi întotdeauna între judecăţile istoriei. acest moment cu relatarea unei întâmplări care a avut loc în
decembrie 1989, la Roma, în Italia.
Aurel I. Rogojan Imediat după evenimentele din România, pentru a căror
decriptare lucrează vreo trei sau patru institute, anume create,
fară ca marea nevoie de adevăr a poporului să fie îndeplinită,
Inceşti, Bihor ambasadorul României la Roma a fost convocat la Preşedinţia
2017, august 27 Republicii Italia.
Preşedintele Francesco Cossiga l-a întrebat direct: ,, Cum s-au
întâmplat la Dumneavoastră în ţară evenimentele care au condus
la înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu?".
Ambasadorul: ,,Populaţia nemulţumită s-a revoltat, ceea ce a
facilitat schimbarea şi în România".
Preşedintele Francesco Cossiga: ,,Bine, bine, dar forţele de
ordine ce au facut"?

2 Cornel Nistorescu a consacrat „Dosarele cotidianul" nr. 2/2017 - "Vinovatul


de serviciu" generalului Iulian N. Vlad.

44 45
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentn.t istorie

Ambasadorul: ,,Nu au intervenit împotriva populaţiei, ale


cărei nemulţumiri erau cunoscute ca fiind generalizate, deci
justificate".
Preşedintele Cossiga: ,,Dar cine a dat un asemenea ordin"?
Ambasadorul: ,, Chiar şeful Departamentului Securităţii
Statului, ministrul secretar de stat, generalul Iulian Vlad".
Preşedintele Francesco Cossiga 3 : ,,Să-i ridicaţi o statuie."

Domnule general, după trecerea a mai bine de un sfert de


veac de la evenimentele din decembrie 1989, Dumneavoastră fiind
şi decidentul ori personajul central al unor momente, încă
neaduse în lumina întregului adevăr, Vă întreb, domnule general,
cu ce sentimente şi cât de greu v-a fost să luaţi decizia de a nu
executa ordinele date de Nicolae Ceauşescu, care presupuneau
înăbuşirea în sânge a revoltelor populaţiei la Timişoara şi
Bucureşti?
Iulian N. Vlad (I.V.): Dar înainte de a încerca să formulez
un răspuns la această întrebare, aş dori să vă multumesc.
~ I

In primul rând, domnului inginer Claudiu Nicolae


Rădulescu, pentru ideea, şi, putem să spunem, chiar pentru
iniţiativa de a organiza aceste discuţii, pentru că înţeleg că
sub patronajul său se fac.
Să mulţumesc camaradului şi celui mai iubit prieten al
meu, cu care acum sunt faţă în faţă şi care, pe parcursul
unor decenii, a demonstrat ceea ce este de fapt şi ca om, şi
ca militar.
Şi, desigur, nu pot să nu-i mulţumesc domnului Cornel
Nistorescu, un foarte reputat jurnalist pentru care am o
admiraţie aparte.

Francesco Maurizio Cossiga (n. 26 iulie 1928, Sassari, Sardinia


- d. 17 august 2010, Roma) a fost un politician creştin-democrat italian,
premier al Italiei (4 august 1979 -18 octombrie 1980), apoi al optulea
preşedinte al Italiei, în funcţie (3 iulie 1985 - 28 aprilie 1992). A deţinut şi
funcţia de ministru de interne, calitate în care a vizitat oficial România.
Desen de Ştefan Popa Popa's

46 47
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

A.R.: Noi vă mulţumim pentru faptul că, după câţiva ani de


't tea Statului precizându-ne, eventual, unde pleacă şi
la lansarea iniţiativei, cred că era ultima zi a lunii august 2011, Secun a ' ~ d ă facă
vom continua să avem legătura, m ce mo s se
adacă
ceas tă legătură · In astfel de situatii,
' în mod normal, aşa se
când domnul Claudiu Rădulescu ne-a sugerat realizarea proiec-
tului, v-aţi hotărât să începem.
P rocedează.
Subliniez, încă odată, că, până în ~ce: moment,
S
ecu-
Evenimentele din decembrie 1989 erau implacabile V

şi au fost anticipate . t Statului şi-a făcut întocmai datoria, m sensul canu a


nta ea . tr tele
fost informaţie importantă, de mte~e~ pen ~ mome~- .
I.V.: Revenind la întrebare, ce să spun? E o întrebare
care acoperă, se poate spune, aproape tot ceea ce ar fi ace1ea, car e S ă nu îi fie supusă atentiei
. ' . şefulm statulm.
. 1 .Dm
păcate însă, el era depăşit de situaţie . 1?e mai ,:nu t timp,
esenţial de spus în legătură cu cele întâmplate în decembrie
observasem şi o oarecare, să zic aşa, schi~bare m com~or-
1989 în România. Decembrie 1989 sau evenimentele, mai
tamentul său. Din prima jumătate a anulu~ 1989, am sesizat
exact, din decembrie 1989 nu m-au luat pe nepregătite, în
O scădere în felul de a aprecia, de a Judeca, ~e a ~a
sensul că, de mai mult timp, semnele a ceea ce se va
dispoziţii . Avea momente când părea că ~vea _g:n~ur~l~
întâmpla la un moment dat începeau să se arate tot mai clar.
transportate undeva .. . Nu mai av:a p~rcepţia activa şi rnc1
În ceea ce ne priveşte, instituţia în fruntea căreia mă găseam
reactiile fireşti la stimulii informaţionali .
de mai bine de doi ani şi-a făcut datoria. Nu exagerez dacă 'Mai era o parte a întrebării ...
spun că şi-a făcut cu prisosinţă datoria, în sensul că toate
informaţiile, nu puţine la număr, şi foarte importante din A.R.: Cu ce sentimente şi cât de greu v-a fost să decideţi
punct de vedere operativ, au fost aduse la cunoştinţa şefului trecerea de partea populaţiei revoltate şi a nu interveni ~n n~ciun
statului, pentru că lui şi numai lui ne subordonam, în mod fel pentru împiedicarea cursului, acum putem spune, zstorzc, al
nemijlocit. Din păcate, însă, din diverse motive, informaţiile evenimentelor?
noastre nu au mai fost valorificate, poate nici nu au mai fost
11 Mi-ar fi fost cu neputinţă să execut ordinul de reprimare a
apreciate întotdeauna la justa lor valoare. Pe undeva, unele
revoltei poporului român"
chiar au fost puse la îndoială. E drept că şeful statului avea
informaţii şi din alte surse oficiale. Cele mai credibile pentru I.V.: Aşa după cum cred că mă cunoşti, şi o spun cu
el au fost, întotdeauna, informaţiile venite pe linie de partid. toată convingerea, tu fiind unul din camarazii me·i· fo~rt~
Din păcate, aceste informaţii foarte adesea nu prezentau apropiaţi cu care un lung şir de ani am lucrat ~e~1!loc~.t ş:
adevărul în lumina realitătii. Aşadar institutia care s-a deci mă cunoşti mult mai bine decât foarte mulţi alţn, ştn ca
, '
numit Securitatea Statului, în decembrie 1989 şi-a făcut, sentimentele mele fată de poporul din care mă trag au fost
totdeauna puternice şi prezente. Mi-ar fi fost cu neputinţă,
1

repet, datoria până în ultimul moment, când însuşi şeful


statului, s-a dezis de putere prin părăsirea intempestivă a m-aş fi supus oricăror urmări dar nu aş fi putut concepe _că
sediului Comitetului Central. A plecat fără să spună măcar trebuie să execut ordinul de a trage în popor (... ). Nu ştiu,
unora din factorii de răspundere unde se duce. Printre poate şi firea, poate şi educaţia pe care am primit-o. Sunt,
institutiile care ar fi fost firesc să ştie aceasta era şi după cum cunoşti, dascăl de meserie. O pregătire care nu te
'

48
49
Iulian N. Vlad - confesiuni pentnt. istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

face atât de crâncen, pe cât se crede că ar trebui să fii când te securitate centrale şi teritoriale, fie către trupele de securi-
afli într-o funcţie ca aceea pe care am avut-o eu.
tate care îmi erau subordonate. . . .
1·R.: Şi care era, de fapt, percepţia cvasiunanimă, despre Mai mult, am încercat şi cred că am ş1 reuşit să-1
funcţia şz despre structura de forţă reprezentată de Securitatea ·nfluentez şi pe cei de la Miliţie. Şeful Inspectoratului
Statului? ~eneral al Miliţiei, generalul Nuţă şi primul său adjunct, se
I.V.: Exact. Deci, structura mea de personalitate, ar fi O aflau la Timişoara din ordin, iar evenimentele ~-au blocat în
primă explicaţie. A doua explicaţie, evident tot subiectivă zona respectivă. La comanda Inspectoratulm General al
este că atunci când mă vedeam cu tatăl meu, neîncetat îmi Militiei a rămas adjunctul şefului Inspectoratului, generalul
spunea: ,,Măi taică, am auzit că ai mai luat un grad sau că te-au Ro~eo Câmpeanu, cu care în decursul anilor colaborasem
făcut mai mare. Să fii un om bun!" Pe mine vorbele tatălui bine. I-am transmis şi din poziţia de ministru secretar de
meu m-au pătruns adânc. tat la Ministerul de Interne, nu numai în calitate de prieten,
Raportându-mă la ceea ce ştiam din istorie, mi-am că este necesar să se dea dispoziţii şi Miliţiei la toate
~tări_t propria convingere, că în situaţia în care voi fi pus să eşaloanele ( .. .) să nu intervină cu măsuri de represiune, să
iau ruşte decizii radicale [privind viaţa semenilor], eu nu voi nu se tragă, în primul rând( ... ). 4
face aşa ceva. Voi găsi o altă soluţie. Îmi voi expune pozitia Deci toate fortele de ordine, aşa cum cred că foarte bine
I

şi poate voi atrage asupra-mi consecinţe grave, dar ~u a remarcat preşedintele Italiei - se vede că fusese destul de
put:am concepe că trebuie să reprim poporul român ( .. .). bine informat, dar avea nevoie doar de nişte precizări - au
Mai cu seamă că, acesta este lucrul esenţial, ştiam prea bine executat întocmai ceea ce li s-a cerut.
din informaţiile pe care mai devreme spuneam că le-am Concluzionând, fortele Ministerului de Interne în
I

prezentat în decursul timpului şefului statului, oamenii ansamblul lor, în frunte cu cele de securitate, care au
aveau, pe fond, dreptate( ... ). precedat, s-au conformat întocmai dispoziţiei pe care eu am
. ~ar mai erau şi alte motive. Iată, de pildă, la mitingul dat-o, de a nu avea armament şi muniţie asupra lor şi de a
dm zma de 21 decembrie, în piata Palatului în multimea
I I f
nu interveni în niciun fel pentru reprimare.
aceea de oameni care fusese adunată acolo, venise cu Unităţilor de securitate le-am cerut, în plus, să nu
întreprinderea unde lucra şi propriul meu fiu. Or, nu ştiu intervină în niciun fel nici în actiuni de stradă. Ele fuseseră
I

care părinte ar fi în stare să ordone foc şi să-şi ucidă scoase abuziv în decursul anilor pentru nişte misiuni de
propriul copil? Eu nu puteam să o fac. stradă.

Sigur, unii pot interpreta în alt mod poziţia mea. Nici armata nu avea ce să facă în stradă.
Da, am refuzat a executa nişte ordine exprese în ceea ce Securitatea avea datoria să culeagă informaţii şi să le
priveşte reprimarea. De asemenea, eu am făcut şi dovada dea cui trebuie pentru măsuri.
faptului că ordinele mele de a nu se face uz de armă, de a 4 A

nu se distribui muniţie de război, de a se închide şi sigila In urma solicitării menţionate, generalul Romeo Câmpeanu a emis la 22
de_c~i:n~rie 1989, ora 10, o radiogramă prin care s-a ordonat tuturor unităţilor
armamentul au fost explicite către toate unităţile şi deci Mihţ1e1 să nu facă uz de armă şi nici de alte forme de violenţă împotriva
către toţi subordonaţii mei: fie din unităţile operative de muncitorilor care demonstrează.

50 c:;1
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Securitatea versus dezinformarea de partid . d de acomodare, de aclimatizare cu viaţa de orăşeni


P.enoa a A
cu munca în fabrică, ordonată ~ltfel ~ecat pe ogor \"· ·
r )
A.R.: Domnule general, dezinformarea practicată de sistemul şi
Dar, se co
nfruntau şi cu greutăhle evidente care se re-
. ' E
informativ de partid nu se putea să nu împingă la decizii politice . A aprovizionarea mai cu seama
V

cu

alimente. ra o
greşite, la decizii de cel mai înalt nivel cu consecinţe profund 51 mteau m
' mă serioasă! România, cu ce producea la vremea
negative în ceea ce priveşte securitatea naţiunii. pro b1e · 1· t 1
Aţi fost în situaţii în care simţul datoriei şi conştiinţa aceea, pu tea să asigure o abundentă
. ' pe piaţa a imen e or. v

D ă ar fi să ne referim numai la carne, se poate spune ca


faptului că adevărul trebuie cunoscut, V-au obligat să
n:~m fi fost în stare să consumăm atât cât put~am produce.
contracaraţi sau să ponderaţi dezinformarea practicată de sistemul
informativ intern al partidului? 5 Numai· că, di'n păcate, productia , în cea mai mare parte
trebuia exportată, ca să se acopere che~t~ielile care _se făce~u
I.V.: Au fost dese asemenea situatii. Mă rezum, însă, la
I
chizitionarea de fabrici, de maşmi unelte ş1 matena
un exemplu. Braşovul deseori a fost scena unor evenimente, cu a I • ' bl

primă, de care România ducea lipsă. Exista~ manApr~ ~me


multe şi foarte pozitive. Ani de-a rândul Braşovul a fost un
şi în ceea ce priveşte necesarul de locuinţe, mea1z1rea,
fel de interfată a românilor, un fel de vitrină a României. Nu
I
·1 minatul medicamentele şi altele. Ca urmare, se crease o
exista delegaţie străină venită în vizită în România să n u fi lU , A l · 1
tare de nemultumire generală. In câteva rânduri a uzme .e
fost dusă la Braşov. Avea ce să vadă. Era acel avânt
mari ca de ' exemplu, ,,Steagul Roşu", au răbufmt
nemaipomenit în dezvoltarea industriei. Atunci s-a extins
nem~ltumirile. A trebuit să ieşim, de mai multe ori, la şeful
uzina fostă „Astra" numită ulterior „Steagul Roşu". Apoi
tatultii cu informaţii peste ceea ce dădea ministerul de
Uzina de tractoare, fostă, anterior, fabrică de avioane. Păcat
resort, peste ceea ce dădea primul ministru sau primul
că prin consecinţele Tratatului de pace ni s-a impus să nu
secretar al judeţului .
mai fabricăm avionul I.A.R, o aeronavă care îşi câştigase pe
merit o poziţie importantă (.. .) şi s-a transformat în fabrică Primul ministru ascundea adevărul pentru a nu-şi etala
de tractoare care şi ea a performat. Braşovul era de fapt incompetenţa şi a contrazice propaganda oficială
considerat Uzina României. La Braşov se găseau foarte
mulţi specialişti străini care acordau asistenţă tehnică Într-o împrejurare, când la Braşov s-a produs preludiul
pentru fabricarea unor prototipuri de maşini( ... ). evenimentelor cunoscute, am prezentat şefului statului o
Braşovul era şi un conglomerat uman pentru că
informare detaliată cu privire la starea de lucruri de la uzina
industrializarea masivă a necesitat şi forţă de muncă pe „Steagul Roşu", şi nu numai, ci în general, şi de la alte
măsură. Detinea o clasă muncitoare numeroasă, dar care nu
fabrici din Braşov. Sigur că lucrul acesta i-a supărat şi pe
era atât de bine formată şi cu atât mai puţin consolidată. Cei primul secretar al comitetului judeţean şi pe ministrul indu-
mai multi oameni erau nou veniti de la tară şi se aflau în striei constructiilor de maşini, dar mai cu seamă pe primul
ministru, Co~stantin Dăscălescu. Ca urmare, am fost
I I I

5
chemat de urgenţă la cabinetul său. Eu nu aveam obligaţia
Comitetul Central al Partidului Comunist Român prin Sectorul Informare, să raportez şefului guvernului, deşi lucrul acesta l-am făcut
componentă a Secţiei Organizatorice, realiza o informare operativă curentă cu
de multe ori. Din păcate, rezultatele erau aproape nule.
aspectele de interes, cu prioritate: realizările din toate domeniile de activitate.

52 53
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie

Totuşi, fiind şi membru al guvernului, trebuia să-I An 31 de delegati şi-au exprimat categoric împotrivirea
informez R01n aI ' A •

ru realegerea lui Nicolae Ceauşescu m funcţia de secretar


A.R.: Chiar aşa, nu prea reţin să fi participat de multe ori la
pen t V V V • fi
general al partidului. Greşesc,_ ~aca greş~sc sa ma corectaţi, ~ ost
şedinţele guvernului. · atunci, se pare, un bloca; mformaţwnal, pentru ca Nicolae
I.V.: _Aşa e~te. ~ici nu s-au prea ţinut, din păcate, aşa ~eauşescu să nu afle de aceste cazuri de opoziţie. Numai că, şi
cum ar fi trebuit. Ş1 aşa, intempestiv, printr-un fel anume atunci, aţi spart blocada informaţională. Aşa este?
care-l caracteriza pe primul ministru, m-a admonestat' I.V.: Aşa este. Nu aş intra în detalii, dar a fost un
reproşându-mi cum e cu putinţă să trec peste dânsul şi să moment pozitiv la adresa instituţiei noastre pentru că
merg direct la şeful statului, să-l informez cu privire la ceea Ceauşescu m-a întrebat foarte direct: ,,Ce ştiţi voi în legătură
ce era ~a B~aşov. Sigur, cu decenţa care era necesară şi pe cu opoziţia care s-a făcut la nişte conferinţe judeţene ale
care m1-o impuneam, i-am răspuns că, după ştiinta mea partidului?" Sigur, noi formal nu aveam voie să urmărim
dânsul a fost informat despre ce era acolo, atât dm' ceea îi informativ membrii de partid şi cu atât mai puţin orga-
raportase ministrul de resort, cât şi prin ceea ce-i comuni- nizaţiile de partid, dar, la urma urmelor, ( ... ) în afara
case primul secretar, iar eu trebuia să-l informez pe şeful şedinţelor respective, oamenii erau liberi şi comentau.
statului, pentru că lui îi sunt subordonat nemijlocit. Sigur că A.R.: Iar şefii structurilor judeţene ale Ministerului de
răspunsul meu l-a nemulţumit. Mi-a spus pe un ton Interne participau la conferinţe.
ameninţător că problema aceasta o să se mai discute. Am I.V.: Da. Şi i-am spus că aşa s-au petrecut lucrurile. În
fost nevoit să-l informez pe şeful statului despre acest cel puţin vreo patru sau cinci judeţe, în care ştiam exact ce
incident şi mi-a spus, încă o dată, că eu îi sunt numai lui se întâmplase. Ştiu că după aceea i-a chemat pe cei direct
subordonat nemijlocit (... ). Asta nu înseamnă că ocoleam responsabili de dezinformarea care se făcuse, în sensul că
guvernul, pe şeful guvernului, sau că ocoleam miniştrii. Era totul fusese numai laude. Şi mai ştiu că şi-au luat porţia pe
o regulă de fier, care niciodată nu a fost încălcată, şi anume care o meritau.
ac~e.a de a informa cu fiecare lucru ce intra în competenţa
m~m~~erelor re~pective, pe miniştri, la nivel teritorial pe Nicolae Ceauşescu a interzis categoric interferenţa
prunu secretan şi, bineînţeles, din când în când, i se Elenei Ceauşescu în subordonarea Securităţii
trimiteau informaţii şi primului ministru, dar, în mod De altfel, poate aici este locul unde ar trebui să fac o
normal, el trebuia să primească informatii de la ministerele prec!zare, apropo de subordonare.
respective unde, repet, mergeau şi infordi.aţiile noastre. In toamna anului 1989, sau a anului anterior, uite, în
clipa asta nu mai îmi aduc aminte când s-a întâmplat, la
Opoziţia din conferinţele judeţene pregătitoare ale Budapesta a avut loc un eveniment. S-a produs o vizită a
Congresului al XIV-Zea al Partidului Comunist Român Regelui Mihai, cred că în vară ....
A:·R.: Apropo, tot legat de sistemul informaţional. În toamna . A.R.: În iunie 1989, reprezentanţi ai organizaţiilor românilor
anul~z. 1989, în zece judeţe şi în Bucureşti, la conferinţele dm emigraţie au fost invitaţi în Ungaria, unde a avut loc
pregatztoare ale Congresului al XIV-Zea al Partidului Comunist semnarea unei declaratii comune cu Forumul Democratic
Maghiar, cunoscută ca „Declaraţia de la Budapesta", din 16 iunie

54 55
Iulian N .Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentnt istorie

1989 6, în care se afirma că „ Transilvania este un spaţiu de • v a'iung cât mai repede la preşedinte." ,,Păi, ştii ce? Vino
complementaritate în care dreptul la reprezentare politică trebuie sa '
. "
la mzne. .d
autonomă trebuie garantat". Regele a fost vizitat de o delegaţie a
A. •

Scăpasem doi porumb~i. A~um eran_:. l~gat ş1 .e_ mami


exilului în Elveţia, la reşedinţa din Versoix, pentru a i se solicita . d ·doare, sau, mai bme zis, de mami. Cu p1c1oarele
adeziunea la Declaraţia de la Budapesta. Cel puţin, acestea su nt Şl e pi p
lasat şi i-am arătat nota. ,, az, szgur, e oare
V• • fi t
datele cunoscute şi confirmate şi de Casa Regală. Dar, în acel an, m-am dep · d v

tan t· Trebuie să ai, ungă la tava raşul, las-o 1a nnne ca o uc


V

.
unpor
pe la Budapesta s-au perindat Helmuth Kohl, George H. Bush, a " Altă mare greşeală pe care am făcut-o. Am lasat n~ta ş1
V •

rnc1 nu am aJ·uns bine la minister că, pe telefonul d1rect,


fost o vară foarte, foarte fierbinte ... ci~..
I.V.: Cam în perioada aceea, emigraţia din Europa Occi- A uşi preşedintele mă sună şi îmi ordonă, pe un ton p~ care
dentală, printre acţiunile repetate împotriva guvernului şi a ms Al cunoscusem până atunci, ca 1me . d'1at sa ma prezmt la
V V

preşedintelui României, a organizat şi o manifestaţie, o nu 1 , f'


. t Mi·-am dat seama că trebme sa 1e ceva m ega ura
V 1 A Vt V

cab me.
întrunire, care l-a implicat şi pe fostul rege al României,
cu nota pe care o lăsasem Elenei Ceau~escu. . . . ..
Mihai I. Nu pot să îmi explic, cum de a fost posibil ca regele M-am dus la cabinet. Şeful de cabmet pnrmse d1spoz1ţia
să achieseze cu atâta uşurinţă la un anumit tip de manifest,
ca, îndată ce vin, să fiu introdus. A .
pe care îl pregătise o aşa-numită opoziţie, împotriva L-am găsit plimbându-se prin birou. In primele clipe
regimului din România, de fapt împotriva României când, nici nu s-a uitat la mine. Elena Ceauşescu era încă acolo, dar
în mod explicit, prin acea acţiune se vorbea şi despre se fixase în fata unei ferestre care dădea spre Palatul
renuntarea la Ardeal, deci România fără Transilvania. E de Republicii şi, în 'tot ceea ce a urmat a asistat fără să întoarcă
'
necrezut. Bineînţeles, am avut informaţiile în timp util şi privirea spre preşedinte sau spre mine.
trebuia să i le prezint şefului statului. Preşedintele începe: ,, Vlad, cui îi eşti tu subordonat?" dar
A fost prima oară când, lucrând pe textul pe care cu un ton cu totul aparte. Zic: ,,Dumneavoastră." ,,Şi dacă.~mi
trebuia să îl prezint şefului statului, am fost sunat de Elena eşti subordonat mie, de ce nu îmi raportezi mie, de ce nu v11 la
Ceauşescu, care mă întreabă: ,, Ce faci, Vlad?" mine să îmi raportezi tot ceea ce ai de raportat? " Sigur, era
Fără să îmi dau seama, recunosc, i-am spus că lucrez la limpede că se referea la raportul pe care i-l prezentase Elena
un raport de informare către preşedinte . ,,Dar despre ce e Ceauşescu. I-am spus că regret profund greşeala pe care am
vorba? " La fel, fără să reflectez, instantaneu, i-am răspuns făcut-o şi că nu va mai fi repetată niciodată .
că este vorba de o întrunire la Budapesta şi ce a fost acolo. Zice: ,,Să ştii că în cazul în care nu ai să îţi respecţi acest
„O, dar este ceva foarte important." ,,Da este foarte important şi angajament, cu mine nu mai lucrezi!"
6
Mai clar decât atât, ce putea să fie? Şi asta o spusese de
Un grup de 6 români din emigraţie şi 12 reprezentanţi ai Forumului faţă fiind şi Elena Ceauşescu. Ei bine, de atunci nu numai că
Democratic Maghiar au semnat la 16 iunie 1989 „Declaraţia de la Budapesta",
document care la data de 4 iulie 1989 a fost prezentat Ex regelui Mihai care Elenei Ceauşescu nu i-am trimis decât rarisim anumite
şi-a dat acordul asupra conţinutului declaraţiei. În Declaraţie, Transilvania informări, pentru zonele pe care le avea în coordonare ca
era considerată spaţiu de complementaritate al Ungariei iar locuitorilor
acestui spaţiu li se revendica dreptul la autonomie.
prim-viceprim-ministru al guvernului, dar nici nu m-a mai
căutat vreodată la telefon.

56 57
lultan N . Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Recunoştinţa profitorilor evenimentelor


1 gătură cu ridicarea şi transferul la Alexandria a
· ltu 1 m e
A

din decembrie 1989 afl d


şi ·a Dunu.tr u Mazi"lu · în momentul în. care. am at e·
1ui tă am ordonat să fie readus 1med1at la Bucureşti
A .R.: Preşedintele Italiei spunea că meritaţi o statuie, dar
măsura 1ua ' .
beneficiarii evenimentelor - vorbesc de cei care s-au impus la i transpor t a t la domiciliu. Ordmul a fost executat.
putere în decembrie 1989 - cum au apreciat, ce măsură au dat ş A.R.: Ştiu, că am fost martor m acest proces.
A

gestului dumneavoastră?
I. V ... A ş a este. Un martor care a declarat adevarul, s-a
. I.V.: Deci în locul acelei statui pe care o vedea preşe­ respectat pe sine şi a avut demnitate.
dintele Italiei - şi îi mulţumesc postum pentru aprecierile pe
A.R.: Dar Dumitru Mazilu 8 a fost prezent la vreo şedinţă?
are le-a făcut la adresa mea - cei care au luat puterea în
I.V.: Nu, n-a venit.
decembrie 1989 nu au ştiut cum să se despartă mai repede
V

A.R.: Eram curios de reacţia lui în faţa Dumneav~astra.


de vreo câţiva oameni, aş putea zice, în principal, de doi,
V

I.V.: Cred că a fost îndeaproape informat p_e ntru. ca,


adică de generalul Guşă 7 şi de generalul Vlad.
dacă nu greşesc, în perioada a~eea, _în c~litatea lu~ de v1ce-
A.R.: şi de propriile amintiri ...
pr şedinte al României, sau chiar pr111:-vicepreşedmte, avea
I.V.: Cu siguranţă că da. Aşa este şi este foarte bine
în subordine instituţiile judecătoreşti (...) . . Se spun~a ~ă
spus astfel. Aşa încât pentru generalul Guşă şi pentru mine,
Procurorul General din acel timp fusese numit de Mazil~. In
numai istoria va fi cea care va decide cel mai bine şi mai
toate aceste trei procese am totalizat aproape 25 de aru de
corect ce am făcut noi în acele crunte zile şi nopti ale lui
condamnare din care am executat, fără nicio oră în plus sau
decembrie 1989. Pe generalul Guşă l-au „deportat" la Cluj şi în minus, 4 ani, cei mai mulţi la Jilava şi am fost eliberat,
apoi la Buzău, de unde la scurtă vreme a plecat spre moarte. fără să cer gratierea prezidenţială, printr-o hotărâre judecă­
Pe mine m-au arestat în ziua de 31 decembrie 1989 la I torească. Instituţia judecătorească fiind sesizată de cătr~
ora 14. Am fost târât în trei procese ale lui decembrie 1989, apărătorul meu că întrunesc condiţiile legale pentru a fi
cel mai mare, bineînţeles, a fost cel de „complicitate la eliberat din închisoare, a decis în acest sens. Deci, asta a fost
genocid" . Cine a fost autorul? Complicele cui am fost?
în locul statuii pe care o vedea preşedintele Italiei.
Nu ştiu! Eu trebuia să ştiu pe cine am sprijinit, pe cine Aş vrea să precizez că nu vreau nicio statuie. Dor~~c,
am susţinut. Numai aşa se poate stabili calitatea de com- pur şi simplu, să se cunoască adevărul, pentru ca gene_raţn~e
plice într-un proces. În urma acestui proces am primit care vor veni să ştie şi să înveţe cât mai bine 1stona
pedeapsa cea mai mare, de 14 ani de închisoare.
Apoi în următoarele două procese, unul cu privire la 8
Dumitru Mazilu (n. 24 iunie 1934 - ) colonel de securitate, fos.t Şef al ~olii ..
nişte reţineri în Bucureşti, pe care nu Securitatea le-a făcut, Militare de Ofiţeri de Securitate, profesor la Academia de Ştunţ~ Soc1al-Pohhce
"Ştefan Gheorghiu", reprezentant al României la C_o~1fennţa Dreptului
7
Ştefan Guşă (~- 17.aprilie 1940 - d. 28 martie 1994), şef al Marelui Stat Major al
Maritim (1984-1988), a făcut parte din Subc0In1s1a ?: .U. pentru
Combaterea Discriminării si Protectia Minorităţilor. Serviciul Extern al
Armatei Ro~~e. In ac~astă calitate a refuzat „ajutorul" militar străin (sovietic,
ungar) ofent Ş1, respectiv, cerut de grupul Iliescu pe fondul diversiunilor
Securităţii l-a trimis în misi~, iniţi~l ca „ visiting profesor", apoi ~o.nsi~ier
juridic în Centrala Ministerului de Externe. Asupra sa au planat susp1cmru că
create de autorii loviturii de stat militare din decembrie 1989.
ar fi fo t recrutaţ de către CI.A., motiv pentru care a fost retras din misiunea
externă. Pe acest fond Dumitru Mazilu s-a erijat în disident.

58
59
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie
Iulian N .Vlad - confesiuni pentm istorie

adevărată a ţării lor. Spun asta şi în calitatea pe care o am,


. t om s-a dezonorat. A trebuit, să
de dascăl. h mb aces . f probabil,
.
să ş1 uncţia
A

c l , dul la care urma fie avansat m care


plăteasca gra
V

Rechizitoriul nu a putut susţine capetele de acuzare în cele era promovat. V V •

trei procese intentate generalului Vlad


AR: Erati deja deţinut ilegal, fara sa .exi~te mandat d~
A.R.: Dacă reţin bine, în principalul proces acuzarea a venit . . . de ~restare şi conducerea provizorie a fostulu~
cu vreo cincizeci, aproape şaizeci de martori. Câţi dintre cei retinerte, tal Securitătii Statului, girată de un grup de generali
Oepar. amen ' · N' l M'l"ta iz 1'U , a
audiaţi au avut depoziţii împotriva deciziilor generalului Vlad, t' de ministrul apărării de atunci, ico ae
luate premergător şi în timpul evenimentelor? reacti~a, i . d. te cu cadre de conducere din fostele structuri
rganzzat trei şe m , d t
~le de artamentului la intervale foarte scurte, de J!-eca~e a ~
v

I.V.: Este foarte interesantă întrebarea. Nu m-aş fi


gândit să răspund, să anticipez o explicaţie. Da, într-adevăr, • A dp
1teran u-se
fiaptul că·· ,, v-am . arestat
. conducerea, a;utaţz-ne sa
V • • ._ •

un singur martor a fost cel care n-a făcut o depoziţie ăsim robele de inculpare". Şi singurul care s-a straduz: şi şi a şz
propriu-zis împotriva mea ci a bâiguit nişte vorbe. De altfel, 7iiat m:gajamentul să caute astfel de probe este p~rsona;ul care a
aşa era şi în activitate. M-a mâhnit faptul că s-a prezentat în dat acea declaraţie. Probabil şi faptul de a nu-şz fi putut. o~or~
acest fel. Nu ştiu dacă în momentul când a venit în calitate altfel angajamentul l-a împins la acest .gest, dar acum .fie-i şi. lui
de martor era avansat la gradul de general, dar cu tărâna uşoară, pentru că, aşa cum se zice, despre morţi n~7:;~1 d~
certitudine fusese promovat în functia de şef al unei directii bine. Aveti O vârstă respectabilă, domnule general_. Capilari~ şi
foarte importante a Serviciului Român de Informatii. adolescenta le-ati trăit înaintea şi în timpul Celui de-al Doilea
Văzând modul deplorabil în care s-a prezentat, m-a îndure-
I
Război Mondial' într-o familie cu greutăţi, cu tatăl pfecat pe front,_
rat în plus faptul că nu l-am cunoscut cum trebuia, deşi dar cu dorinţa de carte. Aţi prins după aceea perzoa1a ce_a maz
frumoasă a vieţii, maturitatea şi senectutea în ~tape zstorzc~ ale_,
lucrasem cu el timp îndelungat. El fusese cu mine şi în nişte
Roniâniei total diferite, deci aţi acumulat un capital de exp:nenţa
misiuni externe. Pe unii dintre subordonaţi chiar cu scopul
preţios şi cu profunzimea, cu rigoarea ş'. raţio~~m:ntele prz~ care
acesta îi luam cu mine ca să îi cunosc mai îndeaproape, să-i
vă caracterizaţi, cu grijă pentru detaliul o~zcar~z ~fi:m_a~iz. N~1·
văd cum lucrează şi cât sunt de capabili, în situaţii uneori
sunteţi un om care să fi trecut întâmplător przn viaţa şi nzcz nu a, z
foarte grele, să rezolve problemele.
trecut fă.ră să nu lăsaţi urme pe unde aţi trecut. .
Dar m-a îndurerat modul cum s-a prezentat, nu în Urme care Vă onorează şi ne onorează pe cei cu care am avut
sensul că nu m-a apărat pe mine, ci pentru că n-a declarat prilejul să fim în preajma dumneavoastră. .
adevărul. Nu a avut curajul să spună adevărul. Ştiu, am Parcurgând etapa de mijloc a istoriei - dintre cele trei l~ car~
aflat mai apoi, că toţi martorii treceau în prealabil pe la mă refer - cea a ascensiunii, a apogeului şi apoi cea a de~lmulu~
procuror, unii chiar pe la preşedintele completului de unui regim şi văzând în ce context neclar şi în ce onzont~ri
judecată şi erau prelucraţi, ca să zic aşa, adică orientaţi cu ceţoase se află lumea, implicit poporul român, cum a_ţ~ caracterzza
privire la ceea ce urmau să declare. Dar cei mai multi, prezentul sau cum vedeti că românii şi-ar putea mobiliza resursele
cvasitotalitatea lor, deşi probabil au ascultat indicaţiile ce li
I

pentru un alt destin, pe~tru un alt viitor?


se dăduseră, au procedat aşa cum le-a dictat conştiinţa. În

60
61
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Resursele renaşterii României Craiova a fost şi bunicul domnului


.men tu1 d e la d 1 .
sunt în miezul bun al acestei naţii C tm· Georgescu9. Despre numele, gra u ş1 msu-
A

regi_
. 1stru os · · d lt
I.V.: Mulţumesc pentru această rememorare cu foarte mm. ·1 de om ş1· d e s trălucit ofiter
' ale acestma ştiam. emu G ,
mult miez a vieţii mele, în fond, a unei părţi importante din şinedespre ca l"tatea1 de bunic [al domnului Costm eor- d
d
arcu] ce urma s ă o a1"bă peste decenii: am
A

biografia mea. Într-adevăr, mă trag dintr-o familie de ţărani . . aflat de curan


.. ·
români din Oltenia, şi mie mi se pare că este foarte frumos ge 'R . I t resant cum se regăsesc amzntmle cu oamemz... .
A ... ne ' · f tbru
şi inspirat când se spune că ţăranii au constituit I V.: E interesant. Comandant de regu~ent a ?su -
dintotdeauna talpa ţării. Şi cred că încă se mai poate spune . . . Sale S-a apropiat apoi cu paşi repezi nenoro-
ul Domruei · b · 11
că ceea ce a mai rămas din ţărănimea română reprezintă c_
cirea care a urma t . A plecat pe front, a început răz . om . a
partea cea mai puţin alterată, miezul bun al acestei naţii. Prut ... ) şi l-a terminat la Stalingrad, când a ~ăzut p_nzoruer.
Am avut parte de foarte mari greutăţi. Într-adevăr tatăl A reJenit acasă după şapte ani. Toată
acea distanţă imensă a
meu începând de prin anii '38 a fost mereu chemat la d mului de la Prut la Volga a parcurs-o la pas.
concentrări. O lună ajungea acasă, două luni sau poate mai ru Din copilărie mi-a fost insuflată dorinţa ~e învăţătu~ă.
mult era chemat la concentrări, când într-o zonă a tării, când Mama mea nu absolvise decât trei clase pnmare. Buruca
paternă, care nu a făcut nicio clasă de şcoală, a secondat:o
I

în alta. A fost avansat la gradul de sergent, ceea ce pentru


un ţăran era, ca să zic aşa, realizarea supremă pe care putea foarte mult pe mama în tot ceea ce av~a de făcut m
să o aibă în armată; era o mândrie să fii sergent, şi în cazul gospodărie, în casă, pentru c?pii. Er_am eu ş1 s~ra ~ea. Am
său comandant de tun, pentru că a făcut armata la artilerie. mai avut un frate, dar a munt de mic. Mama ş1 buruca s-au
Îmi aduc aminte din ce îmi povestea, şi nu se va şterge străduit să facă tot ceea ce le stătea în putinţă ca să mă dea

niciodată din memoria mea, relatarea pe care mi-a făcut-o la şcoală şi să capăt cât mai multă învăţătură. Le. datorez
(... ) când s-a întors din Transilvania, unde fusese cu enorm de mult pentru tot ceea ce au făcut pentru mme ca s~
mă dea să învăt carte. A fost marea lor dorinţă de a fi
regimentul său de artilerie grea din Craiova, la Zalău. Acolo
i-a prins momentul cedării Ardealului de Nord (... ). Ordinul învăţător. Ulteri~r, am fost cooptat pentru activitate politi~ă
de retragere, de plecare din acea zonă, l-au primit fiind în paralel cu activitatea didactică. Apoi am fost promovat 1~
acolo şi îmi povestea cu ce durere au plecat soldaţii români diverse functii de la prim secretar de plasă, cum era atunci
fără să tragă un foc de armă, dar mai cu seamă cât de mult organizarea ~dministrativ-teritorială a ţării, până la comite-
i-a afectat lucrul acesta pe ofiţeri, ce sentimente cumplite tul judeţean, membru în biroul judeţean. Am prom~vat la
i-au încercat trebuind să execute ordinul de retragere. M-a Comitetul Central al UTM-ului, în primăvara anulm 1949,
impresionat foarte mult lucrul acesta şi au fost numeroase când l-am cunoscut şi pe preşedintele de mai târziu al
situaţii când deseori m-am gândit cât patriotism caracteriza 9
armata română la acea vreme. Co tin Georgescu (n. 22 februarie 1942, Craiova - ), inginer hidrotehnici~,
A.R.: Armate de ţărani, nu de profesionişti. constructor, fost director de trust de construcţii la Metroul Bucu~eşh:
Deputat din partea p L în legislatura 1996-2000. Director al Ser_v1c1ulu'.
I.V.: Armate de tărani, dar şi cu un corp de ofiteri foarte Român de Informaţii (1997-2001) apoi ambasador extraordinar ş,
bine instruit. (... ) Între ofiţerii pe care i-a avut tatăl meu la plenipotenţiar al României în Republica Cipru (2001-2004).

62 63
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

României,
. Ion Iliescu. Era un an diferenta, de vârstă dm' tre . t dar neapărat pozitiv. Nu eram dintre cei care visau
noi. El este născut în anul 1930, iar eu în anul 1931. Până l t~c;siv la lucruri numai pozitive, pentru că viaţa te pune în
unificarea organizaţiilor de tineret, fusese preşedintele : 'tuatii diverse şi pe tine ca individ, dar şi naţii întregi, dar
ţară al. Uniunii Asociaţiilor Elevilor din România. De i!i c~ed~am, sincer credeam, că ceva mai bun se va întâmpla.
Deşi, încă din primele zile ale lui decembrie 1989, când la
mult timp fusese luat în atenţie, atât pentru calitătile sal
cât şi pentru faptul că era fiu de ilegalist. La scurtă 'vreme e, utere au ajuns nişte oameni, pe care, în parte, îi cunoşteam,
fost trimis la studii în U.R.S.S., încredinţându-i-se şi func ti: ~e unii chiar mai bine, chia~ foarte bine, ~1i-amAda.t seam~ c~
de conducător al organizatiei politice a studentilor rom,: · există pericolul ca lucrurile să mearga nu mamte, c1 sa
fl' ' , ani
a aţi la Moscova. Tatăl său era un cunoscut ilegalist. Se r greseze foarte mult.
pare că o parte din timpul în care se dedicase partidului, l-a Când am aflat de componenţa primului guvern din
petr:cut în emigraţie, în URSS. decembrie 1989, m-am gândit că de fapt, nu ştiu ce se
In ce mă priveşte, în toamna anului 1951 am fost trimis chimbă, pentru că cei mai mulţi care erau atunci cooptaţi în
1: Ş~oala mi~itară de ofiţeri a Ministerului de Interne, după a
ca:e~ absolvire, la 1 mai 1952, am slujit neîntrerupt în acest
acel guvern erau oameni, fie cu nişte activităţi anterioare
angajate pe o anumită linie, pe un anumit drum, fie cu stu-
m1rnster până în ultima zi a lunii decembrie 1989, când am dii făcute cine ştie pe unde şi în ce condiţii, de unde puteam
fost arestat (... ). ă înţeleg că lucrurile nu se pot schimba radical şi, din
Parcă mai era o parte a întrebării ... păcate, aşa s-a şi întâmplat.
Eu cred că e foarte greu să se mai schimbe în timp scurt
A.R.: Parcurgând etapa de mijloc a istoriei, dintre cele trei la
lucrurile. De ce? Din cauze multiple. Ar trebui timp mult să
care mă refer, cea a ascensiunii, a apogeului şi declinului unui
(... ) se redreseze starea economică . În primul rând, pentru
regim şi vă~ând în ce context neclar şi în ce orizonturi foarte
că, economic, ţara, din păcate, este ruinată. Poate cuvântul
ceţoase se gaseşte poporul român, în prezent, cum aţi caracteriza
prezentul sau cum vedeţi că acest popor şi-ar putea mobiliza este mult prea dur, dar nu cred că este departe de adevărul
resursele pentru un alt destin, pentru un alt viitor? pe care îl întâlneşti la tot pasul. Am fost prin ţară, nu
neapărat ca să cunosc sau ca să trec în revistă distrugerile
Când am văzut componenţa primului guvern care s-au produs, dar a fost inevitabil să le ocolesc, pentru
post-Ceauşescu mi-am dat seama de pericolul ca lucrurile că erau în calea mea. Ştiam că pe locurile acelea fuseseră
să regreseze foarte mult. uzine şi chiar uzine de renume. Nu vezi decât ruine, dar
ruine în adevăratul sens al cuvântului. Când am făcut un
I.V.: Cred că fiecare cetătean al acestei tări conştient de
' ' ' ?r~m, venind din Ardeal şi coborând pe valea Jiului şi,
ceea ce vede şi cum se vede, înţelege şi este preocupat,
inamte de asta, trecând pe la Hunedoara şi văzând ce s-a
profu~d preocupat de faptul că, din păcate, în cei peste 25
al s de Combinatul Siderurgic de acolo, acea a doua cetate
de aru care au trecut deja de la evenimentele din decembrie
de foc, prima fiind cea de la Reşiţa, aşa o intitulase şi un
1989 [nu a avut loc schimbarea aşteptată]. Cred că nu exista
d~amaturg, jucat în timpuri mai vechi [Mihail Davidoglu ],
u~ om în ţara asta care să nu fi sperat la ceva mai bun, sau
" etatea de Foc". Combinatul siderurgic de la Hunedoara
oncum, că se va întâmpla ceva care va fi diferit de ceea ce a

64 65
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

. . '?
era a doua „cetate de foc", dar de dimensiuni infinit de mari . utere, oamenii cei mai tmen.
şi care alimenta, să zic aşa, dădea materia primă de bază inP t .V • •

AR.: Apropo, aceste trei milioane de concetaţem a~ _naş n


pentru toată industria constructoare de maşini. Sau la . · 't t un drept la libera circulaţie şi de a se stabzlz unde
Cugir, s-a ales praful de tot. De fapt, peste tot, unde te uiţi, c;i-au exercz a . A d .
• •

\ · u au fiost trimişi într-un exzl forţat, zmpznşz e nevoz.7


vezi ruine. Zilele trecute, am avut prilejul să ajung în jude- vor ez sa 1 f ti' d
I.V.: Eu cred că, mai degrabă, au p ecat orţa, e
ţul Argeş; pe mine de judeţul Argeş mă leagă, între altele, şi · ări· de situatie să îşi caute un loc de muncă, să
faptul că acolo am fost ales deputat în Marea Adunare Naţi­ împre1ur , , , . . V

uprav1e,· tui'ască, în definitiv


. ' ei. şi cei pe care .1-au lăsat. acasa.
onală, în circumscripţia electorală Domneşti. Dar ca să V

b asta cu libera c1rculaţte se poate discuta. Sigur ca


ajung, unde aveam de ajuns, într-o zonă minunată, foarte Trtea : aspect pe care nu îl neglijăm şi nici nu îl minima-
frumoasă, a trebuit sa trecem cu maşina pe lângă Combi- es e u . d d · t ·
lizăm, dar trebuie să ne aducem, dm can m ~an '-~~ne ~1
A A A

natul petrochimic de la Piteşti, care multă vreme a fost cel


să le spunem şi prietenilor noştri că, ~el pu!m _unu dm n01,
mai mare şi cel mai important Combinat petrochimic al nu uităm cât promiteau şi ce promiteau mamte de a se
României. Flacăra aceea de veghe, care era permanent la
dezintegra lagărul socialist. . . .
vedere, nu mai există. Peste toate instalatiile acelea, care îti
I I A.R.: Sigur că da! Conferinţa de la Helsmkz şz Actul final
impuneau un fel de respect şi admiraţie, s-a lăsat acum emnat la 1 august 1975. .
întunericul şi o degradare care te înfioară. Iată, dacă mă I.V.: Exact! Şi toată propaganda făcută de posturile de
refer doar la asemenea mari platforme industriale, acestea radio „Europa Liberă", ,, Vocea Americii" ş.a. care a avut un
nu se mai pot reface curând ş_i nici în locul lor nu văd şi nu impact puternic asupra opiniilor. Oamenii puteau să creadă,
am auzit să se mai construiască ceva notabil. Am ajuns la ce se spunea atunci, că suntem aşteptaţi cu braţele
dintr-o ţară producătoare de o sumă de bunuri de larg deschise numai să ne părăsim tara în care eram închişi.
I I
consum, cu industrie pe măsură, într-o ţară de consumatori, Acum, uite că nu mai pot să se ducă oriunde şi oricum,
într-o piaţă de desfacere pentru alţii. trebuie să aibă şi nişte bani în buzunar, ca să garanteze că
acolo nu devin cerşetori, sau nu ştiu ce altceva.
Depopularea României, rezultatul unei conspiraţii ?
A.R.: Ne putem gândi la o conspiraţie de depopulare a
Când se va putea modifica această situaţie? Eu nu văd României?
să se refacă curând, mai cu seamă că, în jur de trei milioane
I.V.: Dacă lucrurile merg aşa cum merg, se poate trage
de români şi-au părăsit, de nevoie, ţara în căutarea unui loc
şi o astfel de concluzie. Asta ar fi cu adevărat tragic, pentru
de muncă. E îngrozitor când vezi la televizor nişte copii
că au fost scoşi din tară într-o formă sau alta, trei milioane
părăsiţi. Pe mine unul mă săgetează în inimă, mă copleşesc
I I

sau peste trei milioane şi nu ştim dacă numărul ăsta nu va


scenele cu aceşti copii, rămaşi singuri, fără părinţi, nu au
creşte în continuare. Nu există garanţia că măcar cei care
nici rude apropiate care să îi susţină ... Părinţii lor sunt sunt acum în tară vor rămâne în viitor aici. Din sondajele pe
plecati la muncă departe, în străinătate. Cu cine să refaci care presa le-~ făcut în rândul studentilor care se speciali-
această tară câtă vreme cele trei milioane de oameni plecaţi z ază pe diverse domenii destul de m.'ulti sunt aceia care o
reprezi~tă cea mai bună forţa de muncă, cea mai calificată şi I I

66 67
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

spun explicit că nu doresc să rămână în România ca să îşi · 'tavti comune. Am văzut chiar şi o poză de grup într-o tabără
exercite profesia. actLVl ,
de tineret undeva la Timişul de Sus sau de Jos .
A.R.: În toată lumea sunt aproximativ douăzeci şi opt, I.V.: La Timişul de Sus.
treizeci de milioane de români. O gândire strategică bine A.R.: Jon Iliescu este cel care, după ~n simula~ru de judecat.ă
fundamentată pe filoanele statornice ale interesului naţional, ar va şe•htlui statului - regizată în zzua de lum, 25 decembrie
putea să canalizeze energiile acestor treizeci de milioane de români sumara ;• . . · d
într-o direcţie de renaştere a sentimentului de apartenenţă la
]989 _ i-a succedat practic (. .. ) luz Nicol~e Ceauşesc~. ?l1n, ~
asemenea, Ca v el a fiost initial
, fioarte apropiat cuplului Nicolae şz
teritoriul patriei?
Elena Ceauşescu.
I.V.: Cu siguranţă, da! Dacă cei care răspund de
A • A

Când s-au separat apele? Când s-au znvolburnt ş1 a znceput


destinele poporului român simt cu adevărat româneşte, ceea ce mai mult sau mai puţin se ştie? .
sunt cu adevărat patrioţi şi vor cu adevărat ca România să I.V.: Aşa cum îl cunosc eu, omul acesta are incontesta-
mai existe, asta ar trebui să-i determine să se întoarcă la bil O sumă de calităţi, dar are şi anumite defecte definitorii.
acelaşi concept care a ghidat guvernele României înainte de Unul dintre ele şi nu lipsit de importanţă a fost dorinţa
Primul Război Mondial şi după, atunci când atâţia români permanentă şi nestăpânită de a ajunge cât mai sus. Cu sa~
mai ales din Balcani, au optat pentru România. Sigur, cu fără merit. A avut întotdeauna grijă să-şi mascheze aceasta
fiecare zi care trece, dacă nu se face ceea ce ar trebui să se înclinatie, astfel încât târziu, chiar foarte târziu, i-a fost
facă, aceasta va fi o cauză pierdută, pentru că trebuie să o cunosc~tă. În acelaşi timp, este un om ascuns, ranchiunos şi
spun cu foarte mare durere în suflet, pe mine mă afectează răzbunător. Este absolut fals zâmbetul „larg" şi binevoitor
faptul că de exemplu, în Basarabia sunt foarte puţini acei pe care îl afişează aproape permanent. Este suficient în
basarabeni, (... ) cei de origine română - că sunt şi de origine a emenea momente să-i priveşti ochii şi faţa pentru a
etnică rusă, ucraineană, şi aşa mai departe şi acestora nu le observa cât de fals este.
poţi pretinde - dar mă doare enorm condiţia celor de origine Având în vedere cele spuse şi rezumându-mă doar la
română, mă afectează că unii din ei nu mai simt româneşte, atât, când a fost în graţia cuplului Ceauşescu el a nutrit în
decât foarte puţin sau poate chiar deloc (... ) Ceva trebuie intimitatea sa să-i ia locul lui Nicolae Ceauşescu, să ajungă
făcut ca ei să îşi regăsească şi să-şi reafirme identitatea. în funcţia supremă în partid şi în stat.
Ultimele guvernări au încercat, dar cu tot efortul făcut A.R.: Da, acum pot fi mai bine înţelese motivele sincopelor şi
pentru a-i aduce mai aproape de noi, drumul este anevoios declinului carierei sale politice.
şi rezultatele nu se văd încă. I.V.:( ... ) Revenind la anii lui de început, trebuie spus că
nu şi-a uitat nici interesul mai apropiat (... ) iar interesul
Ion Iliescu versus Iulian Vlad apropiat a fost şi acela de a-şi continua studiile şi nu de a le
A.R.: Aţi amintit în evocarea succintă a biografiei dumnea- face oriunde, că putea să le facă foarte bine şi la Bucureşti.
voastră şi de faptul că l-aţi cunoscut pe Ion Iliescu. Ştiu şi eu El a fost trimis pe cheltuiala statului român în URSS (... ).
dintr-o istorisire orală că în tinereţe l-aţi cunoscut şi aţi avu t Este adevărat că şcolile sovietice de la vremea aceea erau
şcoli de renume (... ). Nici acolo, pe timpul studiilor, nu s-a

68 69
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

desp~rţi: de funcţiile politi~e. A continuat, deci, să îşi . ·1 r din tară inclusiv din închisori şi de aici tot timpul
niştl Q I I ,

exercite intr-un fel sau altul influenţa politică şi să aibă i , tre ei era o separaţie, să zic aşa, o despărţire.
susţinerea necesară de mai târziu. ş in A.R.: Unii erau la Hotelul „Lux" din Moscova, ceilalţi în
După încheierea studiilor în U.R.S.S. a lucrat un timp la barăcile concentraţionarului d~ la Târgu}iu. . .
Uniunea Internaţională a Studenţilor, care avea sediul la I.V.: Foarte plastic ce a1 spus. Cat a ţinut sau nu a ţinut
C~u Ş
Praga. Apoi a devenit prim-secretar al UTM-ului. Era un escu cont de sfatul lui Dej, este altceva. Cert este că
. ă
~alt foar.te important şi asta, mai cu seamă, datorită după modele pe c~re l~ ştim şi p~ care c1:_ s1guranţ
influen~e1 exercitate şi acţiunilor pe care la vremea Ceauşescu şi le-a insuş1t la perfecţie, el a. incerc~t să
respectivă Ceauşescu le-a întreprins în favoarea 1 · romoveze nişte oameni care ulterior să-l susţină, mai ales
. ~
~upă moartea lui Dej. Prin astfel de ~ameni şi prin alţii. care
Ul,
d eterminandu-1 pe Gherghe Gheorghiu-Dej şi pe ceilalţi din
conducerea partidului să fie de acord ca Ion Iliescu să fie i s-au alăturat deschis, Ceauşescu a inceput o camparue de
ales în funcţia de prim secretar al U.T.M. Aceasta era minimalizare a perioadei lui Dej.
proc_edura. Sigur, formal se făceau nişte alegeri, dar la A început apoi reabilitarea celor persecutaţi de Dej,
~arhd se hotăra, iar funcţia supremă în organizaţia de printre ei fiind şi tatăl lui Ion Iliescu. O dovadă a acestei
tineret ~u o putea ocupa oricine, Gheorghiu Dej trebuia să actiuni politice a fost promovarea în ierarhii tot mai înalte a
dea ultima aprobare. Dar cine era cel care trebuia să facă lui Ion Iliescu. A fost adus la Comitetul Central în funcţia de
propunerea? Acesta era Nicolae Ceauşescu, care la vremea adjunct al şefului Secţiei de Propagandă [prim-secretar al
respectivă îndeplinea funcţia de secretar cu problemele C.C. al Uniunii Tineretului Comunist şi ministru pentru
organizatorice la Comitetul Central al partidului. El problemele tineretului]. A urmat apoi funcţia de şef al
coordona şi organizaţiile de masă printre care şi Uniunea secţiei şi secretar al Comitetului Central, iar în final cea de
Tineretului Muncitor. Din cele ce ne-a povestit Paul membru al Comitetului Politic Executiv. Nu mult timp
Niculescu-Mizil la Jilava, Gheorghiu Dej l-ar fi atenţionat pe după aceea, a urmat traseul invers al retrogradării, trimite-
Cea~şesc:1 s~ ~~ îl tot împingă în faţă pe Iliescu pentru că rea în funcţia de prim-secretar la Iaşi după care a urmat o
„ce iese dm pzszca, tot şoareci mănâncă" 10 . Gheorghiu Dej ar fi nouă retrogradare la Timişoara şi, în sfârşit, la Comitetul de
avut nişte conflicte, direct sau indirect, cu tatăl lui Ion Stat al Apelor, ca să încheie la Editura Tehnică.
Iliescu şi care, în plus, nu ştiu ce greşeli politice mai făcuse A.R.: Şi aş completa şi cu nedezminţita sete şi luptă pentru
şi din care motive fusese marginalizat. Probabil că el era în putere, după reţetele clasice ale sistemului.
tabăra opusă lui Gheorghiu Dej. Fusese între emigrantii de Dar în legătură cu relaţiile de muncă avute cu Ion Iliescu, în
la Moscova, ori Gheorghiu Dej era reprezentantul c~mu- perioada în care amândoi eraţi activişti în m'işcarea de tineret şi
ulterior, cum au fost aceste raporturi?
I.V.: De când l-am cunoscut - din primăvara anului
10 '
Ascensiunea politică a lui Ion lliescu a început în anul 1965, după ce Nicolae 1949 şi până în decembrie 1989 - am avut cu el raporturi
Ceau}esc~, I~ cel de al IX-iea Congres al Partidului (redenumit) Comunist normale. La Comitetul Central al UTM-ului lucram în sectii
Roman, ş_1-a impus o parte din «fidelii» cu care să-i înlocuiască pe liderii din
echipa Im Gheorghiu Dej. diferite, nu în aceeaşi sectie dar ne-am cunoscut. Fiind tri-
, I

70 71
Iulian N. Vlad - confesiuni pentnt istorie Iulian N.V lad - confesiuni pentru istorie

mis la studii în_U.R.S.S.: el era disponibil mai ales în timpul Capitolul II


vacanţelor man. Atunci venea, aproape zi de zi, la Comite-
Un alt fel de şef al Departamentului Securităţii
tul C~ntral. Şi ulterior relaţiile noastre, deşi sporadice, s-au Statului
, . normale · Pe când era ministru al A pe1or ş1· m a1·
mentmut
ales pnm-secretar la Iaşi, am avut câteva întâlniri e înainte de a mă numi şefu l Securităţii Statu lui, Ceauşescu
probleme de muncă. p m-a testat zece ani.
Esenţial este că ne cunoşteam, fiecare ştiam ce loc am
A.R.: În primele zile ale lunii octombrie 1987, parcă era data
avut la un anm~t moment şi ce poziţie am ocupat.
de 3 sau 4 octombrie, aţi fost numit ministru secretar de stat şi şef
. A'.R.: Tocmaz pentru asta am rămas surprins pentru că în
al Departamentului Securităţii Statului, cu legitimaţie de mem-
:ntervzurzle a~ordate lui Vladimir Tismăneanu şi consemnate
bru al Consiliului de Miniştri. Până la dumneavoastră eu nu am
zntr-~ carte~ mtreba! Jfrnd „Când l-aţi cunoscut pe generalul
11 cunoştinţă să 1nai fi fost numită într-o funcţie atât de importantă
v3ad · , a ra:puns ca _zn decembrie 1989. Eu, personal, am pu tut
o persoană care a provenit chiar din interiorul sistemului.
A

sa c?nstatA ca, cel pu_ţzn zn septembrie 1977, pe timpul unei vizite


Ce credeţi că l-a determinat pe Nicolae Ceauşescu să vă
oficiale, cand era przm secretar la Iaşi, aţi avut câteva discutii iar
numească, mai ales că Tudor Postelnicu , care v-a fost şef direct
11
ei_, eram undeva în spate. Am observat că vă cunoşteaţi destul de
vreo 9 ani, nu prea am simţit să vă aibă la inimă? Dimpotrivă.
bme. De aceea, am rămas mirat când i-a spus lui Tismăneanu că
După cum, în ceea ce vă priveşte, nu am reţinut atunci să vă fi
11u v-a cunoscut decât în decembrie 1989.
exteriorizat sentimentele, cele fireşti într-o astfel de împrejurare, a
AI.V.: Da, este altă latură a caracterului acestui om.
unei promovări şi a unui atât de mare credit de încredere.
Vra~~ pr~ba~il să se detaşeze cu totul de cei care au ocupat Dimpotrivă, am citit pe faţa dumneavoastră o oarecare
poz1ţ11le m tunpul regimului Ceauşescu şi să demonstreze
îngrijorare.
că nu~ avut niciun fel ~e legătură cu ei, a dat acel răspuns
I.V.: Mă bucur că, încă o dată, îmi demonstrezi cât de
care, h~eral~ente, pe ~me m-a indignat. Şi nu din cine ştie pătrunzător eşti. Ai văzut infinit mai departe decât se vede
ce motive, c1 pentru lipsa lui de corectitudine. Adică sunt din primele imagini. Ai văzut dincolo de aparenţe şi ai
atâţia oameni care ştiu foarte bine care au fost relatiile
înţeles ceea ce (... ) trăiam în realitate. Într-adevăr, cred că
noastre în .decuArsul timpului şi să vii acum să spui ~şa, am fost cel dintâi şi, dacă nu mă înşel, şi ultimul şef al
foarte degaJat: ,,In decembrie 1989!" securităţii ales sau, mă rog, ridicat dintre cadrele acestei
În decembrie 1989, prin tot ceea ce am făcut eu am instituţii. Poate şi printre putinii români care au avut acces
venit implicit şi explicit în sprijinul lui. Atunci nu era altă
1

într-o astfel de poziţie, pentru că instituţia aceasta, mai cu


so_luţie. Dacă premeditam ceva sau dacă urmăream
seamă la începuturile ei, şi pe parcursul mai multor ani
~tmger~a. unui anumit scop, consecinţele ar fi fost absolut
1mprev1z1bile. Ori aşa ceva, niciodată, în nicio împrejurare li
Tudor Postelnicu (n. 13 noiembrie 1931, în Proviţa de Sus, judeţul Prahova -d.
nu aş fi putut face. ' 12 august 2017), activist al PCR, prim secretar al Comitetului Judeţean Buzău,
A.R.: Şi drept recunoaştere sau mulţumire ... al PCR, şef al Departamentului Securităţii Statului (1978-1987), Ministru de
Interne (1987-1989), membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C.
I.V.: Trei condamnări, care cumulate au însumat
al P.C.R. (1984 -1989).
aproape 25 de ani de închisoare.

72 73
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie

după, a avut în frunte persoane care proveneau din alte făcător. ,,Lasă că despre asta mai vorbim. Să te pregăteşti că
„zone geografice". Eu l-am cunoscut pe Nicolae Ceauşescu mergi cu mine în Germania".
mai demult, din perioada când eram activist al Comitetului Dar în ce calitate, cu ce să mă duc, cu ce să mă pregă-
Central al U.T.M.-ului, dânsul fiind, la un moment dat, tesc, nu mi-a spus. Până atunci, toate vizitele în străinătat~
însărcinat cu coordonarea organizaţiilor de tineret. Nu ştiu fuseseră pregătite de unul dintre membrii importanţi a1
dacă m-a remarcat, într-un fel sau altul atunci sau dacă m-a conducerii Securităţii Statului. Aceste pregătiri au căpătat
reţinut în memorie. Cert este că, pe parcursul anilor, după consistenţă când Ceauşescu, după ce a devenit preşedintele
ce am fost numit în funcţia de secretar general la Ministerul României, a început să facă vizite mai dese în străinătate. Ca
de Interne - aceasta era initial functia, care ulterior s-a şef de stat, desigur avea o altă deschidere, o altă greutate şi
numit „secretar de stat" şi p; care am' preluat-o şi eu - au era interesat, bineînţeles, să fie cunoscut, să se facă cunoscut
existat câteva momente când l-am cunoscut nemijlocit şi şi să realizeze contacte cu şefi de state din întreaga lume.
destul de repede pe şeful statului. Prima vizită a fost pregătită, nu mai ţin minte în care ţară
occidentală, de fostul prim adjunct al preşedintelui
Până la generalul Vlad, toti membrii conducerii securitătii Consiliului Securităţii Statului, generalul Grigore Răduică.
au eşuat în misiunile d~ pregătire a vizitelor de stat ' După câte am auzit, Ceauşescu a fost nemulţumit de _activi-
După un an, pentru că eu am fost numit în functia de tatea acestuia. Nici nu se putea altfel. Generalul Rădmcă era
secretar general al Ministerului de Interne, secretar de stat un om care venea din activul de partid, toată viaţa fusese
în mai 1977, exact peste un an, tot în luna mai 1978 a dispus activist de partid în armată şi, mai apoi, la Comitetul
ceva care, cu adevărat, m-a surprins şi anume a hotărât să Central. Nu cunoştea o sumă de lucruri strict necesare
mă ia în Republica Democrată Germană, unde se deplasa pregătirii unei vizite de stat în deplină securitate şi nici o
pentru o întâlnire a secretarilor generali ai partidelor din limbă străină. Era foarte greu să faci o asemenea treabă,
ţările socialiste. A fost oarecum o întâmplare, hai să nu zic neavând un minim de pregătire şi experienţă. Prima vizită
bizară, dar oricum interesantă, căci primind direct ordinul cu generalul Răduică, mi-am adus aminte, a fost în
să mă prezint la cabinetului secretarului general şi cum era Germania.
firesc, fără să mi se spună pentru ce şi eventual( ... ), cu ce să A urmat o altă vizită în Ţările de Jos sau în Franţa.
mă pregătesc, m-am dus la ministru să îi raportez că am Pentru această a doua vizită a fost trimis ca antemergător
primit un asemenea ordin. Ministrul de Interne era Teodor generalul Constantin Stoica, adjunct al preşedintelui
Coman. I-am raportat că am primit, cu nu ştiu câte minute Consiliului Securităţii Statului, un om mai deschis la minte
în urmă, ordin ca să mă prezint la tovarăşul secretar şi care după părerea mea a făcut şi multe lucruri bune, mai
general. Dar, zic, ,,nu ştiu pentru ce sunt chemat şi cu ce să fiu cu seamă că eu, fiind la vremea respectivă şef al Direcţiei de
pregătit". ,,Păi nici eu nu ştiu, du-te!" Învătământ cu a1'utorul lui am rezolvat o sumă de lucruri
I I

M-am dus, pur şi simplu, fără să ştiu de ce. Am fost foarte importante. Preşedinte al Consiliului Securităţii
introdus şi m-a întrebat: ,, Vlade, cum merge treaba? " Am dat Statului era Ion Stănescu, un om de excepţie, care a lăsat
un răspuns general, în sensul că eu cred că merge satis- urme adânci în instituţia pe care a păstorit-o.

74 75 ·
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentnt istorie

vizitelor de stat. Generalul Doicaru nu a fost informat, nici


Revenind la vizită, din păcate, nici generalul Stoica nu a
dat satisfactii. de către ambasador şi nici de către subordonaţii săi afla~i _l~
I
ost la Tunis, că Habib Bourguiba, preşedintele Turus1e1
. A urmat o altă vizită în nordul Africii, prima în Tuni ·
f t · · s1a, ~uferea de o boală cumplită, Alzheimer, şi avea momente
ş1 ~ os . tnm1s pentru pregă~ire generalul Nicolae Doicaru,
când îşi pierdea cu totul memoria. Aşa s-a întâmplat şi în
pnm-ad1unct al preşedmtelm Consiliului Securitătii Statulu·1
pentru activitatea de informaţii externe. După cu~ se vede timpul vizitei preşedintelui României. A avut momente de
luciditate la aeroport, când l-a primit şi l-a condus la
au fost _luaţi la rând .toţi cei din conducerea Departa~
mentulm. Generalul D01caru, ca prim adJ·unct al ministrul ·
reşedinţa care-i era rezervată. Conform _p~otocolului'. la
. f 1 . Ul scurtă vreme, Ceauşescu trebuia să facă o v1z1tă la reşedmţa
ŞI şe a D1recţiei Generale de Informaţii Externe, se presu-
preşedintelui Bourguiba. Când ~u ajuns _ac~lo, acesta .s-~
punea că ar cunoaşte spaţiile ce urmau a fi vizitate. Fireşte
uitat aşa, în gol, şi a zis: ,, Dar cine sunteţi şi cu ce ocazie?
av~a ş_i to_ate pârghiile necesare. Era, în definitiv, şeful
sp1ona1ulm.
Ceauşescu a crezut că s-a făcut o glumă, dar, din păcate, îl
avea în faţa pe Bourguiba într-un moment fără luciditate.
~ar cum se mai întâmplă uneori, în zona aceasta a
Ceauşescu a fost foarte marcat, şocat de-a dreptul. Nu
relaţnlor externe, lucrurile mai scapă de sub control. Am
putea concepe cum a fost posibilă atâta superficialitate ~n
f~st mar~o~i, de exemplu, chiar zilele acestea, la O gafă
pregătirea vizitei. Se întâmplase ceva foarte grav. Practic,
diplomatica, de care mi-a fost şi mie, ca cetătean român
vizita a fost compromisă, nu s-a mai realizat decât aşa, mă
r~şin~ câ~d s~a produs. Penibilă, de-a dreptul penibilă: rog, de ochii lumii, ca să nu se spună că nu a fost.
situaţia cand 1 s-a înmânat, zilele trecute, ministrului de
Generalul Doicaru nu a mai avut atribuţii pe linia
externe al Germaniei o broşură pe coperta căreia în loc de
aceasta. A urmat, în ordinea „succesiunii legale", generalul
conturu~ . Ger~aniei era conturul Franţei cu steagul
Pacepa, care, cred că aproximativ un an şi ceva, a fost
Germarue1. Mai ales că, în străfundurile conştiintei celor
desemnat să se ocupe de pregătirea vizitelor. Cum ştia
două naţiuni cred că, încă, mai sălăşluiesc resenti~ente e
foarte bine să mobilizeze oamenii care erau la post şi poate a
un lucru cum nu se poate mai regretabil din par;ea
mai avut şi un sprijin extern, nu se ştie cum, sau despre asta
Ministerului de Externe. Ce fel de oameni sunt acolo ce
pregătire au? ' nu putem discuta, primele vizite de care s-a ocupat au fost
. A.~.: Eu cr~d că au transmis un mesaj. Uniunea Europeană de succes.
şz granzţele. Deszgur, sunt ironic.
A.R.: Marea Britanie şi Statele Unite ...
I.:.: Şi asta ~ posibil, după cume posibil s-o fi făcut şi
ca să 11 compromită pe ministrul acesta de externe, care e de
I.V.: Din păcate, cea din Statele Unite a marcat sfârşitul,
o încheiere cumplit de dureroasă pentru perspectivele ce i
se deschiseseră lui Pacepa. Acolo s-a organizat o manifesta-
foarte _puţină vreme şi care, săracul e destul de stingher în
ţie a ungurilor, chiar înainte de plecare, în faţa hotelului
luc:un care n-au cum să iasă bine, dacă nu este sprijinit, şi
unde era cazată delegaţia, la New York. Deci, până aici,
m~1. cu seamă, dacă unii din subalternii esentiali din
lucrurile au mers strună, dar la New York, la terminarea
m1ruster nu îi vin în sprijin, ci dimpotrivă îl sabotea~ă.
vizitei, s-au întâmplat cele ce urmează . Foarte violenţi, cum
Dar, să revenim la vizita preşedintelui României în
Tunisia. Acolo s-a întâmplat ceva de domeniul antologiei
77
76
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

sunt vecinii noştri, pretutindeni pe unde se află dau probe u am înteles de ce. Chiar şi generalul Moise, care fusese
nadjunct al' ministrului, când a _fost trimis_ la c?mand a D"1re~-
în sensul ăsta, aşa a fost şi atunci. Ceauşescu nu a mai putut
să iasă din hotel, nu şi-a mai putut desfăşura nişte activităti tiei a V-a, tot pe funcţia de ad1unct şef direcţie a fost nurmt.
şi a plecat. Bineînţeles, l-a chemat pe Pacepa şi i-a spu~: i-a urmat generalul Nicolae Stan, care era dornic, chiar
„Du-te, ia legătura, cere-le gazdelor să facă ordine ...". Evident că foarte dornic, să ajungă şef al acestei direcţii, dar a stat un
manifestaţia s-a făcut şi cu binecuvântarea gazdelor, pentru an şi ceva, doi ani, dacă nu mai mult, fără să fie numit şef ..
că altfel emigranţii nu puteau să iasă în stradă; ăştia erau Eu, fiind de bună credinţă, după ce Ceauşescu m1-a
foarte disciplinaţi acolo pe unde se aflau, în caz contrar, spus ce era de spus, am trecut pe la Vasile Nico~cioiu,_ şeful
riscau expulzarea: dacă de la politie au ordin să iasă ies
I I I
Protocolului de partid şi de stat, al ceremorualulm, să-l
dacă au ordin să stea acasă, stau acasă. Acolo nu se discută, întreb ce e la Berlin, ce se întâmplă acolo, să cer cât de multe
cum se face prin alte părţi. amănunte, să mă edific cum trebuie să mă pregătesc, cu ce
Când a venit acasă din America '2, Ceauşescu a fost trebuie să mă duc şi ce trebuie să am în vedere.
foarte supărat şi acesta a fost contextul în care m-a chemat Dar am trecut şi pe la Direcţia a V-a, pentru că
pe mine să merg la Berlin. Repet, Pacepa a fost trimis, să zic generalul Stan trebuia să ştie toate acestea şi l-am rugat s~
aşa, la plimbare. Şi-a îndeplinit în continuare functia de mă pună în temă. Dar, la urmă, mă întreabă: ,,Dar de ce va
secretar de stat, adjunct al şefului Directiei Gener~le de interesează? " ,,Păi, uite am primit ordin să merg şi eu la Berlin".
Informaţii Externe, care era în acel moment Romus Dima.
1

Probabil s-o fi gândit că năzuiesc să îi iau locul. Nu am avut


A.R.: Şi nu i s-a mai împlinit aspiraţia de a fi şef al casei şi nu aş fi avut niciodată o asemenea dorinţă. Dincolo de
prezidenţiale. faptul că aş fi fost şi retrogradat, evident, într-un fel. Şi am
I.V.: Exact, visa la o astfel de demnitate. Un proiect care mers la Berlin. Acolo nu mi s-a dat nici un ordin. Nu mi s-a
a fost abandonat... cerut nimic. Dar, din când în când, eram privit din locul
A.R.: Să fie mareşalul palatului! unde se afla Ceauşescu.
I.V.: Şi l-a trimis la ( ... ). Acum, era normal ca să iau
legătura cu şeful Direcţiei a V-a, de fapt cu locţiitorul şefului Ceauşescu mi-a dat răspunderea îndeplinirii obiectivelor
directiei, pentru că nu era numit un şef al directiei nici asta politico-economice ale vizitelor externe
I f I

S-a terminat vizita, am venit acasă şi peste două


12 săptămâni, din nou am fost chemat şi mi s-a ordonat: ,,Să te
Ultima vizită a lui Ceauşescu în SUA a avut loc în perioada 11-17 aprilie 1978,
la invitaţia preşedintelui Jimmy Carter. În discursul oficial de receptie la pregăteşti, că plecăm în Asia!". Tot aşa, fără să-mi spună
primirea liderului român, preşedintele Jimmy Carter, afirma: ,,Este cor~ct să concret unde. Şi, într-adevăr a fost un periplu, mai întâi o
spunem că în ultimii 10 ani, relaţiile prieteneşti dintre SUA şi România au oprire la Teheran, apoi o vizită foarte frumoasă în China,
crescut şi s-au îmbunătăţit rapid, spre satisfacţia şi beneficiul popoarelor
noatre. Schimburile dintre ţările noastre au crescut de peste 10 ori în ultimii urmată de alte vizite în Coreea de Nord, cu pregătirile şi cu
10 ani. Şi datorită creşterii existente în relaţiile dintre noi, ne aşteptăm ca primirile care erau specifice în zona respectivă, şi apoi în
volumul să se dubleze în următorii trei ani. Este un mare avantaj pentru
lndochina, în Laos, în Vietnam şi în Cambodgia. La reve-
mine, ca Preşedinte, să am şansa de a mă consulta cu un lider national şi
internaţional precum este vizitatorul meu de azi". ' nire, au avut loc escale în India şi, respectiv, într-unul din

78 79
Iulian N. Vlad - confesiuni pentn, istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Emiratele Arabe Unite. Nici de data aceasta nu mi s-a da t buit să le duc timp de 11 ani. Eu cred că, de fapt în
nicio sarcină concretă, dar tot timpul am fost tinut sub tre ·oada asta, Ceauşescu m-a cunoscut ce1 mai. b"me, pent ru
pen ··1 . 1
observaţie. Probabil, a vrut să vadă cum mă cor'riport, ce
că m
„ timpul vizitelor eram cel care lucram nem1J oc1t cu e.
d"
fac ... Ei bine, pentru următoarele vizite, care au avut loc în Îi aduceam informaţiile pe care le pnmeam m ţara,
o V

Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Canada, plus multe altele, transmiteam dispoziţiile, pe linia noastră'.. pe linia g~ver-
timp de un deceniu, am fost însărcinat direct să răspund de nului - erau treburi care priveau membru_ guvernulm, de
pregătirea lor şi, de fiecare dată, cu cel puţin o săptămână regu la, sau priveau atributiile
v
, secretarulm. personal.
. Dar,
înainte de a se realiza vizita, mă duceam cu o echipă pentru referindu-mă la subiectul nostru, au fost ş1 mşte momente
pregătire sub toate aspectele, până la detalii. Era o treabă foarte semnificative când am fost primit de şefi de stat.
delicată şi foarte complicată, mai ales că, între timp, mi s-au Aceasta, pentru că aveam obligaţia ca în ţara respectivă să
dat nişte sarcini în plus: să mă ocup şi de problemele ajung neapărat la şeful statului sau ~I guver~ului, ~upă caz:
politice şi de problemele economice ş.a.m.d. Adică, nu căruia să îi prezint omagiile şefulm statulm roman, dar ş1
aveam numai responsabilitatea asigurării măsurilor de dorintele sau propunerile de program, dar nu numai atât,
securitate care, sigur, nu sunt puţine şi uşoare, erau specia- chiar ' şi tematica convorbirilor pe care o dorea partea
lizate, să zic aşa, pe când celelalte erau probleme de ordin română, pe care o agrea preşedintele.
diplomatic, politic, economic, care aveau un cu totul alt Nu este deloc exclus, dimpotrivă, cred că şi datorită
caracter şi impuneau abordări de cu totul altă natură. unor aprecieri făcute în prezenţa mea de unii dintre şefii
statelor vizitate, nu ştiu dacă pentru a mă elogia sau pentru
A.R.: Cum aţi reuşit să surmontaţi, poate şi nedumerirea,
a-i multumi lui Ceauşescu ca urmare a modului în care s-a
poate şi orgoliile celor de la Ministerul de Externe, de la
Protocolul de Stat, când aţi primit şi coordonarea ansamblului lucrat pentru reuşita vizitelor, preşedintele a avut temeiurile
pregătirii vizitelor? Lucrurile nu erau chiar simple. Erau nişte
şi motivarea pentru numirea mea ca ministru secretar de
instituţii specializate, rutinate. Apoi, problematicile ministerelor stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului.
economice erau centrele de greutate, mizele vizitelor, dincolo de A.R.: Dintre multele personalităţi străine, care şefi de state şi
succesul politico-diplomatic, care nu poate fi ignorat. de guverne v-au impresionat aparte şi merită un loc special,
I.V.: E chiar foarte bine pusă întrebarea. Nu a fost uşor. pentru a fi evocaţi?
M-am gândit chiar de la început, că trebuie să obtin I.V.: Bineînteles, că, de la distanţă, pe primul loc îl pun
colaborarea acestor oameni, să nu-i îndepărtez şi, poate cu
1 1

pe de Gaulle. A fost un om de stat, care pe cât era de voinic,


mai mult tact, cu mai multă atenţie, să-i atrag, pentru ca pe tot atât de uriaşă i-a fost statura politică internaţională şi
împreună, eu fiind cel care coordonam treburile, să facem contributia cu totul remarcabilă ca prieten al României.
A.R. Dar, pe generalul Charles de Gaulle l-aţi cunoscut în
1

nişte lucruri absolut notabile. Le sunt recunoscător tuturor :

acestor oameni pentru că, în acelaşi timp, am avut şi de ţară, cu prilejul vizitei efectuate în luna mai a anului 1968.
învăţat. Unele dintre ele erau lucruri noi, pe care m-am I.V.: L-am cunoscut în tară. Am fost desemnat aghio-
străduit să le învăţ cât mai bine şi cât mai repede. Şi iată, aşa tant şi l-am însotit pe par~ursul întregii vizite. Cele mai
au început să se deruleze activitătile pe linia asta încât a
I I
interesante mom~nte au fost convorbirile pe care le-a avut

80 81
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie

preşedintele României cu de Gaulle, sau de Gaulle cu litatea mea mă obligă să fiu în partea cealaltă." ,,Bun, dac~ astea
preşedintele României, pe distanţele de la Sinaia la caunt regulile la dumneavoastra, aşa sa fi e11 . D ar, m f me, a
V v A

Bucureşti şi retur, respectiv, de la Bucureşti la Craiova şi ~ceput vizita, am fost duşi la reşedinţă, după ca~e a urmat
retur. Generalul de Gaulle a dorit să se includă în rimirea oficială la palatul prezidenţial, un palat impunător
programul vizitei şi o întâlnire particulară cu unul dintre ~i acolo, după momentul primirii formale, ~şa cum se face,
colegii români pe care i-a avut la Saint Cyr şi care, de fapt, trebuiau făcute fotografiile. Conform regulilor de ceremo-
fusese şeful promoţiei. Dar. .. francezii sunt atât de orgolioşi, nial, intră în poză cei doi preşedinţi cu soţiile. Eu eram la o
îi cunoşti foarte bine abia după ce ai nişte raporturi strânse distanţă regulamentară, normală. La u~ mome·nA t .dat, vă~
ceva agitatie acolo, iar preşedintele Pakistanulm işi cheama
cu ei şi chiar la ei acasă.
I A • V

A.R.: Au scos doi şefi de promoţie ... aghiotantul, pe care-l trimite_ la min~. Acesta i~i spune ca
I.V.: Da. Şi al doilea şef de promoţie a fost de Gaulle, ca mă cheamă generalul, preşedintele Zia-ul-Haq. Sigur, m~am
să fie şi un francez, nu doar un străin. dus. Când m-a văzut, Ceauşescu s-a uitat întrebător la mme,
Deci, generalul de Gaulle a fost cel care mi-a lăsat cea nu am ştiu ce să îi spun, dar preşedintele Zia-ul-Haq
mai puternică impresie, dar bineînţeles că au mai fost şi intervine: ,, Veniţi să facem o poză împreună!" şi îi comunică lui
alţii. Iau un exemplu, la întâmplare: preşedintele Pakista- Ceauşescu că vrea să fiu şi eu fotografiat cu cei doi
nului, generalul Muhammad Zia-ul-Haq, căruia, când i s-a preşedinţi. Eu, vă daţi seama, pur şi simplu, n~ ştiam ce ~ă
raportat că m-am prezentat, înainte de a mă fi primit, i s-a fac. Ceauşescu a încuviinţat şi m-am aşezat şi eu acolo m
spus că sunt general. El era un general făcut la şcoală cadru. S-au făcut pozele. Nu am mai dat importanţă
englezească, făcuse studiile în Anglia şi avea toată armata în chestiunii, dar când am ajuns la reşedinţă, mă cheamă Elena
spate şi, imediat a spus că vrea să mă cunoască. Ceauşescu şi-mi zice: ,,Dar ce-ai căutat să te duci acolo î~
M-am prezentat cum trebuia să o fac. După încheierea poză?" ,, Tovarăşa Elena Ceauşescu, dar nu m-am dus eu, pu_r şi
discuţiei, m-a invitat ca seara să iau masa cu el şi, simplu, am fost pus acolo cu mâna, cum se spune, a fost dorinţa
bineînţeles, şi cu aghiotantul lui, tot general. Dar nu asta a preşedintelui." Ceauşescu întotdeauna atent la nişte nuanţe
fost problema. Poanta e mai hazlie puţin. La sosirea lui care uneori aveau greutate, a intervenit: ,,Dar lasă, dragă, e
Ceauşescu, s-a deplasat el însuşi pentru întâmpinarea la foarte bine" şi m-a inclus între cei care l-au însoţit la discuţia
aeroport. Nu era obligatoriu că toţi şefii de stat gazdă să tete-a-tete. Foarte important!
vină la primire, depindea de protocolul fiecărei ţări, dar el a A.R.: Pentru el a fost un câştig simpatia manifestată fată de
ţinut să fie prezent la primirea pe aeroport. Eu eram de faţă Dumn eavoas tră a preşedintelui pakistanez.
împreună cu un grup cu români, cei de la ambasadă şi cei I.V.: Bineînteles. Şi-a dat seama că eu avusesem o
cu care mai venisem şi, la un moment dat, s-a uitat spre noi, anumită deschidere, dar trebuie să ai minte să pricepi nişte
ne-a văzut şi l-a trimis pe aghiotantul lui să mă cheme, pe lucruri. Dar nu am terminat pe povestit istorioara. După tot
motiv că preşedintele Zia-ul-Haq are să îmi spună ceva. periplul ăsta, am ajuns acasă. La aeroport, bineînţeles, ne
Bineînţeles, m-am dus şi mi-a spus: ,,Dumneavoastră să rămâ­ aşteptau ministrul de interne şi ministrul securităţii. L-am
neţi aici, să staţi cu noi". Am răspuns: ,,Domnule preşedinte, Văzut pe ministrul securităţii puţin abătut, ca să nu zic
supărat. M-am dus şi i-am salutat. Foarte rece, Tudor

82 83
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Postelnicu, mă întreabă: ,,Cred că veniţi şi pe la sediu?" Ce I.V.: Şi cert este că, să o spun şi pe asta, într-adevăr,
put~am s~-i răspu~d, decât că direct la sediu vreau să ajung, cum bine ai spus, Postelnicu
~
nu m-a agreat. Dovadă e ceea.
deşi acasa nu mai fusesem de o lună. ,, Vin la sediu". ,,Da. ce s-a întâmplat mai apoi. In ziua când s-a hotărât numirea,
Atuncea, să treceţi pe la mine!". Am ajuns la birou, după care am fost chemati la Comitetul Central. Veniseră la
I

m-am dus la el. Am întrebat cine este cu el acolo. Mi s-a preşedinte, la Ceauşescu, Homoşt~an, ~ostelnicu şi eu. Erau
spus că „tovarăşul Petru Enache". Petru Enache era secretar al de fată Constantin Dăscălescu ş1 Emil Bobu. Ceauşescu,
~omitetului Central pe problemele de propagandă. Am foart; expeditiv şi fără introducere, zice: ,,Am hotărât că tu,.
mtrat, ne-am salutat. Zice: ,,Luaţi loc!" La un moment dat, îl Homoştean, să pleci la Hunedoara, ca preşedinte al Consiliulw
văd pe Postelnicu că trage sertarul de la birou, se uită la Judeţean." L-a trimis întâi acolo şi după aceea ambasador la
poză, se uită şi la mine şi scoate pe urmă fotografia, după Praga. Şi am înţeles (... ) mai ales că îl trimite la l}unedoar~,
care mă interoghează: ,, Tovarăşe general, dar ce-i cu poza unde cred că a fost foarte bine. Ceauşescu: ,,In locul tau
asta?" Era fotografia cu mine între cei doi preşedinţi. merge Postelnicu." Deci, Postelnicu, ministru de Inte.rr_:i.~·.
- ,, Tovarăşe ministru, după cum vedeţi, preşedintele Apoi, continuă: ,, Tu, Vlad, preiei Departamentul Secuntaţll
României, preşedintele Pakistanului şi eu. 11 Statului. Nu avem timp acum să stăm de vorbă pe îndelete, dar o
- ,,Dar dumneavoastră de ce sunteţi aici?", mă întreabă să discutăm amănunţit". (... ) Ceauşescu încheie: ,,Dăscălescu,
Postelnicu. mergi şi instnlează-i!".
Răspund: ,,Am primit ordin". Şi, într-adevăr, de acolo am venit la minister. Fusese
Postelnicu: ,,De la cine aţi primit ordin?" convocat Consiliul de conducere al Ministerului de Interne
Răspund: ,,De la tovarăşul preşedinte Ceauşescu, dânsul a şi Consiliul de conducere al Departamentului Securităţii
aprobat." Statului. Primul ministru Constantin Dăscălescu a dat citire
Postelnicu: ,,Da?! Păi spuneţi aşa, tovarăşe!" hotărârii de eliberare a lui Homoştean din funcţia de
A.R. Deci şeful securităţii şi cu şeful ideologiei partidului ministru de interne şi de numire a noului ministru,
puseseră la cale de-o anchetă. respectiv a mea, pe funcţia de ministru-secretar de stat şi şef
I.V.: Exact. Erau nedumeriţi. Venise cu poza, fiindcă i-o al Departamentului Securităţii Statului.
trimisese „Agerpres"-ul - ei făceau asta - şi erau nedumeriti
ce caută ăsta acolo, între cei doi preşedinţi?! ' Tudor Postelnicu nu l-a dorit pe generalul Vlad
A. R.: Deci ei au descifrat altfel. la comanda Securităţii
I.V.: Bineînţeles. Păcat că ... Deci, au fost şi asemenea Nu mai retin exact, dar cred că după o zi, am fost la
Ceauşescu. Era prima dată când mă duceam în calitatea pe
1

întâmplări. Dar, ca să conchid, părerea mea intimă este că în


împrejurările acestea, observându-mă atâta vreme, a avut care o aveam cu nişte informaţii. După ce a văzut infor-
timp să mă cunoască, să se convingă ce fel de om sunt, ce maţiile, observ că se trage aşa pe scaun, pentru a sta mai
pot, cât pot şi ce nu pot. comod, apoi se uită la mine, mai îndelung. În sinea mea, mă
A.~.: Practic, a fost o numire gândită în urma a cel puţin întrebam ce-o fi urmând? Ceauşescu: 11 Măi Vlad, mă, ce are
9-10 anz de cunoaştere nemijlocită, plus anii anteriori în care au Postelnicu ăsta cu tine?° La orice mă aşteptam să mă întrebe
mai fost contacte tangenţiale.

84 85
Iulian N .Vlad - confesiuni pentm istorie Iulian N. V lad - confesiuni pentru istorie

dar la aşa ceva, nu. Tovarăşe preşedinte .. . eu întotdeauna principale din componenţa sa.
,ma· departamentelor
fi fi,

m-am adresat cu apelativul preşedinte, aşa deprinsesem din d I . R


Dar în ceea priveşte viziunea Preşe ~nte uz on;:a~~ez, a
A • •

lungul şir de ani, cât am pregătit vizitele afară, pentru că


conzan da ntului Suprem cu privire la securztatea
. . Romamez, v-a
acolo dacă îi spuneai secretar general nu însemna nimi ceva v-a cerut ceva v-a fixat nişte obiective?
pentru şefii de stat. c spus ' , . .t
I.V.: Nu. Nu aş putea să spun că mi-a trasat anu~~ e
A.R. : Era oarecum şi intraductibil, în unele limbi ... linii directoare în această privinţă .. ~ee_a _ce a sublimat
I.V.: Era intraductibil şi ce reprezenta? Secretarul nci voi mai reveni asupra acestei idei şi pe parcurs, a
atu d
general al unul partid. Mare lucru! Bineînţeles, la noi avea
I • A

f os t·. să căutam să fim cât mai exacţz zn ceea ce avem e


li • .,,
cu totul alte conotaţii. Comandant suprem, poate pentru
prezentat de raportat şi neapărat să fim cât maz oportuni .
militari mai reprezenta ceva, dar asta nu însemna că,
I , v

Eu am înţeles, cred, îndeajuns de bme aceasta


neapărat, trebuia să fie şi şef al statului, că nu întotdeauna recomandare, mai cu seamă că ştiam [şi din experienţa
comandanţii armatelor sunt şi şefi ai statelor. Functia anterioară] că până când ajungea la preşedinte o informaţie
reprezentativă esenţială era cea de preşedinte al republicii'. importantă, aceasta trebuia să treacă prin mai prin ~uite
- Tovarăşe preşedinte, nu ştiu să fi făcut ceva. mâini, pentru ca să i se dea o formă pe care o considera
- Dar ştii că el nu te-a susţinut, el a venit cu altă propunere. acceptabilă purtătorul mesajului. Dar, aproape de fiecare
Nu am îndrăznit să întreb cine a fost. Am aflat ulterior dată când i se prezenta un material informativ, punea
de e~ dar din cu totul altă sursă şi într-un alt context. întrebări, dorea să se clarifice, nu comenta urmările, adică
In continuare, eu i-am spus: Vă asigur că nu va fi niciun
fi nu definea ceea ce ar fi trebuit să se facă în continuare, decât
fel de animozitate între mine şi el, ca ministru, ştiu că trebuie să în linii generale, în termeni generali. Pentru că de fiecare
conlucrăm foarte strâns, departamentul este în structura dată, mi-am dat seama că se ferea să intre în terminologia
min~sterului, ministerul trebuie să asigure resursele, (... )şi avem specifică muncii de informaţii, pe care nu o stăpânea şi se
tot znteresul ca lucrurile să meargă bine, în definitiv e vorba de ferea să nu greşească, pentru a nu fi interpretat, iar, pe de
interesele ţării. fi
altă parte, era chiar bine să nu se bage, să zic aşa, în astfel de
- ,,Bine, măi, aşa să faci!" - zice Ceauşescu. lucruri mai specializate.
În orice caz, vreau să spun că, cel mai adesea, eu
Ceauşescu . nu a avut de transmis noului şef al Securităţii apreciez că am lucrat în cele mai bune condiţii cu dânsul, în
elemente de strategie politică privind realizarea securitătii sensul că primea informatia, o citea cu atentie, îmi cerea
I I
României ' explicatii lămuritoare acolo unde era nevoie şi, deşi nu
I

A.R. : Deci, aţi fost chemat a doua zi după investirea în aprecia în cuvinte o treabă făcută bine şi cu folos, îmi
fu.ncţie, . la preşedintele republicii. În afară de faptul că Tudor dădeam seama că este satisfăcut, ceea ce este, fără îndoială,
Postelnicu avea ceva cu dumneavoastră şi nu v-ar fi dorit ca şef î~curajator pentru oricine se găseşte într-o asemenea
al. s~curităţii,_ şi acum să o spunem pe cea dreaptă, Ju.ncţia de situaţie. Rareori se întâmpla să îl găsesc într-o stare de
mznzstru de znterne era un fel de foarte mare pălărie peste mai receptivitate nu dintre cele mai bune şi îmi dădeam seama,
multe capete având în vedere organizarea ministerului şi autono- c~ ori avusese anterior o discuţie mai puţin benefică cu
cineva, ori urmare a unor suferinte fizice, care, cel putin în
I I

86 87
Iulian N .Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N .V lad - confesiuni pentnt istorie

ultimul an, se dovediseră a fi tot mai mari, tot mai evidente. el întotdeauna s-a considerat nu numai o creaţie a
De altfel, aşa şi cred, că nu mai avea cuprinderea pe care partidului, dar şi un creator al acelei instituţii .. Şi, ~u foarte
odinioară o demonstrase. Nu i se diminuase în niciun fel are greutate putea să accepte că ar putea vem altcmeva cu
memoria, pentru că dintotdeauna i-am admirat în mod :cruri mai exacte şi mai corect prezentate decât partidul,
deosebit me1;1-oria pe care o avea, cu totul şi cu totul partid despre care, până la urmă, . s-a înşelat, p~ntru că,
remarcabilă. Işi amintea de lucruri pe care i le prezentasem după evenimentele din decembne 1989, partidul s-a
poate cu luni în urmă şi trebuia şi eu la rândul meu să fac autodemolat, ca şi când nu ar fi existat. E un lucru asupra
efortul de a păstra şi detaliile unor informaţii, pentru ca să căruia, poate mai degrabă istoricii, sociologii, oamenii din
pot, atunci când s-ar putea să fiu întrebat, să dau explicatiile alte specialităţi e nevoie să se concentreze, să se consacre, să
cuvenite. Sub acest raport, rar mi s-a întâmplat c; în vadă care este pe fond explicaţia acestui fenomen. Dar
existenţa mea de muncă, de multe decenii, să mai întâlnesc fenomenul ca atare a existat, iar eu unul, personal, am fost
pe cineva cu o memorie atât de cuprinzătoare. Era absolut frapat de ceea ce s-a întâmplat, pentru ~ă nu n:1-ă aştepta~ c~
remarcabil din punctul ăsta de vedere. În alt plan, am avut totul să se termine aşa cum s-a terminat. Sigur ar mai fi
prilejul să-l văd şi în momente de destindere, dar de o poate şi alte comentarii de făcut în legătură cu modul în
vreme, despre acest aspect voi face şi precizări mai care se lucra cu preşedintele . Eu am lucrat bine, încă o dată
detaliate, deci de un timp am observat că se închistase foarte subliniez faptul acesta.
mult. Atunci când l-am cunoscut, mai la început, m-a frapat
faptul că îţi recita pe de rost versurile unor mari poeţi Concepţia seculară a ţăranu lui român ca model de
români, şi nu ştiu dacă memorarea acelor versuri stătea la dezvoltare şi conducere
îndemâna oricui. Deci asta, apropo de memorie. A.R.: Nu s-ar putea spune că în România acelui timp nu au
Ce aş mai putea să mai remarce că, uneori, nu privea existat competenţe economice şi oameni vizionari. Totuşi, e greu
cu suficientă încredere ceea ce i se spune. Asta şi fiindcă, aşa de admis şi de înţeles ce fel de consilieri în materie de politici
era situaţia, noi întotdeauna suntem purtătorii unor veş ti economice a avut Nicolae Ceauşescu? Aveam foarte multe
neplăcute, căci prin natura a ceea ce facem, nu aducem veşti capacităţi productive, dar nu mai aveam, la jumătatea anilor '80,
întotdeauna îmbucurătoare. Au fost şi situatii când s-au pieţe de desfacere şi acumulam stocuri. Asta însemna pierderi
prezentat şi veşti bune şi cu totul deosebite di~ acest punct imense. Întreţineam la foc continuu obiective care deja erau găuri
de vedere, dar cel mai adesea se întâmpla invers. Ei, la un negre şi împovărau bugetul ţării. Existau resurse alimentare, cât
asemenea tip de veşti, nu tocmai bune, nu de puţine ori să fie îndestulată o populatie de patru ori mai mare, dar fluiera
constatam că priveşte în gol, nu că nu te recepţiona sau că vântul prin galantare. Populaţia a suportat stoic, a îndurat
nu voia să audă, dar sesizam că avea îndoieli şi trebuia să fii privaţiuni pentru plata datoriei externe.
foarte bine documentat şi să îi spui cu argumente imbatabile Datoria a fost plătită, dar în loc să avem parte de liberalizarea
ceea ce era de spus. Cum mi se pare că am mai amintit, consumului intern şi să fie recâştigat suportul popular, Nicolae
totdeauna aveau prioritate informaţiile care veneau pe linie Ceauşescu ce a facut?
de partid şi pe undeva eu înţelegeam lucrul ăsta, pentru că I.V.: Da, Aurel... E un subiect foarte important, cel pe
care l-ai enunţat şi, ce să zic, e foarte cuprinzător. Se poate

88 89
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

vorbi f_oarte m~lt aici. Am să încerc să concentrez, cât va fi A.R.: De tip feudal, cum avea ţăranul român, care fă.cea de
cu putmţă. Vezi, conducerea supercentralizată şi nu num · toate. Bunicul meu dinspre mamă era plugar, apicultor, zooteh-
faptul c~ fieca:~ hotărâre importantă care se referea Ia sta~: nist, avicultor, fierar, dulgher, opincar, cânta la vioară, fluier,
econon:ue, politică ş.a.m.d. pornea dintr-un singur punct, de tulnic şi goarnă. Cultiva tutun şi-şi confecţiona ţigările, în foiţă,
~a Aun s1~gur om, care, cu „ajutorul" multora dintre cei care ori trabuc. Aprindea focul cu amnarul. Bunica topea, meliţa şi
11 mcon3urau, devenise omul care trebuie să emane totul · torcea cânepa din care ţesea pânza pentru zestrea fetelor,
t d ŞI
m s are sa ea soluţii la toate problemele. Aceasta ar fi aşternuturi, cămăşi. Cu puţinii bani obţinuţi din vânzarea
A V

poate, una din explicaţiile care se pot da acestui complex d~ surplusului, îndeosebi ouă, miere, se cumpăra sarea, petrolul,
probleme. Pentru că intervine, arbitrar, hotărârea unila- păcura pentru unsul osiilor carului, bumbacul n~cesar pentru o
terală care, cel mai adesea, se confunda cu O anumită calitate superioară a ţesăturilor din fir de cânepă. Intr-o asemenea
dorinţă şi c~re nu avea fundamentarea necesară, nu pentru gospodărie erau bineveniţi cinci, şapte şi chiar mai mulţi copii,
că nu s-ar fi p~tut ~ace o fundamentare teoretică, bazată pe aveau loc şi doi-trei copii rămaşi orfani, de pe urma foametei care a
o cercetare seno~sa. Vreau să spun că în anii aceia, după cuprins Moldova, în anii de după război ...
păr~re~ _mea, se a3unsese ca şi în aparatul de partid, dar şi în I.V.: Exact, să îşi facă de toate pentru consumul propriu
mshtuţnle de profil ale statului să fie numeroşi oameni în gospodăria personală. Ei, oarecum, pornind de la, hai să
cad~e foarte bine pregătite, în stare să studieze, să elaborez~ zicem, tradiţia aceasta, pe care a cunoscut-o bine Ceauşescu
prmec~e, planuri bine ~~ndamentate şi teoretic şi practic.
V
şi căreia i-a rămas poate prizonier toată viaţa - cred că s-a

Nu~~1 c_~' dacă concluznle la care ajungeau cercetătorii sau raportat la anii dintâi ai vieţii lui, ai copilăriei, la tradiţia
con~1her11, _ori ~~sterele, atunci când prezentau nişte ţărănească şi mai cu seamă la cea din zona de origine - ceea

proiecte, chiar cei dm aparatul de partid, dacă nu îşi găseau ce într-o sumă de privinţe nu a fost rău, pentru că, într-o
corespondenţa deplină în conceptul, în gândirea pe care O formă sau alta, aceasta i-a alimentat şi patriotismul care nu-i
avea cond;1cător_ul unic, planul rămânea mort. Nu putem să este contestabil. Cine îi contestă lui Ceauşescu dragostea de
s~unem ca nu dispuneam de capacităţi, de valori. Totuşi, se patrie, de ţară, cred că săvârşeşte un lucru premeditat, rău.
a3unsese să avem o bază materială, într-o bună măsură Este însă la fel de adevărat, că urmările nu au fost dintre
p~rformantă: ~ar _pr~duceam fără să valorificăm deplin pe cele mai fericite. Dintotdeauna, nu e suficient numai să
p~aţa exte~na ş1, bmemţeles, cu consecinţele care se ştiu şi în proclami un lucru, trebuie să îl şi susţii, trebuie să-l transpui
viaţa, de z1 cu zi, a cetăţenilor. După aceea, pornind tot de la şi în realitatea vietii, de zi cu zi, a oamenilor.
acest concept [al conducătorului unic] sau de la o dorintă de A.R.: Am imp;esia că Ceauşescu iubea o ţară abstractă şi nu
in~ep~ndenţă absolută, ceea ce nu cred că este cu putm.'ţă să
oamenii ei.
se mta~p!e vreodată undeva, chiar şi în statele cu o putere I.V.: Nu aş putea zice că vedea aşa lucrurile, chiar în
econormca cu totul deosebită şi cu miJ"loace de sustinere de forma aceasta. Dar, oricum, cu trecerea anilor, cu
ă
ap rare cu totul remarcabile, pentru că nu cred că este
f I
îmbătrânirea lui fizică, cred că se desprinsese de o sumă de
posibil şi poate chiar nici nu este necesar ca totul să fie O realităţi care nu ar trebui să te părăsească până în ultimul
economie închisă, exhaustivă. moment de viată.
'

90 91
Iulian N. Vlad - confesiuni pentnt istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

A.~.: Apropo, această schimbare a capacităţilor sale de I.V.: Da. Foarte interesante toate cele trei chestiuni.
percepţie şi de decizie nu a generat niciun sentiment de Unele sunt produsul megalomaniei, ~u. siguranţă.
îngrijorare în rândul principalilor colaboratori? Ei nu şi-au pus E adevărat că lichidarea datone1 externe care era o
probleme?
pov ară pentru tară
, a reprezentat, ca să zic aşa, un punct de
I.V.: Eu cred că mulţi dintre colaboratori, sau cel putin referinţă. Nu vreau să îl calific acum.
unii dintre colaboratori, poate chiar şi dintre cei mai for~al Poate din cele ce voi spune, va rezulta. V

devotaţi, zic formal devotaţi, cred că în intimitatea lor nu A.R.: Ne-am pus mari speranţe, atu~ci câ~d s-a an~nţat ca
s-au gândit la ceea ce spui, pentru că cei mai multi nu erau România nu mai are datorii externe şi, ~hzar maz mult, ca balanţa
decât nişte oameni lipsiţi de inteligenţă şi, mai cu ~eamă, de este cu câteva miliarde pe plus, dar dupa aceea ...
o experienţă de viaţă care să le deschidă gândirea. Aceasta I.V.: Exact. Pentru că şi aici a triumfat, să spun ~ş:1,
şi pentru că, prin educaţia politică de partid pe care O entalitatea tărănească a lui Ceauşescu, foarte prezenta m
avuseseră, fuseseră transformaţi într-un astfel de tip de mărtile lui de 'origine, că tăranul considera că e o foarte grea
p d d d'
oameni. Nu ştiu dacă erau prototip al omului nou, pe care po;ară - care după părerea mea era un ~o . eV ga~ ire
I A

socialismul dorea neapărat să îl făurească, dar cred că corect - să fie dator şi mai ales dator la banci. Banc1le te
dominantă la aceşti oameni era dorinţa de parvenire, de a fi spoliau şi cred că şi astăzi o fac. . V

în funcţii, de a urca cât mai sus în ierarhia nomenclaturii Şi atunci, într-adevăr, atunci când a fost nevme sa se
politice, de a-şi menţine poziţiile şi, deci, puterea. Ori, facă efortul industrializării, care a fost imens, a fost
pentru asta trebuie să fii întotdeauna şi neconditionat de formidabil, sigur că trebuia recurs la o asemenea soluţie,
acord cu ceea ce spune conducătorul. Am parti;ipat la o aceea a împrumutului extern. .
sumă de momente când mi-am dat seama că, rarisim, unii Măsurile severe de economii, dar şi multe altele, prm
dintre ei încercau să nuanţeze ceea ce voiau să spună, nu să care s-a reuşit, într-un termen cât mai scurt, să se _a~~ite
conteste neapărat, ci să aibă o umbră de rezervă în legătură datoria externă, au fost un fapt pozitiv, în ciuda cnhc1lor
cu o chestiune sau alta care era în discutie.I
care au fost atunci făcute, mai ales în interior, că, în exterior
Dar cei mai mulţi, ori dădeau simplu din cap că sunt de nu ştiu dacă nu a convenit.
acord, vrând să demonstreze că liderul suprem nici că putea A.R.: Chiar ne-au obligat, prin 1981-1983, la strângerea
să spună un lucru mai adevărat, ori, cu mult entuziasm,
drastică a curelei ...
elogiau explicit. Dar, să nu fii dator la bancă, ce înseamnă asta, având în
A.R.: În anul 1989, deloc întâmplător, nu ştiu dacă contextul vedere politica externă promovată de Ceauşescu? .
extern era cel potrivit, a venit cu trei lucruri care scot în evidentă I.V.: Să nu fii dator la bancă înseamnă că nu eşti
şi altceva. Revizuirea Pactului Ribbentrop-Molotov în chestiun~a dependent de vointa celor care hotărăsc destinele omenirii.
Basarabiei, fondarea unei băncii internationale a tărilor din lumea Sigur, astăzi const~t că mulţi nu ştiu, sau dacă ştiu foarte
a treia (Mişcarea Ţărilor Nealiniate, rimase fari1 lider după Tito) exact ce a fost şi cum a fost, nu au curajul să se pronunţe,
şi capacitatea României de a deveni putere nucleară. asupra unor lucruri care-i depăşesc.
Doriti să comentati? A.R.: Tocmai de aceea este bine să fie lămurite.
' '

92 93
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

I.V.: Dar faptul de a nu . f rornaru să devină posibil aşa ceva (...) Dar ca să judeci
aceasta de a nu mai eva dma1 . _1 datoare ţara şi prin lucrurile într-un asemenea mod, trebuie să te raportezi, în
produsului national - agr atornle asupra repartizării primul rând, la ceea ce poţi face şi dacă poţi face aşa ceva.
şa cum se pute 1
astfel
.
,
încât să aJ·ungă şi· PAan ă 1a omul de a a vremea
d aceea _ Şi, ceea ce este hotărâtor, dacă eşti lăsat să faci. Este de
subliniat lucrul acesta, că trebuie să fii şi lăsat să faci, să fii
A A

dm acel produs a fost un 1 . ran ' cat se poate


sprijinit, eventual, să faci. Lucrul acesta era cu neputinţă.
' ucru mcontestabil pozitiv
ai ;::ac:':.':r::~t:::: ~:tă este exact. aceea pe care Băncile internaţionale nu ar fi putut ceda din terenul pe care
se întâmple, adică să se simtă efe::ef{e fost ~~g1c? n?rmal să l-au câştigat în decursul secolelor, în favoarea unei Românii
8

trai al oamenilor. Nu s-a întâm la poz1 r~,e m ruvelul de de-abia eliberate de povara unui împrumut extern. Asta era
întâmplat? Pentru cav s dp t aşa. Ş1, de ce nu s-a în legătură cu împrumutul.
· , puneam in d · t d
departe, din megalomanie, şi p~ntr o~m,a e a merge mai În legătură cu infatuarea, cu acea dorinţă de a arăta
român - dar nu avea nevoie să ~ a emonstra poporului lumii, de a demonstra altora cine suntem şi ce facem noi, a
poporului şi altora - m . e~onstreze acest lucru fost, după părerea mea, poate lucrul cel mai puţin inspirat,
ai cu seamă, fnndcă înce use
din tot ceea ce priveşte afirmarea lui Ceauşescu în politica
. .
o f1xahe, ceva exagerat m fe1u 1 1m. de a v dP , 1cred,
·· externă a României. Asta şi pentru că au fost cu adevărat,
A
A ' •

Roman1ei cu lumea Treb . e ea re ati1le


fim totdeauna cu~ sav ~ia sa fim t~tdeauna deasupr~, să momente şi perioade lungi de timp, când prin discursul
V •

' zic, remarcat! ce .


politic şi prin acţiunea politică, Ceauşescu s-a afirmat, pe
:ău, d~r ne să măsurăm şi
posibili't~til/as~\:~!:' ;u e
bune, ca unul dintre cei mai importanţi lideri politici ai
sura suntem în stare să f ' ' ce
urmări, fără consecinte cont -~cern lucrul respectiv fără vremii.
necesitate. ' raru a ceea ce era proclamat ca Dar, de data aceasta, venind tocmai el - fost campion al
A.R.: Aşa a şi fost remarcat Ar fi b · .
dezarmării, organizator şi al unui referendum naţional
pentru dezarmarea nucleară, cu enunţarea publică a posibi-
v
enuntului · znevemta dezvoltarea
.
lităţii de a produce bomba atomică - a fost, după părerea
,
I.V.: Vom vorbi cu sigurantă . d
suntem la acest mome t C ' ş1 espre asta, dar acum A A mea, o mare greşeală, care, fireşte a fost plătită. Sigur că,
n · e s-a mtamplat d ă h"
datoriei externe?· A mcepu t să se up ac 1tarea România avea capacităţi tehnice, tehnico-ştiinţifice, mai cu
b ă
A

Comitetului Central şi·, d acav nu mă înşel seamă, sau poate, chiar în primul rând, ştiinţifice. Aveam
A

vor easc
· tr m plenara
·
Marii Adunări Nation 1 ' ŞI m -o sesmne a oamenii de ştiinţă capabili să lucreze la un asemenea
A

, a e, care a urmat ple · d


perspective formidab·l proiect, dar de aici şi până la capacitatea tehnică şi la
I e are Romarua ş·nare1,1
espre
b. . ce A •

importante ar urma să af Să d
.
. ce o 1echve cheltuielile colosale pe care le presupunea un asemenea
everum un fel de hai să proiect este foarte mare distanţă. Şi apoi „Qui prodest?",
V

zicem El t. . mga.
, ve,1e a zonei geografice în . '
se creeze aici o bancă d d. care ne găsim, adică să cum spuneau cei din vechime, dacă intra România în clubul
e ere 1tare externă R
msăş1, să fie cea care să d
A • •

oman1a, ea
A •

ţărilor nucleare, cu potenţial militar atomic? Era primită?


ea imprumutun. Să devenim un fel Erau alte state cu capacitate financiară şi de altă natură, mai
A • •

de bancheri Era o A •

De dorit, n~ ştiu d!~~~:e :ă~~ dacoperi~e, asta _fără îndoială. mare decât o avea România şi, trecând deja câteva decenii,
r I ont oncare dmtre cetătenii I

95
94
Iulian N. Vlad - confesiuni pentrn istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentrn istorie

durata medie a vieţii unui om. Este nevoie de mai mult


nu au putut . să facă nici până astăzi pasul hotărâtor in timp, dar cred că, în cazul acesta, lucrurile ar putea fi, câ~ de
aceas~ ă . d irecţie. Ţările deţinătoare de armament atomic
A

conshtme un club închis şi cu pozitiile pe care niciodată nu cât, clarificate. Desigur, noi întotdeauna am avut dormţa
v , asta şi aş putea zice că şi capacitatea de a o face, de a
1
o sa e cedeze de bună voie. Iată, deci, cam asta aş crede eu
că pot fi unele din explicaţiile care se pot da la subiecte}
clarifica necunoscutele, dar nu am avut mijloa~ele, pentru
puse în discutie. e că foarte multă vreme informaţia de care am dispus . a. .fost.
limitată. S-a referit, mai cu seamă, la ceea ce am ştmt aici, ş1
I

Declinul generalului Pacepa nu am avut acces şi la informaţia din alte surse, din afară,
pe spaţii mari. Din păcate, ~ici acum nu ~ avem şi E_:U nu ştiu
A.R.: Înainte de a merge mai departe, aş reveni la o chestiune
dacă cei care deţin cele mai multe date m legătura cu acest
anterioară, fiindcă aţi amintit în treacăt despre episodul vizitei în
caz ar fi foarte dispuşi astăzi să ne pună şi nouă la dispoziţie
State~e Unite şi fi~alul nefericit al acestei vizite, care a marcat,
unele din informaţiile care ar fi hotărâtoare pentru
prac:zc, compromiterea prestigiului profesional al lui Pacepa.
clarificare. Se pare că în privinţa aceasta s-au făcut nişte
Daca Pacepa a fost omul, cu adevărat, al americanilor, aşa cum s-
încercări, unii din autorii care au şi scris şi s-au pronunţat în
a dorit a se acredita, putea oare exista vreun interes ca vizita să se
sfârşească pros_t, iar agentul lor să piardă creditul câştigat şi să nu
legătură cu acest caz au ajuns deja la nişte concluzii. Nu ştiu
fie l~ fel de bme ~lasat? El era infiltrat pe lângă cuplul prezi- cât se bazează pe informaţie şi cât se bazează pe intuiţie, dar
denţial, cu acces şz posibilităţi în zona deciziilor de cel mai înalt este incontestabil faptul că în momentul acela de la New
~ivel. Mai mult, prin informaţiile secrete de spionaj, putea York, care a constituit un moment de cotitură în ceea ce îl
influenţa aceste decizii. priveşte pe Pacepa şi viitorul lui, ori a scăpat de sub control
Ce serviciu, ori mare putere, ar fi sacrificat un agent de la americani, pentru că aşa cum spuneam cei care primesc
asemenea anvergură? autorizaţii pentru întruniri, pentru manifestaţii acolo se
I.V.: Raţionamentul pe care îl faci, dragă Aurel, este conformează riguros, pentru că dacă nu o fac, suferă
corect, este just. Din punct de vedere operativ este consecinte şi una dintre ele este că data viitoare să nu mai
incontestabil. apară. Şi nu cred că îşi pot permite să rişte şi să intre în
A.R.: Aşa gândesc şi eu, nu politic. Nu gândesc politic. Mă conflict cu autoritătile în acest fel. Deci, ori a scăpat de sub
raportez strict la raţiunile spionajului şi ale contraspionajului. control şi americai~ii, CIA ori FBI, nu au apreciat că va fi
I.V.: Lucrurile, nu ca să simplificăm, pot fi împărtite ... ceva de amploare şi de natură să îl supere profund pe
A.~.: Adie~, nu e~a în perioada în care, deja' apăru t
A
Ceauşescu şi, deci, să îi pericliteze poziţia lui Pacepa ori
Gorbacw~, totuşi Romama, respectiv, opoziţia lui Ceauşescu la poate au lăsat lucrurile să meargă astfel pentru că poziţia lui
hegemonismul Moscovei conta în balanta relatiilor intemationale Pacepa începuse să se degradeze de mai mult timp. Sigur,
din acel moment, ne aflam în anul 1978.' ' ' ea s-a erodat puternic, mai ales, după. Au intervenit
I.V.: Este adevărat. Lucrurile trebuie cercetate mai în elemente noi, s-au cunoscut fapte noi, iar decizia lui de a
adâncime şi eu cred că lucrul acesta este posibil să îl facem trece de cealaltă parte, adică de a trece şi fizic de cealaltă
î~că ~n timpul vieţii noastre, să zic aşa, deşi pentru parte, l-a determinat s-o facă în iulie 1978. Sigur, s-au emis
lamunrea unor chestiuni mari nu e suficientă nici măcar

97
96
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

mai multe ipoteze în legătură cu plecarea lui. Una din ele a . cipal. La fel era cu Uzina de avioane de la Bacău şi cu
fost încă cu un an şi ceva înainte, când generalul Doicaru a pr m . N ..
care era pe cale să se extindă aici la Bucureşti. emţn
fost demis de la conducerea Direcţiei de Informatii Externe cea d ·
au. Şi cred că nu era numai mâna lor aici, ere că era ş1
şi trimis la Ministerul Turismului, iar în locul lui nu a fost tren R A •

mâna sovieticilor, care nu aveau niciun interes ca omania


promovat Pacepa, cum cred că se aştepta, era 99,9% sigur că ă devină, din importatoare de aparate de zbor, export~-
el ar fi cel care trebuia să îi ia locul. Cum lucrul acesta nu s-a :oare de avioane de cel puţin mediu curie~ ~i scurt curi~r. :1,
întâmplat, i-a dat de gândit şi lui şi celor cu care lucra afară. · atunci se punea problema să se clanfice odată ş1 sa-1
Este evident, era un semn foarte clar de ce omul nu a fost Şl f bl • ă
trimită, aşadar pe Pacepa, care usese m mima pro eme1~ s_
A • •

promovat.
aducă un răspuns, e albă sau e neagră. Şi astfel s-a 1~1t
A doua ipoteză. S-au întâmplat nişte lucruri pe la osibilitatea, poate cea mai la-ndemână, pentru că, probabil,
Vamă, unde el a fost foarte mult implicat şi lucrul acesta i-a ~acă mai întârzia, s-ar fi putut să fie mai rău pentru el, să se
cauzat foarte mult, pentru că toate datele care s-au obtinut devoaleze bine şi alte lucruri şi atunci nu cred că ar mai fi
atunci s-au raportat şefului statului. Totuşi, cu trecer~a pe putut ieşi din ţară. Deci, se ivise posibilitatea să-l trimită şi
care o avea el la „curtea împăratului", să zic aşa, faptul de a să facă ceea ce se ştie că a făcut.
fi făcut acele lucruri era de natură să îl compromită, dar nu A.R.: Înainte de a încheia cu acest subiect, cu Pacepa, eu
era un impediment pentru care să nu fie menţinut pe mai reţin faptul că atunci când s-au prezentat conc~u:iile finale _ale
departe. anchetei privind cazul său, deşi aţi fost cel maz znalt demnitar
O a treia ipoteză. Povesteam ieri că, după episodul de român mandatat să vă duceţi în R. F. Germania, după ce el a
la New-York, prima vizită care a urmat a fost în Germania, rămas acolo şi aţi fost practic investit şi cu coordonarea comisiei
unde Pacepa nu a mai fost. Următoarea ieşire a fost un de anchetă, dintre membrii Biroului Executiv al Consiliului de
periplu mare în ţările din Asia unde, de asemenea, Pacepa conducere al ministerului doar Dumneavoastră nu aţi luat
nu a mai fost prezent. Păi, nu trebuia să îşi pună problema cuvântul în acea şedinţă. Eu, în intimitatea mea, poate că am
şi el şi ceilalţi, ce se întâmplă? Deci, era dovadă incontesta- intuit de ce nu aţi făcut-o.
bilă că nu se mai avea încredere în el. Faptul că a dezertat şi Dacă doriţi să comentaţi, dacă este posibil...
a trădat, totuşi, în ultimul moment, într-un context când I.V.: Aş vrea mai întâi să facem o precizare. Coordona-
trebuia să se ia o hotărâre în legătură cu avionul pe care rea comisiei de cercetare a plecării lui Pacepa nu am avut-o
urma să îl cumpărăm de la nemţi, avionul prototip pe care eu. A avut-o însuşi ministrul Postelnicu, ajutat de generalul
să îl fabricam noi, chiar atunci când trebuia să facem totul ca Macri şi în componenţa comisiei au fost şi alţi şefi de unităţi
să demonstrăm lumii că iată şi pe direcţia asta suntem importante. Misiunea mea în cazul Pacepa, s-a rezumat la
performanţi, constituie o altă pistă a investigaţiilor. ceea ce am avut de făcut în Germania.
Sincer vorbind, nu poate fi decât un motiv de mândrie Într-adevăr, poate că a fost partea cea mai delicată, cea
că puteam face şi am şi făcut, am demonstrat cu Uzina de mai complicată a ceea ce trebuia clarificat din caz, pentru că
avioane de la Craiova, că putem să facem avioane şi încă din Germania fugise şi acolo era de cercetat, de căutat şi de
unele foarte bune. Avioane de luptă, avioane militare în stabilit o seamă de lucruri. Vreau să spun că nu a fost deloc
uşor ceea ce aveam de făcut. La început primele contacte pe

98 99
Iulian N. Vlad - confesiuni pentnt istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

care le-am avut cu omologi din Ministerul de Interne şi două actiuni foarte importante. .
respectiv din serviciile de informaţii germane au fost, nu pentru tr~ documentare la unităţile lor cele mai bune
reci, dar destul de reticente şi lucrul acesta mi l-am explicat Una, pen · · v con-
. ie de luptă antiteroristă şi fără ruc10 rezerva a~ A V

pe de-o parte, prin faptul că nu ne cunoşteam, nu mai pe lin ă . -a arătat totul începând de -la Mtinchen ŞI pana
avusesem nişte întâlniri, nu ştiam mare lucru decât poate 5 tatat c rus d 1 · ' 1 'tăt' Am
Marea Nor u m, m câteva locuri, în. une e uru
A
. ,1.
9
din „cărţi" unii despre ceilalţi, dar cred că nici nemţii nu de la . tv de dotarea unitătii de mtervenţ1e C.S.G.- ,
la început, din prima zi, s-au dovedit a fi suficient de l uat cunoştm a ' .
. 't în mari operaţiuni contrateronste m erne ŞI
. t .
cooperanţi, fiindcă ... nu au avut toate dezlegările cuvenite. care a actiona 1 ăd
'.1 e-au a1'utat nu numai ca să înţe egem o sum
externe. n Ş ' 1 t t' nu
e
Probabil s-au gândit că americanii care erau, bineînteles ehnici metode şi proceduri, pe care nu e pu eam ş~,
principalul obiect de studiu, s-ar fi putut supăra pe ei. N~
V •

t 'd nde dar şi în ceea ce priveşte dotarea tehruca ŞI


ştiu dacă s-au supărat sau nu, dar după câteva zile de
aveam eu '
mi'loace de luptă antiteroristă. V • • •

contacte pe care zilnic le-am avut cu ei, am observat, la un J A doua revenire a fost atunci când am preg~ht v1z1ta
moment dat, că sunt mai cooperanţi şi m-au ajutat să clarific efului statului şi care a fost o vizită dintre cele mai produc~
cât am putut de bine lucrurile. E adevărat că, de acasă eram
t1ve. Mai· fusese în Germania, dar aceasta a fost cea mai
.
mereu impulsionat, nu de puţine ori mi s-a indicat să cer .
A'

rtantă vizită şi dintre cei pe care n cunoscusem ş1 c~


audienţă la cancelarul Germaniei. Nu a fost nevoie, dar, 1mpo · f d


care avusesem contacte, secretari de stat ş1 ş.e I e ~ar~
bineînţeles, cancelarul era în cunoştinţă de prezenţa mea unitătii de informaţii, chiar şefii serviciilor de 1nfor~~.ţ11 AŞI
acolo atât prin ministrul de interne, cu care am avut contr~informaţii, toţi mi-au fost de foarte mare spr~m m
contacte, cât şi prin ministrul de externe şi a fost informat pregătirea vizitei. Poate despre asta o. să discutăm c~ndva
despre mersul lucrurilor. Nu ştiu dacă s-a dorit să existe o separat, pentru că sunt nişte lucrun care ar menta să
oarecare derutare, dar iniţial au dat de înţeles că ar fi putut rămână pentru posteritate. . . ,·
să dezerteze şi în est, nu numai în vest. Bineînteles
, că aceas- A.R.: Pacepa, în memoriile sale sau în refermle sale ulte1 wa-
tă ipoteză - sau această problemă - ne-o pusesem şi noi. re, interviuri, cărţi, nu s-a referit deloc la generalul Vlad ...
A.R.: Ceea ce spuneţi este în premieră absolută. I.V.: Scuză-mă, nu am răspuns la o întrebarea
I.V.: Da. Este problema ce ne-o pusesem şi noi la punctuală. Nu am luat cuvântul la şedinţa aceea, pentru că
Bucureşti. Având în vedere nişte antecedente cu greutate în nu a fost... dar interesant este că s-a remarcat faptul că la
caz. Dar reuşisem pe alte canale, cu alte mijloace, să şedinta consiliului de conducere de analiză a cazului şi de
stabilesc indubitabil faptul că a plecat la destinaţie din una '
prelucrare a învătămintelor, eu am tăcut. V

dintre cele mai importante baze militare americane din A.R.: Eu am' sesizat acest fapt şi tăcerea dumneavoastra,_
R.F.G. şi, deci, era evident că nu zbura de acolo spre est şi având în vedere ce au vorbit alţii, îmi dădeam seama că nu puteaţi
cu un avion militar american. Şi, atunci, în această situaţie şi spune asemenea lucruri.
omologii germani s-au arătat a fi nu numai concilianţi, au I.V.: Bineînţeles, asta pe de-o parte. Pe de altă pa~te,
avut chiar şi nişte deschideri, care ulterior ne-au fost de ma- e:au nişte, mă rog, un fel de discuri uzate, unele care m1-ar
re folos pentru că, nu peste mult timp, am revenit în R.F.G. h fost penibil să ...

100 101
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

A.R.: Deci nu au fost nişte abordări profesioniste, de Bai să nu zic că au pus cap~l în pă~ânt sau .că .s-au întors
substanţă. Au fost nişte lozinci politice de înfierare şi de ocolire
într-o Parte, dar nu s-au ofent. Macn s-a ofent ş1 m-a rugat
practic a fondului. să îl numesc pe el să plece.
I.V.: Şi asta trebuiau să o facă cei care fuseseră ani de-a
A.R.: Proiectul Casei prezidenţiale, deci c~ vari~nta ~acepa
rândul în contact nemijlocit cu el şi aşa mai departe.
. acea stav demnitate, a eşuat, proiectul casez prezidenţiale · cu
,zn ,..
A.R.: Eu am făcut referire la rolul Dumneavoastră de v ,.. •

l l Moise de asemenea, dar Dumneavoastra m cez 11 a~z m


coordonare şi pentru că răposatul general Macri, de câte ori intra genera u , A V' Vt t a
care v-aţi ocupat de pregătir~a viz.ztelor m strama a e, nu vz s-
într-o fundătură, venea imediat la generalul Vlad, factual era mai
prezent aici, decât în altă parte (... ). ropus să fiţi şeful Casei Prezidenţiale? . . . .
p I.V.: Nu, nici nu mi s-a propus ş1 mei nu aş .~1 ~azm~
V •

I.V.: Pentru că veni vorba, întotdeauna am să evoc cu


spre aşa ceva, pentru că bănuiesc că, mai ales, urni d~ cei
respect numele lui Macri. Am să îl elogiez pentru toate
e care i-ai citat, fuseseră foarte departe de rmezu~
faptele lui de merit şi îi voi păstra personal amintirea unui
:roblemelor ce trebuie soluţionate din p?ziţia de şef a~ case~
bun camarad. Macri, însă, săvârşea şi nişte greşeli, nu
prezidenţiale . Nu, nu m-ar fi atras. Sigur, dacă ~n1:1e~~
neapărat că voia să le facă. Erau pur şi simplu nişte scăpări,
ordin cum se spune, cu plăcere, dar eu nu am năzmt ~1 mei
care erau determinate de temperamentul său impulsiv şi
măcar nu am ajuns în nişte momente când se putea d1sc~ta
când se pornea într-o anumită direcţie, foarte greu se mai
mai relaxat, să zic aşa, cu preşedintele în timpul deplasănl?r
putea opri cu forţele proprii. Frânele nu-l mai ţineau. Şi au
ce se făceau, dimineaţa, mai cu seama, după ce ieşea dm
fost nu putine cazurile, când a trebuit să intervin, fiindcă, în
casa unde era găzduit. Era o regulă. Cel puţ~n un sfert de
astfel de ~ituaţii, prestigiul lui avea de suferit. Îmi era
oră, o jumătate de oră, făcea o plimbar~ ~rm ?arcul sau
evident că trebuia să stopez o anumită treabă şi asta nu a
curtea imobilului respectiv şi chema să fie msoţ1t. Cum eu
fost bine, dar repet, încă o dată, pe ansamblu, Macri poate
trebuia să mă trezesc întotdeauna înainte şi să fiu, cum se
constitui un model de devotament, de dăruire, absolut
spune, să îl primesc când coboară, destul de des mă
remarcabil. Şi niciodată omul acesta nu s-a ferit de greu.
nimeream să fiu cu dânsul, să îl însoţesc şi, în momentele
Dimpotrivă, când a fost greu şi unde a fost cel mai greu, el
alea discutam şi lucruri, ca să zic aşa, mai pământene, 1:1ai
întotdeauna, se oferea să meargă. Aşa s-a întâmplat şi cu
lumeşti, inclusiv impresii din ţara respectivă pe care nu 1 le
ceea ce a avut loc la Timişoara în decembrie 1989, când am
puteai spune la un raport oficial.
hotărât să trimit acolo un colectiv să vadă ce s-a întâmplat la
faţa locului, pentru că din ceea ce mi se raportase de acolo
nu erau foarte clare lucrurile şi am zis, fiind şi el de faţă,
prezenţi fiind şi alţi şefi de unităţi mari, am întrebat: ,, Cine
credeţi că ar fi cel mai potrivit să meargă"? Şi m-am uitat, aşa
pe rând, i-am luat cu privirea. Macri a fost singurul care s-a
oferit. Alţii care ar fi trebuit de fapt să ajungă acolo şi care
din punctul meu de vedere erau mai necesari pentru că
evenimentele de acolo erau pe problemele lor de muncă.

102 103
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

R . fn schimb, în plan propagandistic, ei, ~o tuşi, ~u


Capitolul III ~- .. ce De7· a făcut şi, deci, asta a părut o mişcare pnn
De la dictatura proletară a lui Gheorghe Gheorghiu .11 .:.tinut ceea ~ . ·
~ -' • s-a detaşat şi a contat m aprecierea 1uz.
Dej la democraţia socialistă a lui Nicolae Ceauşescu care~~.: Este adevărat, fără îndoia~ă, d~pă ~um pute~
a i deschiderea porţilor parhdulm mai cu .sea~a
Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu adăug . şt lectualitate, care s-a făcut tot în partea f1~ala ~ a
vor intra în istorie ca doi lideri importanţi Pentru m e. lui· DeJ·. Şi atunci au fost pnm.1ţ1 · ·· ~ td m
1 m par 1 ,
d
1an atu Ul . d .. tv d
A.R.: L-aţi cunoscut personal şi pe Gheorghe Gheorghiu Dej. n. <litii mai speciale, mari oamem e şhm,a, e
mşte con , . v. b'l
Cum ar putea fi comparaţi cei doi lideri? A fost Nicolae Ceauşescu
1
cu tur , ă d e artă Deci 1araş1, un gest remarca 1 .
· ' v d 1 · măta-
omul pe care Dej l-ar fi dorit să îi succeadă? Întreb deoarece în Am intrat, oarecum, în problema cam e pe a JU
percepţia mea erau personalităţi structural diferite, iar mişcarea . Dacă ar fi să îi comparăm pe cei doi, dragă ~urel, e~
lui Ceauşescu din 1967 de demascare a abuzurilor regimului de tea ei. .. · d oamem
cred că în istorie cu siguranţă ambn vor mtra ca o1 .
dictatură populară, a ilegalităţilor şi a abuzurilor în reprimarea
politici importanţi. Vor reprezenta două m~m:nte ale isto-
opoziţiei politice, cu ţintă clară de cliitinare a popularităţii lui Dej,
riei unei orânduiri, care nu ştiu cum va fi p~nă la urmă
totuşi, nu pare a.fi afectat cota de simpatie a lui Dej.
apreciată de istorie, cum va rămâne, cu bune ş1 rele, pen~r~
I.V.: Poate că atunci a avut efect de moment, înţelegând că până mai alaltăieri se vorbea exclus~v de rele, ~e ien
peste câteva luni, ceva mai mult. Dar cu trecerea timpului încoace se mai spune şi câte ceva bu~ dm .ce~ fost m acea
şi, mai ales, după anii 1990, nemulţumirea populară - ca să orânduire. Nu se poate nega că atunci s-a lichidat analfabe-
fiu mai delicat, faţă de regimul comunist - s-a revărsat în tismul în România iar astăzi am revenit pe un loc fruntaş ~a
principal, asupra celor pe care evenimentele din decembrie analfabetism, că asistenţa medicală era aşa cum era m
i-au găsit în vârful piramidei. Astfel, lucrurile au fost de trecut, oamenii de la sate nu ştiau ce înseamnă un tratam~~t
natură să se vadă mai relaxat, mai favorabil pentru Dej,
indicat de un medic. Cel mai adesea nu ajungeau la medici.
pentru că trecuseră, de acum, decenii şi generaţiile noi, mai Eu acolo m-am născut, acolo m-am ridicat şi ştiu. Asiste~ţa
cu seamă, majoritatea celor care ieşiseră în stradă, aflaseră medicală devenise un fapt real. Medicamente gratuit~
despre Dej din cărţi, mai mult teoretic, de la părinţii, ori de asigurate. Tratament medical în general gratuit. Ce .să .mai
la bunicii lor, dintre cei care muriseră prin închisori. vorbim despre dezvoltarea culturii. A~zeam mai zile~e
Timpul făcuse ca lucrurile să fie, oarecum, mai trecute că nu mai avem biblioteci săteşti. In toate satele dm
estompate. România erau biblioteci şi cămine culturale, mă rog, c~
A.R.: Aici este de observat un aspect relevant. Dej, totuşi, a făceau sau cât făceau nu discutăm acum, dar făceau totuşi
pregătit acea amnistie şi scoatere din de"tenţie şi acolo au fos t ceva în serviciul comunităţii respective. Păi, e posibil acu~
oameni inteligenţi, intelectuali, deci a fost vorba de elita societăţii să nu mai ai o carte acolo, ca să o dai· oamem·1 or [ sa nu mai
V

româneşti. Această elită a înţeles de ce a ajuns acolo, nu din vina


fie o bibliotecă publică?] Şi ce să mai spunem, câte alte
lui Dej, poate. domenii. Nu mai vorbim de faptul că lumea acum regretă
I.V.: Nu, nu. E foarte bine pusă problema. sincer desfiintarea cooperativelor agricole de producţie, am
în vedere bătrânii care mai supravieţuiesc şi care acum sunt

104 105
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

lipsiţi, unii d~tr~ ei, de ~jloace, ~entru că n~ a~ nici copii trebuie să lase ceva în urma lor, .deci să facă ceva pentru
tar ă · Şl
care să le mai mtmdă o mană de a1utor. Atunci cand existau . ar mai fi o sumă de lucruri, nu cred că doar acestea
Cooperativele Agricole de Producţie, primeau nişte produse ~r fi printre cele definitorii.
în natură, li se facilita să meargă să le macine, începuse să se
facă ceva care să fie cât de cât în sprijinul oamenilor. Să nu
Gheorghiu Dej era omul politic complet
fiu greşit înţeles: nu pledez luând lucrurile global, pentru că Ceea ce este de remarcat la Gheorghiu Dej, ca oameni
au fost şi multe lucruri categoric rele, ca de exemplu vorbind, cred că a fost născut pentru politică. Era un om
depopularea satelor României, care s-a accentuat grav în .tic aş putea zice, complet. Nu ştiu darurile pe care le-a
po11 I , • ' d
ultimele decenii. A început cu plecarea din sate, cu luarea moştenit, de unde le-a moşterut.:au ':duc~ţia, on autoe u-
din sate, cu stimularea plecării din sate a forţei de muncă, a ia pe care şi-a făcut-o în anu de mchisoare. A făcut 11
cat , A ·
celei mai productive forţe de muncă. E adevărat că industria ani de puşcărie, unde a mai şi citit. Se vedea asta. vea ş1 ~
avea nevoie de aceste braţe tinere să le califice pentru carismă personală, pentru că, la urma urmelor, ~ontea~ă. ş1
diferitele ramuri ale ei care se năşteau atunci, iar asta a fost înfăţişarea fizică a omului. Era un om cu o înfăţişare ~1z1că
de natură să rărească populaţia satelor, să le lipsească de plăcută şi impunătoare şi mi se pare că era un om care mbea
partea lor cea mai viguroasă şi care era şi reproduc tivă. viata în toate formele ei.
Multe alte lucruri se pot discuta deschis şi pe larg, iar dacă ' A.R.: Avea şi un umor sănătos. Pe când, Ceauşescu ...
vrem să judecăm lucrurile conform adevărului, cred că I.V.: Da, Dej avea un umor sănătos. Trăia viaţa în toate
trebuie să spunem şi ce a fost bun şi ce a fost rău. aspectele ei. I-a plăcut şi un pahar de vin, nu a lăsat ţ~gara
Revenind la întrebare, spuneam că cei doi categoric vor până la sfârşitul vieţii. Pe Ceauşescu, din păcate, la capitolul
intra în istorie cu lucrurile mai bune sau mai rele, vor intra acesta trebuie să îl mentionăm cu minus. Nu a fost aşa. Eu
în istorie, hotărât lucru. După cum vor intra în istorie şi toţi l-am cunoscut şi în peri~ada când era cu mult mai deschis:
cei care l-au succedat pe Ceauşescu. Cum vor arăta, asta e Era chiar plăcut în comunicare, dar întotdeauna părea a fi
cu totul altceva, dar de intrat, ,, volens-nolens", vor intra. închistat şi părea de asemenea că în anumite situaţii ado~ta
Asta e o lege a istoriei. atitudini sententioase. În orice caz, natura nu l-a avantaJat,
Între cei doi sunt, fără îndoială, asemănări şi deosebiri aşa cum am spu~ că lui Dej i-a venit foarte mult în sprijin.
mari, dar în primul rând, asemănări. Ambii erau nişte lideri Lui Ceauşescu şi dicţia, exprimarea i-au fost deficitare,
comunişti, care adoptaseră cu convingere ideologia comu- deşi eu cred că a citit mai mult decât Dej şi a avut chiar şi
nistă şi luptaseră pentru punerea ei în aplicare. Cum s-a ambiţii mai mari decât Dej pentru a învăţa, pentru a se
făcut la început, cum s-a continuat după, este cu totul altă ~ultiva sau a câştiga titluri. Dar acestea, la un moment dat,
problemă, dar este evident că şi unul şi celălalt îşi trag sor- 1-au venit de la sine, ca să zic aşa.
gintea de la acelaşi aluat ideologic. Ambii, cred eu, că şi-au Cred că ambii se aseamănă la ranchiună şi mai ales la
asumat cu responsabilitate funcţiile pe care le-au deţinut, nu ranchiună împotriva celor care manifestau tendinţe de a li
au venit numai sub impulsul dorinţei de putere, care, fără se opune, pe care nu cred că i-au iertat vreodată.
îndoială, exista la fiecare. Dar, exista şi convingerea că Dej, însă, cred că a fost mai dur în această privinţă.

106 107
Iulian N. Vlad - confesiuni pentni istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie

tul când am fost adus de la Oltenia, de la Craiova, unde


E adevărat că el a trăit şi alte vremuri. Acum se s
ă f. . . d. . pune fusesem un activist de tineret şi unde îndeplinisem o sumă
c ar i pnrmt ispoziţii s.~ îl exec~te pe Pătrăşcanu, să luăm.
de funcţii, de la prim secretar de plasă, cum spuneam, până
ace~t exemplu, sau pe alţu. Nu ştm, aşa o fi. Eu am trăit anii
la nivelul regiunii. Am fost adus după unificarea organiza-
aceia. Era la modă când fiecare partid, unul în primăvară
tiilor de tineret, în martie 1949, la Comitetul Central al
altul în vară, sau în toamnă, să scoată câte un deviatio · '
b d tA b d , mst, Uniunii Tineretului Muncitor şi acolo am rămas până când,
a e s anga, . a . e dreapta. Am avut şi noi cazul
ulterior, am fost trimis, că aşa se spunea, venindu-mi terme-
Pătrăşcanu.
. . apoi cazul celor trei, Ana Pauker, Va si·1e
Mai
nul să mă duc la armată. Am fost amânat, că era nevoie de
Luca şi Teohan Georgescu, mai apoi cei trei au devenit şa
t cu Ios1·f Chi şmevschi
· se, mine să mai rămân şi am fost trimis, aşa se făcea, ori te
şape, şi Miron Constantinescu dar ·
I .. ş· I ŞI trimitea la Ministerul Apărării, ori te trimitea la Ministerul
a ţu. i pe unii din aceştia, Dej, dacă nu i-a mai decapitat
de Interne. Nu era la alegere. Sigur a fost o întâmplare, sau
cum a făcut-o cu Pătrăşcanu, i-a trimis la închisoare. Ceea ce
am crezut eu că a fost o întâmplare, ulterior am aflat că am
nu. a fost ~ măsură blândă. Ceauşescu, spre deosebire de
fost solicitat la Ministerul de Interne, respectiv să fiu trimis
DeJ, la cap1to-lul acesta, a fost mai blând. Slavă Domnului
la Şcoala de Ofiţeri a Ministerului de Interne de la Botoşani.
că. nu a tolerat nici el ieşirea din formaţie, nici încercare~
cm:7a d_e a se da mar~, sa~ de a dori să îl pună pe dreapta. Gheorghiu Dej ar fi preferat reînfiinţarea organizaţiei
Chiar şi pentru lucruri mai mărunte, chiar şi atunci când nu ,,Straja Ţării"
i~a c?~vA enit, nu a decapitat pe nimeni şi nu numai în partid,
c1 mci m stat. Ceauşescu nu a aprobat trimiterea în fata Ei bine, odată cu unificarea organizaţiilor de tineret,
plutonului de execuţie decât a criminalilor. Eu nu ştiu să fi
1
care s-a făcut la începutul anului 1949, s-a pus şi problema
fost vreun caz politic. creării organizaţiei de pionieri şi, la un moment dat, am fost
A.R.: Pe trădători i-a iertat. chemat la cabinetul primului secretar al Uniunii Tineretului
I.V.: Pe trădători i-a iertat, iar ei l-au ţinut minte. Este şi Muncitor (U.T.M.). Prim secretar era Gheorghe Florescu, un
asta o chestiune.,,Pe cine nu laşi să moară nu te lasă să tră­ vechi militant al partidului, care a făcut ani mulţi de
ieş.ti", aşa zice o î~văţătură populară. Dar, este un fapt care închisoare, a fost coleg de celulă cu Dej şi se bucura de cele
Im Ceauşescu nu i se poate imputa, şi anume, că nu a conti- mai bune aprecieri. El fusese un simplu tipograf, dar de
nuat lupta de clasă cu aceeaşi ascutime. obicei oamenii din această meserie erau consideraţi, după
Sigur, au fost şi alte timpuri, relatiile internationale exemplu lui Petre Ispirescu, nişte oameni cu carte, fiindcă
deschiderea relaţiilor cu lumea. ' ' ' prin natura meseriei trebuia să citească. Florescu era om cu
Gheorghiu Dej a făcut primele deschideri externe este carte, pe bune. Eu pentru omul ăsta am numai cuvinte de
incontestabil că el le-a făcut şi nu întotdeauna Ie-a făc~t cu b~e, pentru că de pe poziţia lui de simplu muncitor
aprobare de la Moscova. A început cu unele deschideri a1unsese să poată dialoga şi pe probleme mai delicate, mai
din~e cele mai mari, cu S.U.A., de exemplu. Ceauşescu a complicate. La cabinetul lui Florescu am întâlnit încă trei
continuat, realizând toate deschiderile mari. persoane. O fată, care fusese adusă din Valea Jiului, o fată
Eu l-am cunoscut mai îndeaproape pe Dej din momen- cu şcoală, absolventă de liceu. Venea tot dintr-o familie de

109
108
Iulian N. V lad - confesiuni pentm istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

ilegalişti. Se numea Aurora Roşca . Mai erau doi băieti, cev discurs formidabil, dar era ceea ce se cheamă mâna forte
mai în vârstă. Unul, Nicolae Matei, a ajuns secr~tar ca ~;artidului şi care imprima suficient de profund acest spirit
probleme organizatorice la capitală. El era de origine di~ · în Ministerul de Interne.
~rahova, fusese petrolist, implicat în mişcările muncitoreşti şi Teohari Georgescu ne-a primit în cabinetul lui şi ne-a
şi a fost condamnat politic, deci era din grupul petroliştilor sp US .• Voi ati fiost desemnati. .. ", ca idee era tot ceea ce ne
/I I I

~u al cef:rişti.lor. Acesta era prototipul celor care au impul~ usese Gheorghe Florescu. ,,O să mai aşteptaţi puţin, pentru
s10.nat mişc.ănle muncitoreşti ale timpului. Celălalt, Grigore spă să mergem împreună la tovaraşu l Gheorghzu
V · D e;·ii .
c O .
Paia, muncitor la şantierele navale de la Turnu Severin. Şi el Vă dati seama, la vârsta pe care o aveam şi cum se
a fost ilegalist, dar mai tânăr. manifesta ~tunci, hai să nu zic neapărat cultul personalităţii,
Primul secretar ne comunică motivul convocării:,, V-am pentru că nu era un termen cunoscut şi .co~~acrat, dar :ra ~
chemat pentru că trebuie să înfiinţăm organizaţia de pioneri. De oarecare, hai să zic aşa, sfială, să te prezinţi m faţa celm mai
altfel, asta este şi în programul nostru al UTM-ului şi am hotărât puternic om din ţară, asta era incontestabil. Nu ştiai ce.o să
să vă desemnez pe voi. O să mergem acum la conducerea spui dacă o să te întrebe ceva, cum o să răspunzi, ce
partidului". Nu ne-a spus exact la care, dintr-o oarecare impresie o să faci.
prudenţă . ,,Pe tine, Vlade te-am ales pentru că eşti învăţător\ Teohari Georgescu şi Gheorghe Florescu ne-au condus
ceilalţi aveau recomandări prin natura faptului că erau la cabinetul lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Am luat loc la
vechi activişti şi cunoscuţi ilegalişti. ,,Cred că, aşa cum l-am masa de consiliu, un birou frumos, nu doar nemaipomenit
gândit, colectivul este bine ales". Cu acestea zise, am plecat la de spaţios şi frapant de luxos mobilat, dar impresionant
Comitetul Central. Pe vremea aceea, Comitetul Central al prin faptul că era camera de lucru al celui mai important
Partidului avea sediul în clădirea unde astăzi este conducător al timpului. Gheorghe Gheorghiu Dej, cu nişte
Ministerul de Externe, pe Aleea Alexandru, dacă se mai hârtii în faţă, s-a uitat lung la fiecare, ne-a privit cu atenţie
numeşte tot aşa strada. Am mers la cabinetul lui Teohari pe fiecare şi apoi a început: ,, V-am chemat să vă dăm o sarcină
Georgescu. Atunci a fost prima oară când l-am cunoscut, de partid foarte importantă. Voi aţi fost desemnaţi, aveţi recoman-
mai apoi am avut şi alte contacte directe. darea tovarăşului Florescu, să vă ocupaţi, să răspundeţi de înfiin-
ţarea organizaţiei de tineret. E o sarcină foarte importantă căreia
A.R.: El era atunci ministru la Interne?
noi îi rezervăm un rol aparte. 11 Şi a mai spus de ce copiii
I.V.: Da, era ministru de Interne, dar şi secretar al
trebuie să fie educati de mici, în ce spirit să fie educati, că
Comitetului Central al Partidului. Erau „cei patru": Dej,
asemenea organiza'tii fiintează deJ·a în toate tăril~ cu
Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu. Teohari I I I

democraţie populară, asta era termenul consacrat, după


Georgescu, în calitate de secretar al Comitetului Central,
modelul din Uniunea Sovietică. Dar tine să precizeze: ,,Să
coordona organizaţiile de masă, adică sindicate, tineret,
ş~iţi că nu numai în Uniunea Sovietică există organizaţii de copii,
femei şi ce mai exista. Era un om, întotdeauna îmbrăcat la
~z şi în alte ţări, americanii au cercetaşii şi nemţii au avut (... )
patru ace. Nu am întâlnit un om mai meticulos sub acest
Jungen, acum nu ştiu ce mai au. Şi la noi au fost organizaţii de
aspect. Bărbierit la sânge, proaspăt bărbierit şi pomădat. Şi c°!ii, au fost străjerii, cercetaşii. Toate generaţiile mature trebuie
el fusese tot tipograf în tinereţe, vorbea puţin peltic, nu avea sa se îngrijească de educarea generaţiilor tinere şi voi aţi fost aleşi

110 111
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N .Vlad - confesiuni pentru istorie

să creaţi această organizaţie. Nu ştiu,


cum o să-i spunem? Să Vă putea spune de anvergură europeană şi internaţională. Din
mai gândiţi şi voi dar să îi spuneţi şi voi tot «organizaţie d
pionieri u?" O afirmaţie interogativă, pentru că revine: V~
~;~5
1
până în 1952, Dr. Petru Groza şi din 1961 până în 1974,
Ion Gheorghe Maurer. Poate eu m~ înşel, . ~ar spun că _amb~le
spun d rep t .. ." - repro d uc, pentru că mi-am propus să nu„ uita ersonalităţi erau atipice profilului de militant comunist, i~r
cuvintele ,,m~ gândeam să î~ spunem uOrganizaţia de străjeri".
A -
~/egerea lor ca prim mini~tr~ ~red că a însemnat ceva în economia
E ~n cu_vant atat de frumos şi atât de mult spune, numai că l-a relaţiilor externe ale Romaniei. V • V •

~at;ocorzt Carol al II-Zea. Ce a facut el nu fost bine şi de fapt el era Cum ar putea fi caracterizate aceste doua personahtaţi?
m ~~bloul care ~e- d~ce~ în~intea coloanei. Organizaţia au fac ut-o I.V.: Da, interesantă întrebarea. Nu m-am gândit
alţ12, Franasovici ... . In fmal a zis: ,,O să îi spunem şi noi niciodată să fac o analiză, să fac o comparaţie, nu neapărat
uorganizaţieA de_~ionierin d_ar, şi asta este foarte important, aşa analitică, între cei doi dar, evident, că sunt într-adevăr cei
cum ~-s-o gan~iţ~, ea trebuie să fie organizaţie de pionieri români, mai proeminenţi. .A • •

a cop11lor romani. Să se distingă prin ceva nu aşa să fie împreună A.R.: Şi să vă spun şi de ce m-am şi gandit la acest subiect.
cu ... " ~' urmat încă o sumă de sfaturi, ,,voi o să faceţi Unii vor să rescrie şi să falsifice istoria. Şi cel mai lesne o pot face
statutele , dar nu am făcut noi statutele, noi am făcut maculând nişte oameni care, totuşi, au însemnat ceva în istorie.
altceva, instrucţiuni de creare. O întreagă muncă, care s-a I.V.: Foarte adevărat şi dureros de trist. Cred că, repet,
depus din martie şi până în ajunul zilei de 1 Mai, când au ambii, nu numai că au fost cei mai importanţi în perioada
fost create primele detaşamente de pionieri, în câteva şcoli asta istorică dar au fost şi cei mai buni, mai eficienţi, mai
mari din Bucureşti, unde au participat toţi cei din productivi. Într-un anume fel privind, atât unuia, cât şi
conducerea partidului şi a statului la vremea aceea, mai celuilalt i se pot găsi vini. Mai mult, de fapt, niş te chichiţe.
puţin Dej. Ana Pauker şi toţi ceilalţi au fost la câte unul din A.R.: Ca fiecărui om ...
liceele mari din Bucureşti. Dej, tot atunci, ne-a spus: ,, După I.V.: Şi unuia şi celuilalt le-a plăcut viaţa în diferitele ei
exemplul sovietic, o să vă punem la dispoziţie unul din cele mai forme. Erau oameni normali şi trebuie să observăm că
frumo~se pal~te, ca_ să îl transformaţi în ce poate fi mai bun pentru veneau, de fapt, din alte clase sociale. Veneau cu o altă
ed~c~ţ~a c~p12lor !:n Bucure_şti. După modelul a ceea ce o să faceţi educaţie, cu o altă viziune, cu o altă înţelegere a lucrurilor.
voi aici, sa se faca m fiecare ;udeţ, câte o casă pentru copii." Şi aşa A.R.: Detaşaţi de constrângerile ideologice ...
s-a dat dispoziţia ca Palatul Cotroceni, care nu mai avea I.V.: Detaşaţi, fără grija zilei de mâine. Se formaseră,
nicio destinaţie oficială după abdicarea regelui în decembrie deci, ca nişte oameni liberi, fără nişte greutăţi care uneori
1947, să devină „Palatul Pionierilor", unde s-a lucrat de devin împovărătoare .
atunci, foarte intens pentru ceea ce era destinat. Eu cred că Dr. Petru Groza a jucat, în istoria acelor ani,
~işte roluri foarte importante. Poate cel mai mare rol şi care
Doctor Petru Groza şi Ion Gheorghe Maurer - cei mai n_aduce un merit nepieritor şi niciun român nu trebuie să îl
proeminenţi şi atipici prim miniştri ai regimului comunist uite, este acela că el a avut o contribuţie foarte importantă la
A.R.: 1n perioada postbelică cei doi lideri ai României la care readucerea Ardealului la patria mamă .
V-aţi referit, au avut fiecare şi câte un prim ministru, mai aparte,

112
113
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Capitolul IV să-tiînchipui, a fost însărcinat un colectiv de redactare. Ar fi prea


Tezele din aprilie 1964, moment de răscruce istorică pr~tenţios ~ să o numi:11'. comisie. ~a a fost ~a!ronată - acceptă
totuşi - ca a fost comzsze, de un vzce-przm-mznzstru, un fel de şef
Gelu Voican-Voiculescu rescrie istoria ideologic, Leonte Răutu, care a fost atunci mai naţionalist decât
declaraţieide independenţă faţă de Moscova mulţi români, dovedind atunci o mai mare responsabilitate

A.R.: Domnule general, răsfoind prin însemnările ce le am patriotică, ~ar :edacta~ea pr~riu-~is~, ~ redactarea efectivă ~
pregătite în vederea întâlnirilor cu dumneavoastră, am constatat textului a cazut m sarcina celuz maz tanar membru al grupului
că am omis momentul de răscruce istorică, tezele din aprilie 1964,
care a fost, nu o să-ţi vină să crezi, Adriane, Ion Iliescu. El a
intervenit la scurt timp după plecarea consilierilor sovietici şi cu conceput şi a scris textul primar, ciorna dacă vrei, cu mâna lui, pe
urmă, ceilalţi au intervenit definitivându-l.
un an înainte ca Nicolae Ceauşescu să îi succeadă în funcţie lui
A.P.: Uite, nu ştiam nimic despre asta şi parcă nici nu îmi
Gheorghe Gh.eorghiu Dej. Vă propun, ca punct de plecare pentru
evocarea acestui moment, un fragment dintr-un interviu realizat vine să cred, dar, te rog, continuă.
de Adrian Păunes cu cu Gelu Voican Voiculescu: G. V. V.: În afară de Leonte Răutu care patrona acţiunea, mai
făceau parte Virgil Trofin şi Cornel Burtică. "
„Gelu Voican Voiculescu (G. V. V.): În 1961 se produce o
schimbare, are loc o primenire a cadrelor, se angajează masiv Am încheiat citatul. Nu ştiu dacă Paul Niculescu Mizil, care
oameni cu studii superioare, vorbitori de limbi străine, punându- era în viaţă la data publicării acestui interviu, în februarie 1991, a
se accentul pe oarecare ţinută intelectuală, se schimbă concepţia aflat de această rescriere a istoriei tezelor din aprilie. Din câte
de muncă, Securitatea a început să se apropie de adevărata menire m-am documentat, în anii '63- '64 când s-au elaborat aceste teze,
a serviciilor secrete. Mai apoi, în 1964 devine publică ruptura cu Virgil Trofin era prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii
ruşii, ostilitatea nu mai poate fi disimulată. Tineretului Muncitor, Cornel Burtică se afla în Franţa, consilier
Adrian Păunescu (A.P.): Îţi aminteşti de momentul acela al Ambasadei României la Paris, unde, conform propriilor relatări,
extraordinar al tezelor din aprilie? Atunci nu ne venea să credem, l-a ajutat pe Caraman, fiindcă era inteligent, să intre în unele
că ne era dat să auzim din gura aceloraşi oficialităţi de parcă nu cercuri, dar i-a facut figura lui Udriţeanu, cel cu agentura de la
puteam să ne dezmeticim, treziţi din coşmarul imperialismului Paris.
sovietic, inatacabil.
G. V. V.: Dar fiindcă ai adus vorba despre aceste dramatice Impactul Tezelor din aprilie 1964
momente, de ce or fi fost dramatice nu înţeleg, care aveau loc exact ~ În aprilie 1964 aveaţi 33 de ani şi îndeplineaţi al cincilea an
la 20 de ani după Yalta, aş vrea să fac o paranteză, ne mai aducem zn funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei Cadre a Ministerului
aminte destul de mult despre tezele din aprilie, dar ştim cine le-a Afacerilor Interne.
întocmit atunci? Cum aţi trăit momentul istoric declanşat de adoptarea la
A.P.: Păi cine? Nu era iniţiativa şi răspunderea lui Gheorghe Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român
Gheorghiu Dej? din 15-22 aprilie 1964 a „Declaraţiei cu privire la poziţia
G. V. V: Ba da, dar aceasta este o aproximaţie, Gheorghe P_artidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste
Gheorghiu Dej era conducătorul, factorul de decizie, dădea tonul, şz muncitoreşti internaţionale"?
imprimând linia şi îşi asuma responsabilităţile. Cum lesne poţi

114 115
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

I.V.: Mai întâi, vreau să subliniez că preambulul pe c etarul Comitetului Central de pe atunci, Nicolae
1-a1· f ăcut 1a momentul acesta al discutiei noastre mi se p are
. . , are
~;:uşescu 1 3 • Sigur, aşa cum de fapt_ ai şi subliniat şi ai
foarte mteresant. A1 rezumat momente mari din isto · făcut-o magistral, documentele atun~1. e~aborate, pe de o
f 1 . . na
1mpu m ş1 poate că au fost unele dintre cele mai mari . par te , reflectau de la distantă,
, era v1z1b1l lucrul
.. acesta, . o
hotărâtoare momente ale cursului nostru istoric. şi anumită stare de spirit, interioară, de la membru de partid
A.R.: O răscruce. cu un anumit nivel politic ...
I.V.: Chiar o răscruce. Nu vreau să mă pronunt, aş vre A,R.: Şi masiv în populaţie.
să mai verificăm, să-mi dai răgaz să mai discut cu câtiva ct·1na
• I
I.V.: ... şi până la masa populaţiei. O stare de spirit cum
cei care erau apropiaţi cercului puterii din vremea aceea nu se cunoscuse până atunci. Deci, se simţea vizibil parcă,
Din păcate au rămas extrem de puţini dar am sentimentui poate era exagerat, într-un fel se depăşea, de fapt impactul
că cei doi interlocutori, şi, mai ales cel care e intervievat real, dar asta era starea de spirit, în felul acesta se purtau,
face mari confuzii. Amestecă momente şi creează şi eroi sau era conduita foarte multor oameni, asta era înţelegerea
artificiali. Nu cred, nici pe departe în ideea că cel numit ar fi pe care o atribuiau momentului. În felul aceasta se traducea,
fost autorul de fapt al acelor texte memorabile. Cred că altii ca şi când, deja, ne consideram eliberaţi de o anumită
au fost aceia şi eu sper că vom putea să aflăm exact cine' a povară. Era mult prea devreme. Dar, este incontestabil că
avut primul condei, atunci. Cert este că materialele, acela a fost unul din începuturile hotărâtoare. Documentele
documentele respective au fost şi rămân memorabile. Nu acelea, de care se vorbeşte şi care au fost foarte bine
pot să uit, şi nu voi uita niciodată faptul că, aşa cum se elaborate, au fost lecturate în şedinţe cu participare lărgită.
obişnuia la vremea respectivă, cele mai importante De exemplu, la Ministerul de Interne, această prelucrare s-a
documente de partid făceau obiectul prelucrărilor în făcut - sau dezbaterea până la urmă, că nu a fost numai o
organizaţiile de partid. Cum Ministerul de Interne simplă citire a documentelor - într-o convocare în sala de
reprezenta ceva, din mai multe puncte de vedere, în fruntea festivităti a Casei de Cultură a Ministerului de Interne, care
I

lui era un membru marcant al Biroului Politic şi orientarea era arhiplină, la parter şi la balcon. Şi, nu ştiu pe ce criterii,
politică şi ideologică a aparatului viza, de fapt, substanţa dar am fost unul dintre cei doi sau trei desemnati să I

muncii. Este evident că numai nişte oameni bine intro duşi lecturăm textele respective. Vreau să spun că, poate,
în problemele politice, şi în mintea cărora nu-şi făceau loc niciodată n-am lecturat mai cursiv, aveam şi o voce, cum să
nici un fel de confuzii de această natură, erau cu adevărat spun, de om tânăr, în putere, cu o mare sonoritate şi cu o
apţi pentru a îndeplini misiunile pe care le aveau ca ofiţeri dicţie, aş putea zice, foarte bună. Şi mulţi care nu mă
de securitate. Aşadar s-a organizat la Ministerul de Interne, cunoscuseră din vedere sau aşa, nemijlocit în anumite
sub egida Comitetului de Partid pe minister, dar, de fapt, activităti, au tinut să sublinieze, să mă laude pentru asta.
Cât a ~eritat sau nu, asta este altă treabă, dar nu asta e
1

sub conducerea nemijlocită a ministrului şi cu participarea


unor membri de frunte ai conducerii partidului, dacă nu mă
înşel, una din întâlniri. S-au sustinut o succesiune de întâl- 13
icolae Ceaşescu deţinea funcţia de secretar al CC. al P.C.R. pentru
niri pentru prelucrarea material~lor plenarei. A participat şi Probleme organizatorice.

116 117
Iulian N .Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N .V lad - confesiuni pentru istorie

ideea pe care vreau să o pun în evidenţă, ci faptul că port o amintire pe viaţă, pentru felul lui de a fi fost şi pentru
materialele respective erau extrem de interesante. Îmi p are tot ceea ce a făcut în legătură cu încurajarea, cu susţinerea
rău şi mereu am regretat că nu mi-am procurat câte o copie mea. Şi pentru deschiderea pe care mi-a făcut-o spre noi
după materialele acelea. Pentru că mai târziu se puteau orizonturi ale muncii, îi datorez foarte multă consideraţie şi
obţine . Atunci, bineînţeles, se venise cu ele în pachet, de la recunoştinţă. Dar, repet, deschiderile mari pe linia .. .
Comitetul Central. A.R.: Sunt anterioare, sunt din anii 50, am găsit şi un episod
Au fost multe luări de poziţie, sigur, mulţi dintre şefii oarecum şi comic, povestit de generalul Pleşiţă, când vă era
de unităţi au vorbit atunci, ba chiar şi lucrători de rând, colaborator şi subordonat. Relata, cred că la o emisiune televizată
bineînţeles, anume pregătiţi a lua cuvântul, pentru că, aşa şi într-o carte care s-a facut în legătură cu acele interviuri pt: care

cum spuneam, pe de o parte, şedinţa era foarte reprezenta- le-a acordat, în urmă cu mulţi ani, pot să fie acum, 15-20 de ani
tivă, pe de altă parte, la ea participau şi foarte multi altii
de când le-a dat, pregătise un proiect de ordin prin care se
care nu aveau contacte nemijlocite, curente, cu aparahll
prevedea obligativitatea şcolarizării şi continuării şcolii, fiindcă
erau foarte mulţi la 4, la 7 clase, puţini cu liceu ... Şi zice:
Ministerului de Interne. Ba chiar, într-una din şedinte au
„Domnule, venea luna septembrie, începea şcoala, nu venise
venit multi şi de la armată, nu ştiu de la ce nivel şi s-a'tinut
I I
ordinu} şi m-am dus la şeful Direcţiei, la Demeter, şi i-am spus:
un fel de şedinţă comună, pe subiectul respectiv.
- Incepe şcoala, ce facem, l-aţi băgat la Drăghici, l-a semnat?
Deci, într-un cuvânt, ideea este foarte importantă, este
- Bă, nu-l mai găsesc, caută-l şi tu.
bine că o marcăm pentru că, de la acel moment, într-adevăr
Şi a deschis casa de fier, şi au căzut dosarele pe mine, şi am zis:
în activitatea Ministerului de Interne, la o observare mai
- Păi ce e aicea, ne mănâncă câinii.
atentă, se constată că se depăşesc sistemele, metodele,
- Ce ziseşi mă? Na, uite că l-am găsit, na, dă-l încoace.
modalităţile de lucru .tradiţionale, impuse de consilierii
Şi a doua zi s-a dus cu ordinul şi a venit cu el semnat. Zice: L-a
sovietici şi se introduce, încet-încet, o nouă orientare în semnat Drăghici, dar şi el, zice, avea 4 clase primare şi 3 de uce-
muncă.
nici, era obligat şi el să continue studiile, dar nu a vrut de neam. "
În ceea ce priveşte promovarea cadrelor, sau încadrarea I.V.: Poate sunt nişte exagerări ..
aparatului cu cadre tot mai bine pregătite, nu cred că se A.R.: Exact, dar aici e deja vorba de anii 50 ...
poate spune că pasul hotărâtor, deja fusese făcut, aşa cum I.V.: Fondul general, din păcate, cam aşa era. Da.
rezultă că au menţionat cei doi la care am făcut trimitere. Eu
cred că mai degrabă după ... Adevărul despre Andropov şi Planul Valev
A.R.: Nu, asta e o problemă care este rezolvată în dialogu rile
.. A.R.: Ce aş dori să vă întreb, în contextul pregătirii dezbate-
anterioare ...
n~ tezelor din aprilie, la întrebările, clarificările care au urmat,
I.V.: Eu aş vrea doar atât să menţionez, că sigur, eram
fiindcă au fost efectiv, a fost atunci o acţiune de mare amploare,
locţiitor al şefului Direcţiei de Cadre, dar de fapt eram loc-
s-a amintit cumva de vizita la Bucureşti a lui Andropov,
ţiitorul pentru Învătământ, conduceam Serviciul de Învătă­
s~c~etarul Comitetului Central al P.C.U.S. pentru legăturile cu
mânt şi aproape integral acestui domeniu m-am consacr~t, tanle socialiste, din 3 aprilie 1963?
şi datorită încrederii pe care mi-a acordat-o şeful m eu
nemijlocit, mai cu seamă, colonelul Ion Pateşan, căruia îi

118 119
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentn.1. istorie

. . e datorează pacificarea, între


I.V.: Nu, nu-mi aduc aminte, numele acesta nu llli-a I.V.: Sigur că .d~, :~;li:ate, nu atât de ambasador cât
rămas în memorie, dar e posibil. ilimele, a Ungar~ei, d' al p C U.S. la Budapesta,
A.R.: Ce este interesant, fiindcă este acreditată ideea • gl1 . · 1 şi extraor mar · · A •

d e trimis specia . bine cunoscut m matena


planul lui Valev ar fi determinat această luare de poziţie, dar,~ aşa încat sigur: .
A • rolul lm este prea .
de credibilă şi ipoteza, vananta, ca s i
ă f
realitate, în fapt, declaraţia adoptată a vizat nu atât combateren asta şi este suficient t' să liniştească spiritele în legătură cu
proiectului de integrare economică, cât mai cu seamă un set d: fost trimis la ~ucureş 1, .d. t teoria lui Valev. Pentru că,
principii reformatoare ale relaţiilor dintre partidele comuniste şi valurile man ce .le-~u~i ~~ev a fost larg dezbătută la
muncitoreşti. Ceea ce denotă o viziune temerară şi o inteligenţă
într-adevăr, teona d ficient de bine substratul
politică, deci, aceste documente au avut un mare impact şi pe plan · · înteles ere , su ·
Bucureşti ş1 s-a ' 1' eapărat trebuia să ne împărţim
internaţional şi au repoziţionat România în raporturile cu cele-
V

„ Nu faptu ca n
acelei teorn. . . lt ă pe creşterea vitelor sau
lalte partide comuniste şi muncitoreşti, care şi ele s-au poziţionat, pe gubernii profilate, pe a~nc~ ~:. ,să-şi dezvolte ramurile
unele pro şi altele contra acestor teze din aprilie. Dar la acea · e altceva, n01, şi a ,11 1
nu ştm pe c f t să facem una cu pămantu ,
A

întâlnire, care a avut loc la Bucureşti, a lui Andropov cu . .


· dustriale esenţiale, ci, de ap ' ceea ce se
: să zic aşa, tot ceea ce se .făcuse pană atunci şi
A • •

Gheorghe Gheorghiu Dej, atât Gheorghiu Dej, cât şi Bârlădeanu,


Bodnăraş şi Ceauşescu, ultimii doi în termeni chiar violenţi, s-au ă şi în continuare.
opus proiectului interstatal dunărean. În acest scop, Andropov a proiecta să se fac . . t -Valev pe Costin Murgescu,
R . A avut şi noi un con ra , .
venit aici, ca să convingă conducerea superioară a Partidului A. .. . m . a ublicat un articol prin care s-~
V II

care în Viaţa EconomicaC t.P Murgescu cel desemnat sa


Muncitoresc Român să accepte acest plan, şi, practic, se poate
li

considera că din acel moment acest nucleu, Gheorghiu Dej,


·
re pms Pl an ul Valev . : os m unta peste' timp opinia,· · citez.
· .
răspundă articolului lui Valev, ~a en , t . t să recunosc că
Bârlădeanu, Bodnăraş şi Ceauşescu, au început demersurile
pentru elaborarea tezelor. Fiindcă, din memoriile lui Niculescu
,,Mă văd silit însă, c~ economis\e;~u~~i:: ;o;lan economic, şi,
Valev formulase o teza. care se fu . d Fiindcă acel proiect
A, II

Mizil, care a fost de fapt coordonatorul tehnic şi era şi ideologul, de altfel îmi pare mai actuala ca oncan . 1· . euro- A

secretarul cu propaganda în acel moment, el spune că în anii 1963 J' ' v d · are acuma rep ici m
interstatal de la Dunarea e JOS, . t carpatică în euro-
şi 1964 s-au elaborat aceste teze. Şi, bineînţeles, că nu avea cum să „ d J
v Aro regiunea rans ,
regi.unea Dunam e os, m eu A - i Banatul românesc, deci e
pomenească de cei pe care-i aminteşte Gelu Voican Voiculescu, regzunea sud-est cu Banatul sarbesc ş . · · are şi
fiindcă nu erau în acel colectiv. Eu am opinia că Gelu Voican d ·t An chip strategic şi c
vorba de nişte lucruri care erau gan i ei
' • A

t' atunci
Voiculescu a încercat o reabilitare în primul rând, a lui Leonte astăzi vor duce poate la rezu ltatu l care
nu a putut fi a. ms ·
Răutu şi, bineînţeles, crearea unei anumite aure pentru Ion I V · Dar asta nu o spunea Murgescu, 0 spm h:1. d
Iliescu. A.R.: Nu Murgescu, acuma da, pai şie spun
• •• z
v • e că ideea o ve e

I.V.: Doar o mică menţiune, deşi, repet, nu îmi aduc mai actuală ca oricând... . . decât spune
aminte ca numele lui Andropov să fi fost pomenit la vremea I.V.: Mi se pare chiar mai interesant
respectivă, este prea posibil să fie aşa, dar eu nu îmi aduc
Murgescu. . . d fi t nu a fost v

aminte, însă Andropov intrase puternic în scenă, încă din AR· ş.; sigur că e bine de retmut, ca, e ap . ·
anul 1956.
· ·· • ' ' .. u
planul lui Valev afiost un plan al conducem munn
· .. Sovietice a
'
A.R.: Exact, era ambasador acolo, şi ... fost un plan pe' care l-a coordonat persana l Andropov. Oespre

121
120
Iulian N. Vlad - confesiuni pentn, istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Andropov se spune că privind de la fereastra ambasadei ce se un în lumină mai clar viaţa ultimului conducăto:
întâmpla în stradă, în anul 1956, în Ungaria, reflecta cât de car~ ~ care a fost Gorbaciov. Şi el, pe bună dreptate, il
vulnerabil este sistemul din punct de vedere economic, înţelegea sov1~tl~~ă e Andropov, ca fiind părintele lui, ~u o spun:
cât de repede se poate prăbuşi un regim politic, dar şi ce ar cons1d . pverb'1s , dar lasă să se înteleagă
res1s li
, limpede ca..
însemna pentru Rusia această prăbuşire. Foamete, tulbu rări „ex P datorită lui Andropov a făcut paşn
A dropov' sau d 1
război civil, un conflict mondial chiar. Poate, mânat de acest; n râtori înainte. Andropov l-a luat aproape . e e'
gânduri, a pus pe hârtie acest concept al uniunilor economice hotă 1
Andropov -a a us
d de la Saratov la Moscova ş1 acolo,
1
interstatale, pe care a încercat să-l implementeze pe seama . după functie până la cea mai înaltă, cea supremă, a
Basarabiei, României şi a Bulgariei. funche , 1

mde~urile şi la recomandările lm Andropov.


I.V.: Cred că, cred că este adevărat. Pe fond. Şi aş putea
să spun, poate că o fi prea mult dacă spun lucrul acesta, dar Cornel Burtică şi Virgil Trofin scoşi în faţă
eu tind să cred că este adevărat ceea ce spun, că acest de Gelu Voican-Voiculescu
Andropov a fost unul dintre cei mai, să nu zic luminaţi, dar
A.R.: Mi s-a părut de asemenea interesa~t de ce Voi~a~
dintre cei mai vizionari conducători sovietici. Sigur, nu
Voiculescu i-a scos în faţă pe Virgil Trofin şi ~omel Burt~ca.
luăm în calcul personalitatea lui Lenin sau nu facem
Amândoi încheindu-şi cariera politică de vârf la ~nceputul a~il~r
trimitere la Stalin. Cu păcatele pe care le-au avut şi unul şi 1980 Cornel Burtică, într-un anume context a a1uns la I!zi~e e
li

celălalt, au avut nişte minţi geniale, poate că mulţi nu or să 1 M~i" din Ploieşti, şi Virgil Trofin l~ o întrep~indere agricola de
fie de acord cu mine, o să mă şi condamne .. . stat din Călăraşi, unde a şi murit. In relatarile pe care Cornel
A.R.: Trebuie judecat fiecare în timpul lui .. . Burtică le-a făcut presei spune că, citez:
I.V.: La timpul lui şi să vedem cu ce s-a soldat politica
promovată şi de unul, şi de celălalt. Pentru că, punerea
Cu o lună înainte de ultimul congres m-am întâlnit cu_Io~
"
Iliescu, am mers un pic . pe JOS
· prm
· parc, am a;·uns la. concluzia
d. ca..
bazelor, crearea unui imperiu în urma războiului civil şi
apoi consolidarea acelui imperiu şi aducerea pe podiumul la noi va fi vărsare de sânge, fiindcă Ceauşescu se ţm._eaA cu i~ţn
de putere. Îmi dădeam seama, oamenii vorbeau deschis impotriva
victoriei în războiul împotriva Germaniei naziste, acestea nu
sunt nişte fapte istorice lipsite de importanţă. Şi, deci, nu lui Ceauşescu.
cred că cineva de bună credintă, un istoric adevărat, ar Întrebarea ziaristului: V •

I
- Iliescu v-a lăsat cumva senzaţia că vrea sa pre~a. puterea~7
putea să respingă o asemenea ipoteză, în ceea ce-l priveşte, - Nu , niciodată, mai vorbeam, mai trecea pe aici, e adevarat,
să zicem, pe Stalin. Dar, în seria conducătorilor sovietici de
nu vorbeam prea deschis atunci.
după Stalin, Andropov cred că a avut viziunea cea mai
- Erati urmărit?
largă, şi mă bazez şi pe nişte aprecieri, bineînţeles, foarte
- Mi~a făcut figura Gheorghe Apostol, l~ un 7:107:1ent vdat,
laudative, pe care le-am citit în cartea lui Gorbaciov despre
viata lui. Titlul exact al cărtii nu e ăsta, dar în fond este o
eram prin '82 -'84, pe faleză la N:Pt~~' ma tot i:7-c~t~ sa
organizăm împotriva lui Ceauşescu, msa i-am spus sa ţma seam_
n:
carte interesantă despre c~re, poate am mai discutat noi ·
de capacitatea de autoapărare a sistemului · luz· ceauşesc~. Ce voia
V

cândva, pentru că este pentru prima dată când eu, de pildă, Apostol să facă!? Să ajungă la controlul armatei, care sa treaca de
găsesc concentrate acolo o mulţime de date, de informaţii partea lui.

122 123
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

- Un puci adică? . de usă împreună acolo. A fo~t u~ul dintre


- I-am spus că sunt de partea lui, dar să fie atent că sistem activitatea . Pd. t pe care el le-a avut. Înamte, il adusese
1 ele 1me ia e · · b t
lui Ceauşescu e puternic şi parşiv. Ceauşescu avea oamenii 1u. ajutoar .tă şi Ionită i-a fost foarte apropiat ş1 s-a ucur~
informatorii lui inclusiv în Comitetul Central, adică, detinuz, pe Jon .~?rui , t 1 d~ sustinerea totală a lui Ceauşescu, m
controlul informaţiei. Deşi era incult, Ceauşescu a fost genial ;a de spnJmu to a ,t romo~area lui ulterioară. Dar, sigur, era
a însemna P · f 1
politica externă şi în domeniul informaţiilor. n ceea ce 'b'lă şi ca posibilităti intelectuale, ş1 ca e
- Apostol plănuia lovitura singur? o d1·ferentă
. ca' om sens1 1. ' ă te între Virgil
cansm e .,
'
Trofm . . I
ş1 on om, .
.
I ' tă
.
- Nu cred, dar cred că el era imprudent, mi-a dat telefon la de a fi, ' . Amchis mai mofluz, mai ştm eu
·tă era un om mai , .
hotel, ne-am plimbat în văzul tuturor, chestia asta a ajuns la Ion 1om, . El avut şansa unei soţii foarte culte ş1
să-l numim. a f T A
Ceauşescu, m-a chemat la el, iar eu i-am spus că nu era nimic care cum. C ·ua Ionită care fusese internată cu am1 ia m
să intereseze Conducerea Partidului." inteligente, ec1 h .t' ' . beneficiase de o educatie aleasă,
ăr 1 de la Ausc w1 z ş1 '
I.V.: Mă dezamăgeşte, mă deziluzionează, l-am cunos- lag u . . de o cultură întinsă, pe când el rămăsese
aş putea zice, şi · 1 23 A ust"
cut pe Cornel Burtică, dar poate mai mult l-am cunoscut pe la nivelul strungarului de la „Uzme e .ug .
Trofin, cu care am lucrat în anii 1948-1949, până când el a apro~~e ti ce nu atrăgea, pe când Trofin dimpotrivă, Aera
plecat la Ministerul Apărării Naţionale iar eu la Ministerul Era
foarte cansm
~ at1'c , avea şi o voce foarte .frumoasă, ..
canta
de Interne. Mai întâi despre Trofin. Trofin era un tip inteli- foarte frumos ş .a.m.d. Şi aşa a promovat. Dm poz1ţ1a ac~ea a
gent, o inteligenţă nativă, fără o bază de pregătire temeinică, fost trimis la Comitetul Central al U.T.M-ului, în funcţia de
dar cu posibilităţi de acumulare de cunoştinţe impresionan- ·m-secretar al U.T.M-ului şi asta a fost platforma care p~
te. Creştea, să zic aşa, din acest punct de vedere, văzând cu pn . . · După moartea 1m
urmă l-a lansat şi mai sus, şi mai sus. .
ochii. Era un tip foarte ambitios, şi, bineînteles, dornic de, să
I I Gheorghiu Dej, Ceauşescu l-a adus la Co~itetu~ Central ş: .
nu zic parvenire, dar oricum, foarte dornic de promovare. l-a numit chiar înainte de asta, dacă ţin bme mmte, da~ă um
A.R.: Era aproape locul doi în partid, la un moment dat, se amintesc ' exact, pnmu . 1 1m· a d"1unct la Directia , Orgamzato-.
zice ... rică. Directia, aşa se chema atune1, irec,ia
· D" t' Propagandă . ' D1-.
I.V.: Păi chiar aşa a şi fost, dar o să ajung imediat acolo. '
recţia Organizatoncă, Direcţia
. . · d e ac dre a Comitetulm .
L-a avut o vreme în subordine nemijlocită, nu ştiu cât l-a Central. Deci a făcut şi aici, ceea ce făcuse la armat_ă, şi a
cunoscut anterior, dar, bineînteles că l-a cunoscut, nu l-a
I
·
continuat ucemcia· · sub Ceauşescu, A m d epl1'nind o mult1me , de
luat aşa la întâmplare din activul U.T.M.-ului să-l aducă la misiuni delicate pentru că Ceauşescu a lucrat tot timp~l în
Direcţia Superioară de Politică a Armatei şi să-l facă mai perspectivă. El ;i-a pregătit lansarea de mai târziu, ~~mtre
întâi şeful U.T.C.-ului pe armată, şi mai apoi chiar primul altele şi prin promovarea la Judeţe, · · 1us1v
mc · A m functnle ., de
adjunct al său la Direcţia Superioară Politică a Armatei, mă prim secretar, încă de pe vremea lui Gheorghiu D~J, :- unor
refer la Ceauşescu. Ceauşescu, la vremea aceea era adjunct Oameru· care A n· erau apropia,1 · t" sau devotati· , · ş1· atunci cand . s-a
al Ministrului Apărării Naţionale, a lui Bodnăraş, şi şef al .
pus problema succesmm1, care s-a m am .. A t A plat la vârf ' mter-
Direcţiei Superioare Politice a Armatei şi deci, aducerea la
"
ventia lui Maurer sustinută de Bodnăraş ş.a.m.d., fără
I I I
armată şi promovarea în funcţii acolo a lui Trofin, 1
ndoială că el avea ...
Ceauşescu a făcut-o pe baza unei cunoaşteri nemijlocite din

124 125
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie Julian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

A.R.: Susţinerea organizaţiilor judeţene ... · · mai departe la nivelul unitătilor, la Direcţia a
ituaţ1a ş1 .' . . ' . ( ) C
I.V.: Foarte importantă, dar era mai importantă d ContraspionaJ. D1rectia a II-a era atunci ... . am
I UPă III-a d e enta situatia. Deci, 'de la ce idee. 1 ·7
părerea mea, ceea ce urma, că propunerea putea fi fă ez am p ecat 1101.
CU tă aşa se pr . , . ~
dar ul tenor să se 1mpotmolească, să nu aibă bază, să nu ·b'
• A

A.R.: Trofin ş i Burtica. . .


~ "d a1 ă
pnza m partI , pe când el, sigur că da, pe când el avea d . J.V.: De la Trofin şi Burtică. Trofm a fost m~l: ~ai
• A

pregătit tot eşafodajul. D~c_i, treaba nu s-a făcut întâmplăt:: · t de Ceauşescu. Burtică a fost remarcat mai tarzm.
apropia · a fost fă cu t
s-a fă~ut cu_destulă prev1z1une, ca să zic aşa. Aşa s-a întâm. oup ă ce a fost a
dus la organizatia studentilor,
I A l •• •

plat ş1 cu Ilie Verdeţ, tot pe poziţia asta de prim-adjunct l-a reşedintele studenţilor. Şi tot aş~: lucrand nem11loc1t cu
seu pentru că Ceauşescu fnnd secretar cu proble-
. ... .Pe Verdeţ l-a canalizat spre munca guvernului, 5 pre
adus PC
eauş e , . .. ă A ·

activitate guvernamentală şi l-a numit prim-adjunct al lui mele organizatorice, toate orgamza~~1le. de .ma.s. 11 era_u
Maurer, a făcut o bună ucenicie la guvern, mai ales că subor donate. Şi lucra cu ele nem11loc1t, ş1 a1c1. trebme . A

Maurer era cunoscut şi puţin cam comod ... remarcat că Ceauşescu avea nişte viziuni foarte 11~pez1 m
A.R.: Cred că a fost şi primul viceprim-ministru ... materie de proliferare a influenţei lui asupra vntoarelor
I.V.: Primul viceprim-ministru şi mai toate treburile din cadre, pentru că era limpede, viitoarele cadre de conducere
bucătăria guvernului au căzut pe umerii lui Verdet, ceea ce în partid şi în stat, de unde puteau să fie recru~ate:.d~ u~de
nu i-a prins rău, că a învăţat, cum se spune, meseri;... puteau să se ridice? Din fruntea acest?r orgamz~ţu, mamte
Deci cam asta a fost la vremea respectivă politica de de toate. Aşa şi i-a apropiat, i-a adus ş1 pe unul ş1 pe altul. E
cadre, la vârf, şi, apoi, încetul cu încetul această politică de adevărat că pe Iliescu l-a cunoscut cu mult mai înainte, încă
cadre, cu aceleaşi orientări s-a tradus şi mai jos, la ministere, de pe vremea când Ceauşescu era la Comitetul Central, la
de exemplu. Şi la Ministerul de Interne a fost vădită treaba Sectia organizatorică . Iliescu a fost desemnat să conducă
aceasta. De exemplu, unul dintre cei dintâi schimbati la org~nizaţia pentru elevi, Uniunea Asociaţilor El~vilor di~
Ministerul de Interne a fost chiar şeful Directiei de Cadr~. În România (U.A.E.R), iar Ceauşescu ştia foarte bme, ca ş~
locul generalului Demeter, care venea de p; vremuri, să zic Gheorghiu Dej, de unde vine Iliescu şi al cui fiu este, on
aşa, a venit colonelul Ion Pateşan, care fusese adjunct al tatăl lui Iliescu fusese deseori în conflicte deschise cu
şefului Direcţiei de Cadre a Comitetului Central, şi care era Gheorghiu Dej, care tot timpul l-a repudiat.
român. Pentru că, până atunci, mai ales alogenii erau cei De aceea la un anumit moment, pe când Ceauşescu tot
care ... [deţirn:au funcţiile]. Aşa cu titlu de exemplu: când insista cu promovarea lui Iliescu, dacă nu mă înşel, atunci
Serviciul de Invătământ, cu care am venit de la Directia când l-a schimbat din functia de prim-secretar al UTM-
ului 14 şi l-a adus la sectia de propagandă a Comitetului
I I

Generală Politică şi a fost introdus, ataşat de fapt la Direcţia


de Cadre, Direcţia care vreo 16-18 servicii, nişte efective ~en_tra~, încă trăia Dej, ~cesta ar f_i ~pus: ~Mă~, de ~e t~t. î~
foarte mari, din totalul şefilor de servicii, din totalul de 18 1mpmg1 pe ăs ta înainte, tu nu cunoş ti zicala ca ce iese dm pisica
şefi de servicii, 4 erau români, unul era ţigan, şi restul erau
evrei sau evrei-unguri. Asta era compoziţia. Şi cine nu îşi 14
Secretar al u .T. M. şi preşedinte al Uniunii Asoc ia ţil or Studen ţ ilor din
aminteşte de timpurile alea, sau nu vrea să-şi amintească, România.
sigur, aplică nu ştiu ce principii, între ghilimele. Dar asta era

126 127
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

tot şoareci mănâncă? Dacă tată-su a fost un trădător, crezi că acest incident, să zic aşa negândit, nejudecat, a pornit
ăsta va fi altfel?" decăderea, dar destul de curând după acea a început să
A.R.: Şi un plimbat pe afară ... coboare pe trepte în jos.
I.V.: Şi putem spune că o fi greşit Gheorghiu Dej? Eu A.R.: La nivele atât de mari, detaliile aparent neînsemnate
cred că n-a greşit deloc. contează foarte mult. El a fost cu vopsitul părului, Iliescu avea
A.R.: Nu a greşit şi nici nu se puteau înţelege, este evident, obiceiul să poarte ochelari de soare occidentali şi să dea din mână
erau alte structuri de personalitate. din tribună, când nu avea voie să dea din mână decât unul singur,
I.V.: Dar bineînţeles, deci a văzut departe, a văzut exact ...
departe, şi iată, aşa s-a întâmplat. Ei, ori, promovarea şi a I.V.: Exact, fără îndoială, să salute ... Aşa a fost la vizita
unuia şi a celuilalt s-a făcut, cum spuneam, în baza cunoaş­ în China, sau nu în China, de fapt şi în China şi în Coreea,
terii nemijlocite pe care a făcut-o Ceauşescu. Numai că, aşa dar în Coreea s-au ţinut mitingurile acelea uriaşe, când erau
cum deseori se întâmplă, cel în care faci maximum de ovationati cei doi conducători, şi din delegatia română
I I I

investiţie se dovedeşte a fi, poate, maximum de perfid. Şi, singurul după Ceauşescu, care a salutat cu mâna, aşa cum
de fapt atât Burtică, cât şi Trofin, în ultimă instanţă, ajunşi la făcea şi Stalin, era Iliescu.
vârf, au început să creadă că pot face ei ceea ce Ceauşescu Cât îl priveşte pe Burtică, după părerea mea, şi mai
probabil nu mai putea face, sau nu putea face aşa cum pregnant s-a manifestat ca un oportunist, pentru că imediat
gândeau ei că ar trebui să facă. S-au şi văzut în fruntea după ce a fost pus pe o altă linie de muncă, a început să se

bucatelor, în capul bucatelor, cum se spune. manifeste. Să-şi arate nemultumirea, să cârcotească, să
I

Şi Trofin începuse, foarte interesant, să cadă şi sub alte discute pe la colţuri ş.a.m.d., ori eu nu ştiu cui îi plac
influenţe. Mi-aduc aminte că se discuta mult despre el şi se asemenea oameni. Este un fapt, metodele lui Ceauşescu
discuta nefavorabil. Era secretarul Comitetului Central cu departe de a fi considerate unice, sunt destul de frecvente,
problemele organizatorice, era, deci, mâna dreaptă a lui destul de des întâlnite, dar la el au fost poate mai vizibile,
Ceauşescu, era un fel de „factum totum" al lui Ceauşescu, decât la oricare altul, că atunci când cineva îi intra în
nu era ieşit din rânduri vizibil, dar probabil semne în ~izgraţie, îl dădea încet sau mai puţin încet, chiar brutal, pe
această directie dădea, când, la nu ştiu care conferintă lmie moartă. Dar, de notat două lucruri: unul, că nu îi tăia
I I

naţională sau nu ştiu care congres, a apărut cu părul vopsit. capul, cum se întâmpla în alte timpuri, şi la propriu
El avea, îl cunoşteam prea bine de când era tânăr, un păr vorbind, i se putea tăia capul în alte vremuri, şi, în al doilea
ondulat, frumos, dar începuse să albească, să-i apară pe ici rând, că dacă dădea semne de revenire, ca să nu zic de
pe colo fire de păr alb. îndreptare, se întorcea de unde a plecat, sau poate chiar mai
A.R.: Şi îi stătea bine. sus dintr-o dată. Ori, şi unul şi celălalt n-au mai avut
I.V.: Îi stătea bine aşa, şi apare dintr-o dată blond. Toată ~ăbdare, Virgil Trofin a fost trimis la un judeţ, prim-secretar,
lumea şi-a făcut semnul crucii ca să zic aşa, şi chestia asta a la un minister ...
nu a căzut bine deloc la vârf. Îţi dai seama, probabil în A.R.: A fost şi pe la sindicate ...
familia Ceauşescu cât a fost de scărpinat pe chestia asta, cât . I.V.: Ministerul Minelor şi nu ştiu mai care, ba pe la
a fost de ... Şi, nu ştiu, întâmplător sau nu, nu cred că de la sindicate, mereu a clevetit, mereu a discutat şi s-a trezit la

128 129
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

I.A.S.-ul de la Ialomiţa [Călăraşi]. Iar celălalt, idem, ibidem, fost un fel de creaţie a lui Dej. Deci el, Dej, l-a încurajat în
şi s-a trezit la „ Uzinele 1 Mai", la Ploieşti. Şi a rămas ca "deea că ceea ce făcuse la 1.A.S.-ul acela, să se facă, dacă se
oate, la o scară mult mai mare. Şi aşa i-a încredinţat, mai
1
dovadă, în compania lui Apostol şi a altora care într-adevăr
aveau motive mai temeinice de a fi clevetitori. rntâi, ceva din administrarea gospodăriilor agricole de stat.
A.R.: Şi probabil Gelu Voican Voiculescu i-a scos aşa în ~ra un departament pe la Ministerul Agriculturii, ani la
lumină gândindu-se că acolo a fost o oarecare conspiraţie, au rând condus de un adjunct de ministru, Şchiopu se numea,
existat nişte fire, a imaginat un scenariu ... dar care, după câte ştiu, a făcut treabă bună acolo, pentru
I.V.: Nu mă mir că Gelu Voican Voiculescu gândeş te în ca, ulterior, să-i încredinţeze lui Triţă Făniţă sarcina de a se
asemenea termeni şi în asemenea parametri. ocupa cu export-importul de cereale. Şi, cum probabil că
avea nişte abilităţi înnăscute şi pe domeniul ăsta de activi-
Cornel Burtică şi Triţă Făniţă tate, foarte repede şi foarte bine s-a introdus în problemă,
A.R.: N-ar fi lipsit de interes să aduceţi la lumină, cât se iar rezultatele nu au întârziat să apară. Ştiu că de altfel şi
poate, afacerea în care a fost implicat şi scandalul pentru care a Ceauşescu, încă de pe vremea când a început să-şi exercite
fost chiar reţinut în anchetă Triţă Făniţă, când Cornel Burtică conducerea, l-a apreciat pe Triţă Făniţă. Era unul din eroii
deţinea portofoliul Ministerului Comerţului Exterior şi al zilei. Dacă nu mă înşel, fusese chiar distins cu titlul de Erou
Cooperării Economice Internaţionale, un caz destul de interesant, al Muncii Socialiste. Poate chiar pe bune.
dacă avem în vedere şi un aspect, aşa, mai de altă natură, când Numai că asemenea oameni, dacă sunt roşi de dorinţa
colonelul Alexandru Ştefan, şeful U.M. 0625/C.P., care a realizat de a acumula tot mai mult, de a-şi însuşi tot mai mult, de a
documentarea infonnativă a faptelor în acest caz, îşi pregătise avea tot mai multe bogăţii, bani, eu ştiu ce să mai aibă,
uniforma de general. I se spusese că i se va acorda gradul de putere mai cu seamă unii, nu se stăpânesc şi merg până
general, dar, în loc de avansare a fost o trecere în rezervă. acolo încât îşi pierd şi propriul cap. Cam aşa s-a întâmplat şi
I.V.: A, da! E interesant cazul, ca atare. Nu l-am cu el. A intrat în legături cu unii sau alţii din cei cu care
cunoscut decât din vedere pe Triţă Făniţă. Era inginer făcea afaceri, probabil că şi-a însuşit şi destul de mulţi bani,
agronom, ca profesie de bază. Se remarcase la propriu, prin şi-a apropiat pe unii din patronii din Ministerul Comerţului
nişte rezultate absolut excepţionale, fiind la conducerea Exterior, în frunte cu Burtică. Chestia asta m-a dezgustat
unei Întreprinderi Agricole de Stat din Bărăgan. Nu îmi mai când am fost informat, când am văzut că Burtică s-a pretat
aduc aminte localitatea, dar era o unitate mare, importantă, la nişte cadouri, la nişte daruri, la nişte lucruri, nu le-aş
profilată pe cele două culturi mari, grâu şi porumb. îmi putea zice neapărat mită, dar ceva urât pentru ceea ce tre-
aduc aminte că la vremea aceea scotea nişte recolte buia să fie un ministru al comertului exterior, şi, dacă nu mă
impresionante. Cât era de adevărat, cât se raporta, era şi înşel, şi vice prim-ministru al g~vernului. Nu ştiu dacă Triţă
asta o chestiune, din păcate. Dar se raportau şi se transmi- Făniţă a vrut doar să-i mulţumească prin asta, pentru ceea
teau prin presă nişte informaţii uimitoare privind succesele c~ făcuse pentru susţinerea şi încurajarea lui, sau a vrut să îl
lui în activitate. Este adevărat, că din poziţia aceasta a fost şi compromită. Cert este că i s-au dat costume de haine,
remarcat şi apoi susţinut intens de Gheorghiu Dej. Deci, arll cămăşi, fel de fel de lucruri de îmbrăcăminte, parcă n-ar fi
putea să zicem, poate nu e prea mult spus, că Triţă Făniţă a

130 131
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie

av~t posibilit~tea să-şi cum~ere el î~s~şi, ~e pe llnde ·mpez1· şi temeinic documentate, cred că nu a
·1 erau l1 . . . . A lte
colinda, de pnn lume, sau să ş1 le facă a1c1, că ş1 noi făcecltn !Llcr~n ~ . legalitătii socialiste, cum era atunci, ş1 ruc1 ma
v1t nici , .. .
la vremea aceea destule lucruri bune şi frumoase. .;er . adus serv1c11. . . .
Trzţ~
V

Şi s-au tot acumulat date şi informaţii de această natură P lanuri nu a t. t esenta uneia dintre afacerile luz
AR · Am re inu , · · l t. te şi
Primul care le-a prezentat la conducere a fost genera)~ . .. l d, de calitatea I-a, din soiuri se ec, wna
Făniţă, expo'.tu e grdau din a{ară şi reimportarea, in
A A

Pleşiţă, pentru că, pe linia informaţiilor externe au venit lllai . mincere a use 'J ' ' n t
/otim se ·r de triticale din America de Sud, un grau de cai a e
A

întâi nişte date foarte compromiţătoare, foarte urâte, care


contraparti a, . mare măsură şi la o tonă de grâu bun,
de fapt, erau de natură să contureze tabloul întreg ~
A

Jura1er, m . l
t · patru cinci. tone de triticale şi creşteau rezerve e,
• • v
,lljenoara, .
afacerilor lui Trită Fănită.
I I
aducea rei, ·ul de ~ereale de la rezervele de stat. Şi, pentru_ asta,_ ~r
Colonelul Alexandru, care a avut un rol, într-adevăr creştea tona] . t v şedintă a Comitetului Politic
A

important, în controlarea acestui dosar, avea un dosar de t dmonestat Burtica in r-O , .


fi fiecutiv
os ~ l· Cum ti-ai permis să aduci aceasta mizerie,
V • •

E: · · b' in ..sensu . D d .
A

urmărire informativă, în care s-a implicat serios şi generalul


av arunci etc. etc. la care el ar fi zis: " a, ar şi in
li , • A
11

Macri. Şi aş putea zice că, mai cu seamă din momentul când ~a stnc1 ann, s b ·· · Dar
11

•. • . 1 . ică şi petrochimică se arunca cu anu şi... .


V

li •
Macri a preluat, a intrat şi el în această acţiune, lucrurile au ,ndus!~za cm~. m ce te crezi?" Burtică a zis: ,,Bine, dm
căpătat un contur şi mai limpede, şi mai clar, şi anume că w111 iţi permiţi, da: dcu .' . " Nu pleci când vrei tu, pleci
faptele lui Trită Fănită întrunesc caracterul unor infractiuni. ace t moment aveţi emisia mea. ~' .
I I I
când vrem noi.,, Şi a plecat peste trei !u~~-
Astfel, Direcţia a VI-a, colonelul Vasile, împreună cu ceilalţi
1.V.: Este posibil, eu dau cred1b1htate.. . . .."
doi, a pregătit un material şi, prin şeful departamentului de . În legătură cu muşamalizarea prin deci~ie politica a
la vremea aceea 15, i s-a prezentat şefului statului, care, AR
· .. . · d
cazului, sigur, a intervenit mitul, l:g:n va,_ ~u ş _iu,_ t fiolclorul.
.
indig-nat de ceea ce a putut afla, bineînţeles, l-a trimis la
A

Poate săfie şi o parte de adevăr, că Triţa Famţa_s~.a i~sinuat şi ilnt.


origini pe Burtică, şi a dispus reţinerea şi arestarea lui Triţă
mediul familiei şefului. statu luz· şi· al altor fiamilu ' şi erau lmu. 'ii·
Fănită.
I
îndatoraţi, în special in ceea ce priveş te suportarea unor che tuie i
• A •

Deci, cam aşa s-au petrecut lucrurile. Dar, pe urmă, s-a


Pe timpul unor deplasări externe. . .
revenit. A zis că, domnule, mai vedeţi, poate nu e chiar aşa, I.V.: Şi asta e posibil, nu cunosc. Dar, d aca" A 111:1· dai v01e '
adică, după câte mi-am dat seama, s-a intervenit arbitrar,
eu am fost frapat ş1. pentru mme · a fost O confITmare, . nu.
deturnându-se cursul legal al cazului. Păi, dacă a comis o putea fi· alta mai· clară, can A d m-am A m t o rs de la închisoare
. . ş1
infracţiune, normal era să răspundă pentru acea infracţiune, am aflat ce a putut să construiască, în ghilimele,A~nţă Făruţă
dacă n-a fost infracţiune şi i s-au pus în cârcă lucruri neade- după 1990. De fapt şi-a clădit sau începuse să iş1 clădească
vărate, atunci să plătească cei care au făcut asemenea . A t 1es, a ceea ce avusese
un nou imperiu pe baza, b 1nem,e .
ă
lucruri. Dar, faptul acesta de a judeca din birou, de undeva, anterior, şi, probabil, păstrase şi rezerve, ca s ~u mai spun
I
.
că e bine sau rău, că nu e bine să se facă o treabă, când legăturile de tot felul, pe care le avusese în e~ten?r. Nu ştm,
însă, de ce s-a produs a doua cădere a impenulm, s_au cavre a
fost cauza pentru care el a căzut a doua oară ş1 a cazut
15
Tudor Postelnicu .

132 133
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

ireversibil. Nu am mai auzit de el mi se pare că a ş 1· m unt·


A '
Capitolul V
d e altfel, pană la urmă, nu ştiu de ce. ' Conspiraţii împotriva lui Nicolae Ceauşescu
A.R.: Cornel Burtică a devenit şi el un om de succ
.d es zn A.R.: Există, deja, o literatură despre conspiraţiile împotriva
A

,r,
a;acen upa anul 1990. O primă tentativă de intrare în aface ·
V

t t . . 'J' rz a · Nicolae Ceauşescu şi chiar sunt sugerate dispariţiile (decesele)


fiosl "lreprezen area intereselor une1 companii franceze pe baza 1
LI~ terioase ale unor complotişti. Unii spun că au complotat din
re aţu or pastra:e . ~in anii. când a fost consilier economic la
V '

,ms l ·l · ·d
Ambas~da ~omame1 l~ r:ans. Intenţia acelei companii era de a I970, alţii de prin 1977-1978, iar !espre _rl~nu. u1~e1 ovitun e
prelu_a _1lumznatu! p~blzc zn Bucureşti. El povesteşte că cineva din tat cea din anul 1984, a început sa se scrie zstone.
Serviciul de Paza şi Protocol i-ar fi cerut SO.OOO USD înain te · s ' Numele generalului Ion Ioniţă a fost vehiculat în anul 1984
S~·?OO USD du~ă, _ca să-i (a~ă intrarea la primarul Viorel Lis, J~ cu prilejul unui complot prin care s-a î~cercat î~~ă:u:area lui
Nicolae Ceauşescu, când acesta se afla zntr-o vzzzta zn R. F.
sa-i g~ranteze caştzgare~ _Zzcit~ţiei. A înţeles că nu are· şanse şi,
atu~c~ _a apelat. la relaţ11le dzn Italia cu care a pus bazele unei Germania. După cum susţine istoricul prof univ. dr. Ioan
~ocietaţ1 comerc~ale pros~e.re, ~e cel puţin un milion USD profit
Scurtu, generalii Ion Ioniţă şi Nicolae Militaru au el~borat pla~~l
1~ fiecare an. ~~~ntre a_chizitom produselor pe care le importa fiind unei lovituri de stat. Complotiştii sperau să beneficieze de sprz)l-
ş1 .une_le servic11 speciale. Se pare că, el a avut dintotdeauna O
nul Garnizoanei Militare Bucureşti pentru arestarea unora dintre
atztudzne_ o~tilă faţă de Securitate şi cred că s-a şi cooperat greu, în cei mai apropiaţi şi fideli colaboratori ai preşedintelui (Emil Bobu,
7;:ulte pnvznţe cu el, cât a fost la Ministerul Comertului Exterior Ion Oincă, Tudor Postelnicu, Ion Coman, Ilie Ceauşescu),
In declaraţiile ~e care le-a făcut, după anii '90, fn legătură c~ urmând să se preia controlul asupra posturilor de radio şi televi-
~tructi:ra clasez economice din România, cred că exagerează, ziune, pentru a anunţa schimbarea intervenită. Planul a eşuat, el
zntru:a~,. la un moment dat, spune că jumătate din PIB-ul fiind deconspirat de doi dintre generalii care urmau să participe la
R?7::a~ie1 este c:eat pe_ bazaA unor afaceri cu banii proveniţi sau această actiune.
dm1aţi d~ Secunta!e.' Sigur, zncearcă să dea şi nişte exemple.
- A }ost o tentativă unică şi prelungită, cu mai multe etape,
. Decz, am_ depaşit_ acest moment, 1964, şi cu personalităţile pe ale unui singur complot sau se poate spune ca au fost mai multe
care Gelu Voican Voiculescu a vru t să le aducă în fată să rescrie comploturi?
istoria. , ' - Câte intervenţii efective de dejucare a planurilor, chiar a
acţiunilor în desfăşurare au avut loc în deceniul premergător
evenimentelor din decembrie 1989?
- Pe cine a judecat instanţa de partid - preşedintele
Colegiului Central de Partid, respectiv Miu Dobrescu, asistat de
Tudor Postelnicu şi generalul Vasile Gheorghe, şeful Direcţiei de
Contrainformaţii Militare?

16
Ioan Scurtu - "Revolutia Română din decembrie 1989 în context interna-
ţional" (Ed. Enciclopedi~ă/Ed. Institutului Revolutiei Române din Decembrie
1989, Bucureşti, 2006), capitolul I, partea 4. Situaţia României.

134 135
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

- c~ av ~nsemnat ,,":om~ntul 1977" în propagarea şi susţi­ ofiter eminent, care, din păcate, nu mai este de mult printre
nerea mzşcarzlor alternative din statele blocului estic? I

noi. .
Unul dintre participanţii la complot, considerat ca unul
Mai mult aventurieri decât complotişti dintre oamenii de bază, a adus la cunoştinţa Direcţiei a IV ~a
I.V.: Da, fără îndoială că un adevăr există în noianul d anume se discută şi se preconizează. Cum se spune, dm
informaţii, de date care s-au tot prezentat de unii sau de ~:şă s-a destrămat totul. I s-a preze~t.at şeful~i. sta~lui
către .alţii şi,. bineînţeles, fiecare a ales să o facă în interees informaţia, sigur că a fost preocupat, ruc1 nu a mm1mahzat,
propriu, mai cu seamă. Cei amintiţi, au fost cu adevărat nici nu a arătat o îngrijorare deosebită, pentru că îi cunoştea,
implicaţi. Nicolae Militaru, în primul rând, Ion Ionită, Ion în parte, pe fiecare . Şi pe Ioniţă şi ~e Milita~u. E_i :rau
Iliescu, mai de la distanţă, fireşte, aşa cum de obicei a protagoniştii, în fond. A or~onat c~ să~fie c~emaţ1 pe hm: ~e
procedat, el nedorind să fie în prim plan, dar, dacă s-a partid. Ei puteau fi che1:1aţi la ord1;1e11:mai ~~lte feluri, fie
putut, întotdeauna să tragă foloasele, să fie primul profitor. pe linie de comandă, cei care erau mcă m activitate, sau, pu~
După părerea mea, au demonstrat mai mult decât şi simplu, reţinuţi, dacă ar fi fost cazul, ceea ce, cred, că ar fi
uşurinţ~ în ceea ce au conceput şi realizat. Au arătat spirit fost un lucru făcut în pripă şi nesocotit.
aventu:1er. Pentru că, la vremea aceea, să-ţi propui să A.R.: Şi cu ecouri.
arestezi guvernul - cei mai mulţi din conducerea partidului I.V.: Şi cu ecouri, indiscutabil. N-ar fi fost o gândire
erau me1:1-bri ai guvernului - şi alţi factori importanţi de bună, dacă se proceda astfel. Ceauşescu a desemnat doi
p~tere, cand şeful statului lipsea din ţară şi nu era plecat membri ai Comitetului Politic Executiv, ulterior şi pe cel de
oriunde, ci era plecat în Germania, chiar şi numai faptul al treilea. Deci, în primul rând, pe Emil Bobu, ca împreună
acesta, luat ca un fapt în sine, poate să spună ceva. Ei bine, cu ministrul de interne şi cu ministrul apărării naţionale, de
ca să-ţi propui să faci aşa ceva, să pui la cale o asemenea la acea dată, să îi cheme şi să-i întrebe pe Ion Ioniţă şi pe
lovitură, ori te bazezi pe ceva cu adevărat foarte serios, Militaru. Mai întâi pe Militaru, care cu toate aerele lui de
precedat de o pregătire minuţioasă şi având nişte garantii vitejie, pe care le-a arătat sau pe care a vrut să le demon-
ferme de sprijin, dintr-o parte sau din alta, ori te laşi ... N-~u streze în diverse ocazii, încă de la primele întrebări, când
putut să facă aşa ceva, n-au fost în stare pentru că nu şi-a dat seama că totul se cunoaşte, în cele mai mici detalii, a
puteau, nu aveau ei ... Mai mult vorbeau, mai mult îşi recunoscut. A detaliat şi el, la rândul lui, unele lucruri şi,
dădeau aere că deţin... că sunt persoane de influentă şi astfel, pe baza depoziţiei lui - şi cu el de faţă - a fost chemat
altel~. Aşad_ar, ~limbările pe care ei le făceau printr-un parc, Ion Ioniţă şi demascat. Pur şi simplu, demascat. Ambii şi-au
pe mşte alei, prin zonele unde locuiau şi aşa mai departe ... recunoscut într-o formă sau alta, intentiile şi vinovătia. Plus
' ' '
Dar n-au putut să materializeze absolut nimic. toate celelalte aspecte. S-a prezentat un raport şefului
Planurile însă au fost evaluate. În această contraactiune, statului, în urma căruia a dispus ca Ion Ioniţă, care era, deja,
un rol important l-a avut Direcţia de Contrainfo;matii trecut în rezervă, să fie eliberat din funcţia de ministru al
Militare, pe linia ei au venit informaţiile şi nu pot să nu' îl transporturilor. Aceasta fusese, cred că nu mă înşel, ultima
evoc pe generalul-locotenent Vasile, Gheorghe Vasile, un lui funcţie în guvern.
A.R.: Pe o perioadă scurtă.

136 137
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm. istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

I.V.: Pe o perioadă scurtă. Militaru a fost scos însă ct·1n


I I
uneori, nu de la noi din sistem pornea ideea că acolo nu se
cadrele active ale armatei. A fost o idee bună, adică un lucr oate întâmpla ceva periculos, pentru că sunt oameni
bine gândit care, din punct de vedere operativ, nouă ne-u ~erificaţi, oameni devotaţi. Dimpotrivă, acest spirit, aş putea
dat posibilitatea să continuăm cu rezultate notabil a să zic, oarecum demobilizator, venea mai de sus, din altă
controlul asupra lui. A fost scos din funcţia de comandant :1 arte, din care, mai întotdeauna, încrederea în nişte oameni
Armatei a II-a doua şi numit ca adjunct al ministrului 1 ~u care lucrase cândva şeful statului nu poate fi pusă
Ministerul Construcţiilor Industriale. a nicicând la îndoială. Ei bine, a avut prilejul să şi verifice
sentimentele şi poziţia unora dintre aceşti oameni şi, cu
În spatele complotului generalilor au stat puteri străine siguranţă, şi-a dat seama că s-a înşelat.
garante
În numele controlului de partid, Ceauşescu a facilitat
Deci, practic, aşa numitul complot al generalilor, în
penetrarea spionajului străin în mediul politic
legătură cu care, mai cu seamă în anii aceştia, s-a făcut un
mare caz, a fost uşor demontat. Este evident că în spatele lui A.R.: Pe baza şi a acestui caz, dar şi a ansamblului cazuisticii
au stat nişte puteri străine, care i-au încurajat, i-au sustinut de spionaj-contraspionaj, ample, deosebit de active şi incisive în
şi care, probabil, le şi garantaseră siguranţa, faptul că n~ pot acea perioadă, a realizat preşedintele României, cuprinzător şi
fi puşi în pericol. Ceea ce conta, fără îndoială, foarte mult. explicit, adevărata măsură a intereselor externe, atât din est, cât şi
Nu au crâcnit, nici unii, nici alţii. Sigur, în sinea lor au din vest, cât de vizat este el, dar şi membri ai familiei sale, nu mai
resimţit lovitura, incontestabil. Dar s-ar fi autodemascat, cu vorbim de colaboratorii de prim rang şi de cei care erau pennanent
atât mai mult, dacă ar fi acţionat, într-un fel sau altul. m apropierea sa ... ?.
A '

Prin urmare, aşa cum spuneam, acest aşa numit com- I.V.: Foarte bună această întrebare şi, în acelaşi timp,
plot de anvergură, cu urmări, prin care s-ar fi produs răstur­ importantă ...
narea regimului Ceauşescu a fost un bluf. Asta este realita- A.R.: De ce pun întrebarea? Fiindcă, din anul 1967, Nicolae
Ceauşescu, în numele controlului de partid şi al îndrumării
tea. Dar, în ceea ce ne priveşte şi cred că nu numai noi ...
activităţii organelor securităţii statului, a emis o hotărâre specială,
A.R.: Semnalul de alarmă a fost tras!
prin care s-a interzis securităţii să-şi îndeplinească atribuţiile
I.V.: Da, sigur că da, cazul a fost tratat cu multă
fireşti acolo unde ar putea fi implicată supravegherea
seriozitate, s-au tras concluziile şi s-au luat măsurile care se
contrainformativă a membrilor de partid. Prin acea interdicţie s-a
impuneau, pentru că şi persoane importante de la eşaloane
pus barieră contraspionajului românesc, dar s-a facilitat pene-
inferioare, şi din armată şi din alte institutii de fortă cu care
f , I
trarea serviciilor de spionaj şi a altor entităţi străine în zonele
se intrase în relaţii, se stabiliseră legături, au luat aminte. celor mai importante decizii, pe care doreau să le cunoască şi,
Asta nu înseamnă că, gata, s-au făcut băieti '
cuminti' ,
dar
după caz, să le valorifice în propriul beneficiu.
ştiau că asupra lor planează un pericol, că sunt cunoscuţi şi
I.V.: Chestiunea va trebui să o examinăm, să zic aşa,
că, oricând, pot fi chemaţi la ordine. Deci a fost un lucru
sub mai multe aspecte. Faptul de a fi interzis unei instituţii a
util, repet, care ne-a condus la concluzia că activitatea ~tatu~ui, însărcinate cu securitatea naţională, de a-şi îndrep-
noastră pe aceste zone trebuie foarte serios întărită, că,
a Privirea şi a se ocupa de nişte oameni care aveau calitatea

138 139
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

de membri de partid, dar care nu intraseră în partidul . D Vi-a dat seama de interesul serviciilor străine
A.R.. aca ş . . . "l l' t'
pectiv, decât, probabil, din interes sau cu misiunea de res~ . . d conducerea superioară a partidului şi deczzn e po l ice .. .
. a-ş1 pri vin
asigura o acoperire, după părerea mea, a constituit
O Cel mai mult şi mai mult, Ceauşescu avea teamă
problemă de care ne-am lovit mereu, o problemă
de sovietici
greutate reală în activitatea noastră. Şi aceasta pentru că cu
puteai, nu aveai voie, îţi era interzis să te ocupi de cin nu I V. Incontestabil. Şi-a dat seama căci era un om
A d b'
~namte ~ a o ţ~ne toate aprobările de la un şir de eşaloan;
• e~ ·...entat în munca politică. Venea din urmă şi învăţase
iar uneon trebma să te adresezi la două-trei eşaloane. ;re;~: ce îi dezvăluiseră şi maeştrii săi, pe lângă care s~a
A.R.: Asta implica şi nişte riscuri. Cel vizat putea fi m t Dar în ceea ce-l priveşte, când a preluat efectiv
farma . , t•t •
prevenit ... toate atributiile de conducere, şi-a dat seama că es~e, a ~ .m
!·V.: Cu riscurile de rigoare, evident. . 1 uno' ra cât şi al celorlalti. Unii ca să-1 verifice
vizoru , ' . t
In primul rând, deconspirai cazul din faşă, fiindcă nu loialitatea şi să aibă suficiente doV~Zl~ S~ n~adă că se po
aveai nicio garanţie că persoana căreia îi adresai solicitarea . . e el iar altii dimpotrivă, să-1 caştige mcrederea, să-l
blZUl p , , , . . . l · t •
v

de a-ţi da dezlegare să te ocupi de cineva, nu-l previne pe atragă şi să-l stimuleze în d1s1denţă ... Chiar sa- aJU e ~
cel din atentie.
I
tentativele sale de a se desprinde de Mo_scova. Or~~
În al doilea rând, uneori se manifestau asemenea Ceauşescu, este o realitate, a realizat care este 1:uza a~umărn
îndoiel!, ':semenea rezerve, atunci când ţi se dădea apro- independenţei. Asta nu ştiu cât a f~cut-o dm_ dormţa d:
ba:e~, meat pentru un ofiţer mai puţin experimentat, era un putere şi cu siguranţă oricine care ~Junge l~ varful putern
P:1leJ de descurajare, ceea ce, poate, pe de altă parte, era este dornic să şi-o menţină cât ma1 mult hm~, dar, sun~
bme, pentru că îl şi mobiliza, în sensul ca să facă lucruri de convins că şi învăţând din guvernarea anterioară, a lm
calitate şi să demonstreze că ceea ce se presupunea, să se şi Gheorghiu Dej, a înţeles că românii îşi doresc un conducător
co~ir~e. Deci, acesta ar fi un aspect. Un alt aspect, nu mai nesupus Moscovei. Gheorghiu Dej, după părerea mea, a fost
ru~m important, era faptul că oamenii din această categorie un maestru mai ales în ultimii ani de guvernare, a
I • • • • •

mamtau pe scara ierarhică şi, pe măsura ce urcau nişte demonstrat ceea ce era de demonstrat, cu sov1et1c11 Şl cu
trepte ale ierarhiei, erau cu atât mai greu de verificat şi de deschiderile pe care începuse să le facă spre vest. Ei bine, la
co~trolat. Trebuia, în ultimă instanţă, să ajungi la nivelul cel Ceauşescu, eu cred că putem adăuga, fără nicio teamă că
mai ~alt ca să obţii aprobare pentru a verifica o informaţie vom greşi, sentimentul patriotic. A fost şi, după părerea
refevn:o~e la unul_ sau altul. Deci, nu era deloc simplu şi mea, va rămâne un exemplu de bun român. Sigur că a făcut
hotaranle de partid respective nu totdeauna au venit în şi lucruri pe care nu trebuia să le facă, une~e, poa~e, de:a
sprijinul_ şi în susrinerea act_ivităţii noastre. Dincolo de faptul dreptul reprobabile dar, de cele mai multe on, a acţ 1 o:1-a~ m
:ă era ŞI o !orma_ de manifestare a unei anumite lipse de interes naţional. Şi, nu i se poate contesta că a făcut Ş~ ruşte
mcredere. Sigur ş1 cu latura pozitivă, că te ferea, poate, de lucruri care rămân în istorie. Aşa că el a rămas pană la
a~umite greşeli involuntare. Dar, faptul ca atare, demonstra sfârşit, obiect de interes şi de lucru şi pentru unii şi pentru
ŞI o oarecare neîncredere în această instituţie. Deci asta, pe ceilalţi, demonstrându-le unora, pe zi ce trecea, că are tot
de-o parte, era şi o a doua parte a întrebării ...

140 141
Iulian N .Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

· t. ·1or ş a m d Americanii în toată perioada asta, au


mai puţină încredere în ei şi că nu ştie ce să facă pentr 50 v1e ·t1c1 · · · · ' . . d ·
. d . ua ă actioneze mai mult sau mai puţm c1an estm,
d esprm e tara ş1 guvernele anterioare din corsetul A m care trebui s , · ··1 1 d
'. . .
fuseseră prmse, iar celorlalţi, din dorinta de a-i capacita d
· ă mă rog, de la distanţă, prm IDIJ oace e e
adie 1 t n rol
P
•d e ropagandă, care au fost foarte active ş1 care au avu 11:
• •
I
a-1 etermina tot mai mult, să producă ruptura. Ceea
I
.
fără îndoială, le-ar fi fost un avantaj şi a şi fost un avant ~e, . t t bil foarte important. Dar cred că la americani,
ncon es a , . . . . .
bună bucată de vreme ... Dar cred că, tot în acelaşi spclJ ~
1
d ă evenimentele din decembrie 1989, ş1 continuă ş1 astăzi,
exammand 1ucrurile, evenimentele timpului respect'lrlt
• A e u:uternic valul ăsta, aşa, de a prezenta lucrurile într-un
cum să zic eu, care să demonstreze că au fost tot
putem s ă spunem că Ceauşescu a pierit şi de mâna unora ·
~
mo d vd . A
de pe_mâna celorlalţi. Dacă ar fi să facem o ... , ca să zic aşa~ timpul prezenţi. Nu, nu a fost aşa. Au avut ş1d~:-tri~ u
I •

apreciere ca să stabilim de cine se temea mai mult, apoi, fără avut şi eşecuri şi, îmi pare rău, dar pentru ere 1 1 1ta e ar
teama de a greşi, pot afirma că, în mod cert, el s-a temut de trebui să şi le asume, să şi le recunoască.
sovietici. Cel mai mult s-a temut de sovietici. Cred că a avut Aşadar chiar în legătură cu evenimentele din decembrie
şi momente de presimţire, de premoniţie că sfârşitul de
1989, eu până acum nu ştiu, nu cunosc eu, dar după cum
acolo îi vine. Şi, într-adevăr, sfârşitul de acolo i-a venit, dar nici ruşii mai devreme sovieticii, n-au răspuns, n-au spus
R A'?N
explicit, ce au plănuit concret în legătura cu o~arua. _u
I

nu şi fără binecuvântarea celorlalti.


A .R.: Foarte bine venită această remarcă a Dumneavoastră aşa luând şi România la rând cu toate celelalte, ca era logic
şi, de la ea pornind, retrospectiv, am percepţia că americanii au să se întâmple într-un fel sau altul, şi în România, ceea c~
fost. ma~ cor~cţi, ~sumându-şi explicit susţinerea opozanţilor deja se întâmplase într-una sau alta din ţări~e din a~ela~1
bloc. Dar niciodată nu au dat un răspuns ş1 o explicaţie
V

regzmunlor dzn ţarzle comuniste, în timp ce de la Moscova, cel


puţ~n în ceea ce ne privea, s-a jucat cartea, nu mai puţin clară, precisă. A
perzc'l;!loasă, a duplicitarismului subversiv clandestin. Nu mai spun, întâlnirea de la Malta ~ răma~ Aaş~ m
In acelaşi timp însă, atitudinea americanilor nu a contribuit ceaţă, cu ... aproximaţie, ori noi ştim foarte bme că ş1 m_amte
la o mai bună acoperire a operaţiunilor clandestine? de Malta, dar mai cu seamă acolo, s-au pus lucrurile la
I.V.: Da, cred că aprecierea este corectă, cred că punct, s-au parafat înţelegerile, ca să mă exprim astfel şi s-a
lucrurile aşa s-au petrecut. Ruşii, nu numai în cazul nostru, marcat finalul...
dar şi în alte exemple ce pot fi luate în discutie vom I I
A.R.: .. .A ceea ce se pregătise cu ani înainte.. . ..
constata că au apelat, aproape fără abatere de la un sistem, I.V.: Atunci cum să-i crezi, nu poţi să-i crezi nici pe unn
de la un stil care le-a fost şi le-a rămas propriu, acela al nici pe altii. Americanii ar fi trebuit, normal, să ne spună, în
subversiunii, cu acoperire cât mai bună. E adevărat că, spre anii ăşti; mai deschis, mai clar: ,,Asta s-a făcut şi asta s-a
deosebire de americani, sovieticii au avut şi o bază puter- vrut. Au avut şi ruşii partea lor de contribuţie la prăbuşirea
nică în persoana unor oameni care au fost foarte strâns regimului Ceauşescu, dar am avut şi noi americanii şi, nu
legaţi de ei, ca urmare a diverselor momente ale istoriei numai noi americanii, ci şi francezii, nemţii şi englezii, mă
trăite până atunci: trimişi la studii, contactele de lucru rog, ca să nu mai vorbim de unguri şi de sârbi, care în
ample pe care le-au avut cu institutii şi organizatii similare decembrie 1989 au jucat un rol major."
de acolo, prezenţa efectivă oficială' în ţară, mai ~u seamă a

142 143
Iulian N. Vlad_ confesiuni pentru istorie
Iulian N .Vlad - con fesiuni pentru istorie

f tv mai exact, nişte oameni care erau, slavă


A .R.: Cred că nici unii şi nici alţii nu şi-au pus la modu/
• A

· ş1 t m a, a, · · h ·
foarte serios problema consecinţelor, a ceea ce va urma. ie ului destul de bine cunoscuţi ş1 deoc eaţ: . V

Dimpotrivă, o perioadă tulbure, de incertitudini le-a convenit


oomnR . Chiar aşa, ce sentiment v-a încercat, cand aţz vazut
A ...
îndeosebi occidentalilor, pentru a-şi putea duce până la capă~ . t primului guvern? . ..
/1s a I d" t . ng acolo Ei bine chiar americann nu
planul de distrugere a bazelor economice, a infrastructuri; I v · me ia a1u · ' .
sistemului, căci ei credeau posibilă revenirea regimului, dacă nu-i obse·;vat lucrul acesta, cine sunt ăia care v_in în faţă? Cme
lichidează moştenirea economică.
au . Cine e Brucan? Slavă Domnulm, le-a adus ser-
este 11 iescu.7 . d. ă
I.V.: Cred că e un rationament corect.. . . .. . servicii consistente! Cine este Roman ş1 m ce ~on
v~cn ?ş~ da dar au consimtit atunci din dorinţa ca regimul
I

A .R.: ... Şi cred că acest raţionament stă în picioare ş i prin


atitudinea faţă de resursele securităţii economice ale naţiu nilor fn vine. a s'av fie neapărat P' us la pământ. Poate ăsta a fost
eauşescu V • • •

cauză, căci, la scurt timp, au apărut crizele tranziţiei, şomajul, calculul, facem orice concesie, accept~m ş1 compr~m~sur~, ca
exodul forţei de muncă, analfabetismul, colapsul sis temului . ăm acest obiectiv. Ei, au realizat acest ob1echv ş1 s-a
ă rea11z v . ·
sanitar, corupţia sistemică şi motivele pentru a fi puşi sub tutela constituit guvernul. Guvernul a venit cu o coloratu:a ş1 ma1
Uniunii Europene .... clar ă ş1. mai. 11·mpede · Marea . ma1·oritate
. a membrilor erau
A • •

I.V.: Cred că este foarte corect . aşa cum fuseseră e1 am de-a randul cunoscuţi ş1,
cunoscu t1 b ·
A.R.: Este, la fel de adevărat, că acest război economic era ca să zic' aşa, observaţi. Ce mai trebuia să .fa.că? Le-au tre mt
necesar ()_ccidentului pentru a crea o nouă ordine internaţională, câteva săptămâni. A venit, mai întâi m1mstrul de _extern~
în primul rând economică, deoarece Războiul Rece, cursa ovietic, şevardnadze 1 7 , pe la începutu~ l_u~i ian~arie: ~~ sa
înarmărilor, au creat dificultăţi economice ambelor tabere. dea, probabil, binecuvântarea şi să mai md1ce 1:1şte __lm11 de
Consecinţă sau nu a consensului de la Malta, cel puţin în urmat. Pentru ca apoi, să-şi dea seama america~n că au
România, ruşii au profitat din plin de haosul indus în economie, pierdut, şi au pierdut săptămâni care costau_mul:, ŞI a co~ta:
adjudecându-şi partea leului din industria grea, dar şi din altele, mult pentru ca să vină şi să încerce să redirecţ10neze Şl sa
pe care, ulterior, le-au pus literalmente la pământ. .
hmpezeasca v nişte
. lucruri,· sav spunav că ei nu pot fi lăsati,
I.V.: Putin mai din urmă, a fost evident că în urma
I deoparte, nu sunt lipsiţi de preocupare pentru ceea ce sve
înţelegerii pe care o realizaseră cu mult înainte de Malta, şi, întâmpla aici. Ei, asta ce ne va spune? Ne demonstreaza,
bineînţeles, la Malta de ochii lumii, să zic aşa, să parafeze, fără doar şi poate că lucrurile fuseseră împărţite, că erau
americanii, poate şi prin felul lor de a fi, dar şi din puţină nişte înţelegeri cla~e, pe care unii le-au respe~ta: ~ai mult'.
naivitate, dar cu ruşii nu se poate lucra aşa ... Se poate lucra alţii le-au respectat mai puţin, pentru ca apoi sa mcerce, ş1
în alt mod, dacă îi cunoşti. Ei au consimţit şi s-au pus de unii şi alţii, să tragă pe turta lor cât mai mult jar.
acord ca fiecare să îşi pună în ordine lucrurile pe moşia
proprie. Unii [americanii] să facă ceea ce trebuia făcut prin
Panama şi prin alte părţi, iar ăştialalţi [ruşii] să liniştească
lucrurile şi să fie puse pe direcţia dorită în zona lor de 17 ·
Eduard Şevardnadze (1928-2004), ministru de externe al U.R.S.S., anterior
influenta şi, deci, în spetă, în România. Aici s-a actionat
I I I
prim-secretar al Partidului Comunist din Georgia (1972-1985).
potrivit înţelegerii prealabile. S-a format un guvern sau au

145
144
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Agentul multiplu Silviu Brucan „ în fruntea căruia erau nişte persoane care aveau
Roman, N . v „
A.R.: Aţi amintit aici de Silviu Brucan .... Cei care se acu - ături de un anumit fel sau altul cu Brucan. u intram m
sa-z scrze b'zogra1Jh.a şz• sa o actualizeze în Enciclopedia libepa-
V ' ' V
leg l"le astea poate nu sunt cele mai importante. Dar, aşa
deta 11 , . . h'
,, Wikiped_ia". spun . că: ,,La intervenţia Ambasadei S. U.A. ;: cum spune ,
am Brucan a 1·ucat unul dm rolurile, poate c iar
. ,.
Bucureşti şz cu a;utorul şefului Departamentului Securităti'1 .etii lui în decembrie 1989. Ş1, cunoscandu-1 pe
ro1u 1 Vl , ' .
Statului, generalul Iulian Vlad, s-a reuşit săi se aprobe pleca; Bruc
an prin ceea ce ştiam, prin ceea ce se cunoştea, ş1
. .
A state lU'
zn e nzte pentru o perioadă de şase luni". ea ·nf mându-1 pe şeful statului de tot ce se ştia, 1-am propus
1M D.
Acceptaţi sau corectaţi informaţia?
ă
s ie
f de acord să nu i se dea drumul să plece. ec1, eu am
N lv ( l l
I.V.: Trebuie să o corectez, în sensul că, în mod cert sustinut să nu plece. Şeful statului a zis: ,, u, asa, z- sap ece .
V

co~irm că intervenţia guvernului american a fost indirectă: E 1~ai bine să plece". Sigur, a făcut şi o glumă: ,,Poate nu se ma~
adică nu s-a cerut pe cale oficială, sau, mă rog, o cale „ toarce" ceea ce nu era de crezut. Dar, stând pe urmă ŞI
111 'b d "
neoficială, ci printr-o intervenţie anume la şeful statului, „ dind rationamentul şefului statului a fost mai un ecat
I

gan I J ' f
pentru ca să i se permită lui Brucan să plece din tară. Şi în al meu, pentru că oprindu-l atunci să plece, sigur, s-ar „1
niciun caz, cu vreo susţinere din partea general~lui Vlad. produs un hiatus, o strangulare, ca sa zicv <;1-şa, a legăturn'.
Dimpotrivă, atunci când Brucan a cerut să plece în Statele sau a legăturilor pe care el urma sa le faca ac~lo. Legături
Unite, generalul Vlad s-a dus şi l-a informat pe preşedintele care tot se făceau, până la urmă, însă se realizau pe alte
României, spunându-i ce anume solicita Brucan. Vreau să canale, care ne scăpau de sub control. Pe când aşa, plecând,
spun, ca să rămână un lucru foarte clar, că preşedintele a iar noi având asupra lui un control total, inclusiv pe
!ost informat în detaliu despre comportarea acestui histrion. teritoriul american, am putut să-i cunoaştem toate mişcările
Ii zic aşa, pentru că toată viaţa lui e un exemplu de fals. A pe care le făcea. Se ştie că, după un stagiu corespunzător
fost un om fals, un om care nu s-a manifestat niciodată făcut în America, a revenit în Europa. S-a oprit în Austria şi
sincer, nici chiar în acele convingeri pe care le-a afişat în a completat, să zic aşa, datele de care mai avea nevoie. Şi
ultima parte a vieţii, după părerea mea, nu au fost sincere. apoi, cu viza luată din Austria de la Ambasada sovietică, a
Ca să nu mai spun ce a afişat în anii tinereţii şi mai apoi. plecat la Moscova. Atunci am avut o informaţie, nu era sută
Viaţa lui e un fals de la un capăt la altul. Tot ce a făcut a fost la sută certă, că l-a primit Gorbaciov. Ulterior, s-a confirmat
doar pentru a avea, pentru a beneficia de nişte avantaje. că într-adevăr l-a primit. Şi atunci, ne-am dat seama că
A.R.: Brucan nu avea nici studiile care să-i justifice titlul de Brucan a avut O sarcină, deci el era şi emisarul americanilor.
profesor. El le-a spus sovieticilor, şi în speţă lui Gorbaciov, cu ~e
I.V.: Nici liceul nu l-a avut terminat. El nu a avut o misiune a venit din partea cealaltă şi, bineînţeles, a transmis
diplomă de studii medii, de liceu. Aşa că, să nu mai vorbim dincolo ce asigurări a primit, asigurări ce trebuia să
de studii universitare. Bineînţeles, a predat o dogmă primească şi de la sovietici.
marxist-leninistă, în care, poate, era mai specialist decât A.R.: Anatoli Dobrânin, fost ambasador al U.R.S.S la
alţii. Dar avea în spate o putere, o sustinere. Mai întâi, ştilll Organizatia Naţiunilor Unite, unde şi Brucan a reprezentat
ce putere, ce susţinere avea din parte; Partidului Comunist România, a recunoscut că i-a facilitat întâlnirea cu Gorbaciov.

146 147
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Capitolul VI
I.V.: Asta e încă o dovadă că rolul lui a fost
incontestabil. Războiul lui Brucan împotriva generalului Vlad
A.R.: Dacă nu mă înşel, Brucan şi Dobrânin au avut O p · · au urât dar Brucan mi-a declarat deschis război
v v l erz- Tott m- ,
oa da comuna a post la New-York, cunoscându-se foarte bine .. .
I.V.: Se pare că da .... ~.R.: Cl1iar voiam să vă întreb, . dintre t~~te p<:_r:oanele
A.R.: Dobrânin a stat acolo 25 de ani, un sfert din tr-un . t te ale momentului, cu care v-aţi aflat faţa m faţa m acele
1111 por an · ·1 e ce erau
secol! tragice ale istoriei? Am în vedere vieţi
11 wmen te ;r; ;r; · l
te sângele vărsat fora nzcw cauza care sa ;ustz1 ,ce sacrz1 ,ciu
V • • V v •

I.V.: Cu siguranţă că da, aşa e. Deci revenind, multi nu curma , . ~ l?


îşi explicau prezenţa lui ca „omul care face totul" sau' ,,de
V •

de vieti cine credeti ca v-a urat cel mai mu t.


{1 su te ' d ' tv
I.V.: Cred că toţi, într-un fel sau altul, ar cu :iguran.,a
I '

care depinde totul" în momentele din zilele acelea ale lui


decembrie 1989. Dar privind lucrurile, aşa cum am încercat Brucan. El s-a exteriorizat, s-a manifestat cel mai deschis:
noi acum să le trecem în revistă, fără să le aprofundăm, nu mai pe faţă. Ceilalţi au mai nuanţat însă, să zic ~şa. Că ~r h
avem timp pentru asta acum, să le aprofundăm îndeajuns, vrut să arate că au avut o altă poziţie nu e adevarat. Toţi au
tragem concluzia certă că el a avut o misiune, fără îndoială, lovit cât au putut de dur în acele momente. Dar Brucan, de
de coordonare şi, nu întâmplător, toţi cei care au vizat la început, mi-a declarat război şi până la urmă am rămas cu
poziţiile de vârf din conducerea României, în decembrie el încrâncenat în luptă. Dau un exemplu, sau chiar poate
1989, i se subordonau lui şi nu-i ieşeau din cuvânt. Eu am două.
participat la câteva asemenea întâlniri, iar cuvântul lui în timpul desfăşurării procesului celui mare - eu am
Brucan era cel care de fapt punea punctul pe „i". avut trei procese succesive - rezultatul final a condus la o
condamnare de aproape 25 de ani de închisoare. Dar ~ntre
cele trei procese, cel mai important a fost cel aşa-n~mit ~e
„complicitate la genocid". Şi, în urma dezbaterilor dm
timpul procesului, aducând argumente, demonstrând ceea
ce trebuia să demonstrez şi, fiind sub lupa atâtor observa-
tori, inclusiv a unor organizaţii externe, de la Helsinki şi, nu
mai spun, a corespondenţilor de presă din toată lumea - a
ajuns şi la urechile altora care supravegheau mersul
procesului mai de la distantă şi, deci, şi la urechile lui
Brucan care, întâmplător, la u'n anumit moment se găsea în
America. Şi a fost atât de îngrijorat că procesul ar putea să ia
o turnură care să-mi fie favorabilă, încât s-a grăbit să vină în
ţară şi să meargă la tribunal, să-i convoace pe cei din
completul de judecată şi să-i admonesteze, să le ceară să mă
condamne exemplar. Aceasta a fost una din dezvăluirile pe

149
148
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

care mi le-a făcut preşedintele completului de judecată I


***
aproape de sfârşitul vieţii lui. Brucan nu s-a mulţumit cu A.R.: fn presa din anii 1990-1992 cu perioada de vârf la
atât şi i-a cerut, probabil şi lui Iliescu, sau poate direct
începutul anul~i 1991, era l~ or~inea zilei războiul ~ui Silviu
generalului Vasile Ionel, care, de asemenea, s-a dus la Brucan împotnva generalului Iulzan Vlad, cu totul şz cu totul
tribunal, unde i-a convocat pe judecători şi le-a transmis special şi împotriva securităţii pe un plan mai general (a se vedea
aceeaşi cerere, de fapt un ordin, căci era vorba de o instantă Anexele 1-5). Acest vechi activist al Partidului Comunist din
militară. ' România şi fost demnitar în conducerea aparatului de propagandă
Revenind deci, Brucan a avut, fără îndoială, un rol _ la ziarul „Scânteia", la radio şi la televiziune, în diplomaţie -
important, dar şi ceilalţi şi-au jucat rolul propriu pe care nu ambasador al României la Washington, la Organizaţia Naţiunile
ştiu cine li-1 fixase, sau bănuiesc, dar mi-e greu să mă Unite (New-York); carieră universitară, până la profesor şi şef de
pronunţ cu certitudine. catedră la Institutul de Medicină şi Farmacie, fară a putea face
Desigur, cel „cu fundul în două luntri 11 - de obicei se dovada că a absolvit mai mult de patru sau şapte clase, s-a
foloseşte această expresie vulgară, ce mi se pare cea mai dezlănţuit împotriva Dumneavoastră cu o nedisimulată ură, cu
grăitoare, mai convingătoare - era Iliescu. Rar mi-a fost dat un potop de acuze, dar fară niciun element de veritabilitate a
să aud de la el un cuvânt ferm, o fi bun, o fi rău, dar să aserţiunilor pe care le-a aruncat, le-a scuipat practic în spaţiul
spună, direct, neechivoc: ,,Aşa trebuie fă.cut şi numai aşa public. Sigur, ulterior a motivat de ce a fă.cut acel gest şi de ce a
trebuie fă.cut''. minţit.
Destul de duplicitar mi s-a părut a fi şi Petre Roman. Cum l-aţi cunoscut pe acest om? fncepând mai de la capătul
În ceea ce mă priveşte, Militaru, aproape de fiecare ascensiunii sale, cum a ieşit din scenă şi ce resorturi ar putea să fi
dată, din conclavul ăsta de care vorbeam şi la care am avut această ură şi această înverşunare, inclusiv acea confruntare
participat şi eu şi generalul Guşă, a preferat să tacă. Pe Guşă dură care a avut loc, dacă nu mă înşel, pe 25 decembrie 1989 la
însă l-a atacat. Sigur, cunoştea poate mai bine nişte lucruri Ministerul Apărării?
din armată şi putea, eventual, să probeze ceea ce voia să I.V.: Este un subiect interesant asupra căruia
spună. Dar, este un fapt că pe faţă nu m-a atacat. În schimb, mărturisesc că nu am meditat prea mult, dar având în
cu siguranţă că a vrut să mă lichideze şi, din nefericire, s-a vedere rolul pe care Brucan l-a jucat în decembrie 1989, în
întâmplat să-mi lichideze camarazi, subalterni. Aşa cum a tot ceea ce a fost atunci mai cu seamă dezastruos şi cu
fost cazul celor de la Unitatea Specială de Luptă Antitero- :onsecinţele cunoscute pe care le trăim şi pe care le trăieşte
ristă, şi nu numai, căci au mai fost împuşcaţi şi alţi ofiţeri mtreg poporul român de peste 26 de ani, chiar că este un
din Departamentul Securităţii Statului. subiect pe care trebuie să îl discutăm.
A.R.: Peste o sută de victime... Mai exact, academicianul Poate că nu o să ne extindem foarte mult, dar câteva
Dinu C. Giurescu, într-o lucrare de referinţă, menţionează c~ lucruri esenţiale, din punctul meu de vedere, cu privire la
Ministerul de Interne, incluzând şi Departamentul Securităţii acest personaj trebuie să le punem în evidenţă.
Statului, se situează pe locul al doilea în ceea ce priveşte tribu tul Pe Brucan l-am cunoscut indirect la început, în timp ce
1
de vieţi omeneşti. \ a_ slujit aparatul de propagandă al partidului în posturi
c eie şi mai cu seamă în redacţia organului central de presă

150 151
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

al partidului, ,,Scânteia". L-am cunoscut, deci, ca jurnalist. asemenea tuturor ruşilor albi care fugiseră de regimul
Nu era lipsit de talent jurnalistic, dacă îl luăm în comparatie sovietic, această familie trebuie să fi fost sub supravegherea
cu mulţi alţii care erau, sub acest raport, nişte oameni ad~şi KG.B.-ului. Asta, sigur, se întâmpla peste tot în lume, pe
la întâmplare în redacţiile ziarelor sau recomandaţi numai unde existau refugiaţi din această categorie, în cazul în care
de adeziunea pe care şi-o dăduseră la Partidul Comunist. ei reprezentau ceva, mai cu seamă dacă erau dizidenţi în
adevăratul sens al cuvântului şi acţionau împotriva
Ilegalistul comunist Brucan, ginerele unui rus alb regimului instaurat în Rusia la acea vreme.
Dar Brucan întotdeauna a jucat un rol mai mare decât Socotesc că această legătură de familie a fost, totuşi, un
acela de ziarist. Chiar este de precizat, de la bun început. El element în plus care a favorizat promovarea lui Silviu
a fost anterior la conducerea unor organizaţii de partid, aşa Brucan, în afara altor legături tot de familie, într-un fel. Dar,
cum a fost Comitetul de Partid al Capitalei. Mă rog, se pe lângă acele legături, trebuie să vorbim deschis, cei de
spune că ar fi avut nişte activităţi semnificative. Cât de nationalitate evreiască au constituit nuclee esentiale ale
I I

semnificative nu ştiu. A avut şi nişte responsabilităţi organi- Partidului Comunist din România, la începuturile activităţii
zatorice, dar nu am înţeles niciodată ce anume, în perioada în tară . Nu ştiu, nu am văzut niciodată o statistică să îmi
în care Partidul Comunist era în ilegalitate. Cert este că, în dau' seama mai exact câţi dintre membrii partidului, în pri-
acea perioadă, s-a aplicat şi politica guvernului Antonescu mii ani de activitate sau de ilegalitate, erau români şi câţi de
de izolare, aş zice, a evreilor. Nu ştiu dacă el a fost printre eh1ie ungurească, care erau destul de multi, ori evreiască,
cei care au fost strămutaţi sau deportaţi pe undeva, nu ori de alte naţionalităţi. Cert este că, d~că raportăm la
cunosc lucrul acesta. Dar, printr-o seamă de relaţii, numărul populaţiei, vom observa cu siguranţă că aceştia
întotdeauna şi-a arătat apropierea faţă de Uniunea erau destul de mulţi în raport cu cei de origine română. Nu
Sovietică. Acum, nu ştiu cât de apropiat putea fi cineva care mai spun că după anul 1944, şi cei care nu intraseră în
s-a căsătorit cu fiica unui rus alb, pentru că soţia lui aşa am par~id, dar care s-au considerat a fi fost reprimaţi în timpul
înteles eu, era fiica unui rus alb, care detinuse nişte p ozitii regimului Antonescu, s-au declarat şi ei înşişi, dar şi oficial,
I I I

foarte importante în vechea Rusie. Familia ei se refugiase i au fost înregistraţi ca militanţi ai partidului. Ulterior, când
din cauza revolutiei aici în România. Poate fuseseră trimişi au fost primiţi în partid li s-a recunoscut o vechime mult
mai mare decât cea reală.
I

cu anumite misiuni aici şi el să fi fost, ca să zic aşa, atras, nu


ştiu dacă de frumuseţea domnişoarei Sidorovici ..
18 A.R.: La fel şi cei care au sprijinit mişcarea politică.
A.R.: Nu era un nume chiar rusesc. I.V.: Mai ales prin contributii materiale şi băneşti. Unii,
I.V.: Da, era cu rezonanţă mai degrabă din altă etnie, a ~~sibi~ să o fi făcut pentru că ;veau şi mijloace importante,
1tn ma1 puţin, dar s-au prevalat de faptul acesta. Ei, Silviu
dar cert este că tatăl său fusese rus alb cunoscut şi că, 8
d rucan într-o asemenea lume s-a mişcat. Se spune că ar fi
IX Alexandra Sidorovici (n. 1906, Constanţa - d. 2000, Bucureşti), acuzator public desfăşurat un anumit gen de activitate, aşa încât imediat
la „Tribunalul Poporului", deputat în Marea Adunare atională, secretat U pă 23 august 1944 a avut, de la început, functii impor-
general la Ministerul Minelor şi Petrolului, şef catedră de m~rxism-lenini 5!11 t ante d .
e conducere, mai ales m aparatul de propagandă şi la
A ,

la Institui ul Politehnic Bucureşti.

152 153
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

capitală, apoi la secţia de propagandă şi mai ales în presă. convingeri şi anterior, pentru edificarea, pentru construcţia
Cert este că la ziarul „Scânteia" ocupa, poate, un loc partidului şi promovarea politicii lui, pentru ca în decem-
central, pentru că redactorii-şefi, sigur, cum a fost Miron brie 1989 şi apoi în timpul care a urmat, să militeze pentru
Constantinescu de exemplu, era un om de cultură, de a-l scoate de pe eşichierul politic.
catedră şi, cu siguranţă, şi cu pricepere în domeniul presei, Lucru evident dacă ne uităm la unele aspecte: de unde
dar au fost şi alţii mai puţin chemaţi, care, în schimb, îl vine Petre Roman, cine a fost tatăl lui, pe ce poziţii s-a
aveau pe Brucan, care a asigurat continuitatea şi care era situat, cum a ajuns unde a ajuns ş.a.m.d.? Şi apoi, în ciuda
considerat un specialist în materie. Ce vreau să spun prin moştenirii pe care a primit-o Petre Roman, care au fost
asta? Că Brucan, în anii aceia, a fost considerat ca unul din actiunile sale ulterioare? Mergem mai departe, Tismăneanu,
stâlpii pe care s-a bizuit partidul. Era unul dintre cei care au tot de notorietate, şi multi altii.
I I

militat activ la crearea partidului şi la răspândirea ideologiei Apropiindu-ne mai mult de ideile pe care le-ai enunţat
marxiste şi, cu atât mai de interes este faptul că tot el a fost sau de reperele pe care mi le-ai dat, aş vrea să spun că poate
unul dintre cei care mai târziu a propagat, de fapt, să fi avut şi un fel de antipatie personală. Eu niciodată nu
dezintegrarea a ceea ce cândva construise. E adevărat că a am făcut sluj în faţa nimănui, dar cu atât mai mult în faţa
lucrat sub lozinca luptei împotriva lui Ceauşescu, nu a unuia ca Brucan, sau în faţa unora despre care am amintit
partidului dar, în realitate, a fost dezintegrat partidul, indirect. E adevărat, nici nu am avut anterior posibilitatea
pentru că prin decapitarea conducătorului, s-a decapitat de a intra în contact direct şi, când eu am fost activist în
partidul întreg. În fond, în decembrie 1989 partidul avea U.T.M., nu am avut prilejul să intru în contact cu cei din
cam 4 milioane de membri, o cifră impresionantă. zona amintită, aşa că nu ne-am cunoscut în timpul acela,
A.R.: Şi s-a pornit de la 900-1000 înainte de anul 1944. dar sunt sigur că, cel puţin înainte de decembrie 1989,
I.V.: E adevărat că s-a ajuns la 4 milioane. Poate s-a Brucan adunase mai multe referinţe despre mine. Şi,
luptat pentru cantitate în detrimentul calităţii. Nu au mai avându-i alături pe Iliescu şi pe alţii cu care fusesem cândva
existat decât foarte puţini aceia care au crezut cu convingere colegi, este cu neputinţă ca unul sau altul să nu-i fi spus
în ideologie. Cei mai mulţi au intrat în partid pentru ceva în legătură cu activitatea mea anterioară. Cred însă că
interese personale, pentru a ajunge în nişte funcţii sau ceva personal putea să aibă Brucan cu noi, cu institutia şi cu
• I

pentru a îndeplini criteriile cerute pentru promovarea în ~ne personal, pentru că vreau să fac o menţiune foarte
anumite functii. Aceasta este o altă temă. importantă: multi ani la rând, Brucan nu a simtit, în niciun
'
Dar tot atât de adevărat este că, aşa cum spuneam, şi fel, acţiunea institutiei noastre, faptul de a-l ob~tructiona în
Brucan, în primul rând el, dar şi alţii care s-au raliat lui, au ;reun fel, de a-l de~anja, ba poate, dimpotrivă. Când a fost
1
militat cel puţin formal, în decembrie 1989, pentru ~ activitatea politică propriu-zisă, de presă, dar şi mai apoi,
prăbuşirea partidului şi scoaterea sa din ceea ce reprezenta c~nd a fost în funcţii de conducere la radioteleviziune,
în politica României. ;~tepreşedint:: c~d ~ fost ap~i pr?mov~at ambasador ~
Este foarte interesant că prieteni şi colegi, conationali ai ct· .A.., atunci mev1tab1l, a trebmt să mtre m contact cu unu
lui Brucan au acţionat tot atât de intens şi cu' aceleaşi in colegii noştri, nu neapărat de la vârful instituţiei, dar cu

154 155
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

cei care acopereau zonele respective. Nu ştiu şi nu am găsit Tache le ştia foarte bine pe ale lui şi niciodată nu a slăbit
niciodată ceva semnificativ în dosare, ori în arhive despre ·nteresul pentru adevăratul său scop.
Nu ştiu câtă ştiinţă marxist-leninistă sau filozofie
1
acest personaj.
materialistă le-a dat el, promoţii la rând, viitorilor medici
„Conu Tache", profesor universitar fără bacalaureat dar, din discuţiile cu unii şi cu alţii, mi-am dat seama că la
A.R. El, în perioada când era cadru didactic la Institutul de cursurile lui era mare audienţă, era ascultat cu foarte mult
Medicină şi Farmacie, era frecventat de ofiţerii care răspundeau de interes, deşi nu găseau mai mult decât ceea ce ar fi putut
institut. Nu îşi fă-ceau drum la institut foră să îl viziteze şi pe găsi în paginile „Scânteii~', dacă le ur_măr~au ~ai atent.
conul Tache, care era întotdeauna cu tolba plină de informaţii. Nu Dincolo de faptul că, nu ştm dacă era chiar mment, dar asta
era o activitatea oficializată, dar când nu se ştia ceva şi era era politica timpului şi trebuie să vedem lucrurile prin
presiune pentru a se afla un anumit lucru, la conul Tache în tolbă, prisma a ceea ce istoriceşte s-a întâmplat, să fie trimişi în
întotdeauna ofiţerul găsea ceva. Era tipic pentru cei de etnia lui, învătământul superior oameni care nici măcar liceul nu îl
peste tot pe unde erau, ca să fie foarte binevoitori şi să creeze ave;u terminat. Sau să fie promovaţi ca profesori universi-
impresia că sunt şi utili şi că îşi aduc contribuţia. Deci, cel puţin tari, ba chiar şefi de catedră, asemenea oameni, care în afara
ofiţerul care răspundea de institut era un vizitator al conului unor texte pe care le învăţaseră pe dinafară, dacă ar fi
Tache, chiar aşa îi şi zicea 19• trebuit să îi abaţi puţin de la ceea ce învăţaseră, descopereai
I.V.: Foarte bine marcat acest lucru. Într-adevăr, era că nu au nimic pe dedesubt.
tipic pentru cei de aceeaşi etnie şi care se găseau, nu numai A.R.: Tot aşa, la Institutul Politehnic, şeful catedrei de
în învătământ, ci în oricare alt loc, de a-şi face relatii bune,
I I socialism-ştiinţific, bună vreme, a fost Walter Roman, care avea o
apropiate cu oamenii din diverse domenii şi, mai cu seamă, grupă de rusoaice din catedra de limba rusă cu care ţesea o plasă
cu cei din instituţia noastră. Asta pentru că ştiau că oricând cam deasă, pe care o arunca din când în când, ca pe un năvod,
cuvântul lor, sau cuvântul acelora cu care voiau să intre în peste zonele de interes informativ.
relaţii apropiate, conta pentru menţinerea lor în funcţiile I.V.: Iată, deci, ce am vrut să zic. Aceste catedre erau
respective, pentru promovarea lor şi le vindeau poveşti. mai degrabă puncte de relaţie, subdiviziuni ale comitetelor
Conul Tache, cum era cunoscut în lumea asta, era omul care de partid, acolo mai mult se făcea politică decât ştiinţă,
avea într-adevăr tolba plină de poveşti bune şi pentru mici adică se promova politica partidului. Foarte bine zic, dar tot
şi pentru mari, ştia să se facă plăcut, ştia să povestească şi voi care aţi promovat această politică, cu atâta îndârjire şi
pe mulţi îi adormea cu aceste poveşti, dar de fapt conul convingere aţi creat şi prozelitism, v-aţi înconjurat de uce-
nici, deci cu convingerea că fac un lucru bun şi pentru ei şi
~entru ţară, veniţi mai apoi, peste un număr de ani şi exact
În decursul timpului, au fost mai mulţi ofi ţeri care au avut ca obiecti\'
19

ins titutul de Medicină şi Farmacie. Unul dintre aceşti ofiţeri a fost promovat
invers actionati? Când ati fost loiali şi corecti? Pe copiii
I I I I

la Direcţia de Contraspionaj, pe spaţiul S.U.A., având, la un moment dat voştri când i-ati învătat să fie oameni adevărati şi corecti,
.,.,, I I I I
chiar gestiunea dosarului de urmărire informativă a lui Silviu Brucan. ~ cand erau în şcoală şi urmau şi cursurile făcute de voi, sau
fapt relaţia specială a acestui ofiţer cu Brucan a fost motivul promovărJI,
scontând u-se pe dinamizarea documentării informative. la lecţiile particulare de la domiciliu? Eu niciodată nu am să
Pot să mă împac cu această perversitate, pentru că mai ales

156 157
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

decembrie 1989 m-a pus în această situaţie. Stăteam în Deci, noi am condus acţiunea care a dus la demascarea
camerele alea acolo, cu aceşti vajnici luptători care spume- lor, cu urmările ştiute. A urmat anchetarea lor într-o formă
gau împotriva partidului şi a activiştilor, ei care fuseseră în cum nu s-a mai practicat, fiind mai mult un fel de discuţii
rândul întâi, formatori de activişti. Este cumplit, dar în lămuritoare, decât anchetă, în adevăratul sens al cuvântului.
sfârşit, foarte multă lume, din păcate, nu cunoaşte lucrurile Nu au fost luate alte măsuri punitive, cu excepţia faptului
astea, nici măcar parte din ele şi nici nu fac legătura că el şi cu încă unul sau doi din cei care fuseseră implicaţi,
elementară între ce a fost adevărat şi ce a fost fals în viata au fost mutaţi din casele în care locuiau, în altă parte.
acestor oameni, între ceea ce au fost ei înşişi şi ce ;u Dispoziţia aceasta i s-a dat în mod expres lui Nicolae
propagat. Constantin, care era preşedintele Colegiului Central de
Revenind la linia principală a ideii. Eu cred că ura lui Partid şi care s-a ocupat, nu numai în legătură cu mutarea,
Brucan împotriva mea, pentru că sunt convins că m -a urât dar şi cu chemarea şi cercetarea lor la colegiul de partid, el
cu toată fiinţa sa, a fost pentru că m-am sesizat de multe i-a convocat, iar primarul general al capitalei a dispus
lucruri care îl priveau. Bineînţeles, atât cât am putut i-am mutarea. E adevărat că am ştiut şi noi. Am urmărit să
descifrat, în timpul cât am răspuns de ceea ce am răspuns, vedem cum se desfăşoară, care sunt manifestările pe care
o bună parte din activitatea subversivă şi l-am demascat, aceşti oameni le au. Şi, deci, a fost încă un motiv ca Brucan

adică nu a mai apărut în lumina activistului militant, să mă urască pentru că, era evident, baza informaţiilor de la

devotat. noi a pornit şi tocmai pe baza acestor informaţii s-a luat


Mai apoi, eram responsabil de ceea ce se ştia că a făcut acea măsură administrativă.
în legătură cu „scrisoarea celor 6", el având un rol foarte
Ceauşescu a dispus ca lui Brucan să i se aprobe
important şi în finisarea, nu a ideii, că ideea nu a fost a lui,
plecarea în S. U.A.
sau poate o fi propagat-o indirect şi şi-au însuşit-o Apostol
şi cei care au sustinut redactarea acelei scrisori. Dar textul
I
Lucrurile au continuat, după cum se ştie, cu plecarea lui
final, aşa cum a fost trimis la postul de radio B.B.C. şi la Brucan în America. Pozitia noastră a fost foarte clară.
Eu m-am dus cu 0 sinteză a materialelor informative
1

,,Europa Liberă" 20 , a fost modelat de el.


din ultima perioadă, pentru că ceea ce se făcuse cu privire la
„scrisoarea celor şase" era cunoscut, şi cu cererea pe care el
20
" Scrisoarea" a fost difuzată pe data de I I martie 1989 de posturile de radio
0
~epusese la Direcţia de Paşapoarte şi i-am prezentat şefu­
„B.B.C."şi „Europa liberă" , dar Departamentul Securităţii Statului obţi nuse lui statului propunerea ca să nu i se aprobe. De fapt, încă o
textul ei cu două zile înainte din mediul diplomatic . Semnatarii scrisorii: dată parcurgând materialele, preşedintele m-a întrebat care
Gheorghe Apostol (n. 18 mai 1913 - d. 21 august 2010), fost membru al Biro- este
ă ·r noastră şi ce propunere avem. Propunerea era
po 21,ia
ului Politic şi preşedinte al sindicatelor; Alexandru Bârlădeanu (n. 25 ianuarie
1913 - d. 13 noiembrie 1997), fost membru al Biroului Politic şi preşedinte al s nu se aprobe. A stat puţin, s-a gândit şi a zis că nu e bine,
Comitetului de Stat al Planificării ; Corneliu Mănescu (n. 6 februarie I O16 - d.
26 iunie 2000), fost ministru al afacerilor externe, preşedinte al celei de-a XXII 1992) m
sesiuni a Adunării Generale a O.N .U. (septembrie l 967), ambasador al Silviu' embru fondator al P.C.R.; Grigore Răceanu - veteran al P. C. R. ,
8 rucan (n. 18 ianuarie l 916 - d. 14 septembrie 2006), fost secretar
României la Paris; Constantin Pârvulescu (n. I O noiembrie 1895 - 11 iulie

158 159
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie Iulian N. Vlad _ confesiuni pentru istorie

ci să-l lăsăm să plece. Puteam să cred şi cred şi acum că f n a rimit la Moscova ordinul în alb pentru execuţia
s-a gândit că dacă vrea să plece, mai bine să plece sau' ie Br1tca p lui Nicolae Ceauşescu
dacă nu îl lăsăm, o să fie iarăşi motive, cu fel de fel de im că, R . Da, Brucan spune că a apelat la sprijin_~_l l_ui Dobrânin,
tări şi critici din partea americanilor. Sigur, aşa s-ar fi în/U· ~~t~· în memoriile sale, recunoaşte că l-a spnpmt.
pat1 prm ·1egături le pe care le avea la ambasadă, pentru că am. ,ar ac V : Cu Dobrânin se cunoştea de pe vre~ea cand
A

a d~t legăturii lui de la ambasadă copia de la scrisoarea ca:I i


I . . el ambasador în S.UA. Cert este că, primit sa~ nu
a a1uns la B.B.C. şi la „Europa Liberă". Deci, se pute: fusese şb . a fost primit cu sigurantă de oamem cu
de Gor ac10v, . ' d ă _
cunoaşte foarte repede şi exact care este situaţia şi reactiile bilităti înalte şi la K.G.B. Ş1, acolo, ere c . s a
erau ~ele la care ne puteam aştepta. Dar cred că ( ... ) şi ; pre res~o~~a . la~ul de actiune pe viitor în România, atunci s-a
surprinderea celor de la ambasadă, i s-a dat voie să plece. A def~rut1:7atlps1·v dacă n~ chiar s-a şi hotărât soarta cuplului
chitat mc u ,
fost bine lucrat cazul în continuare. Am avut informatii I

Ceauşescu şi nu numai.

dintre cele mai sigure şi graţie unei activităţi mai bine org~- Probabil că atunci, peste ura pe care o stransese Brucan
nizate acolo pe spaţiu, s-a ştiut ce a făcut mai aparte, în timp -a suprapus şi dispoziţia pe c~re a . d~t-~ K.G.B.-ul~ ca
ce se afla în America. Dar, mai cu seamă, am ştiut şi cu ce s curi-tatea română să fie decapitată ş1 hch1d~tă. Cu s1gu-
misiune pleacă mai departe, pentru că el, după ce a primit rantă, Brucan nu a făcut ceea ce a făcut nu~~1 aş~ de ~a~ul
indicaţiile de urmat din State, a plecat la Viena şi a vrut să lui.' Cu certitudine, dacă K.G.B.-ului, atunci _ş1 mai ap01, 1 s-
meargă şi în Anglia. Mi se pare că el spune, eu nu am citit ce ar fi spus că securitatea trebui~, si_gur: pe viaţă, curăţată d~
a scris el, mi se pare că spune că a ajuns şi în Anglia. Din indezirabili, dar păstrată ca mshtuţ1e, Brucan nu s-ar fi
păcate, noi pe spaţiul acela nu am putut să ştim exact ce, putut atinge, n-ar fi putut opera aşa c~m a _f~_cut-o. Eu sunt
unde a mers şi ce a făcut, dar la Viena revenind, am ştiut şi, convins că el a respectat cu stricteţe d1spoz1ţ11le pe ca~e le-a
mai ales, am ştiut mai exact ce s-a întâmplat mai departe, primit tot atunci, şi cred că lui i s-a încredinţat sarcma ~e
pentru că de la Viena a fost preluat şi dus la Moscova. regizor principal a tot ceea ce s-a întâmplat în. decembrie:
Bineînţeles că a trecut frontiera, fără să fie nevoie de paşa­ Pentru că el a fost cel care, de fapt, a dat rolun pentru cei
port21, deci este clar că a fost preluat de K.B.G. şi cine ştie cu mai multi care au venit în fată, în decembrie. Iliescu,
cine s-a văzut acolo. Nu am avut informaţii, dar se pare că a probabil ~i prin intermediul lui,' a primit nişte co_:11irmări.
fost primit de Gorbaciov. El spune că a avut o întrevedere şi Petre Roman nu a fost ales la întâmplare, el contam planu-
cu el. Şi cred că este adevărat, deşi Gorbaciov referindu-se, rile care s-au pus în aplicare, graţie relaţiilor s~~e. La fel şi
la un moment dat, la ceea ce a însemnat vizita lui în toţi ceilalti, Bârlădeanu, tot datorită relaţnlor foarte
I

Uniunea Sovietică, nu a confirmat. apropiate cu K.G.B.-ul ş.a.m.d. . .


lmi aduc aminte că mai târziu, eram deJa arestat, ş1 pe
un petic de ziar care mi-a fost aruncat aşa, pe vizeta de la
celulă, am văzut componenţa guvernului care s-a f?rmat ~
~ I s-a acordat viză volantă, as tfel că din paşaport nu rez ulta intrarea-ieşirea
1 de~embrie 1989 şi s-a completat mai apoi, în ia~uane.
în/ din Uniunea Sov i e ti că. Mi-am dat seama că marea majoritate a guvernulm erau

160 161
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

nişte oameni care fuseseră de mult în vizorul organelor d · unde se stabiliseră ultimele detalii în legătură cu ce
specialitate sovietice. e ::;a să se întâmple la Târgovişte a doua zi, în ~ata de 25
Prin urmare, observă, te rog, Aurele, că în legătură mbrie. De acea judecată cred că ne vom ruşma pe tot
· B cu dece . ··1
mme, rucan a avut suficiente posibilităţi să strângă . cursul existentei generaţiei acesteia şi a1 generaţn or
. 1 d
ma t ena, ar, mai. cu seamă, să primească şi nişte orientăr·ŞI P~t are şi ea v~ rămâne o pată ruşinoasă în istoria
Eu sunt convins că soarta mea, în ultimă instantă, nu 1.
Vll O . .
României, pentru că acela nu a fost un proc~s. Mai bme nu
hotărât-o nici Brucan şi nici Iliescu, ci K.G.B.-ul. F~ptul
nu întâmplător, la arestarea mea a asistat ambasadorul
c: fi fost, decât să fi dat impresia că se face o Judecată.
ar După ce au revenit, s-au strâns toţi în nu mai. ştiu al c~i
.

sovietic este suficient de elocvent, în sensul celor spuse de era bircul, al unuia din adjuncţii ministrulm ap.ăr.ărn,
mine. Este adevărat că ei toţi, cei pe care i-am numit, Iliescu, Nicolescu, dacă nu mă înşel, care nu a fost pe la mimster
Brucan, Roman, Militaru etc. au fost implicaţi direct. Ei zilele acelea. Acolo, după aproximativ o oră de discuţii, nu
trebuiau să ducă la îndeplinire o anumită dispoziţie care se semnificative, dar nici lipsite de importanţă, dar nu dintre
dăduse. Şi au îndeplinit-o. cele mai importante, dată fiind problematica ce era atunci şi
pe care trebuia să o discutăm, să ~ dezbatem, Adintr-o d~t~
În ajunul execuţiei lui Ceauşescu, Brucan l-a „judecat" primul cuvânt îl ia Brucan, care mi s-a adresat m termem şi
pe generalul Vlad pe un ton care m-a făcut să înţeleg că eu, în momentul acela,
A.R.: Deci cu Brucan, faţă în faţă, v-aţi aflat, prima dată, în sunt în centrul atentiei: ,,De ce nu am stabilit, până acum, cine
decembrie 1989. sunt teroriştii, cine s~nt cei care trag, că securitatea este cea care
I.V.: Faţă în faţă, da. A fost prima oară când am schim- trage şi a fă.cut victime, că eu le-am dat asigurăr~, şi asta e
bat câteva cuvinte cu el, nu de la început dure, dar se vedea adevărat, că eu mereu am spus că în ceea ce ne priveşte facem
de la o poştă că el este supărat şi mă privea printre sprânce- totul ca să aflăm cu exactitate cine sunt cei care trag şi din
ne, vorbindu-mi monosilabic. Nici nu mă aşteptam să aibă ordinul cui o fac, de ce nu am realizat că a trecut o zi, două şi noi
cine ştie ce comunicare şi, mai ales să-mi zâmbească . Şi-a nu ştim despre ce este vorba."
dat seama că ar fi fost fals ceea ce făcea. Ei, toate astea s-au Şi atunci, i-am spus lui Brucan că era cu neputinţă în
întâmplat în zilele lui decembrie 1989, mai întâi, la condiţiile momentului şi dată fiind gravitatea deosebită a
Comitetul Central, când în biroul acela unde a stat pentrU problemei, să venim cu nişte lucruri relevante, nu putem să
un timp Iliescu, câteva ore, şi unde se adunaseră deja cei venim cu informatii la întâmplare, trebuie să le verificăm.
„Înseamnă că dumneavoastră, (.. .) a vorbit controlat din
1

mai mulţi care, pe urmă, au devenit factori de decizie.


Dar confruntarea cu Brucan am avut-o la Ministerul acest punct de vedere, (. ..) dumneavoastră, nu aţi dat ordinele
Apărării Naţionale, după ce am ajuns acolo, deci după seara
care trebuie, ne induceţi în eroare ş.a.m.d."
de 24, în noaptea de 25 decembrie, atunci când toti se I-am replicat personal şi am încheiat zicând în final:
strânseseră acolo, după ce, bineînţeles, deliberaseră separat,
I
„Domnule profesor, dacă există părerea că în ceea ce mă priveşte
sunt duplicitar sau că nu ştiu ce alte planuri am, eu chiar în acest
într-o altă încăpere, într-un cerc mult mai restrâns.
rnoment mă pun la dispoziţia celor ce sunteţi aici şi să îmi hotărâţi
Eu şi generalul Guşă nu fusesem chemati la acea întâl-
' soarta. Oricum, eu am stat într-un fel de semiprizonierat până

162 163
Iu lian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N.Vlad - confesiuni pentru istorie

acum. Imaginaţi-vă că tot ceea ce am focut, am focut cu pretul I V. Aşa a spus ulterior: "A fost judecat general~! Vlad~
unor eforturi deosebite. Păi, cum să conduc o instituţie cum e~t . .. An care a fiost 1'udecat generalul Vlad, de o instanţa
Securitatea când eu de 4-5 zile nu mai sunt acolo unde trebuie
fiu. Nu am legături telefonice directe şi aici stau la un colt. de
s: Noap tea z
~ altă". Nu a fost nicio instanţă. .
in A fost exact cadrul pe care l-am pomerut. A urmat ares-
masă, în biroul şefului de stat major, nu am nici măcar un ea mea peste câteva zile.
subofiţer c.a:e să n~teze injormaţii~e, cum ~ă Jac asta, în plus am şi tar Ş . m aflat că şi în legătură cu arestarea mea a avut
t1u, a . A · Ir
responsabilitatea mtreaga a Mmzsteruluz de Interne. Ministerul A t hotărâtor şi mai ştiu că el, bmemţe1es, ş1 iescu,
un cuvan . . . d 1 t
de Interne nu mai are un ministru. Ministrul a fost reţinut, , e1 doi au .urmănt. e a mcepu'
A

oate ş1. alt,n,


.. dar cel putin
P
A •

locţiitorii nu mai sunt acolo unde ar trebui să fie. Totul e dispersat p la început să fie informat!, nu ştm m ce ntm, cu
au cerut d - ,
şi lipsit de un control calificat. Nu se poate face un lucru de O toată desfăşurarea anchetei. . .
asemenea importanţă în aceste condiţii, aici". La un moment dat, nu ştiu de unde, a porrut ideea sau
zvonu1 Că ar
(...) Fireşte, mi-a întărit încă o dată în plus convingerea, urma să fiu pus în libertate sau că nu sunt
. A

că cel care conducea şi avea ultimul cuvânt este Brucan, ufciente probe pentru acuzare. Brucan se afla atunci .m
pentru că nici unul din cei care erau acolo, Iliescu, Militaru, ~~erica şi ştiu că de acolo a cerut să fie informat de sta~n~l
Roman, Gelu Voican, Guşă şi generalul Câmpeanu 22 nu au anchetei, de ce se tergiversează ancheta, de ce nu s~mt tnm1s
scos un cuvânt. mai· repe d e m ms tantă
A •
, · A mai spus că urma . să. se intereseze
. d
A încercat, e adevărat, la un moment dat, să spună ceva despre mine nu ştiu ce comitet de la Helsinki, de .1 n_:1 ~re 7
Petre Roman, zicând că nu trebuie să iau drept acuze ceea asta, şi să nu se dea niciun fel de date şi informaţn pan~ ~u
ce a spus tovarăşul Brucan, că se vorbea încă în această vine el în ţară. Cert este că s-a interesat după ce .a v~rut ~n
terminologie, dar că suntem îngrijoraţi că nu s-a putut stabili
11 tară şi asta ştiu sigur, pentru că m-am informat dm discuţia
nimic". A fost însă neconvingător. ,pe 'care am avut-o cu ce1 care a con dus completul . de A

Lucrurile s-au încheiat în coadă de peşte, nici cu judecată. Generalul Niţoiu mi-a spus ca, at~nc1 cand s-~
23

victoria lui Brucan, că nu m-a îngenuncheat dar, nici cu întors din SUA Brucan a venit la tribunal ş1 a cerut să il
victoria mea, eu nu aveam cum să îl înfrâng având în vadă pe el şi ~e ceilalţi membrii ai comple~ului~ că să~~
vedere de cine era înconjurat. Ceea ce s-a făcut şi a rămas documenteze şi să-i arate care este sta~ml JUdecăţn
stabilit, a fost să continuăm să clarificăm situatia, iar ei au dosarului meu şi dacă cumva există la careva ideea de a mă
plecat, pentru că deja se făcea ziuă, discuţia durase toată pune în libertate. . . . . ă
noaptea, pentru ca Brucan să spună mai târziu că asta a fost Bineînteles că niciunul dmtre 1udecăton nu 1-a spus c
prima mea judecată. ar avea o ~stfel de idee şi sunt convins că nu puteau să O
A.R.: Aşadar, Brucan şi-a rezervat şi judecata Dumnea- aibă. Niţoiu mi-a spus şi pe ce linii a primi~ instrucţiuni pre-
voastră ... cise cu privire la condamnarea mea. Dar iată că [Brucan] a

23 · Mirt ă Curtii
Generalul Romeo Câmpeanu, adjunct al şefului Inspectoratului General al Generalul Magistrat Adrian Niţoiu, judecător la Secţia
22 1
ar a ,
Miliţiei. Supreme de Justiţie.

164 165
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iu lian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

făcut chiar şi lucrul acesta, venind de unde a venit, să vadă tat la originea măsurilor luate
Dar el, Brucan, care a sl transmis şi a urmărit să
personal, ca nu cumva judecătorii din completul de judecată . u a fost ce care a . ă
·rnpotr1va mea, sa . "ti" are s-au dat, să încerci s
să-mi dea vreo şansă de a nu fi condamnat. Deci m-a
~e rnaterialize~e acele d;p~z1, ;o~edat el, crede-mă, mi-a
urmărit, cum se spune, până la capăt. Nu m-a scăpat din
vedere. rnă îndulceşti, _aşa cu . ; ecut mult după aceea şi a
rovocat repulsie. Nu a mai r
p cat şi el pe altă lume.
Revederi întâmplătoare cu Silviu Brucan şi Ion Iliescu ple . adar rintre cei care într-un fel sau altul_v-au
Ultima oară l-am întâlnit, uite aşa este viaţa, ieşisem din A.R.: Dec~ aş ,: . 1989 cu Brucan v-aţi reîntâlnit, c~
puşcărie, cred că era în primăvara anului 1994, când ne-am
/iotă rât soarta m ~ecem nede m~i multe ori şi aveţi o relaţie
văzut întâmplător în zona Pieţei Dorobanţi. Nu am avut in-
Gelu Voican Voiculescu, dar cu Iliescu v-ati reîntâlnit?
normală, cum s-ar pu:ea spune, A tâlnit să zic aşa, decât
tenţia să-l întâlnesc, l-am văzut de la distanţă, dar nu m-am I V . Nici cu Iliescu nu m-am m ' A t Alnit cu
abătut din drum. Am vrut să-l ignor, dar el a venit la mine . .. .. f . 1 o să revin, dar nu m-am ma
şi, cu un râs mefistofelic, un fel pe care numai la omul ăsta
în nişte ocaz11 _1cia e, icu Petre Roman chiar aş fi dorit să
?
Petre Roman mc1odată, ş .. b"lă A sensul ca să
l-am văzut, a venit şi mi-a întins mâna: d A tr O conditie convena 1 , m
,, - Aţi trecut prin împrejurări grele. ci
mă întâlnesc, ar mA. - . un te vorbe. Dar uite, au trecut
am posibilitatea să 11 ş1 sp _ş . . Cu Iliescu m-am
- Da, domnule profesor, vă mulţumesc pentru tot ce aţi . d tu · şi nu s-a 1V1t ocazia.
fă.cut pentru mine. atâţia am . e a 1:c1 ni te adunări la care a fost prezent
- E, asta e viaţa. Dar important este că nu mai sun teţi la
văzut la mşt_e şedm!e, la ş A holul sălii unde se ţinea
închisoare. şi el. Nu se intrase m sală, er~m mă dacă putea mă evita, a
· putut bănmesc, c
- Dar nu ştiu ce vreţi să sugeraţi, aţi avut cumva vreun rol adunarea ş1 nu a . .' A . A întrebându-mă, cu
.t la mine ş1 rm-a mtms mana,
în legătură cu eliberarea mea? veru Al e fată·
zâmbetul acela pe care întotdeauna 1 are p , .
- A, nu, nu vreau să spun asta, dare bine că nu mai sunteţi - Ce mai faceţi?
la închisoare".
" - Mulţumesc, foarte bine". b. I" A râs şi a trecut
Spun drept, l-am privit cu dispreţ şi am plecat. Nu am
Dar am spus aşa, apăsat, ,,Foarte me. . t .. Cred că el
zis nici bună ziua, nici la revedere. Doar am avut acest ~ d ă semenea situa 11. '
mai departe. Şi înca vreo ou a . 'ntru că prin
schimb de cuvinte. Mi-am dat seama, nu ştiu, poate toată totuşi a vrut să aibă nişte discuţii cu rome, pe ' Al
viaţa aşa o fi fost, dar eu nu am mai întâlnit pe cineva care ' . 1 d. . este un om pe care eu 1
câtiva consilieri ai Im, unu m ei t tin. şi
să fi fost atât de prefăcut. Adică omul care a vrut efectiv să ' .
respect este cadru umvers1tar ş1 - · · I am cunoscu . pu,
mă distrugă, poate chiar să mă trimită la moarte, să vină să î . t ' . . ă ut că e un om mai echilibrat ş1 un om cu
îmi spună ce mi-a spus în acea împrejurare !? nam e ş1 rm s-a p r A ta din urmă
o gândi.re bună am primit nişte semna1e. ces . '
Cu totul altfel a fost întâlnirea cu preşedintele comple- '
văzându-mă de câteva ori, dar tot aşa ~ m?~m
1 A t A piare rru-a
'
tului de judecată. Omul acela, cu adevărat, a vrut să-rni spus: "Ce ar fi să ne vedem la domnul preşedi~te.. . domnului
ceară iertare, pentru că a fost convins că mi-a făcut o " - Este invitaţia dumneavoastră sau invitaţia
nedreptate, că nu a făcut-o din propriul impuls, ci datorită preşedinte?
dispoziţiilor şi ordinelor care i s-au dat.

166 167
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

- Nu, dar cu siguranţă se va bucura foarte mult să .. I.V.: Fin .. .


vadă". Va A.R.: Cu creionul. ..
Deci, înţeleg că a fost o încercare care s-a făcut în . I.V.: Cu creionul, nişte linii care putea~ să se~hce
.
vmţa aceasta.
D e asemenea, Adrian Năstase, când erau ~ ·, . ( ) Dar l-a trimis la dosarul meu de Judecata. Aflu
. .b . . . e1 Ul orice. ... . , . . 1
raporturi mai . une, a vemt ş1 el cu ideea' dar i- am sp US că · tA zi'u că din dosarul meu au fost fotocopiate mai mute
mai ar · 1
nu am ce să discut cu Iliescu, ce să-i cer? . i că acest raport a şi fost publicat în „Evenimentu
piese ş . .. '90 . Iar
Pentru că, Au~ele, e~ am făcut o foarte mare greşeală, Zilei" sau în nu ştiu care ziar, prin ~1 şi. .. ceva.
pe care o regret ŞI o v01 regreta toată viaţa. La ceva tim acum a fost, să zic aşa, foarte popularizat de domnul gene-
după ce fusesem arestat, în primele săptămâni, dar mai al p ra1
Troncctă. Nu ştiu ce vrea generalul Troncotă să demon-
C . L
în primele zile şi nopţi, faptul acesta al lipsirii de liberta~ streze cu el, pentru că el, împreuna cu orvm upu, .~
A

este neînchipuit de greu, mai cu seamă, aşa cum am ma~ astă ultimă „operă" a lui Corvin Lupu, care „Trădătoru
ace . ă .. ,, ( )
spus, mi-au închis lumina şi nu aveam aer, nu mai vorbesc parcă se intitulează ... sau „Trădarea securit ţn ....
de mâncare, care nici nu ştiai ce este. Deci, parcă anume se
dorea să fim exterminaţi. Era greu să presupun ce va urma De la diversiunile lui Brucan la diversiunile
şi cân~. Atunci i-am scris un memoriu şi, sigur că, în
lui Corvin Lupu
memorml respectiv i-am reiterat o sumă de lucruri pe care A.R.: Nu am văzut-o, nu am intrat în posesia ei, dar am fost
le-am făcut în perioada când am fost împreună, în zilele şi apelat telefonic aseară de profesorul Viorel Rom~n, consilie~
nopţile când am fost alături de ei şi am sprijinit şi eu, dacă academic la Universitatea din Bremmen, care este m Bucureşti
nu la înfăptuirea „revoluţiei", că nu mi-am propus niciodată pentru câteva săptămâni, să-mi spună că a luat cartea şi că sunt
să fac asemenea afirmaţii, şi să îmi asum asemenea merite copios citat. Zic: ,, Nu am văzut cartea, domnul: p7:ofesor~ dar n.u
sau responsabilităţi, cu atât mai puţin, dar este un fapt, am cumva toată această carte este, de fapt, o compilaţie de citate dm
împiedicat, oricum, nişte lucruri groaznice care puteau să se scrierile altora, interpretate de cineva care nu ştie ce a citit şi ce ~
întâmple. Din închisoare i-am scris o scrisoare în care l-am citat?" Domnul profesor a început să râdă şi ~ conti'!:uat: ''.Lua!i
rugat să dispună să se reexamineze cazul meu. Am greşit, cartea, citiţi-o şi poate săptămâna viitoare o sa purtam o discuţie
nu trebuia să fac acel memoriu, iar lui, mai cu seamă, nu peea.11

trebuia să i-l trimit. Lui Militaru dacă i l-aş fi trimis, nu aş fi I.V.: Nu ştiu ce ar fi putut să ia din autorul, care este cel
regretat, că, la urma, urmelor, mă adresam unui soldat. Dar mai citit, generalul Rogojan, cât mai cu seamă din ceea ce
lui Iliescu, care tot timpul mi-a lăsat impresia unui om sunt convins că i-a sugerat celui ce-şi pune numele pe
duplicitar şi nesincer, pe care nu te poţi bizui, nu trebuia. coperta cărţii, generalul Troncotă. V • A

Ca dovadă că am greşit, nu a venit de la el niciodată vreun A.R.: Este un grad acordat la trecerea în rezerva şi pe care il
răspuns. Dar am găsit, atunci când am studiat dosarul onorează precum se vede.
pentru instanţă, am găsit acest memoriu, deci, cu alte I.V.: Este adevărat, dar îl are. Profesor nu am să-i spun
cuvinte, este evident că l-a primit. Nu era nimic însemnat pe niciodată pentru că nu are, nici pe departe, merite pe
el, decât nişte linii trase pe margine ... aceasta linie.
A.R.: Foarte fin, abia sesizabil. ..

168 169
Iulian N .Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N .Vlad - confesiuni pentru istorie

A.R.: Oricum puteţi să-mi reproşaţi mie, că a crescut lQ ,ţ; directi din institut. Eu obţinusem prin concurs gradul
avea şe; • , . d Vd. . l ' .
umbra mea un număr de ani. 'dactic de lector universitar, eram tit~lar la oua iscip me, ia~
I.V.: Nu am ştiut că a crescut ... di ta mea în institut se rezuma strict la norma de predare şi la
prezen,
A.R.: La începutul anilor '90, neexistând numărul de cad examene. S d.
did~ctice pentru acreditarea Institutului Superior de Informat/~ ' Troncotă începuse colaborările cu Institutul pentru tu ierea
am m vedere Cated_ra de Informaţii de la facultatea la care Ma~ian Totalitarismului, cu Radu Ciuceanu şi, de asemenea, se ocupa de
:Irechev e'..a decan ş_i avea r:spons~bil!tatea politi_cii ~e personal şi a ;Rcarea documentelor la care a avut acces pe timpul
vaIonJ • • d I ,r. .
'tătii în sectia istorică a Centrului
d. . 1. şi
V •

mcadraru schemei, ca sa poata sa fie acreditata mstitutia d .


ac tivi , , . e n1 ormatica
învăţ~mânt superior,_ l:a. _adus la Catedra de Informaţii. Da; aJos:
V

Documentare. Nu avea intenţia să se recalifice pentru o iscip ma


avertizat de şeful unztaţzi unde lucra la fondul istoric al Arhivelor a domeniului informativ-operativ.
Se~u~i~~ţii: ,, Nu îl lua că te încarci de Doamne ajută!" . Şeful I.V.: Nu, el a avut de gând să parvină. Oricum, a căpă-
unztaţu de unde provenea era colonelul-inginer Corondan şi i-a tat un titlu academic şi se pare că şi acum mai predă pe la
spus: ,,Mariane, nu îl lua că te încarci de Doamne ajută!" Academie sau are ...
Nu prea ştiu ce a fă-cut ca asistent al meu, căci eu eram A.R.: Nu mai ştiu. Într-o vreme conducea parcă şcoala docto-
profesor asociat, veneam practic din activitate şi ţineam doar rală.
cursurile şi examenele. Bineînţeles, mi-am onorat îndatoririle I.V.: Poftim, uite cine conduce şcoala doctorală.
privind elaborarea cursurilor. Într-o primă etapă, cam vreo zece A.R.: Şi Cristian Troncotă, ca şi Gabriel Oprea, plus o sumă
ani, toate lecţiile pe linia pregătirii generale de informaţii, pentru de oameni foră legătură cu activitatea de informaţii şi care provin
anii I şi II de studii, mi-au trecut prin mână, fiindcă nimeni nu de la Universitatea Naţională de Apărare.
era atunci dispus să-şi asume un asemenea risc. I.V.: Regret profund că omul acesta a fost în activitate
Deci, nu-i pot aprecia activitatea ca asistent, dar mi-a fost în perioada în care am fost şi eu, dar ne-am suprapus un
jenă şi m-am simţit penibil, când a încercat, de câteva ori, să timp foarte scurt. Nu am auzit mai nimic despre el. Nici nu
intervină la examene. Am apreciat, totuşi, că a avut prezenţa de cred că s-a remarcat în vreun fel.
spirit să-şi dea seama că este neavenit şi a tăcut imediat ce mi-a A.R.: La începutul anilor '90 a fost acuzat public de
observat mimica. sustragerea şi plagierea unei monografii privindu-l pe Mihail
El s-a dedicat mai mult istoriei serviciilor, dar în primii doi Moruzov elaborată de colonelul Meianu, care, din zona de
ani, cel puţin în scripte, figura şi la una din disciplinele de activitate externă, dacă nu mă înşel, a fost retras la Serviciul
pregătire de informaţii unde, ori nu a putut, ori nu a dori t să se Istoric al Arhivelor.
afirme. Au venit ofiţeri din unităţile operative. I.V.: Pe colonelul Meianu l-am cunoscut foarte
I.V.: Nu am ştiut că ţi-a fost subaltern direct şi că a îndeaproape pentru că am lucrat cu el la Direcţia Generală
lucrat sub mâna ta o perioadă. Dar, din nefericire pentru el, Politică a Ministerului de Interne şi apoi l-am adus la
nu a fost în stare să înveţe de la cine ar fi putut să înveţe Serviciul de Învăţământ pe care l-am condus. Într-adevăr,
foarte mult. colonelul Meianu era un om strălucit.
A.R.: Nici nu avea de gând. Dar e mult spus că mi-a fost A.R.: Monografia, din câte cunosc, deşi intrase în proiectul
subaltern, ori că a lucrat sub mâna mea. El era integrat catedrei, planului editorial prin anii '80, colonelul Meianu, neacceptând

170 171
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

d habar de ceea ce a însemnat munca de secu-


~oautoratul un~ia sau aA do~ şefi ier~rhici, care tr~buiau să aibă
• A

.111suşi neavan N · d
mtotdeauna ultimul cuvant m materie de cercetare istorică, lucra. . ·1 cu seamă evenimentele din 1989. u ştm un e
·tate ş1 ma .
rea a fost blocată. Colonelul Meianu a încercat să reia chestiune ri b vreo bancă, sau sub vreo masă de sufragerie,
stat e1, su . b . b
publicării. ei în anii '90 şi i s-a spus că sunt probleme delicate, sa~ a
nde s-a as
cuns în acele zile cumplite de decern ne, sau su
. v

nu se a;ungă la deconspirări, dar când a primit acest răspuns u aft de dosare de arhivă, pe care a ştmt să le stoarca
vreun r avut mai prehos. m ele, ca sa 1e tr ansforme în
A v

c~rt~a er~ d:Ja semna~ă de Tro~c~t~ c_are, ulterior _a scos-o p; de to t ce au , . .


piaţa, adaugand partea introductiva şi nişte note explicative. cărti şi articole ce urmau să îi susţină~ sigur, evoluţ1~ pe un
I.V.: Mizerabil şi condamnabil! an~mit plan ... Sunt convins că lucrurile aşa au stat, m ceea
A.R.: După aceea, afirmarea lui în aşa-zisa lume academică a ce îl prive;;te pe acest om. .. .
securităţii naţionale, s-a fiicut prin valorificarea documentelor din Am de gând mâine, la şedinţa Cons1lmlm de conducere
arhiva Securităţii şi prin colaborarea, într-o primă etapă, cu · ti·e · 24 să ridic câteva probleme în legătură cu lucrul
a1 Asocia 1 , ·d
Institutul pentru Studierea Totalitarismului, la care s-a afiliat şi n~ pornind de la ceea ce mă afectează profund, c1 e
aces t a, d 1 ·1
la lipsa de sinceritate sau de cunoştinţe, lua~ ucrur~ a
A

unde a contribuit la elaborare de lucrări în maniera şi scopurile pe A

care institutul numit le are. • ta'mplare neverificate şi pe care le transformam materiale


m ă ăt t
I.V.: Uite, mi-ai spus azi nişte lucruri pe care nu le-am I 25
de studiu sau articole şi le publică în revista c~.r: a c .a ?.
ştiut şi care definesc cum nu se poate mai bine profilul notorietate, şi asta e un lucru bun, iar oamenn m ma1rule
acestui om. cărora ajunge această publicaţie dau crez~: ~elor spuse
A.R.: Colonelul Meianu a deschis acţiune în justiţie pentru acolo. Nu ne e de ajuns că suntem aşa de lov1ţ1 dmtr-o sumă
plagiat, dar, între timp a decedat şi lucrurile au rămas aşa. de directii. Nu există zi în care presa scrisă, indiferent de
I.V.: Păcat! Păcat, în primul rând, că s-a stins din viaţă culoare ~au ce afiliere are, să nu ne compare cu tot ce e mai
acest om. rău pe faţa pământului. Am auzit ieri. la o telev.iziune că
A.R.: A apucat totuşi să publice în presa vremii un articol: Securitatea a scos din mormânt osemintele unm călugăr,
,,Cristian Troncotă, om de ştiinţă sau infractor". prin anul 1977. Ce să fi făcut securitatea cu osemintele,
După volumul privindu-l pe Moruzov, a urmat cel referitor poate să le vândă ca moaşte ...
la Eugen Cristescu. După cum este bine cunoscut, însemnările lui A.R.: Nu am văzut, nu cunosc cartea. Va trebui să o procur
Eugen Cristescu au fost publicate iniţial de Serviciul Editorial al şi să o citesc, date fiind semnalele pe care le-am primit şi de la
Consiliului Securităţii Statului, când Dumneavoastră răspun­ preşedintele asociatiei. Colonelul Filip Teodorescu m-a sunat, tot
deaţi de învăţământ. ieri, să-mi spună ~ă este foarte indi~nat, că av a~ut o discuJie cu
I.V.: Este un tip de om pe care îmi e greu să îl calific. Troncotă şi s-au despărţit în termeni de cearta, m sensul c~ ~u a
Este un om în legătură cu care îmi este imposibil să stau în priceput nimic şi că mă solicită şi pe mine să citesc cartea şi sa am
calitate de coleg. Este un om care, după părerea mea, a avut
o influenţă dintre cele mai rele asupra lui Corvin Lupu, 24Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Ro":1â~ .
Convingerea mea este că Corvin Lupu a scris această carte ~f lnformaţii . Generalul Iulian N. Vlad este preşedintele de onoare al asociaţ1~1.
la încurajările şi susţinerile lui Troncotă şi, mai cu seamă, cu Revista "Vitralii. Lumini şi umbre", publicaţie periodică a veterarulor dm
Serviciile Române de Informaţii.
informaţiile denaturate pe care i le-a furnizat acesta, el

173
172
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. V lad - confesiuni pentru istorie

zeului dar în primul rând, un


o luare de poziţie. I-am promis că voi citi cartea, să văd ce scrie I.V.: A fost c~sto~e al Ţ.ul său n~ îi seamănă deloc din
cum scrie, în ce context, să pot evalua ansamblul cărţii şi fa ptul cd om de cultură. Dm pacat~, mh. b am fost cu vigilenţa atât
sunt indicat ca referinţă biografică. ,, (... ) Păi te citează ... 11 „Poate t de vedere. In se im ' . . . f tă
ruciun pune d'tul datorat stimei şi preţmrn a,
să mă citeze, poate să mă şi critice, dacă nu ne ia nimeni în semnă 'tă A cât tot ere 1 d
de adormi 'm fiului care este un om
poate semnifică un fapt negativ, că nu valorăm nimic. Dar mai ă 1 m revărsat asupra , Ae
de tatăl s u e-a A . de lucru ăsta. Pentru că, m
întâi, trebuie să văd concret ce afirmaţii se fac acolo." . · dat seama tarzm ..
rumic ş1 m1-am . . . . . radelor universitare, a funcţn-
Din ce am citit până acum din Corvin Lupu, mi-a făcut ciuda titlurilor şt11nţ1hce ş1 a gd - căci aşa s-au apropiat
impresia unui om ciudat. Nu am înţeles ce a căutat prin Consiliul d rector sau ecan
ştiinţific al Revistei „ Vitralii" şi cum a ajuns în mediul Asociaţiei lor de con ucere_ -1 1 f'. d maAnati de dorinta bolnavă de a
· · nul ş1 a tu nn , ' · El
Rezerviştilor, fiindcă mie mi se pare un om ghidat pe niş te ţinte cei d01, şi u · chip . A m nu ş t'u
1 ce pozitii , universitare. e
care i-au fost date, iar informaţiile folosite sunt din sur-se ajunge, cu o~~ce . 1 ' ea respectivă aducerea lui Tron-
miJloc1t a vrem . ·
discutabile. Inclusiv citatul pe care îl dă din Larry Watts . Larry cel care a . d' s·b·u Dar el a tot decăzut, mei nu
cotă la Universitatea m 1 1 . entru că s-a dovedit un
Watts l-a revizuit şi nu l-a mai susţinut 26 • Sunt foar te multe ai are catedră acum, P
d
ştiu aca· m·c un mtr1gan.
v

. . t Toată viata şi-a turnat colegu, a


surse care spun lucruri într-un anume fel. El face cercetare ,


ştiinţifică unidirecţionată. Dacă iei numai sursele negative, şi nu om d e mm1 ' A ă nu tiu dacă cineva ar putea
iei în considerare ansamblul surselor, nu se cheamă că faci o făcut mult rău la a tata 1ume; ~ şti~ în ceea ce mă priveşte,
lucrare ştiinţifică, faci altceva. O operă tendenţioasă. Aşa că, mai să-i mai întindă vreun ege .' u V ~ fost unul care l-am
dar cu mare regret spun iar' ca a
întâi, să vedem despre ce este vorba. Efectiv, cunoscând omul, atât
cât îl cunosc şi nefăcându-mi o impresie bună de la începu t, când susţinut nespus ~e mult. tut întelege, [Troncotă) a
l-am întâlnit împreună cu Dumneavoastră la Râmnicu Vâlcea, Şi aş mai adaug~ că nud:m:.~eriale' o carte sau două
nu am o chemare ca să-i citesc opera, dar în cazul de faţă doresc să scris o sumă de articole, . ' d Acum el a fost
f · fă ut securitatea ş . a.ro. · '
văd totuşi, ce a scris. despre ce a ost ŞI a c . . d i cred că a făcut mai
întotdeauna în poziţie de arh1v1st, eş
I.V.: Cred că e foarte bine aşa cum spui, dar, în contrast
cu ceea ce afirmi, eu l-am cunoscut mai demult pe acest mult muncă de arhivar. V uzit pe nimeni
. b' ot să înteleg, ca nu am a
domn şi, de fapt înainte de el, l-am cunoscut pe tatăl lui, Ei me, nu P ., ... A . titutia în care am
dintre cei care au avut mşte poz1ţ11 m ms . ' re au cunoş-
care a fost un om absolut onorabil. Un om care a făcut foarte . f t" ·mportante ş1 ca
mult pentru cultura Sibiului şi a Transilvaniei, în general. El lucrat, sau au deţmut unc_,n 1 olicitati de acest autor,
este cel care s-a ocupat de organizarea modernă a muzeului tinţe despre muncă, să h fo~t s se edifice mai bine în
Brukenthal. Troncotă, să stea de vorbă şi să . · De pildă
legătură cu anumite aspecte tra t a t e în cărh , 1e 1u1. '
A.R.: A fost custodele muzeului? ai cunoscută, pe care o
mtr-una din cărţile lm, cea _m tă Securi-
A • •

.
numeşte Duplicitarii\ în convingerea lm Troncod 'ă el nu
" alcătuită dm . duphcitan
· · · şi· eu nu ered c d ă Al
Din surse maghiare, via STAS!, Larry Watts a cules informaţia neveridic~
2
~ tatea a fost
potivit căreia Ion Stănescu, fost preşedinte al Consiliului Securităţii Statului · · ă u îl cunoască, ar ac 1
cunoaşte termenul. Ar h tnst s n f tă di'n
ar fi făcut parte din reţeaua K.G.B. În realitate, Ion Stănescu a avut un rol cunoaşte, ce a vrut să spună? C a ms t'1t u,tia asta e orma
V •

important în dezactivarea agenţilor de vârf ai K.G.B.-ului în România.

174 175
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad confesiuni pentru istorie

oameni falşi? Dar, înseamnă infinit mai mult. Şi să nu v . v de informatiile date şefului statului, guvernului şi
să vorbeşti cu cineva să ceri lămuriri? în această carte mirei •111 afara :J' , . . A t t"
. ~· -
1 nu am avut niciunfiel de altă contribuţie. res a,n au
rezervă şi mie un capitol. E adevărat că partea de biograf~ 11 1 mzş trz or, p l
· ·1 ·t · i· Au fiost în arestul militiei
, de la Rahova. . rocesu .. Da
este corectă. E copiată din alte cărţi. Nu are niciun merit :e r, st ai mi 1 ie .
lrost .pus pe' rol de procurori şi judecata .
au fă.cut-o magistraţn . e
d t
crearea ei. Nu a schimbat nimic. Dar încheie cu o chestiu: V •

l'
ce nu n i1,•trebati
N A
,
pe ei? Ce temei au avut ca sa-i epor eze, pe
de-a dreptul scandaloasă, cum că, în activitate fiind, aş fi e altul?. "Am avut.o discutie foarte (... ).
11llU l sau P
bătut pe unul care era arestat, de l-am rupt. Eu, în viata
I

A.R.: Şi care a fost reacţia? . . . .


mea, nu am dat o palmă unui copil. Sunt părinte. Eu nu a' I.V.: Reacţia a fost că o să-i caute ŞI pe. eIA ŞI o să-~
asemenea înclinaţii spre violenţă. 27 m •rntre be. Aşa se face o cercetare obiectivă . Trebme. mtrebat ş1
A.~.: Dup~ ştiinţ~ . mea nic~ nu vl-aţi văzut la faţă pe
v

rorul care a dat aviz, pentru că era o chestmne 1egata


respectivul, dupa cum mei el nu e sigur ca v-a văzut, ci doar că vva procu ,9 d d 1
şi de activitatea Direcţiei a VI-a· , alta ecat cea e a
A

aseamana.
V V

Braşov, cu care nu avea nicio legătură. V • •

I.V.: Cine?
Zic: ,,Aţi verificat dacă procurorul care urmarea ~ctzvitate~
A.R.: Sommerauer, cel care a focut ... şi-a dat avizul?" ,,Da". ,,Aţi vorbit cu el?_",,Păi, ~u mai put~m ca V

I.V.: Dar nu la asta se referă, nu cred că la asta se a murz·t. " ,, Bun, dar avizul există, materzalul exista, oameni care.
referea, nici nu îi dă numele. ştiu despre ce e vorba există. A mers securitatea şi la procur?r şi
A.R.: Ba da, cazul lui Werner Sommerauer, participant la i-a pus pistolul la tâmplă şi i-a c~rut ~ă fie d: acord cu saluţi~ pe
revolta muncitorilor din 15 noiembrie 1987, de la Braşov. care o propune lucrătoru~ respec~iv? Şi ace!aşz luc~~,~-a fă.cut şi cu
I.V.: A luat chestiunea asta de la Sorin Roşca Stănescu 28, magistratul? De ce aceşti oameni nu sunt mtrebaţi.
el a scris prima dată despre asta. Păi cum aşa? Nu am avut Şi cum spuneam, de asta m-a deziluzionat aces~
nicio legătură şi, dacă tot ai adus vorba, dă-mi voie să explic Troncotă . De ani de zile, a fost pus pe coperta unei
în două cuvinte. M-am străduit pe cât am putut ca, în legă­ publicatii care e citită şi căutată, cel puţin de către camarazii
tură cu evenimentele de la Braşov, care deja căpătaseră o noştri, ~ai cu seamă de către cei din provincie, dar nu doar
altă turnură, să nu implic Securitatea şi am reuşit acest
lucru. La Braşov eu nu am pus piciorul. A fost ministrul de
interne şi şeful miliţiei, pentru că de fapt, lucrurile de stradă •~ Referirea priveste audierea în calitate de martor în procesu 1 pnvm . . d cazuI
„Gheorghe Urs~". De menţionat că în acest caz, generalul Vlad, în calitate de
erau de competenţa miliţiei. S-a hotărât trimiterea unor adjunct al ministrului de Interne, nu a fost de acord cu propunerea d~
participanţi în localităţile de baştină şi am fost întrebat, la reţinere şi arestare preventivă, dispunând încheierea şi clasarea dosarulm.
ultima întâlnire pe care am avut-o de curând cu nişte procu- Cu prilejul audierii, a rezultat faptul indubitabil că generalul V!ad a. ~1sp~s
prin ordin rezolutiv atât în scris cât şi olograf, ordin pe care l-a identificat m
rori: ,, Cum se explică treaba asta?",, (. .. )Noi cei de la Securitate, dosar şi a confirma~ încetarea, în luna mai 1985, a cercetării penal~ pentru
lipsa probelor, inclusiv a faptei. Ulte~or, în_ !~na s~pt.embne 1985'.
n D' . procuratura Sectorului v . Bucureşti, a dispus trmuterea m Judecată ~ Im
1v~rsmnea, ,, Werner Sommerauer" - a se vedea Anexa 2.
2 Gheorghe Ursu, pentru motive fără vreo legătură c~ securitatea statul~1. De
Sonn Roşca-Stănescu preluase, în fapt, manopera de dezinformare asuma~
menţionat că procurorii şi judecătorii care au soluţionat acest dosar ŞI sunt
de „România liberă" nr. 14306 din 14 noiembrie 1990, sub semnă tura !Ul
Eugen Dichiseanu. rnai în măsură să lămurească în ce manieră s-a soluţionat cazul, nu au fost
audiaţi .

176 177
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

de ei, ci şi de oameni din diferite alte zone ale societătii ş 1· e V . Trebuia să treacă şi prin mâna mea. .
citită cu interes.
I '
I. .. Ab l t Dar nu se întocmeau asemenea documente şz
AR. so u. . t
ce să vă raporteze generalul Stamatozu, ceva pen ru
Un om care, pur şi simplu, ne blamează.
A.R.: Îi dăm prea multă atenţie, cred.
,u, aveaz.îl .de l . v

avea atunci şef pe P eşzţa. .


I.V.: Nu, cred că am închis ochii şi nu am observat curn care e B' teles El era secretar de stat ş1 nu avea legă-
A

I V. mem . ă "
trebuie lucrurile la început şi acum, sigur, au căpătat o oare- .A .. un'caz cu speta asta. El coordona "Dun rea '
• •

ă rn nici ' ' . d


care amploare. Se poate spune şi asta, că dacă dai prea mare ~r 'eful institutiei era Pleşiţă şi dacă rapor~ul 1 se a .resa nu
atenţie, îl pui în lumina pe care nu o merită, dar nici nu poţi ia~ ş d ci lui Postelnicu, atunci părea a h ~eva 1:1a1 aproa-
să închizi ochii, căci dacă taci, înseamnă că eşti de acord.
lu1 Vla d' ăr Dar totul a fost făcut în bătaie de JOC faţă de
pe de a ev ·
A.R.: Pe mine mă îngrijorează şi altceva, poate chiar mai credulii care ...
mult. Faptul că este folosit ca formator de opinie publică. Mai
nou, de câteva posturi de televiziune. Şi, prin prestaţia pe care O
are, aduce enorme deservicii instituţiei, autorităţii şi prestigiului
sistemului informativ de securitate naţională, în genere, şi, în
special, segmentului de pregătire şi învăţământ în acest domen iu,
nemaivorbind cât prejudiciu aduce şi ce falsă impresie poate face
în legătură cu calitatea militară de general în rezervă, pornind de
la această prestaţie pe care o face şi, uneori, din păcate, i se mai
asociază şi Pavel Abraham care şi el, mai scapă frâiele şi e
atotştiutor ...
I.V.: Cât de penibil a fost [Abraham] la emisiunea aceea
cu premierea nu ştiu cui ... 30
A.R.: Acolo este un fals ordinar.
I.V.: Şi el certifică autenticitatea ...
A.R.: Falsul e demonstrat ştiinţific de Dan Andronic în
„Evenimentul Zilei". Este un articol al lui Dan Andronic pe care
îl apreciez ca fiind obiectiv. Mai mult chiar, cunoscute fiindu -mi
sentimentele deloc favorabile faţă de cel care ar fi fost chipurile
premiat, eu am disponibilitatea, în calitate de fost şef al
cabinetului Dumneavoastră la momentul respectiv, să mă duc
martor în instanţă, fiindcă acel document, într-un fel sau altul ...

30
Postul TV „Antena 3" (Mihai Gâdea) a creditat un document grosol~
contrafăcut, potrivit căruia Trăian Băsescu ar fi fost recompensat ca agent
Securităţii

178 179
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Capitolul VII
Scânteia poporului instigă la război civil

Div ersiuni şi provocări pentru legitimarea ca revolutie a


loviturii de stat militare
Apelul „La arme!" al Consiliului Frontului Salvării
' CINTEIA P PORUWI
- - - - - COTIDIAN POLITIC ŞI SOCIAL-- - - - -
Naţionale. Isteria anti Securitate. Centrele de putere. DUŞMANII ŢARII, TRADATORII POPORULUI
A.R.: Citez din „Scân teia Poporului" Anul I număru l 2 UCIGASI D(CIT UCIGASII, ANDAU ocn V DAlll !
duminică, 24 decembrie 1989. Titlu mare: ' . CETATENI, MEMBRI Al FORMAŢIUNILOR GARZILOR PATRIOTICE!
Duşmanii ţării, trădătorii poporului Alăturaţi-vă şi acţionaţi cu toată hotirirea Împreună cu unităţile armatei noastre!
Mai ucigaşi decât ucigaşii, mai vandali decât vandalii! OŢI CEI CE POT FOLOSI O ARMA- LA ARME!
Cetăţeni, membri ai formaţiunilor Gărzilor Patriotice! IN ORMARE DIN PARTEA CONS LIULUI
Alăturaţi-vă şi acţionaţi cu toată hotărârea împreună cu FRONTULUI SALVARII NAŢIONALE
unităţile armatei noastre! PREZENTATA LA THEVIZIUNE DE ION ILIESCU

Toţi cei ce pot folosi o armă - la arme!


sre a
i &10 I Im!

Unnează, în con tinuare, un editorial manifest de acuzare şi


înfierare a Securi tăţii în care se afirmă că: Dar poate fi ea oare numai lixări de for!e, momentul bătă- cind JÎ cum trebuie să acţio·
ora bucuriei nemăr inite ? Din liei fin ale.Jlar succesul acestei nexe. Şi să acţi oneze prompt,
ăcate nu " 1 ern u1 eau· lupt;;-::care se află în con· în virtutea misiunii sole, a or„
şescu, aceşti banrliţi formaţi Jtiinţa unităţii noastre, in vitejia dinului naţiunii pe care ii are
„Armata luptă dârz şi eroic, zi şi noapte, oră de oră, minut dupâ chipul şi asemănarea tineretului, in devotamentul pa- de îndeplinit. Aici Ji acum.
cu minut, înconjoară şi-i strânge în cleşte pe terorişti, bandele
de securişti care nu vor să cedeze poziţiile, visând la păstrarea
privilegiilor (... )
La luptele împotriva bandelor de terorişti participă şi
I PERA 1·1vuL
Gărzile Patriotice (... )
Securişti fanatici, slugile oarbe ale fostului dictator nu se
dau în lături de la nimic (... ) ucid oameni, dau foc clădirilor,
MOMENTULUI
d!ctaturii, seceră ln continuare triotic al a rmatei - impune Fără nici a lntirxiere şi fără
pun explozibile, se dedau la crime incalificabile. din vizuini de fiară vieţi ome'. acum, dincolo de entuz'asmul nici o exilare I Cele mai pu·
n~;ti. Speră in ceva' dincolo de fran :ului po•n1lar, dincolo de
(... ) Capitalei noastre îi este dat să trăiască momente ,
~n~e speranţă. Mizează pe spontaneitaiea gestului, o or-
lernice arme ale fiecăruia in
parte JÎ alte tuturor - militari,
dramatice, momente care cer mobilizarea tuturor energiilor ~;" ea pierdută a terorii. , ganixare Ji disciplină dintre muncitori, membri ai formaţiu­
E amentul e grav şi hotăritor. cele mai riguroase. nilor patriotice, studenţi, oa-
pentru a răpune fiara încolţită, ajunsă la gradul maxim de ~amentul maximei mobi· Fiecare să ştie exact unde, meni cu spirit civic - sint, în
turbare, dincolo de care nu mai este nimic."

Extrase din cotidianul „ Scânteia poporului ",


dumincă 24 decembrie 1989

180 181
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

A.R.: Domnule general, cine şi de ce a dorit în acele momente forţă care le putea fi potrivnică. De · armată nu se mai
asemenea provocări, cu scop de a declanşa un război civil în temeau, pentru că armata avea în frunte un trădător, care
România? mai întâi s-a aşezat în fruntea armatei. Încă nu se răcise
locul lui Milea, când pe scaunul lui s-a aşezat Militaru.
În România au fost forţe armate străine A.R.: Uzurpându-l pe Stănculescu ...
care au pătruns ilegal I.V.: Uzurpându-l pe Stănculescu, care fusese binecu-
I.V.: E un apel criminal. Nu găsesc alt termen. Nu ştiu vântat chiar de Ceauşescu şi, pe urmă, pentru că nu putea
dacă îl semnează cineva sau este anonim, dar oricum apare Iliescu să-l înfrunte deschis pe Militaru, Stănculescu nu a
sub frontispiciul ziarului poporului. primit binecuvântarea lui Iliescu, aşa că şi-a cedat locul. Ce
A.R.: Nu e semnat. Apare ca fiind informarea Consiliului fel de român, ce fel de patriot este Stănculescu, cred că nu
Frontului Salvării Naţionale. mai e nevoie să mai demonstrăm. Şi atunci, erau, totuşi,
I.V.: Fără îndoială. S-a făcut cu dezlegarea celor din temeri că anumite forţe înarmate din România le vor opune
fruntea ţării, care s-au aşezat în fruntea ţării, la vremea rezistenţă şi trebuiau nimicite înainte de a se încerca o

aceea. Lucrurile, după părerea mea, sunt limpezi. Poate că eventuală rezistentă. Ei bine, o asemenea rezistentă nu urma

au venit impulsuri şi din afară. În orice caz, contrar a ceea ce să se constituie, pentru că se procedase corect ~şa cum se
au spus unii şi alţii, unii, ca întotdeauna, foarte prudent, procedase, şi poate şi mai inteligent, încă cu mai mult timp
niciodată nu s-au lăsat convinşi să spună cu toată gura. înainte de momentul decisiv, când aceste forţe şi-au depus
Dar, pentru mine, este indubitabil faptul că pe teritoriul armele la rastel şi nu mai prezentau un pericol. Forţele
tării era posibilă atunci, în orice moment, dezlăntuirea unui armate ale Ministerului de Interne şi trupele de Securitate
fuseseră scoase din dispozitivele de luptă şi nu mai
I I

război civil, pe care unii cu siguranţă l-au dorit şi, repet,


pentru că nu erau siguri (... ), nu erau siguri pe victoria pe constituiau un pericol. Totuşi, cei care vroiau ca prin forţă
~rmată să rezolve totul nu s-au potolit, nu s-au dezis şi au
care doreau să o obţină, [deşi] aveau forţe armate străine în
România, pătrunse prin căi ilegale. Iau numai exemplul mcercat să dezlănţuie războiul civil. Este incontestabil
acesta, pentru ce au staţionat în România cu sutele sau nu meritul generalului Guşă, care mi-a fost alături, iar eu i-am
ştiu cât, parcă s-a evaluat la un moment dat de către primul fost alături, am colaborat la modul ideal şi am paralizat din
ministru Petre Roman, spunând că în septembrie 1990 a faşă o asemenea încercare.
plecat ultimul lot. Aşa crede el. Altfel, dacă pe noi doi ne dezbina cineva, sau ne
A.R.: Cifrele date de Petre Roman reprezentau cam jumătate P_rovoca separat pe unul şi pe altul, unul împotriva celuilalt,
din totalul initial estimat. cme ştie ce pericol grav ar fi putut să existe. Or, generalul
I.V.: D;, cam jumătate ... Prin urmare, ce au făc~t Guşă mi-a venit aproape şi s-a dovedit a fi un român
adevărat.
oamenii aceştia pe unde au stat şi cu ce rosturi au stat? P~tn
urmare, se dorea bineînţeles, cu orice preţ, să se câştige A fost lângă mine şi eu am fost lângă el, atunci când la
puterea, să se câştige România, iar pentru asta trebuiau _să cererea expresă a ministrului ungar al Apărării Kârpâti de
av . ' '
procedeze într-un asemenea mod, încât să neutralizeze orice eru cu trupe în România, chipurile, în sprijinul revoluţiei

182 183
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

române, consultându-ne, Guşă a respins hotărât această ·-'ormării care s-a numit Brucan, a fost în stare chiar să
deznu ' · E
cerere, iar cererea a fost repetată nu o singură dată. ă că el a fost acela care mi-ar fi dictat acest mesaJ. s:e
De asemenea de la Moscova, de la şeful Statului Ma·o at:1ut fals. Eu l-am scris, în condiţiile de ~aos care erau ~n
al Forţelor Armate Sovi~tice, au venit sugestii similare şi Ja~ ·uru1 no Str ,
u al lui Guşă şi al meu, la Corrutetul Central, m
ă amiaza zilei de 22 decembrie, seara. Amand01 ne-am
A •

J
fost de asemenea respmse. Repet şi subliniez că, fără O
asemenea conlucrare, nu ştiu care ar fi fost deznodământul. dup d acord că e bine să ne adresăm şi ţării, pentru că de
pus e . . 1 .
Dar pe unul l-au trimis la un capăt de ţară, pe celălalt l-au de unde eram, nu ştiam cine ne vede, ş1 mai a es cme
aco1o . .
băgat în puşcărie şi au rezolvat lucrurile aşa cum le-au întelege şi cum înţelege ce facem noi ~col~.' Ş~ atunci, .am
rezolvat. cdnverut că trebuie să dăm şi nişte expl~caţn. Ş1 cum cei de
A.R.: Vizionarea scenelor de război psihologic transmise în la radio, de la televiziune erau prezenţi a.colo la tot pasul,
direct, când din sediul Comitetului Central, când de la televizi- le-am spus că vrem să dăm câte un comurucat către ţară. Ar
~ne, cumu!~:e cu absenţa oricărei informaţii despre unde se afla şi fi interesant de văzut şi comunicatul pe care l-a dat Guşă,
m ce condiţzz, şeful Departamentului Securităţii Statului, a avut pe care el personal şi l-a redactat. A • • •

efecte deosebite, facilitând provocările, diversiunile mediatice Dar cum spuneam, acest meşter m ale dezmformăr~1 ~
precum şi ocuparea sediului unităţilor de securitate de către aşa aşa cum se întâmplă întotdeauna, când se minte se ma.1 ş1
numitele gărzi revoluţionare, care cereau arme să ne apere, scapă câte ceva - fără voia lui, bineînţeles, a scă~at ş1 e~
chipurile, de terorişti, sens în care au şi forţat deschiderea unor [Brucan] ceva. Păi, cum putea să-mi dicteze el mesa1ul, de~1
încăperi destinate păstrării armamentului. Mesajul Dumnea- să facă un asemenea mesaj şi, mai apoi să împiedice să fie
voqstră către ţară „Fraţi români" s-a transmis abia în zorii zilei difuzat? Pentru că el [a fost cel care] a împiedicat difuzarea
de 23 decembrie. Poate că ar fi bine a ne reamintim întâi de acest mesajului! Mesajul generalului Guşă era puţin mai neutru,
mesaj şi am să îl reproduc: dar nu numai pentru asta, el era, totuşi, reprezentantul
,,Stimaţi cetăţeni, fraţi
români! armatei şi era firesc să fie dat imediat comunicatul pe
Vă vorbeşte generalul colonel Iulian Vlad, comandantul
posturile de radio şi de televiziune. Ei bine, al meu a fost
forţelor de securitate şi ale Ministerului de Interne.
dat mult mai târziu, doar la radio. Deci, numai vocea.
În aceste momente istorice, Ministerul de Interne cu toate
A.R.: Şi la televiziune tot semnalul audio a fost preluat de la
unităţile sale, împreună cu armata română, luptă cot la cot
pentru salvarea fiinţei noastre naţionale, a poporului român. radio.
Ministerul de Interne s-a dezis de elementele loiale I.V.: Şi la televiziune, tot semnalul audio şi nu ştiu dacă
clanului Ceauşescu. s-a dat cumva şi video. Nu, nu s-a dat niciodată. Ei, aşa s-au
Fraţi români! întâmplat lucrurile. Şi, bineînţeles, a rămas textul dat
În aceste clipe hotărâtoare fiţi uniţi şi aveţi încredere în reprezentantului televiziunii. Nu mai ştiu cui anume, nu am
noi. cerut numele persoanei şi chiar dacă s-a prezentat, nu l-am
Ajutaţi-ne şi nu vă vom înşela încrederea! ,,
mai putut retine şi abia, mult mai târziu când am putut
De ce a venit atât de târziu acest mesaj? comunica şi ~u cu lumea, să zic aşa, am spus că mesajul
I.V.: Mesajul a fost făcut la timp şi, înainte de a intra în meu este şi televizat, nu numai înregistrat la radio. Aşa s-au
detaliul unor explicaţii, vreau să spun că acest meşter în ale

184 185
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

petrecut lucrurile · A fost un permane t b · · Î momentul când Ceauşeştii au urcat cu liftul pe terasă,
se convenea ' ieşeam dm· ca d ru. Planurile
n rmaJ, ă pentru
A că nu ;ră să spună nimănui nimic în legătură cu locul unde se
fost . cu totul altele şi, pentru că poate , m gandesc că au deplasează şi pentru ce se deplasează, ca să pornească mai
reuşiseră
d . să se pună mei e1 e acord în t pe undeva, nu
. . . d departe cu elicopterul - ceea ce a însemnat drumul lor către
ec1, nu acţionau unitar. Pe de al oate detaliile, şi a,.oarte - eu m-am dus la Ilie Verdeţ. Era la etajul patru sau
temeau încă de noi de tă parte, poate că se '. la etajul cinci, în birou. Cu Ilie Verdeţ eu de fapt, de pe când
f 1 , oarece nu ne-au atacat d 1 ş1
r_onta, ci ne-au atacat pe zone e . . e a început era şi prim-ministru, dar şi mai apoi, am lucrat bine. Era un
distructiv. Au omorât oameni~ ~uporţmm, dar ne-au atacat om cu care se putea lucra. Asta voiam să spun, era un om
au făcut un joc, ci au săvârşit crime. n01, cum s-ar spune, nu care privea critic. Dintre colaboratorii cei mai apropiaţi ai
. ~~R.: Este evident că acolo nu a lui Ceauşescu, Verdeţ era omul care spunea şi ce nu e bine,
polztzca, ci o luptă crâncenă t fost doar o competitie ceea ce niciodată nu i-a plăcut lui Ceauşescu: să i se spună
de vieţi omeneşti. Fiindcă dde_,n ru putere, cu p~~ţul a peste o ~ie deschis, chiar dacă se întâmpla să i se spună într-un cadru
se ajungea la... ca nu se temeau unzz de alţii poate nu
mai intim, că cutare hotărâre sau cutare lucru nu este bun,
I.V.: Aşa este! care s-a făcut, bineînteles, cu ştirea sau din dispozitia sa.
I I

A.R.: Cam caAte nuclee dornice Verdeţ, pentru aceste motive mai ales, probabil or fi fost şi
conturaseră? sa preia puterea se
V

altele, a fost mereu pus deoparte, dat mai jos, tot mai jos,
I.V.: Păi, stai să vedem ...
până a ajuns preşedintele Colegiului de Partid. Şi m-am dus
la el. Acolo în birou mai era Burcă, generalul Burcă, cu care
Constanti~ Dăscălescu şi Ilie Verde/ de asemenea avusesem contacte, legături încă de pe vremea
pnm-miniştri eşuaţi ' când Burcă fusese adjunct al ministrului de interne, mă refer
la anii 1951-1952, eu atunci venind în Ministerul de Interne.
Poate cel dintâi care şi-a manif Şi ne-am uitat unul la altul şi ne-am întrebat ce va fi şi cum
ŞI. altii care să nu şi fi if estat...
dar, probabil sunt
fi f~st „n" nuc~ee mpa1:1 esltat deschis dorinţa, se poate să va fi? N-am apucat să ne dăm nu ştiu ce explicaţii, că au şi
năvălit, să zic aşa, manifestantii veniti din stradă, care
d eschis dorinta de a ră A 1 care ŞI-a manifestat
··· nmu nucleu ·
I I

Constantin Dăscălescu ;~e fa putere a fost reprezentat de urcaseră unii şi pe terasă ca să îl împiedice pe Ceauşescu să
şeful statului în term . .. a ost cel care l-a condamnat pe plece. Şi pe mine m-au rugat, m-au luat de lângă ei, nu
a cerut să vină în jurul lui mini .. ~a1 e putea să o facă, şi
' em1 pe care nu · 1 m-au smuls, m-au rugat să merg cu ei pentru că, la un
condus ... dar, bineînteles ~ă n f_trn dm guv~rnul
la cei la care a făcut ~pel
re
care l-a
u a ascul~at mmem. Mă refer
moment dat, unde erau grupaţi mai mulţi, voiau să
proclame ... ca să mă pună pe locul rămas vacant. Le-am
că cei de bună credint~ pentru~~ apo~ 1:1-anifestanţii, cred spus: ,,E o copilărie ce facem şi eu nu pot să accept aşa ceva" .
influenţe încă de un fel ' oa~enn vemţ1 din stradă, fără ~red că i-am lămurit până la urmă, am plecat împreună cu
huiduit. sau a tul, l-au pus de-o parte, l-au ei _la biroul unde l-am găsit pe Ilie Verdeţ. Şi acolo era acum
N~colae Popovici, dar mai erau încă şi alţii. Verdeţ, către
Următorul,
Verdeţ,
dar care a avut
la care eu fuse
.
Ao pnză oarecare, a fost Ilie nune: ,, V-am căutat, v-am căutat, nu ştiam de unde să vă iau",
sem cu cateva ceasuri mai devreme.

186 187
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie

„Eram pe aici", i-am răspuns . Nu am apucat a-i spu că Militaru a devenit ministrul Apărării din
b . Din ziua de 24 decembrie datează
întâmplarea cu Dăscălescu şi nici întâmplarea cu mine ne
când se spunde
. . ...,, l . ,Că
. de 24 ecem ne. M" ·
t
re~un,asem
V

1a ... ş1 ~1ce: ,, 1 ovaraşe genera, noi vrem să const;. ziua . dar în fapt Militaru preluase m1s-
tul de numire, , ' d
tuim un guvern provizoriu. Uite, tovarăşul Popovici a acceptat • decre ă ă .. Nationale şi nu numai, ci şi subor onarea
preia funcţia de ministrul al justiţiei. Eu te rog pe dumneata ~ terul A~ r _rnt· ·1 ' de fartă încă în după amiaza zilei de 22
tuturor institu,n or ' ,
preiei funcţia de m3ni~tru de int~rne 11 • ~ai era cineva, îmi pa: decembrie.
rău că acum nu 1m1 aduc ammte cme era, care primise, de
asemenea, o funcţie de ministru în domeniul economic Iul Nicolae Militaru şi „reţeaua", îi legitimează pe
Genera . . olutiei" cu pretul a 1000 de vieţi omeneşti şi
dacă mai reţin. I-am spus: ,, Tovarăşe Verdeţ, eu nu mai vrea~ ernanattt rev . , ..
nicio funcţie guvernamentală. Rămân pe poziţii aici să fac ceea ce " · sângele a 2000 de răniţi
este de datoria mea, în funcţia pe care încă o deţin, dar o funcţie ·ua de 23 decembrie au început să curgă
A.R.: Şi din Zl
într-un viitor guvern, nu doresc." A încercat să mă lămureas­
nenorocirile. · -
că, să îmi explice că e necesar, că trebuie şi aşa mai departe. I.V.: Şi în 23 au început să curgă nenoroc1n1e care s-au
Lucrurile au rămas aşa, cum se spune, nelămurite .
pus la cale. V • V

A.R.: Şarjă dupa şar1a. . . . ..


Grupul Iliescu: ,,Stop, avem nevoie de dumneavoas tră!" I.V.: Şarjă după şarjă. Şi, deci, am pnmit d1spoz1ţia, ca
Eu a trebuit să plec cu oamenii veniţi din stradă, poate noi doi generalul Guşă şi cu mine, să ne ocupăm de proble-
şi din dorinţa de a mă avea în faţă şi a demonstra că mele a~ărării şi internelor. Ne-am dus din biroul, ~ar~ ~u
· · · t în biroul lm S1lvm
instituţia pe care o reprezentam este cu ei, fie poate chiar şi ştiu al cui era, nu mai ţm mm e, .
din dorinţa de a mă avea sub control, ca să nu dau Curticeanu şi acolo am rămas două zile şi două nopţ~. A

dispoziţie să fie loviţi chiar acolo în sediu, sau ştiu eu, poate AR . Ni ca Leon - într-un interviu acordat ulterior, c_and
h" relata că o personalitate
Dumneavoastra erati m mc 1soare -
• •• v •
. .
A A

din alte raţiuni, nu mai ştiu care. Am plecat în continuare cu


aceşti oameni până în momentul când m-am întâlnit cu importantă ar fi sp~s că generalii Guşă şi cu Vlad erau ce_,1 n;:ai
nnportan ţz oameni, ca daca e1 pleacav d1"n sediu, nu ramane
O
V V

grupul nou constituit şi care, când m-a văzut, a zis: ,,Stop,


0 • '

aveam nevoie de dumneavoastră". Venise între timp şi genera- cărămidă pe cărămidă(. ..). . . .
lul Guşă şi ni se solicită expres: ,, Vă rugăm ca dumneavoas tră I.V.: Este posibil, pentru că n01 am s1mţ1t că suntem
doi să preluaţi problemele conducerii Armatei şi ale Ministerului acolo şi un fel de prizonieri.
de Interne". A.R.: Un fel de garanţi ai .. · .
A.R.: Grupul Iliescu? I.V.: Şi de garanţi, exact. Că, în măsura în care n01 a~lo
I.V.: Grupul Iliescu. Era Iliescu, Petre Roman, Militaru ... făceam ceea ce trebuia să facem, exista garanţia, poate c ia~
Militaru, aş zice, înaintea lui Roman, chiar şi înaintea lui certitudinea că ceea ce încearcă să se clădească este ş~
Iliescu, el era cel mai vocal dintre ei acolo, dar şi cel mai trainic. Dar, mai cu seamă, ei se fereau de nişte urmăn
sigur pe sine. El, de fapt, declarase, cu puţin timp înainte, că dezastruoase care ar fi putut să intervină dacă unul sau altul
a preluat Ministerul Apărării, pentru că este greşit, este fals dintre noi s-ar fi dezis, ar fi plecat şi ar fi trecut într-o altă
tabără. Aşa este.

188 189
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

. a s-a deschis şi acolo, pentru că altfel ar fi fost


Am dat dispoziţie de liberă intrare în sediile J11ea ş1 aş .. ed că asta şi doreau, să se creeze un
Comitetului Central şi al Televiziunii Române uficient pentru unu, cr . .dent maJ· or care cu siguranţă
.d nt acolo sau un mei '
A.R.: Domnule general, pe dinafară, în sediul Comitetu/u· j11ic inc1 e ," b . de sânge până la urmă. Asta
f transformat mtr-o a1e f t
Central ca să se poată intra, uşa poate că trebuie forţată cu tancu; .ar 1 ·t t împotrivire şi se făcea uz de or,a
ă se mam es a
sau dinamitată. dac d că se răspundea cu armele.
l l Stănculescu nu-l extrasese
V

Cine a deschis-o şi, anterior, cine a dat dispoziţie de liberă arrnelor, a


A R . La acel moment, genera u . . t
intrare şi la Televiziune? Sunt două momente cheie. . .. din sediu iar dacă mai rămânea, puteau fi anticipa e
I.V.: Păi, sunt două etape cheie. Dacă este vorba de O e Ceauşescu , l v v ••
7
p . .. le no'4 desemnatului ministru a apararn. . .
vină şi de un vinovat, vina îmi aparţine mie, în ambele decizn . . t logic de neevitat pentru cme-ş1
I.V.: Un raţ10namen ,
cazuri, şi vinovatul sunt numai eu. Eu sunt cel care am dat · agina împrejurările... l ·
ordin ofiţerilor de la Direcţia a V-a, cu minute bune înainte poate im t f fiost acolo în sediul Comitetu ui
A.R.: Dumneavoas ra a, i
V

Central: s~1b ~a~e~ele ~:~;:: ~~r;_! ;;a:::~;e~icio secvenţă de


de a se apropia marea masă a demonstranţilor de sediu, 0
când încă erau în birou cei doi Ceauşeşti. Deci, încă cu mult
Ştiati ca, mczun . t smite V

timp înainte ca ei să fi plecat spre lift pentru a ajunge la , . " d"rect7 Ati avut cumva impresia ca se ran
acolo, atunci, m 1 · ,
elicopter, am dat ordin ca, în cazul în care manifestanţii vor . " d" t 7
şi m irec · · · · băgam în
să intre în sediul Comitetului Central, să li se deschidă uşile. I V . Dragă Aurel, aproape că mei nu mai ă
Eu sunt cel care am luat această hotărâre şi eu sunt cel care · ·· tât de preocupat eram c
eamă, atât de concentrat eram, a . h d
am dat acest ordin. Ordinul l-am dat şi direct şefului . t" dacă am simtit cândva nevoie de un pa ar e
nu mai ş m , f " să e că
Serviciului [Gărzi] de la Direcţia a V-a, colonelul Nae a ă ca să nu s un de o felie de pâine. Ceea ce ş _m ~ .
Octavian, care răspundea de controlul accesului în obiectiv, n~bând apă rJulte ore la rând, iar eu am sufen_t candt~·ş1
precum şi colonelului Florea Lăzărescu, care era şeful unui cu rinichii, ' eram pe punctul să fac un bloca) rena m
alt serviciu important de la Direcţia a V-a şi, în plus, a cauza... v

îndeplinit şi functia de loctiitor al şefului directiei şi, pe A.R.: Se vedea şi pe buzele Oumneavoastra .
care aproape per~anent 1-;m avut lângă mine în acele zile
1

I V . Exact era urmarea lipsei de lichide pe ă


care trebmba
fost su
şi nopţi din decembrie 1989. Iar la Televiziune, de să le am în împrejurarea dată. Dar cert este c . am"
' •• I
,
asemenea, eu am dat ordin comandantului Trupelor de cum să spun, vizat de camerele de luat veden ~emtrerupt.
Securitate, generalului Ghiţă Grigore, să se transmită dispo- Atunci l-am văzut prima dată [pe operator], auzisem despr~
ziţia să se deschidă porţile la Televiziune, ca să poată intra Sârbu era la Studioul Sahia, avea o funcţie de c~nduc~rl~ şt~
manifestantii. Nu îmi aduc aminte, am cerut, nu mai ţin
I
'
era apreciat la vremea aceea, ca unul dintre bum1 specia. iş 1 V

minte cu exactitate, să verific dacă s-a primit ordinul acesta din d : Nu ştiu ca manager sau altceva, dar ştm ca
omemu. , . .1 văzut
sau nu, am cerut să mi se facă legătura şi cu comandantul era cunoscut. Îmi era cunoscut numele ŞI atu~Cl -am .
companiei de pază a [Comandamentului] Trupelor de · d. tr e1 pe care 1-am
prima oară. Dar erau şi foarte mu1ţ1 m e ~ .
Securitate de acolo, de la Televiziune. Ştiu că am mai vorbit · · f · d chiar dmtre cei cu care
cunoscut de la televiziune, urni im . . d resă
cu cineva şi mi s-a dat confirmarea că s-a primit dispoziţia fusesem cândva în străinătate, în grupul oficial e P '

191
190
Iulian N. Vlad _ confesiuni pentm istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm. istorie

Vv ând pelerinajul care a fost în acea cameră 226, nu mai_


când am fost în misiunile ordonate de şeful statului . ::ă 226 a fost camera sau numărul de t~lefo~ s~urt, sau ~i
pregătirea vizitelor sale în străinătate. Dar au fost f; CU ~t!I~ d_ V d deci cât de multă lume, chiar şi din cea buna,
A

mult',1, m ace1aşi• timp, pentru că mai auzeam, din când. arte alta, vazan ,
c.i ,
unn ,; ut e acolo, ce personalităţi publice şi de ce Jac tura, v-au
A o • v

când şi câte o expresie în limba rusă, şi în limba engleză~


V

a t'.ec pt t' ? Că unii au venit la Dumneavoastra, v-au cautat,


m l'1mb a f rancez ă . D ec1. erau ş1. operatorii sau cum ŞI
A I retmut a en,ia. .
' u şi lăudat ulterior. .
chea1:1ă, report~ri străini cu siguranţă, sau reporteri făcuti: s-n I.V.: Foarte interesantă şi e bine că te-a1 gand1t la o
A •

nevoie, oamem de cu totul alte profesii şi care aveau' c


emenea întrebare. .. d
totul alte acoperiri, dar care, în împrejurarea aceea, n~ as A.R.: Am văzut şi pe cineva care v-a fost locţutor e
puteau să scape să nu imortalizeze un eveniment istoric, cu comandant la şcoală şi venise cam fio'.os::. .. . . ..
care să demonstreze acasă că ceea ce se întâmplă în I.V.: Ce să zic, unul dintre pnmn sau unu dm pnmn pe
România e altceva decât, probabil, se preconizase. · AntaAlm't atunci în orele imediat următoare, a fost
care i-am 1 ' . . .. . f
A.R.: Când aţi reuşit să vizionaţi acele înregistrări? fostul ministru de interne şi unul dmtre P:1rm1 mei şe 1,
oi rămâne cu nişte sentimente aparte,
I.V.: Nici până astăzi. Am primit de la unul din bunii pentru car e eu V ..
mei prieteni o parte din videocasete. La început, să spun deoarece l-am socotit şi consider că a fost un rmmstru mare,
drept, am avut o curiozitate firească, socot eu, de a vedea, deşi în istorie n-a intrat frumos, ba dimpotrivă ... Alexandru
de a mă confrunta cu mine însumi, dar pe urmă am zis: ,,Nu Drăghici, care, în ultimii ani, fusese aspru perse~utat. N~
le văd, mai bine nu le văd!" Eu nu ştiu cum pot fi acolo. După însă lipsit de libertate, cum poate s-ar fi făcut pe timpul lm.
cum, soţia mea a suferit enorm de mult în timpul şi în anii Astea erau timpurile, astea erau vremurile, poate, astea erau
care au urmat, anii mei de închisoare, şi mi-a păstrat, cât a metodele mai la îndemână atunci, care erau sugerat~, aşa
putut să procure din toate ziarele timpului. Am, poate, sute inspirate după alte modele şi chiar sugerate de cei care
de kilograme de hârtie puse într-o boxă, într-o pivniţă, nici la făcuseră acele modele. . v

acelea nu am avut timp să mă uit, pentru că vroiam să fac o A.R.: Când a început difuzarea, la televiziunea p~blica, Aa
selecţie a unora dintre materialele publicate, mai cu seamă înregistrărilor efectuate în cele peste 36 de ore când v-:"ţ; aflat .in
cele care mă priveau personal. Nu am avut nici timpul comandamentul ad-hoc constituit cu generalul Guşa in se~iul
material nici, poate, îndemnul necesar să o fac. Asta e! Comitetului Central am văzut că acolo începuse un adevara_t
A.R.: Făcând abstracţie de interesul şi scopul vizat de Petre pelerinaj de foşti mi~iştri, foşti demni~ari, mili_t~ri,. a~tori,_ prelaţi,_
Mihai Băcanu prin difuzarea acelor înregistrări, în linii generale înalţi prelaţi, revoluţionari de profesie, aşa zişi dizidenţi, dar şi
ele v-au redat în ceea ce dumneavoastră aţi fost şi aţi focut în acele lumpenproletari. . .
Dintre personalităţile publice care V-~u reţinut atenţi~ in
A

momente. Dincolo de intenţiile lui, dacă intuia că vă consolidează


platforma, că va atrage o cotă importantă de simpatie populară şi acele momente, pe care aţi vrea să le evocaţi sau de ce factura au
vă va face cunoscut, altfel de cum voia el, nu cred că dădea acele fost aceste personalităţi, neomiţând întreg spectrul? .
înregistrări. Pentru noi, cei care v-am cunoscut, pentru oamenii I.V. Cred că, cu semnificaţia ce poate să o a1~ă, l-aş
de bună credinţă din ţară, difuzarea acelor casete a spus foa rte menţiona în primul rând pe fostul ministru de mterne
mult. Alexandru Drăghici, care atunci când m-a văzut, eu nu l-am

193
192
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

olo pe cine cred că este mai valoros în aparat. -~n l~cru


observat
. . de laA început,
. a parcurs un număr de p aşi· spre
de ac . t t m-a spriJ'init în încadrarea serv1cmlm cu
mine ~1. m-a 1mbrăţ1şat. Era împreună cu soţia sa Ma rte impor an ' . .. d.
ăr dintre cele mai bune şi a stabilit ca se m,
Drăgh1c1, peA care o c~oşteam din vedere, nu ştiu d~da foa A d
dre rntr-a ev ,
c~ . ~ai mult nici mai puţin, decât ceea ce, nu cu mu t timp
1 .
avusesem. candva prileJul. să schimb două cuvmte · ca
cu 111c~ f sese hotelul „Stănescu"' vizavi de hotelul
dumneaei. Omul acesta pnn constructia sa era un ti p uman ~ ainte, u R A
,, Acum nu ştiu cred că este Banca Turco- omana,
v
• I 111 .
mai
· · aparte, rar mi-a fost dat să îl văd zâmbind şi, oricum·
d "uroon' eva Deci într-un cuvant m-a cunoscu t , m-a
I A

mc10 ată nu l-am văzut râzând. E drept că nu am f . ' u cam aşa c . , . . . .


. d' ost Ul a . · · apoi m-a numit şi adjunct al şefulm Direcţiei
ime 1ata sa apropiere. La vremea când l-am cunoscut apreciat ş1 mai . .
dre şi Învătământ şi am lucrat, nu de puţtne on,
dânsul era. ministru de interne. Ministerul de Interne atuna, e~, de Ca ' . d' ..
era un gigant, un mamut. Dânsul era general cu trei stele e nerruJ"loc't
i
cu dânsul, în lipsa şefulm irecţie1. . t
. . , ra Şi deci, când m-a văzut, era atât de entuziasmat mea ,
A A

memb ru a1 B1rou1m Politic, deci deţinea o functie fo arte


• A • ,

1
·mplu m-a luat în brate, a manifestat o exuberanţă
importantă m partid, era unul din camarazii şi colaborato ·· pur ş1 s1 , , . . . ..
e care, bineînţeles, nu i-am cunoscut-o ruc10dată ŞI mei nu
apro~iaţi ai lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Se bucura de~ f o bănuiam, pentru că era un om într-ade:ăr foarte ~o~ru.
autoritate de necontestat în Ministerul de Interne. Mă
Mi-a urat succes şi că va fi posibil să ne mai vedem. Ei bme,
cunoscuse pe când eu mi-am început activitatea în Ministerul
ă ştii că nu ne-am mai văzut niciodată. Eu, la aproape ~
de Interne. După terminarea şcolii de ofiţeri, am fost trimis
de la Comitetul Central al UTM-ului, unde lucrasem, ca să săptămână, am luat calea puşcăriei, iar dâns~l, m~lt ~a~
târziu am aflat, a luat calea Ungariei, unde a ş1 murit. Nici
fac şcoala de ofiţeri. Am cerut şi eu să nu fiu trimis direct în
nu ştiu dacă rămăşiţele pământeşti i-au fost, sau nu, aduse
ac~ivi~ate, căci se obişnuia lucrul ăsta, ci să fac şcoala de
ofiţeri. Am considerat că era normal să acumulez un minim în tară . . .
' O altă personalitate cu care m-am întâlnit atunc~ şi care
de cunoştinţe, de pregătire militară, că aşa se făcea Ia
m-a surprins, tot datorită felului de a fi, de a se ma~festa, a
vremea aceea şi să vin în această institutie cu o introducere
fost Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu. Sigur, a~
adecvată, să zic aşa, sub raportul pr~gătirii. Şi am fost
fost mirat când l-am văzut în mulţimea aceea care venea dm
repartizat la Direcţia Generală Politică, de unde dânsul, din
mai 1952, după devierea de dreapta, a devE;nit şi ministru
stradă. Cu manifestările specifice, dânsul cunoscându-mă,
eu cunoscându-l destul de bine, a venit spre mine, m-a
plin. Până atunci, fusese adjunct al Ministrului de Interne, a
lui Teohari Georgescu şi şef al Directiei Generale Politice a
îmbrăţişat şi l-am întrebat: ,,Dar de unde veniţi, cum aţi ajuns
aici?" Vin direct de la aeroport. Am fost la Istanbul. Am avut la
Ministerului de Interne, deci şeful m~u pe linie de comandă. 11

~u, lucrând la Direcţia de Propagandă, ca şef, aşa am fost Constantinopol, nu la Istanbul, o reuniune".
mcadrat, al Sectorului de Pregătire şi Perfectionare a A.R.: Ecumenică ...
I.V.: Ecumenică, exact. A continuat: ,,Şi auzi~d, !ncă_ din
Cadrelor, deci tot de şcoli m-am ocupat. Iar, î~ toamna
avion, ce s-a întâmplat, la coborârea pe aeroport am zis ~a primul
anului 1952, când s-a desfiintat Directia Generală Politică,
drum trebuie să îl fac aici. L-am focut şi, din ~oa0 ri;ul!i~ea asta,
~m fost chemat de ministru' şi mi-a ~pus că Serviciul de
pe dumneavoastră v-am recunoscut şi am venit sa va vad ·
Invăţământ trebuie întărit şi să aduc în rândurile cadrelor

195
194
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

. e clară coerentă deci o logică dusă de la un cap la altul.


gnn
O mulţime de actori şi mai mari şi mai mărunt·1 ~ ir d d
, cand . d şi pentru mine, este prima data cand au
f f • v A
· ·
zic man nu mă r~fer ~eapărat la faptul că erau acto~i ma. espre
cu adevărat acton man, dar unii erau mai bine cunosc f n,
Sigut_r,_parea lui Bârlădeanu la conclavul din toaleta lui Militaru,
ar ici . . . l ·
A.R.: Regizori cunoscuţi şi cu priză la mase... u,1. dar sigur sunt izvoarele scrise, a sens şi. Roman, Aa re atatl ş_i
P
ulescu a declarat şi Militaru, a spus şz Brucan zn cartea uz,
_I.V.: Regizori de teatru şi film, dar foarte interes
V

. Stane , . · · T ·
foşti fruntaşi politici, între care foarte vioi mi s-a părut andt Şt Voican Voiculescu a dat numeroase mterviun. oţi care au
l
eu
G · şi· au vorbit nu l-au amintit pe Bârlădeanu, dar au m · d'zcat cu
A
mcepu t , Al exand ru Barlădeanu şi fac o paranteză
A
I
An
e la
'
· scris
· 1 · inter-
V

exactitate locul unde au fost când l-au con~a~mat la moarte, cadau


vm d~t de procurorul Dan Voinea, lunile trecute, ziar I .
„Everumentul Zilei", am aflat un lucru de care nu am t~ ui fost în toaleta min3st_ru_,lui ş.i _au l~at decizia acolo, unde au at
· · Ş IUt drum.ul la apă ca sa azba bruia] antzmterceptare ...
mei măcar nu am bănuit, şi anume acela că Bârlădean '
afl t tr
A . A • u s-a I.V.: Învătaseră asta din timpurile ilegalităţii...
a m e cei caţ1va care au hotărât executarea lui Nicolae
A.R.: Şi m~i recent, când fă.ceau guverne în baie ...
Ceauşescu şi a Elenei Ceauşescu . Eu personal, nu aş fi
I.V.: Tot la WC-ul. ..
crezut că Alexandru Bârlădeanu, oricâte nemultumiri ar fi
A.R.: Era mai bun, ca în alte părţi ...
pu~ut avea, să fie alături de cei care au hotărât m~artea celor I.V.: Guverne care au fost luate de şuvoiul apei din
doi. Nu l-aş fi crezut în stare de aşa ceva.
A.R.: Trebuie foarte bine văzute scrierile memorialistice ale W.C.!
Da, împărtăşesc acest punct de vedere, cred că este
celor_ care redau momentul respectiv, că sunt deja câteva lucrări
destul de incoerentă expunerea făcută de fostul procuror şef
pu_blzcate. _Fos~ul procuror militar, Dan Voinea, am impresia că, militar. Mă refeream însă la Bârlădeanu. Poate nu e aşa, dar
orz es:e przzonzer al unor inexactităţi, ori face uneori afirmaţii care
ca să continui ideea, tot printre fruntaşii politici care decă­
trebuie puse sub rezerva relativităţii. Nivelul lui de exprimare,
zuseră şi pe care i-am văzut prezenţi, cu exuberanţa
coerenţa sa lasă uneori de dorit.
momentului de atunci, repet, era şi Cornel Burtică, A care nu
Sunt m~i multe lucruri care suscită deja nevoia de
se poate spune că nu a fost produsul lui Ceauşescu. ln fond,
a~roft~nda:e şi de consultare de referinţe scrise, care exis tă, dar
fii~~ca aţz vorbit aici de actori, referinţele lui Dan Voinea cu Ceauşescu l-a crescut, să zic aşa, l-a preluat de mic. El l-a
przvi~e la trei: ~atru dintre actori şi oamenii de teatru au generat o propus şi la conducerea U.A.S.C.R-ului şi mai apoi ala cea a
rea cţie negativa care nu poate fi trecută cu vederea.
UTC-ului şi aşa mai departe, pe linie de partid, în funcţiile
I.V.: Acum? de vice-prim-ministru, ministrul comerţului exterior. Dar
. A.~.: Ac~m, vsigur că da. Ce a spus în legătură cu Dorei vezi, aşa se întâmplă, e bun şeful cât îţi dă, când îţi ia, nu
Vişan, m legatura cu Tudor Gheorghe, că şi-a croit drum cu mai e bun şi dacă poti să îl muşti, muşcă-l până la os, cum
grenada, ce a spus în legătură cu Radu Beligan, că a venit cu se spune. Nu îl ierta~ ei... cam aşa au fost. Şi au fost şi alţii,
~nna ~.. .) s_unt o grămadă de lucruri care nu sunt lămurite şi, care, să spun drept, m-au mirat, adică faptul de a fi venit
zncluszv ep_isodul care vă priveşte pe dumneavoastră, mi se pare acolo nu mă miră, dar cum se manifestau unii şi alţii, nu
~estul _d: znexac: şi aproximativ. A ocolit şi evitat răspunsuri puteai să întelegi, tu care până ieri, alaltăieri, nu ştiai ce să
~mpez~. Invplus, zn toată seria de relatări pe care dânsul le-a facut faci să intr/în graţiile şefului suprem, iar astăzi nu îţi poţi
m legatura cu cauzele în care a lucrat, nu am putut să văd o stăpâni bucuria şi entuziasmul că ăsta nu mai este acolo

196 197
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

unde a fost şi, că nici mai mult nici mai putin nu "· d
a1tceva, decât moartea. Este ceva! , , 11 oreşti . să spun sau ce anume credea. Dar, este limpede că
Ş uu ce · .. 11 ·
viată întreagă a lucrat pe d1recti1 para e e, ŞI aco-
Deci cam aşa s-au petrecut atunci în momentele a ş a cum O ' ' lfl
I aIo atunci,· "m orele alea' mi-am dat seama că proceda a e..
ucrun·1 e. r"nsă nu au durat foarte mult,
' fiindcă gr ce1ea'
'. 1o de faptul că s-a victimizat la modul . absolut, ca b .ŞI
mai· b'me 1egat, cel mai· consolidat
·
care bineînteles upuJ
şt· ce) oinco
. dacă' îşi pregătise' în prealabij
ia Illai ând el ar fi fost străin de o sumă de lucrun, pe care tre ma
exact ce are de făcut, nu ştm
c · le asume până la urmă. Nu mai vorbesc de faptul că
u~ plan, nu cred că a _avut un plan bine gândit [legat de să şi · · ă
,., ă atunci fusese decenii ofiţer de securitate, a1unsese s
m1şca~ea pe care trebma să o facă în caz că, sau în caz c J
dar oncum erau clar uniti în interes prin dorinta de p t ă,
p~bă ad de colonel, e adevărat că nu i se încredinţase
d · d ă . . ' . , u ere, ai gr ··
nicio dată r.omanda şcoln de ofiţen.
· · A f ost a d -m . t enm.
.
eş1 ere c mai mulţi vizau cam acelaşi loc, cam acela i
post, cam aceeaşi poziţie. ş A.R.: Eu l-am găsit căpitan ...
I.V.: Da, l-ai prins căpitan şi (... ). Dar,., totdeauna omul
Dumitru Mazilu, dintotdeauna omul jocurilor duble, sta cum spuneam, a jucat roluri duble. Intr-un fel, păcat,
ace , · 1· t
nu a fost seroit... ntru că o zestre intelectuală avea. Era un om mte 1gen ,
pe
incontestabil. Asta m-a ş1. făcut să "11 susţm. · A vemt · d e 1a
_"':,'R.: Într-una dintre secvenţele vizionate atunci, reţin Bacău la cursul de perfectionare cu gradul de sublocotenent
rep_lz~a a d':'-1~nea~?as~ră pentru Dumitru Mazilu. Solicitase şi el,
O I •

şi a avut rezultate dintre cele mai bune l~ cursul respectiv.


solzczt~ser~ şz alţzz a;utor de undeva, o intervenţie şi dumnea-
voastra aţz spus: ,,Domnule, n-aţi fost servit!" L-am oprit în şcoală, ca asistent la una dmtre catedrele de
I.V.: E adevărat! specialitate. Mai târziu, l-am repartizat la Cat~dra de :i?rept
unde şi-a făcut ucenicia, mă rog, şi-a încheiat studnle la
A~R.: A fo_st /~arte djsconfort~t de această replică a dunznea-
Facultatea de Drept. A început pregătirea tezei de doctorat
voastra. Era şz agztat ca nu venzse confirmare şi i-ati repetat:
,,Domnule, n-aţi fost servit!" ' şi i-am salvat onoarea, mi-am asumat răspunderea pentru
că vreo câtiva dintre profesorii cu statut şi cu pregătire de
I.V.: R~plicile astea spontane sunt foarte preţioase.
A.R.: Paz, de asta am şi retinut-o. substantă îi descoperiseră plagiatul masiv şi erau dispuşi să
I.V.: Nu mă refer la ceea ce am spus eu în principiu. În
meargă ' până în pânzele albe. M-am interpus şi ~-am salvat
conştient pe motiv că, mă rog, omul poate să mai greşească,
mo11;-entele alea, mă rog, gura păcătosului adevăr grăieşte,
dar este un om valoros şi nu trebuie pierdut. Pe urmă, cu
dar mtr-~de_v~r era foarte agitat, nemulţumit că era pe loc
moartea sotiei, foarte dubioasă, şi aşa mai departe. Pentru
secund ŞI mei de ăsta nu era chiar foarte sigur şi, cum îl
ca să facă,' ceea ce a făcut. .. Am tergiversat premeditat
c~no~team de ani şi ani la rând, atunci mi-a făcut o impresie
luarea măsurilor la care eram obligat.
ŞI mai proastă. Asta pentru că în orele acelea cât a stat lângă
mine şi eu lângă el, mai ales după ce a plecat Guşă, şi eram În decembrie 1989 a fost ridicat fără să ştiu realmente,
mer_eu chemat să-l urmez şi eu la Ministerul Apărării nu mi s-a spus o vorbă, am aflat după ce a fost dus la
Naţionale, el, pe de altă parte, sub nicio formă nu dorea să Alexandria şi chiar supărat, revoltat, am vorbit cu generalul
plec de ~colo pentru că, probabil, cu mine prezent avea mai Stamatoiu şi i-am atras atenţia că ceea ce a făcut a fost un
multă siguranţă că ceea ce face acolo e mai bine făcut, nu lucru rău. Am dat ordin să fie adus imediat de acolo acasă,

198
199
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

blăsat
A . în fata ' apartamentului · Pen tr u ca să vmă . · Capitolul VIII
a 1cml, circul pe care 1 fă ŞI să. fa..."CI11
. -a cut apoi Permanentul război antiromânesc al
nemaipomenită şi nici mai mult ruc1 . . mai. ' puti ca victilllă
neo-revizionismului maghiar
S că sunt
tr.ezesc . trimis în 1·udecată ŞI. cond amnat la' 4n, să . lllă
ŞI tamatom şi generalul Mor tom . ŞI. ce1lalti
. 1 şi eu
[ an1 Moscova a susţinut antiromânismul Ungariei
Rădulescu, colonelul Manea ' e c ' care fuseseră oneluJ
t ] ' co
noastră de astăzi , o
31
. . . A,R.: Înainte de a încheia sesiunea
executa~ţ1 dmtr-o dispoziţie greşită dată de nişte
Stamatom, fără să mă întrebe fără să ă "nf generalul ultimă întrebare în deschiderea celor ce vor urma. Printre aşa
D . ' m I ormeze numitele ţări frăţeşti, Ungaria a avut cel mai bine percepute cele
. a, am fost tnmis la puşcărie. E adevărat că ···:
aru două planuri ale politicii sale faţă de România, cel oficial din care
d s-au . adunat la alti , 14, 1a care pe urmă auacei patru . f însă nu lipseau luările de poziţie, de atitudine şi gesturile specifice
a1 unaţ1 şi alţii, care au dus la o cifră d e un s ert de vea ost
f ma1
· I inamicale, ca să nu le numim altfel, şi planurile operaţiunilor
e a ştmt. I-a cerut procurorului general pe care Al c. ar
nu ne scape şi nu ne-a scăpat. ' I unsese, să politice subversive.
Care dintre polurile de putere mondială au susţinut cel mai
mult presiunea Ungariei asupra României?
I.V.: Păi, foarte interesantă întrebarea şi foarte grea în
acelaşi timp. Este incontestabil că, după părerea mea,
puterea mondială care a susţinut îndeaproape Ungaria, în
acţiunile ei contra României, în timpul guvernării Ceau-
şescu, a fost Uniunea Sovietică. În Uniunea Sovietică a găsit
sprijinul cel mai eficient, cel mai direct şi cel mai sigur. Fac o
paranteză, eu nu pot să nu recunosc că, în materie de
politică, în materie de politică externă, mai cu seamă,
ungurii, nu o dată s-au descurcat foarte bine şi poate dacă
aducem lucrurile până aproape de zilele noastre ...
A.R.: Exact!
I.V.: ... vom vedea că şi astăzi, deseori, fac lucrurile mai
bine gândite decât alţii şi iată fac ce fac şi cad tot în picioare.
Aşa s-a întâmplat şi atunci, sigur, dincolo de faptul că nu
exista o a doua ţară în care să se regăsească şi să se interfe-
reze mai mult nişte interese comune cu Ungaria, sau decât
Ungaria. Mă refer la relatiile ei cu România. Istoria a făcut
'

31
Dialog din 27 martie 2015.

200 201
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

să fie aşa că ei au recunoscut sau, mai degrabă, nu . ă "n loc să fi demonstrat, măcar în parte, că declaraţiile
iat I I • t
retcunoscdut ~cio~ată niş,..te adevăruri, nişte realităţi, asta e:: Pe rnare dragoste pe care ni le-au făcut anterior sun
a 1 ceva, ar _1st~ria ră~ane neschimbată, nemodificată. Ori d ă te au arătat că de fapt au fost în mare măsură false.
adev ra , . ,. . d
faptul de a fi existat ş1 de a exista în continuare o minor"t ' conduita lor din decembrie 1989 faţă de ramam, faţă e
magh'iar ă p~ t er~'torm . 1 Ro~arue1,
,. . . a cărei conştiinţă naţională
1 ate "ro·a nu fată de Ceauşescu, a fost falsă. Când se spune
Rorna , , .
este foarte vie, ş1 o spun ŞI cu un reflex de durere dacă 1~· · ă ei de fapt nu au luptat şi nu au făcut ŞI nu au dres
. . ' i 1au
prm comparaţie pe conaţionalii noştri de dincolo de Prut ~rnpotriva României, ci împotriva lui Ceauşescu, nu e deloc
care nu demonstrează decât rareori şi oricum destul d' adevărat!
puţi~, _destul de anemic, că unii, mă refer la cei care sun~
ramam de adevăratelea, simt româneşte. Or, maghiarii din La Moscova, Budapesta şi Belgrad se dorea explicit
dezmembrarea României
România simt ungureşte tot timpul şi au simţit tot timpul
ungureşte şi, atunci, sigur că şi raporturile statului mamă A.R.: Mi-aţi citit întrebarea. Aveam aici pregătit să vă
de origine, în raport cu statul român sunt nuantate, sun; întreb: Moscova, Budapesta şi Belgradul, au avut poziţii coordo-
diferite, au un anumit continut.
I
' nate împotriva lui Ceauşescu sau împotriva României?
Şi atunci trebuie într-adevăr concepută şi dusă cu I.V.: Împotriva României. Sunt convins, sunt profund
înţelepciune o politică externă adecvată. Dar, este cert că convins că poate nu de puţine ori prin capetele unora sau a
pe~tru ei, P: linia asta le-au venit în susţinere şi puteri altora a trecut ideea dezmembrării României şi împărţirii în
occidentale. Indeajuns de încurajator a fost pentru ei şi trei, în cinci, în cât se putea, pentru că toţi s-ar fi repezit,
sprijinul american. inclusiv bulgarii să-şi recupereze nu ştiu ce teren. Nu mai
A.R.: Şi care era şi vizibil. vorbesc de sârbi, ce să mai vorbim de unguri. Asta e. Iar
I.V.: Care era şi vizibil, pentru că s-a făcut cel mai ceilalţi ar fi împlinit ceea ce văd că acum din nou revine în
adesea în stil propriu american, cu un pic de spectacol, altfel actualitate şi un mare politician social democrat moldovean
decât stilul celorlalţi, mai degrabă subversiv, pe dedesubt, preconizează acordarea cetăţeniei moldoveneşti şi moldo-
cu acoperire. Din partea occidentală a fost deseori la lumină venilor dintre Prut şi Carpaţi.
şi cu tobe şi tromboane. A.R.: Se confirmă răul cel mai rău. Ei vor unirea, dar vor
A.R.: Delegaţiile parlamentare occidentale, aproape fără ex- unirea Moldovei în afara României.
cepţie, le erau portavoce. I.V.: Şi atunci, cum istoria se repetă, se spune, în spira-
I.V.: Cred că un sprijin puternic l-au primit din partea lă, iată că prin evoluţiile care au avut loc şi pe care le-a~
Germaniei şi nemtii rămân nemti la toate capitolele adică
I I I
trăit în anii aceştia, ea nu vine decât să ne confirme teoria
fac lucruri temeinice. Chiar şi atunci când le fac şi pentru cunoscută.
altii.
I
A.R.: Faptul că a existat o colaborare antiromânească a mai
A.R.: Li s-au aliat şi unii dintre liderii de la Belgrad. multor servicii de spionaj în chestiunea Transilvaniei este atestat
I.V.: Exact. După părerea mea, a fost dureros de trist că deja şi de documente istorice recent descoperite în arhive. Aşa de
sârbii, de la care eu personal, şi nu numai eu, mă aşteptarn exemplu, în cazul retelelor de spionaj şi diversiune conduse de
cel puţin la o politică mai reţinută, mai temperată, mai apro- episcopul Marton Ar~n, din rapoartele Siguranţei Statului şi ale

202 203
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie Iulian N. Vlad _ confesiuni pentm istorie

Serviciului Special de Informaţii, a rezultat că înaltul preta .ari importanţi se trăgeau, în parte, din Tra~silvania şi
stabilise pe filieră britanică legături cu maiorul sârb Bos t r11aghi lti' e de rude apropiate în Ardeal. Pnn urmare,
u omu. 'i m ă t confrunti cu actiunile serv1c11 · "lor d e
Stanoilovici, fost ataşat militar la Moscova, agent dublu, sovie: avea
era s1mp u s e ' ' . .
şi englez. Această colaborare a stat la baza dezvoltării unei retei nu atii un ureşti. Şi asta, pe tot parcursul hmpulm.
de sabotaj şi diversiune, date fiind obiectivele urmărite de sovi;ti . inform '
Sigur, m v
ăg o1· opri, mă voi limita la perioada .pe care o
şi britanici în contextul premergător celui de al doilea Răz~ osc ce1 mai ine.
. b' Până la un punct, probabil că asta
Mondial. Siguranţa Statului, probabil din raţiuni politice, l-a cun . ă fi fost şi linia pe care au mers, orientarea pe care
menajat însă pe Marton Aron, el nefiind acuzat oficial, nici prin treb~1e ~ .t-o i din altă parte. Serviciile ungureşti au lucrat
vor fi pnmi ş · · ·1 tr de
demascarea în anul 1937 a activităţilor subversive ale „Partidului destulă discreţie, sau, poate că şi serv1c11 e. noas e
Ardelean" (Erdely Party) din Transilvania, când unui număr de cu ·nt rmatii nu au fost îndeajuns de ofensive ca să le
contrai o , · ·ţ· 1
172 de persoane le-a fost întreruptă activitatea complotistă e fond activitatea. Dar era evident că, iru ia ,
descopere p A d
antistatală prin sentinţa judecătorească. . 'tatea lor nu a fost direct provocatoare, pe can ' cu
ac t1v1 d ·1
Domnule general, cât de mult şi-a permis şi până unde a trecerea timpului şi, cu siguranţă, m urma m e~~n or,
A A

întins coarda mişcarea neo-revizionistă maghiară şi respectiv ·nerilor pe care le-au primit aici din partea sov1ehc1lor, a
Budapesta, în ceea ce priveşte planul acţiunilor politice secrete pe us t1 ă nu
că ei, chiar dacă st paneau zona,.
A

de ~enit astfel. Pentru


teritoriul României? · 'd e et 1mpera
· , a d'că
1 , deşi se
11
au renuntat la principiul „d1v1
I.V.: Este una din problemele majore ale ac tivităţii consider;u stăpâni - dar stăpânirea nu era absol~t cons~-
serviciilor de informaţii româneşti în decursul istoriei, cel lidată au mai fost şi ieşiri din rând şi asta mereu 1-a .pus m
puţin din secolul care abia s-a încheiat şi chiar din secolul pe gardă_ cel mai adesea şi-au întărit dominaţia cu a1utorul
care, nu de mult timp, l-am început. Cred că şi în această lacheilor dintr-o parte şi din cealaltă part~. A

perioadă, problema aceasta se constituie ca fiind una din Ei bine, ungurii, cum spuneam, cu s1guranţ~, la indem-
direcţiile importante de activitate. Pentru că, la urma nul şi sprijinul sovieticilor, au deschis un front ş1 fr~~tul pe
urmelor, ceea ce au făcut serviciile de informaţii ungureşti, care l-au deschis nu a fost deloc de suprafaţă, superficial. ..
cu sprijinul susţinut al unora din marile servicii de În primul rând, au fost incitările în rândul populaţ1e1
informaţii din Europa şi mai târziu din America, împotriva de naţionalitate maghiară. .
României a fost şi continuă să fie, cred, una din problemele Vreau să spun că, în primii ani de după anul ~944, ~rm
esentiale. Pentru că, la urma urmelor, vizează fiinta statului
I f activitatea pe care am desfăşurat-o atunci, e~ ve~d, sigur
român, vizează ruperea din trupul României a uneia dintre şi dintr-o zonă a tării unde sentimentul naţ1onahst nu era
cele mai importante părţi ale sale, Transilvania, ceea ce este cunoscut, dar me;gând în partea cealalt~ de ţ~ră, am fo~~
de neconceput pentru orice român. Problema e complexă, poate chiar contrariat de ceea ce ştiam dm cărţi, că unguru
foarte complexă şi trebuie să facem neapărat apel la istorie. sunt răi sunt nationalişti, sunt împotriva românilor şi aşa
Serviciile de informaţii ungureşti au avut o bază puter· mai de~arte. Adi~ă, am văzut atunci, mai cu seamă în rân-
nică în Ardeal. Unele din cadrele de bază din conducerea dul cetătenilor care erau din generaţia mea, o foarte larg~
serviciilor de informaţii ungureşti îşi aveau originea ~ deschid~re. Am avut mulţi colegi în activitatea Comitetulm
Transilvania. Chiar şi unii dintre conducătorii politici

204 205
Iulian N. Vlad - confesiuni pentnt istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Cen~al al U.T.M.-ului, de exemplu, pe linia organizat" rudenţă şi, în orice caz, vigilenţă. Acţiunile puse la ~a~e în
de tmeret de naţionalitate maghiară, cu care am conl ,ulor fară care au fost depistate, cele mai multe au fost aruhilate
aş putea zice, la modul ideal. ucrat, : f ă fără să li se dea amploare, fără să se creeze atmos-
111 aş I ·1 d
feră. Asta, pe de-o parte. Pe de altă parte: l~ reuru~n.i ~ e
,

După evenimentele anului 1956' revizionismul ten'tonal


· a vorbeam, conducătorii de pe atunci a1 Romarue1 au
care . f . . .
fost „oficializat" t pozitii ferme, nu au îngădmt să se acă trirmten, apro-
avu , h' · · 1
Cu trecerea timpului, însă, lucrurile s-au schi b ri sau chiar să se formuleze cereri desc 1se cu pnvire a
p d 1 . .
ara oxa, activitatea nationalist-extremistă
m at
s-a ac centuat· ~;;toarcerea Ardealului la situaţia iniţială, deşi, nu ch~ar în
,
forma asta s-a pus, de la început, problema. (Acţmne~
Ace~s~~ pen~u că direcţia principală de activitate ~
ser~ic~ilo~ de info~n:iaţii .mag~iare pe teritoriul României a
neorevizionistă] a devenit însă şi mai pregnantă, ma~
fost. i~cit~re~ spintulm naţ10nalist, pentru ruperea de
hotărâtă şi mai decisă, sigur, având în vedere (pe o parte] şi
actiunile mai susţinute ale ungurilor şi (pe de altă parte]
h

Roma~ah ş1 remtoarcerea Ardealului la Ungaria.


Bi~~mţel:s, nu le-au fost indiferente nici celelalte
tă~erea suspectă a celorlalţi din lagărul socialist şi, în primul
rând, a sovieticilor. Dacă sovieticii nu ar fi fost cei care
dome~i c~asic~, c?nsacrate din totdeauna, ale spionajului,
sustineau pe fond şi incitau Ungaria (... ), dacă sovieticii ar fi
da~ di.recţia prmcipală de activitate şi scopul principal al
acţm~lor lor a~esta a fost. Mai cu seamă, după evenimen-
luat poziţie, dacă nu era în interesul lor să dezbine ~h~ar şi
tele dm Ungana din anii '56-'57, sentimentul nationalist a numai o parte, şi să facă din România, ştiu eu, un d1z1dent
fost r~suscitat, s-a întărit şi în România. Imediat, după eventual, altele ar fi fost evoluţiile, dar ei nu au făcut nimic
pentru ca ungurii să pună capăt pretenţiilor revizioniste~
măsur~le de represiune care s-au luat, în primul rând în
Ungana, dar chiar şi în România, se părea că lucrurile vor fi Dimpotrivă, au lăsat să se înţeleagă, cel puţin pentru mine a
fost limpede lucrul acesta, că-i lasă pe unguri să acţioneze
temperate, deci stăpânite. Dar, mai apoi, s-a văzut că nu a
aşa cum au făcut-o, foarte deschis, şi chiar făţiş mai apoi.
fos~ ~şa .şi aş putea să zic că, treptat, intenţiile şi acţiunile
Actiunile neorevizioniste au culminat pe timpul lui
reviz10~st-e~tremiste, unele structurate în reţele şi grupări
Ceauş:scu prin declaraţii inadmisibile, ceea ce a făcut ca
su~versive v10lente, au crescut şi în volum, şi în ceea ce
partea română să dea riposte foarte ferme. Am avut prilejul
pnveş.te ~tensitatea lor, ca să culmineze, în etape ulterioare,
să fiu (prezent] în două astfel de momente importante.
cu acţi~ des~hise ale conducerii superioare a partidului şi
Primul moment, o întâlnire de la Bucureşti care s-a
st~tul~i maghiar. Acestea s-au manifestat, pe de-o parte,
făcut în cadrul nu mai tin minte exact subiectul reuniunii,
prm ~ivers~ declaraţii pe care le-au făcut în Ungaria, dar nu I I

dar erau prezenti toti conducătorii partidelor comuniste şi


numai la ei acasă, ci şi în alte părţi, dar mai cu seamă, în
muncitoreşti din' tările socialiste. Era un subiect de interes
cadr':11 ~e~niunilor care aveau loc sub egida sovieticilor,
general, dar şi un' pretext pentru ca sovieticii să încerce, de
reuruuru mternaţionale pe diverse teme ale relatiilor
partidelor comuniste şi muncitoreşti. ' ochii lumii sau de ochii soacrei, cum se mai spune, să împa-
ce România cu Ungaria. Ei bine, la această întâlnire ungurii,
Româ~a, spre cinstea ei, după părerea mea, în toată
cum erau de obicei, au făcut nişte declaraţii provocatoare.
această perioadă, a dus o politică inteligentă, a manifestat

206 207
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentn.t istorie

Nicolae Ceauşescu, spre cinstea lui, niciodată nu a tol entului lui Ceauşescu a fost şi întâlnirea pe care a
mpera m . . . I 1 .
Ro A . ă f. .. . erat c te preşedintele Uniunii Comumştilor dm ugos avia,
mama s 1e pgmtă, mai cu seamă arnenintată . a vut-o cu ă .
rândul lui: în aceeaşi întâlnire, a dat o ripostă foarte fer:ă la a d Milosevici care a avut îndrăzneala să cear , ca ŞI
Slabo an ' I
d B atul ar fi fost cândva în componenţa ugos av1e1, 1 . .
Al d01lea moment. Lucrurile păreau să se fi linişt"1t d. A

căJ.1 an . O .
nu peste mult timp, la cererea părtii ungare a avut 1 . · a la Iugoslavia a Banatulm romanesc. r, se ştie ca
A V

' ar,
· 1 32 '
reu~une a ~rad , la care a_u participat secretarii generali .
Oe o . 1ipire
rea t 1 Banatului a fost ocupat de Impenu · 1 Austro- U ngar,
unu u ţ
partidelor dm cele două ţăn, respectiv Nicolae Ceau ~ după cum şi statele iugoslave au fost m cornponen a
A

K , 1 G , 33 şescu ş1
_aro Y rosz , primul secretar al Partidului Socialist M imperiului. A
c1toresc Ungar. Sigur, era o diferentă ca să zic aşa d un: Tot în cadrul acestei paranteze, vreau să spun_ că 11:
1 A • • o

rnu te canale, mtre cei doi. Ş1 ca experientă şi ca sp· ·


f f elllai f
timpul războiului, Hitler, pe~tru ca_ Antonescu s~ he ~a1
l"
mte 1genţa, perspicacitate. Gr6sz, sigur, actiona mai ti ·d'
O V int f f
. motivat, să şi-l apropie ş1 să-l comtereseze mai mult, 1-a
brne .
să intre în Banatul sârbesc ş1 să 1 a 1peasc
Al 1· ă
d ecaAt (.. .) unu•• d"mtre înaintaşi şi, mai cu seamă cel care m1 ·
f
propus . .
tA . . '
arzm rn1 se pare că a ajuns ceva în fruntea partidului d
ma1 Banatului românesc, deci să cucerească acel ter~tonu.
(..._) atunci, sau mai aproap_e de această reuniune, nu m~i; Antonescu a refuzat şi cred că a dovedit intelige~ţă ş1 înţe~
rnmte exact, ocupase functia de prim rninistru 34 un tip c lepciune. Sentinţa istoriei ar fi ~ost mai d':răA şi noi n~ a~ h
v f· ' '
sa zic,_ oarte activ, foarte dur. La asemenea întâlniri tonul
,um avut cum să justificăm ocupaţia, cel puţm m faţa sarb1lor,
se ~~1 rn~derează în funcţie şi de cel pe are îl ai în faţă, de dacă nu chiar în faţa Europei şi a lumii. ..
?.oz~ţ1a lm. Omul acesta a făcut nişte intervenţii de-a dreptul
Întorcându-ne de unde am pornit, spuneam că relaţnle
pgmtoare, ceea ce pe Ceauşescu l-a afectat şi personal, cred. cu Ungaria au fost tot timpul marcate de poziţia ~ceas;a re-
F~p~ este că, la întâlnirea de la Arad, ungurii nu au obţinut vizionistă a ungurilor, manifestată perseverent, cand mtr-o
mrmc. Acasă Gr6sz a fost întâmpinat cu nernulturnire ba formă când în alta Dorinta lor de a recupera Ardealul care,
I • I •

chiar cu suspiciuni, că nu ştiu ce făcuseră românii din şi, :1 fie vorba între noi, este partea cea mai frumoasă, cea mai
atrăgătoare şi cea mai bogată, din toate punctele de vedere
la foarte scurtă vreme, l-au detronat din functia de secretar
general. E:ide~t, a fost o victorie a rornânil~r şi, aş putea din ceea ce fusese cândva Ungaria, a fost permanentă.
spune, o v1ctone netă a lui Ceauşescu, aşa cum mai târziu ... Liderii de la Budapesta, portstindard ai revizionismului, nu
fac aici o paranteză.
erau etnici maghiari
O victorie la fel de puternică, caracteristică şi stilului şi
Îmi aduc aminte că, în anul 1977, a făcut Janos Kadar o
32
Î n_ta" l rurea
. între Nicolae Ceuşescu şi Karoly Gr6sz din 28 august 1988. vizită în Bihor, fiind întâmpinat, bineînţeles, de Ceauşescu.
Vizita aş putea spune că a fost reuşită, nu au existat inci-
33
K~roly Gr~sz (n. 1 august 1930, Miskolc - d. 7 ianuarie 1996, Godolo, Ungaria)
dm 27 mai 1988, secretar general al Partidului Socialist Muncitoresc Maghiar dente de niciun fel, dar şi atunci în cuvântările rostite de
(Ma~ar Szocialista Munkaspart-MSZMP) până la 7 octombrie 1989, când
p~rtidul s-a reformat ca Partidul Socialist Ungar Kadar, la întâlnirile spontane cu cetăţenii, a avut nişte aluzi~
34
~ikl~_s Ne~eth _(n . 14 i_anuarie 1948, Monok, Ungaria - ) a fost unul dintre la un trecut care, pentru români, a fost printre cele mai
hderu Parti~ulm. ~unc1toresc Maghiar (Partidul Comunist) care a ocupat triste, nu doar din istoria mai îndepărtată. Deci, şi Kadar, nu
postul de pnm-ffilJUstru dm 23 noiembrie 1988 până la 23 mai 1990.

208 209
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Julian N. Vlad - confesiuni pentnl. istorie

numai urmaşii lui şi sunt convins că, înainte şi cel care 1- e că se realizase o mobilizare specială a unora
tern spUn · · · 1 ţ ă rn,
precedat şi care, de fapt nici nu era de nationalit ta ă · · de nationalitate maghiară „
pu de pe tentonu
. d '
magh iară, ar, cu atât mai mult, dorea să le dernonstre
·1
ae
ze
;e
d11. cet tenu ' ă ·1
trebuie subliniat, că nu au răspuns potrivit aştept nor
ungun or că este un adevărat ungur şi că ţine la „moşteni- ca ' le aveau cei de la Budapesta.
rea" maghiară. Altă gândire, altă concepţie. Pe care Ad. ă aceştia nu au ieşit în masă pentru revend'icarea
I lC f . t t
Eu, oricum, regret că acţiunile lor au culminat în . . .. 1 Ungaria ceea cea a fost un lucru oarte irnpor an ,
hplfll a hi
a . ltfel situatia creată ar fi fost greu, dacă nu c ar
I

decembrie 1989, aşa cum se ştie. Pentru cine vrea să ştie.


căci a 'A .
Sigur, noi am avut tot timpul informaţii care au precedat şi im osibil de stăpamt. . .
an~ici~at eveni°:e_ntele din decembrie 1989, în sensul că pe p Ei bine, au fost destui care au trecut frontiera şi la
tentonul Ungariei sunt fel de fel de organisme şi organizatii . în tară clandestin. Apoi s-a încercat, după cum se
intrarea ' b ă .
care complotează la adresa României. Erau lagăre cu refu~- · în mai multe oraşe importante, să se creeze o reş şi,
t1 ' . 1 T' .
aţi din Ardeal, dar de fapt, cei mai mulţi erau de natio- pw ă la urmă locul cel mai potrivit s-a găsit a irn1şoara.
A

I ,

nalitate maghiară. Acolo, pe teritoriul Ungariei se aşeza;eră Era de înţeles. Un oraş aproape de front~er_ă,_ care, . ~nn
şi îşi creaseră micile sau marile comandamente, dar tructura etnică şi prin multe alte caracteristici a facilitat,
avansate, serviciile de inforrnatii din Occident, ca să fie cât deşi motive obiective de un fel sau altul, nu :rau foar:e
multe dar, acolo era şi un focar latent, pe care 11 aveau m
I

mai aproape de frontiera cu România şi să-şi uşureze cât


mai mult, posibilităţile de legătură şi control a agenturilor upra~eghere, în grijă, respectiv situaţia creată în_ jurul
pe teritoriul României. Ba, chiar unele state care, traditional acelui preot reformat de origine maghiară, care ~urna~ popă
nu a fost în toată viaţa lui, orice altceva poate h considerat,
I

ne-au arătat sentimente bune, aşa cum a fost Franta, de


dar preot, în niciun fel. L-am numit pe Tăkes Lâszl6. Au
I

exemplu, pe care România întotdeauna a considerat-o sora


ei mai mare, sprijinul ei de nădejde în momentele cele mai reuşit, asta este părerea mea, să ducă la capăt provocare~. A
grele ale istoriei, a făcut mai multe lucruri grave, între care fost suficient să se producă o scânteie, pentru ca ap01 _s~
deplasarea unei unităţii militare pregătite să intervină în intre în roluri toti cei care erau din timp pregătiţi,
România. Cert în Ungaria, dar se pare că şi în Bulgaria, în atentionati să fie ~nde trebuie şi când trebuie. Aşa s-au
raionul Ruse. Plus, fel de fel de întâlniri politice şi aşa mai pro<lus l~ Timişoara evenimentele cunoscute, care putem
departe. spune cu siguranţă că au fost provocate de afară, de a~enţi,
Dacă până în decembrie 1989, era o problemă cu de servicii de inforrnatii. Acele acte de violenţă, determinate
încercarea de fugă, de trecere a frontierei din România în de cei care au fost tri~şi cu misiune, au găsit răsunet şi la
Ungaria, nu cu mult timp înainte de evenimente procesul I
multi cetăteni români indiferent de nationalitate. În masa
I I

cetăţenilor erau nernulturniri evidente, deşi, în Banat, şi în


I

s-a produs invers. Au început să intre masiv în ţară cei care


cu luni sau chiar ani înainte trecuseră în partea cealaltă a Timişoara în special, aprovizionarea, mai cu seamă cu ali-
frontierei unde, în decursul timpului petrecut, mai cu seamă mente, a populatiei nu era atât de deficitară, precum se
în Ungaria, în aşa numitele lagăre, primiseră o pregătire Prezentau lucrurile în alte părţi ale ţării. Erau nişte între-
corespunzătoare de acţiune subversiv-diversionistă. Deci, prinderi producătoare de bunuri de larg consum acolo în

210 211
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

zonă, combinatul de creştere al porcilor, cel mai mare . ilitat extracţia din România a peste 1000 de operatori activi ai
ţară. Este adevărat că desfăcea
o câtime neînsemn din afiac ;ţy fi t
forţelor speciale so;1ietic~. Inter~sant este_ ca aceas:a ci1 , a a. o:
v v v

· ată pe
piaţa românească, dar raportată la volumul producti · intens vehiculata zn ultimele ~~l~ ale l~i decembrie 1:89_ şi, i~
importantă cota aceea care se dădea şi Timişoarei ,de1, era cial, în primele zile ale lumi ianuarie 1990. Erau indicate şi
. Şt' ar nu
m ca s-au folosit pe plan local şi O sea ă teuri unde aceştia fuseseră deţinuţi şi, culmea, tocmai cei din
V ,

numai.
resurse, care nu intrau în planul centralizat de a m .d_e ~:partamentul Securităţii Statului :rau î~tre~aţi ci~e sunt, a~ cu_i
onare, se fă ceau m paralel, pe care piata le primea în 1
A prov~
nt ce este cu ei? Acum rememorand şi Jăcand nzşte conexiuni,
Dar, nemulţumirea oamenilor era evid;ntă avea O b ăp us.
Sl l
1000 şi ceva de operatori extraşi ar cam corespunde cu efectivele
I •

. .f. A az ' era '


însumate ale unor unităţi ale Departamentul Securităţii Statului,
JUSh icată mtr-o mare măsură şi a fost suficient ă
P r? dă ' de care vorbeam, să apară masa asta
uc. scanteia A sse de Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă şi Direcţia a V-a care şi
agitaton, de peste tot, din Ungaria, cum spuneam tr' · . fuseseră blocate, încartiruite, izolate. Se leagă nişte lucruri, în
1 . • 1nuş1
0 • 0

m1ţia . Dar cum, mai ap01, frontiera nu a mai contat


I
sensul că generalul Militaru voia să acopere ex.filtrarea
· tr · . , au comandourilor „ Spetznaz" ale G.R. U. cu trimiterea pe lumea
m at toţi care vr01au să intre din Iugoslavia plus ru· t
t • • • şe I
cealaltă a efectivelor celor două unităţi menţionate. Lichida
unşh, cu totul şi cu totul „neinteresati" de ce se întâmplă
„ teroriştii" Securităţii, iar pe cei reali îi repatria. Nimeni nu mai
A

R A • • , m
omania şi care au uitat să plece. Au intrat şi ei în horă
cum ~~ _putut. Aveau la ei şi „balalaici" şi alte „instru~ întreba: ,, După 22 cine a tras în noi? "
mente şi au făcut ceea ce aveau ordin să facă. Securitatea ungară achiesase la un atentat al K.G.B.-ului
. A.~.: Aveau şi infirmiere cu trusele de prim ajutor, care în la viaţa lui Ceauşescu
tzmpul liber erau animatoare ...
I.V.: Exact, unele chiar pe post de dansatoare de bale- Domnule general, dar până la implicarea Ungariei în
rine, făceau poze şi dădeau spectacole pentru' publicul evenimentele din decembrie 1989, România a fost nevoită să
amator. Aşa s-au petrecut lucrurile, pentru că trebuie să decidă închiderea unui consulat. A fost nevoită să decidă
accentuăm că: ace! care, şi nu sunt puţini, neagă vehement
trimiterea acasă a unor diplomaţi unguri. Au existat nişte
organizări clandestine. A existat şi un atentat cu conotaţie
prezenţa strămă m evenimentele din România din anul
teroristă. S-a plănuit înlăturarea violentă a lui Nicolae Ceauşescu.
1989, ori nu ştiu ce vorbesc, ori, din contră, ştiu foarte bine
Au existat şi foste personalităţi politice de origine maghiară care
ce spun şi sunt obligaţi să spună ceea ce spun, negând,
s-au fă.cut ecoul nemultumirilor şi al revendicărilor la nivel
repet, cu desăvârşire, o prezenţă străină.
~nternaţional. Congres;eni americani, lorzi britanici şi alţi
Generalul Stănculescu : ,,Militaru a repatriat 1000 de importanţi bărbaţi de stat cu neveste unguroaice, inclusiv
operatori ai forţelor speciale sovietice" preşedinţi şi prim- miniştri din Occident erau foarte îngrijoraţi de
,,chestiunea maghiară" din România.
A 1.R.: Aşa este,
au venit şi confirmări din surse de primă . Poate câteva comentarii despre aceste aspecte n-ar fi lipsite de
mana. ~e fon_,dul înrăutăţirii situaţiei juridice a generalului Victor interes.
Atan~sie Stanculescu, într-un târziu, cu prilejul unui interviu I.V.: Confirm tot ce ai spus, dragă Aurel.
televizat, a declarat opiniei publice că generalul Nicolae Mili taru

212 213
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Au fost fapte, evenimente pe care le-am trăit în ti triva unui regim politic, împotriva unui dictator, dar,
acela şi pe care aş putea spune, mai cu seamă llllpuJ îrn~o t poporul român a fost cel care a tras urmări şi iată că
e-ain şi după trecerea unui sfert de secol de la
cunoscut foarte îndeaproape, dar aş vrea să închei ·d
I
de ap
ieea le trage
anterioara cu faptul că deci aşa cum spu
• V

. . ' ' sesern evenimente. A.


evemmentele dm decembrie 1989, care s-au petrec t . ' E te de retinut că sentimentele faţă de romam nu au
Romarua, a~ f o:t cel. m~i bun prilej de a constata că ungurii,
A ' u Ul s ·ar foart~ nobile, aşa cum aparent au fost manifestate
fost ch 1 . · d'
statul maghiar m prmc1pal, nu ungurii în general, pentru că t . pul desfăşurării evenimentelor ş1 asta s-a văzut ş1 m
pe 1m A t ·
vreau să spun că şi mulţi unguri din Ardeal, cetăt . ceea ce au întreprins, sau, mai cuA sea~ă, nu au .m reprms
,e111
mai târziu.. Sigur că, eu am pus m ev1.denră acţmnea ma-
A • A •

romam, au avut m timpu1 acelor evenimente o conduită


corectă, nu s-au împotrivit statului român, nu au ieşit în ghiar ă în ce priveşte partea lor de contribuţie
. la producerea
. . .
stradă, cum poate se dorea să iasă. Au fost foarte multe ·mentului celui mai spectaculos, adică la Timişoara ş1
everu . . ă A
zone unde, practic, nu s-a întâmplat absolut nimic. Ceea ce nu numai, într-o mulţime de alte locuri, mai cu seam m
eu cred că pentru partea cealaltă se poate considera că a fost Ardeal şi să notăm, în Ardeal, nu prin alte părţi.
un eşec, faptul acesta de a nu fi putut să îi mobilizeze Ia
luptă, la ieşirea în stradă, la manifestaţii şi revendicări, care Diplomaţi unguri acreditaţi în România- parte
să degenereze şi să conducă la ciocniri interetnice cu a subversiunii antiromâneşti
inevitabilele lor consecinţe. Mai târziu, desigur, eveni- În oricare altă parte de ţară lucrurile au fost infinit ~ai
mentele de la Târgu Mureş ne spun că, a fost un reflex mai simple, mai uşoare, mai potolite, ba în unele ~ci 1:_u s-a ştmt
întârziat a ceea ce trebuia, probabil, să se producă la un că a trecut ţara prin momente de mare pericol. 11: Arde.al,
anumit moment anterior. însă, au fost mai multe situaţii la limită. Pentru că ş1 anterior
Prin urmare, nu mai e nevoie, cred, de niciun argument, acestor evenimente, tot în Ardeal s-au petrecut o sumă de
de nicio dovadă că statul maghiar a nutrit permanent lucruri. Păi este, aşa cum spuneam, perfect adevărat că nu e
dorinţa, a avut permanent scopul de a-şi recupera pierderea o treabă foarte simplă să ceri desfiinţarea unui consulat, sau
pe care a suferit-o după destrămarea Imperiului a unei reprezentanţe diplomatice. Astea se înfiinţează pe
Austro-Ungar, în speţă, Ardealul. Nu o să-l mai câştige baza unei conventii internaţionale, incumbă o sumă de
niciodată. Asta este evident, dar evenimentele din drepturi şi obligaţii reciproce, dar şi de responsabilităţi
decembrie 1989, urmările lor foarte dureroase, mă refer la speciale din partea statului gazdă. Dar ei, de fapt, nu. au
pierderile de vieţi omeneşti, în primul rând, ne-au venit pentru afaceri consulare normale, ci au fost mşte
demonstrat că pe asemenea „ prieteni" nu te poţi baza. Au agenţii de spionaj, de informaţii. Consulatul era locul ~en~
demonstrat, de asemenea, că ungurii nu au fost singuri, pe tru predarea de informaţii, pentru P!imirea de ins~ucţmm
când România a fost părăsită de toţi prietenii şi de aceia care de către agenţii din zona respectivă. In ~u~ureşti, chiar pe la
au fost consideraţi dintotdeauna prieteni de suflet, de Ambasada Ungariei, nu se manifesta mei măcar o elemen-
inimă, ai românilor şi de prietenii de mai târziu, tară prudenţă, erau foarte dezinvolţi în tot ceea ce des!ăşu­
Dimpotrivă, mai toţi, şi-au arătat ostilitatea. Sigur, forrnal rau ilicit. S-au angrenat inclusiv în răspândirea de manifeste

214 215
Iulian N. Vlad - confesiuni pentrn istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

incitato~re, p_rin care în~eţ~eau aparenţele unor organiza .. Carpaţilor Orientali, acolo fă.ceau joncţiunea c_u div ~z~ti~ sdovif:_tifice,
subversive ŞI a alternativei la regimul politic existe t ţij
f os t surprmş1 care aŞ vr .
1
tP'Yltau pe malul stâng al Prutu ui, so1zcz an sa e
· ·
m momentul când aruncau manif n · Au
A

ilotate" pentru trecerea vadului... .


tr dă U „ d. este pe
V ••

. „p Domnule general, nu putem ocoli o realitate a confruntam


s a ~ 1:11. m cei care s-au îndeletnicit o perioadă c
aceasta ~~t~v.1tate, după dece~br~e 1989, au recunoscut că a~ seere te
cu serviciile ungare care trimiteau la înaintare tot ce
. . ' . .
fost spnJ1ruţ1 de reprezentanţi diplomatici de la Amb aveau mai bun, maz eficient, dar şi maz frumo~.
Ungane1 · ·1 B . asada De aceea, vă întreb cât de greu a fost, dm punct de vedere al
a ucureşti. Ce vrem mai mult? Este dm·co1O de
· urării con trainformative şi de contraspionaj, să fie controlată
• ' I

evidenţe, fapt clar că Ungaria a actionat împotriva RomA · . as1g fi . l


.. , an1e1 roblema rnaghiară având în vederea, poate ac şi o g urna, ca
v v

cu toate fo:ţele, cu toate IDIJloacele de acţiune clandestină


?
Pentru c~, mcă dată ţin să afirm, poate am spus de pre~ pveau şi bucătărese bune şi românii le preferau, mai cu seamă
a . d
multe on, dar zic că, de câte ori voi repeta nu consider ă liderii politici importanţi de la Bucureşti, care aveau nu oar
r~pet pr?priu-z~s, ci ~ai degrabă mă simt obligat să sub~i- menajere unguroaice?
ruez: nu 1mpotnva lm Ceauşescu, ci împotriva României şi a I.V.: Aveau şi bucătărese, dar şi fete frumoase în acelaşi
poporului Român s-au făcut foarte multe asemenea lucruri timp.
Pierdeam Transilvania, dacă în momentele acelea foar~e A.R.: Aţi avut probleme cu subordonaţii şi colaboratorii
dure din nopţile de 22, 23, 24 decembrie 1989, nu era un dumneavoastră din zona respectivă, fiindcă detaşamentele
răspuns de refuz categoric, dat în momentul respectiv de feminin e ale serviciilor de prin ţările vecine erau în permanentă
omul care avea autoritatea [la acea vreme], Şeful Marelui ofensivă când era vorba de români?
Stat Major, generalul Guşă, lângă care m-am aflat şi eu. I.V.: Au fost şi colaboratori şi subordonaţi care au
Dacă răspunsul dat ministrului de externe maghiar nu ar fi manifestat slăbiciuni şi la atracţii de un fel şi la atracţii de
fost A ac~l~ că_ nu pri_mim trupe ungureşti pe teritoriul celălalt fel.
Romarue1
5
ş1 am f1 acceptat propunerea ministrului A.R.: Deci, întrebarea este firească, după cum şi apărarea
Apărării, Karpati, pierdeam o parte din teritoriul românesc. contrainformativă vigilentă era necesară la cele mai înalte cote,
Căci dacă treceau frontiera câteva divizii, ce făceau, unde se pentru că asemenea infiltrări fă.ceau parte din regulile jocului.
duceau? I.V.: Sigur şi asta peste tot se întâmplă, dar pot să spun,
Intrau în Ardeal în primul rând, şi partea aceasta de şi cu tărie pot spune, că activitatea pe spaţiul acesta a fost
ţar~ 1:u ~m mai fi avut-o cu siguranţă. Cum s-a întâmplat, foarte bine organizată şi foarte bine condusă. Sigur au fost şi
m_a1 t~rzm, în Iugoslavia, unde o ţară a fost împărţită în nu zone, unele locuri mai puţin bine asigurate, au fost şi ofiţeri
~hu cate bucăţi. Deci acesta este, pe scurt, răspunsul pe care poate mai puţin bine pregătiţi, dar, în cea mai mare parte,
11 pot da la problema pe care ai ridicat-o. ofiţerii care fuseseră foarte bine selectaţi pentru activitatea
A.R.: Diviziile ungureşti, dacă intrau, se opreau pe vârfu.rile în această problemă, au fost temeinic verificaţi şi cores-
Ptmzător instruiti. S-au dedicat aşa cum trebuie activităţii şi
~ăspunderilor p~ care le aveau. S-au făcut pătrunderi foarte
Apllrării
35
Karpa~ -~erenc_ (n. 1926 - d. 2013), general-locotenent, ministrul
Ungane1 m penoada 30 decembrie 1985 - 23 mai 1999.
lihportante şi în cercurile de aici din ţară, pentru că, sigur,
era firesc ca ei să se orienteze înspre cercurile de intelectuali,

216 217
Iulian N . Vlad - con fiesiuni
. . pentru. istorie Iulian N.Vlad - con fesiuni pentru. istorie

a~ică persoanele care aveau cea . . searnă că primele au avut loc în Polonia şi în vreo două
le clasei muncito.:•~.::~ă::::?\
~~}!::~durfuptăton
. 1· . uru activişti, totuşi
on
fiindc!
eş1 Pot infl I,
etape, nu şi-au găsit prea mare răsunet. Aceasta este reali-
tatea. Unii dau o explicaţie şi anume, că dictatura, respectiv
~a1 urutată. Pe când, intelectualii . uenţa lor es securitatea, era atât de puternică, încât oamenii erau
ŞI seamă
.
ruvel mai înalt a infl
' u uenta pe măsură A
mai cu d te
e un perrnanent înfricoşaţi, tot timpul tremurau de teamă şi nu
f. ost penetrate şi f
, nn.. d b, .
me cont 1 . ceste cercur·I au puteau nici să vorbească liber. Adevărul este că nu au av:1-t
intenţiile, planurile, legăturile şi ro ~~e, ~-au cunoseut un răsunet cu consecinţe deosebite, dar în Ungaria, da. In
colaborare foarte b ună ş1. tm . să s sus,menle.
bl. · Am avui acelaşi timp, ungurii au fost sprijiniţi în acţiunile lor foarte
cetăteni români de etni· ' hi u miez meritele un mult, mai c:u seamă de nemţi. Din ambele Germanii.. .
b .~ e mag ară ca · or
up1 dintre cele mai meritorii în cl~rifi::::-au adus contn. A.R.: Având în vedere intercepţia emisarilor nemţi la Bihor,
a problemelor ş·I care au şi recunoscut că misiunea lor vizează internaţionalizarea
A

m. informarea noastrav IAn t.1mp real cu


ş1 spre· centrală. Deci' iată cva nu' ne-am ce se transmitea de la
b. ·t
mişcărilor de alternativă la regimurile politice existente.
pe I.V.: Da. De polonezi nu am auzit, de cehi nici atât...
anurmte forte , sau mIJ··1oace de care am d. IZUI numai .
colaborare foarte largă a d. ispus, c1 şi pe o Poate să fi fost nişte cazuri izolate. Posibil să ne fi şi scăpat.
cei mai buni de această e:~ra_ m7-e cetăţenii buni, dintre A.R.: Era, totuşi, influenţa „ Cartei 77" şi a primăverii pra-
neadmis să nu spun că o mş1 ar. I cu totul şi cu totul de gheze. La nivel de comentarii şi simpatii, dată fiind şi orientarea
unguri din Român1·a nu s-au alăsă satimportantă
p . a cetătenilor
, geopolitică a evenimentelor din Cehoslovacia, noua ocupaţie
agenţii unor puteri stră. U rovocaţ1 sau atraşi de sovietică, nu am putea spune că evoluţiile nu erau urmărite cu
vestice. După cum se mde. d nele sau altele, estice sau interes, iar un potenţial de receptare trebuie să fi existat.
oamenii responsabili
ve e, e fapt .
.
·1
' ŞI m z1 ele noastre,
A
Pe Paul Goma primăvara pragheză şi „ Carta 77" se pare a-l
mai a 1es de la t d• fi dezgheţat din iarna ideologică a familiei socrilor rămase foră
ă sa· e, m comunitătit'
I
compacte' nu sunt p rea uşor de
zone care mereu a fost ră 1· . am ?1t~ cu excepţia unei statut şi privilegii.
istorice necunoscute, alfa:;; ;.tă : c~reia ~ s_~au găsit tradiţii
1 I.V.: Cehii ştiau cât de aproape le-a fost România atunci
anumită identitate D . ' 1m ă ŞI veshgn care să îi dea o când a fost ocupată de tancurile ruseşti. Dar memoria
ar ŞI aco1o cred v
mtreabă: oare o fi bine dacă se f generală nu operează aşa cum ar trebui să opereze ...
A •

ca sunt oameni care~


oameni care se iau du ă ace ~sta, dacă se face aşa? Ş1 Dar nemţii, revin la ei, pentru că au fost foarte activi,
P ce spun urui sau ceilalti. I atât cei din Republica Democrată Germană, cât şi cei din
Republica Federală a Germaniei. Pentru că, ce se întâmplă !?
Aliaţiiv din': Tratatul de la Varşovia"
Ungaria, la un moment dat, şi asta a fost o politică, nu
au /acut ;ocul neorevizioniştilor
pornea neapărat din „generozitatea" care ar fi specifică
A.R.: Se poate vorbi i d .
acţiunile de la Budapest ~ le o colaborare, chiar ad-hoc, intre poporului maghiar, nu am nimic cu poporul maghiar, îl
a sz ce e ale mi
Germania de Est Polo · . C h
·1 d V · d'
!carz or e alternativa in
v
~timez şi-l respect pentru multe din calităţile şi realizările
I.V.: Cred ~ă d nCza şzd e oslovacza pe teritoriul României? istorice pe care le are, dar nu cred că este un popor foarte
legătură, deşi în Români
a. re că se poat
. .
b. d
e vor 1 e o asemenea b~ând şi foarte bun, din punctul ăsta de vedere vorbind. Ei
a rmşcănle care au avut loc, mai cu bine, cu un an sau doi înainte de evenimentele care s-au

218
219
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

petrecut în România, le-au oferit azil nemţilor din Republica


Democrată Germană. Iar în toamna anului 1989, Ungaria a Capitolul IX
constituit un culoar de trecere a germanilor estici în vest. Relatiile externe ale Departamentului Securităţii
Veneau şi treceau în masă în Austria, de pe teritoriul ' Statului
Ungariei, care a deschis efectiv frontiera pentru germanu
care doreau să ajungă în „lumea liberă". Au încercat şi din Colaborarea cu serviciile de securitate ale statelor
România, pe ruta iugoslavă, dar autorităţile române s-au socialiste aliate din Tratatul de la Varşovia era inexistentă
conformat înţelegerilor pe care le aveau cu forurile interna-
A.R.: Cum aţi putea caracteriza starea relaţiilor dintre
tionale şi cu guvernul Republicii Democrate Germane.
structurile de securitate ale ţărilor Tratatului de la Varşovia cu
Ungaria a făcut însă un gest prin care a atras foarte mult
Departamentul Securităţii Statului din anii ~O? . . .
simpatia unei părţi importante a populaţiei germane şi nu I.V.: Într-un cuvânt, inexistentă. N01, de mai mulţi am
numai, ci şi a multor state europene, fiind remarcată că îşi nu mai aveam niciun fel de colaborare, niciun fel de schimb
deschide graniţele să elibereze oamenii din închisoarea de informatii. Au fost însă şi ani de colaborare, mai cu
comunistă care era R.D. Germană. Ceea ce, mai târziu, s-a
earnă în a'nii de început, când, bineînţeles, şi serviciile
dovedit că nici acolo nu a fost „chiar" o închisoare noastre de informatii erau aliniate, aveau acelaşi regim cu
comunistă. La urma urmelor, în „închisoarea comunistă" de
toate celelalte. Dar,' mai cu seamă după moartea lui Dej şi
acolo, s-a născut, a crescut şi s-a educat viitorul prim preluarea responsabilităţilor în partid şi în stat de către
ministru al Germaniei, cancelarul actual al Germaniei şi nu icolae Ceauşescu, a început treptat-treptat să se restrângă
un cancelar oarecare, care să nu fi fost băgat în seamă de sfera acestor legături, până acolo, încât, repet, nu s-a mai dat
istorie, înainte de a intra pe poarta cea mai frumoas ă, cea nicio informatie. Noi nu am mai avut niciun fel de contacte
mai deschisă, cea mai mare a istoriei, Angela Merkel. directe. Eu ~ciodată nu am avut un contact de muncă
Prin urmare, nu a fost chiar atât de dezastruoasă mijlocit sau nemijlocit cu omologi din U.R.S.S., Polonia,
situatia din estul Germaniei.
I Ungaria, Bulgaria, de unde vreţi. În schimb, am avut relaţii,
dintre cele mai deschise şi productive, cu omologii din
China. Într-un fel, şi din alte părţi mai îndepărtate, sub
formă de ajutor, mai cu seamă, în ce priveşte tehnica de
specialitate, cu coreenii, cu cubanezii şi cu alţii.
Ba chiar s-a ajuns până acolo, încât nu s-au mai făcut
nici măcar schimburile de cadre la odihnă, pentru că, cu ani
în urmă, şi asta pe parcursul câtorva ani, hai să zic cel puţin
l0-15 ani, în fiecare an, în fiecare vară, grupuri de 10-15-20
de ofiţeri (cu soţiile) mergeau la odihnă şi tratament în
U.R.s.s., mai ales în Crimeea, în Ungaria - la Balaton, în
Cehoslovacia - la Karlovy Vary. La fel, veneau şi ei la noi.

220 221
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Aceste schimburi de cadre la odihnă, cu ţările menţionate lansat invitatia de aderare. A fost recunos_cut pe fililera
nu au mai avut loc şi au încetat cam pe la jumătatea aniio; iii ca:. l 1. de Contraspionaj al Regatu lu1. 'Iv
e s-a , , arz lor de os.
rv1c1u u .
v 36
'70, după cum s-au întrerupt, fără a mai fi reluate ş· e terea a fost publica. .
contactele ce puteau fi determinate de necesităţile operative.
' l Recunoaş p t că Aintr-adevăr, nişte paşi, şi nu puţin
I.V .., oa e ,
t
S
. în epoca aceea. -au rea iza
1· t
ti s-au făcut a unei,
Am avut numeroase contacte cu omologi „inamici" jrnportan, , .d . e au fost importante şi · care au contat
. te deschi en, car
din R. F. Germania, Turcia, Israel şi restul lumii n1Ş . mai târziu, dar nu aş vrea să...
cred, ş1 . Dar dacă puteti să confirmaţi, sau sa mfirm~ţ1, . ca
V • • V

Eu vreau să spun că, în toţi anii cât am lucrat în munca


operativă şi în funcţie de conducere, aşa a fost să fie, eu am
~..~.. ccidentale nu a~ avut pierderi în urma unor acţiuni de
sei:1ic1~le o României întreprinse pe teritoriile statelor lor. C~l.
început să fac munca operativă din funcţia de secretar de ~pw~aJAale . d cât ati avut în subordine Centrul de Informaţn
stat, deci din anul 1977. Ei bine, în anul 1977, am avut O pu ţm, m perwa a ,
singură întâlnire operativă, poate e mult spus, fiindcă s-au Exte~; . Este adevărat că nu le-am creat prejudicii, nu am
discutat probleme de formare profesională, deci o singură
tent~t la securitatea vreunui stat occidental, _dar ast~ n; t:
întâlnire profesională în Republica Democrată Germană, la
~ t nici o clipă că noi nu ne-am apărat interese e a,
Berlin. Nu m-am văzut cu ministrul S.T.A.S.I., Erich Mielke, msemna . S ă ne am promovat,
de puterile şi serviciile străine. au c nu - . .
nici cu Markus (,,Mişa") Johannes Wolf, şeful Directoratului
Principal pentru Informaţii Externe, ci cu unul din adjuncţii mai. cu seamă , interesele · Dar, ceea ce ai sublimat este, pe
ministrului. fond, corect.
Am efectuat, în schimb „n" vizite de lucru, am avut Modelul vest-german al antiterorismului românesc
contacte şi întâlniri operative numeroase cu omologii din
Republica Federală a Germaniei. A.R.: Ati amintit despre relaţiile cu omologii ves~-~ermani, şi
A.R.: Din Turcia ... turci partial,, ş1. cu cei. d'm Israe1· Cum s-au
. materializat aceste
V tv? • •

I.V.: Din Turcia şi din restul lumii.


relatii, d;ar în planul întăririi componentei de lupta antz~~rons a.
A.R.: Israel!? , I V . În multiple planuri au contat aceste relaţn, a~~ste
I.V.: Şi Israel. ,,Quod erat..."
· " repet, pe mulhp
deschideri, . . că .achv1ta-.
. 1e p 1anun,· dar poate
tea pe linie antiteroristă ar fi fost primul beneficiar ş1 cel mai
A.R.: Am insistat, fiindcă, nu doar în opinia mea, aceste
contacte reprezintă partea Dumneavoastră de contribuţie şi a important. · l
Departamentului Securităţii Statului la invitaţia de aderare a A.R.: Cea mai de substanţă, bineînţeles au fo~t şi a te ~oope-
rări,dar în domeniul apărării antiteroriste, trebuie spus ca s-au
României la NATO. De ce Jac această afirmaţie, care, pe unii, . · Şl· pe term en lung, cu rezu 1-
sigur îi va deranja? Fiindcă observatorii externi, cei ai serviciilor Pus bazele unei conlucrări de tra d1ţ1e
de informaţii occidentale, special dedicaţi monitorizării Securi~
tăţii, nu puteau să nu sesizeze că nu mai există nicio deschidere şz S · · 1 · de Informaţii al Ma-
Tjee~d Sleeswijk Visser, .directdor. al e~r.1c~~t ~~ independenţa faţă de
16

nicio colaborare cu serviciile Pactului de la Varşovia, în schimb rinei Militare a Regatulm Olan e1, a su lill d 1 NATO
Moscova a Securităţii a fost un avantaj pentru a erarea a . . . .,
existau disponibilităţi de cooperare înspre alte zone şi acest lucru, Ziua, 23 mai 2002.
deşi a fost bine ştiut, nu a fost recunoscut, decât abia în momentul

222 223
Iulian N. Vlad - confesiuni pentnt istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentnt istorie

tate notabile. ·mportant. De la Mtinchen am plecat la Hamburg, pe


foarte 1 G .
I.V.: Şi interesele reciproce erau evidente [printre altele] ă la Brandenburg ş.a.m.d. Am mers în toată ermarua.
pentru că România, prin poziţia ei geografică era, ca să Zic urmf t foarte bine pentru documentare, căci peste tot an~
aşa, în calea trecerii de pe un continent pe altul. Cei car
A os . t contacte şi ni s-a ofent 1 1tatea s ă ve d em ş i
· pos1·b·1·
rea11za ă „
dul practic de acţiune al tuturor componentelor apar rn
v

veneau din Asia sau din Orientul Apropiat treceau mai întâ~
prin Turcia şi invers. Eram pe una din principalele rut; :~iteroriste, începând cu agentul poliţiei rutiere, care, d~u
intercontinentale. acest exemplu, era conect~t la baz~le d.~ da~e pnn
Noi eram foarte interesaţi să ne asigurăm, pe de-o intermediul staţiei de radio _Port~b1le, fund mtegr~~
parte, o documentare cât mai bună în legătură cu tehnicile · t mului comunicatiilor operative. In acest fel, suspecţn
515 e I • • d
dati în urmărire în timp real. Am fost invitat sa au
V

de luptă, metodele de acţiune, de prevenire şi contracarare


erau , . · d 1
folosite de unii sau alţii, iar, pe de altă parte, aveam nevoie aportul unui agent de poliţie, acesta rm-a transmis ate e
paş
de dotări adecvate, de tehnica efectivă, specializată pentru centralei şi imediat i s-au comunicat · 1·nt ormaţn··1e d espre
intervenţia de luptă antiteroristă. Aveam nevoie de arma- prezenţele mele anterioare. . . . ..
mentul şi de mijloacele de protecţie pe care îl foloseau Dar mai cu seamă am obţinut date ş1 1nformaţ11 cu
structurile antiteroriste din ţările care se confruntau cu privire la organizarea, misiunile, .dotar~a şi con~epţia de
escaladarea actelor teroriste. actiune a unitătilor lor de luptă antiteronstă. Era şi la scurtă
Unele dintre cele mai importante deschideri care s-au vr~me după ;uccesul răsunător pe care îl avuseseră cu
făcut şi care au fost definitorii, aş putea zice, în activitatea deturnarea unui avion la Mogadiscio şi pe care l-au recupe-
pe linie de antiterorism, au fost cele care au presupus şi rat într-un chip rniraculos. 37 Deci li s-a dus vestea în toată
nişte contacte la nivel foarte înalt în Republica Federală a lumea şi cred că foarte mulţi, ca şi noi, erau interesa~i d~
Germaniei. Am avut prilejul să văd Germania Federală de la cum au procedat, ce tehnici, ce metode au fo.losit şi
nord la sud şi de la est la vest. Probabil că şi nemţii, nu bineînteles să le vezi toată organizarea, să le cunoşti planu-
întâmplător, mi-au făcut un asemenea program. Sigur, rile d~ luptă, de pregătire şi dotarea. Ei, în toate privinţele
centrul de interese, de discuţii şi de analize, de concluzii, a au fost deschişi, neaşteptat de deschişi. Sigur, pe de altă
fost capitala, la Bonn. Dar am avut vizite de lucru şi la Koln, parte au fost foarte interesaţi să aibă în noi un punct de
la Mtinchen şi o să revin că, de fapt, sediul principalelor sprijin, pentru că puteam constitui şi am constituit un filtru
unităţi de antiterorism era în apropiere de Mtinchen. Nemţii important, şi le-am venit în întâmpinare. Eram pe ruta ce~
au avut o particularitate foarte interesantă, poate chiar mai importantă de intrare în Europa, iar ei erau, poate, cei
unică în felul ei, în sensul că serviciile erau dispersate, să nu
fie toate concentrate într-o singură zonă, într-un singur oraş. n La 13 octombrie 1977, un avion Boieng 737, zborul Lufthansa 181, ruta Pal ma
Contraspionajul era într-un loc, serviciile de informaţii del Mallorca _ Frankfurt, cu 86 de pasageri la bord a fost deturnat l~
propriu-zise în alt loc etc. Pentru acest motiv, aproape în Mogadishu, Somalia. La 18 octombrie avionul a fost recuperat şi ~asagen'.
eliberati. Cancelarul Helmut Schmidt a coordonat personal operaţiunea ŞI
toate landurile, unde se găseau sedii ale serviciilor lor mi-aU superv'izat toate deciziile privind intervenţia CSG-9, comandat de colonelul
fost organizate întâlniri şi vizite de lucru, ceea ce a fost Ulrich Wegener.

224 225
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

dint~i vizaţi şi ne-am dovedit a fi loiali înţelegerilor făcute Trimis de Ceauşescu în R.F. Germania
cu e1. pe urmele lui Pacepa
(... ) Cum spuneam, în Germania de Est am fost I V.: Aş vrea să duc puţin mai departe ide~a, că poat~
singură dată şi am avut nişte discutii foarte generale "lQl n-. ...~ . b d t-o dar o legătură acum nu stncă. Tocmai
I I
1· am a or a , · ·t
ales pe linia pregătirii şi perfecţionării cadrelor, domeni 00 . . reuşit să le fac în timpul acelor vizi e,
latnle pe care am . f d
important, nimic de zis, dar nu sensibil, nu de interes opera~ re tactele pe care le-am putut realiza atunci, au ost e .na-
tiv şi nu cu obligaţia de a opera cu informaţii sensibile care conă ă demonstreze şefului statului, care a luat cunoştmţă
mă rog, sunt mai greu de comunicat. Dar cu celelalt; tur s ce am făcut la vremea respectivă, că în 1978,
de tot ceea . . ă erg
servicii din ţările din Tratatul de la Varşovia nimic, nicăieri. ă trădarea lui Pacepa, poate să-mi dea mismnea s m
Ei, cum să spun eu, chiar te revoltă superficialitatea şi ~:~ermania şi să aprofundez condiţiile în care s.-a. produ~
1
clişeele pe care le folosesc unii publicişti, ba chiar şi unii d Eram deJ·a cunoscut de conducerea rrumsterulm
tră area. . · ··1
istorici cu greutate, când afirmă că securitatea, nu mai spun federal de interne, de o parte importantă a şefil~r servicn or
, şi de asemenea de conducenle celorlalte
statul român, era total subordonată, că dădea toate informa-
de con trai'nformatii f
ţiile pe care le obţinea. Că agenţii noştri din străinătate servicii importante şi, deci, intrarea în contact s-a putu~ ace
erau ... Vremea aia apusese demult, iar oamenii ăia nu mai mai uşor. Misiunea, însă, nu a fost del~c simplă, on fălă
existau în sistemele noastre de lucru, pentru că ar fi fost dificultăţi, pentru că viza interesele unm alt stat, la fel e
periculos să păstrăm în structurile noastre oameni care gigant ca şi cel de care noi mereu ne-a~ te~ut. Cu .toat~
cândva fuseseră devoalaţi, fuseseră puşi ţa dispoziţia unui stea dacă la început au manifestat reticenţa, ba ch1.ar şi
alt serviciu de informatii.I ~şte,rezerve deschise, până la urm~ .au ve~t în întâ~pmar~
A.R. Acea documentare din R.F. Germania cred că a fost cu tot ceea ce era necesar şi am clanficat pană la detalm ce şi
temeinic pregătită din ţară şi subiectele ridicate în faţa germanilor cum s-a întâmplat. Deci, iată... .
au dovedit că românii ştiu ce vor şi atunci au şi venit cu A.R.: Invitându-vă şi la o plimbare, dacă nu mă înşel,
răspunsuri pe măsură.
printr-un loc unde să fiţi feriţi de ...
I.V.: Ai perfectă dreptate şi ai fost cel mai mult şi cel I.V.: Aşa e, pe valea Rinului.
dintâi poate, foarte mult implicat în pregătirea acelei vizite.
A.R.: Ulterior, după 1990, un succesor de-al dumneavoastră „Domnule Cancelar, Preşedintele României reconfirmă
a încercat să facă nişte deschideri pe această relaţie, dar nu ştia ce întelegerile anterioare şi vizita va avea loc la data
vrea şi era mereu întrebat şi invitat să concretizeze scopul. ' stabilită"
Nefiind pregătit, nemţii şi-au dat seama că, de fapt, nu ştie ce vrea Dar cel mai important şi, poate, mai de succes lucru, la
şi i-a oferit un sejur turistic, deşi problemele de interes, în noul
care au contribuit aceste legături şi deschideri, a fost pr~~ă­
context, erau fundamentale pe multe planuri dar numai dacă ştii
tirea vizitei de stat din luna octombrie 1984. A fost o vi.zită
ce să îi ceri potenţialului partener şi dacă prin ceea ce îi ceri,
· 'tă de succes · Nu ştiu dacă
fo arte mare ş1· o v1z1 . am .povestit...
dovedeşti că eşti serios, ţi se răspunde cu aceeaşi măsură.
A.R.: Nu, şi ar merita. Eu când am pome~zt de plzmb~re .am
Vrut să mă refer la altceva, că anumite lucruri nu a vrut sa vi le

226 227
Iulian N. Vlad _ con(;esium
· . pentnt istorie Iulian N .Vlad - confesiuni pentru istorie

spună decât sub cerul liber Ministrul de Interne era acolo şi mă aştepta. Intră direct
I.V.: În limbajul nos~u
Dimpotrivă. ... nu am plecat să ne destind
,,- Domnule general, spuneţi-mi, preşedintele Ceauşescu mai
fl
1
subiect:
Deci p tr ern.
.' en u pregătirea vizitei de st
~ermarua cu vreo zece zile î . at, am plecat . .,;ne la Bonn?
mstrucţiuni foarte clar d. namtea efectuării vizitei l1l
l V •

- Sigur ca vzne.
_ Domnule general, chestiunea e foarte serioasă, vă rog să îmi
trebuie să realizăm e m. partea şefului statulu·' cu
· A A A , cu ce să-i determină . I, ce spuneţi dacă mai vine sau nu?
vmă. m mtampinare, plus o sumă de m pe bl nemti, să ne - Domnule ministru, eu pentru asta mă aflu aici, să pregă-
susţmă interesul nostru Treb . fă . pro eme care Să tesc vizita şefului statului. Eu nu ştiu să se fi amânat, de unde
tant' A h' · mau cuh nişte
,i m ac iziţionarea unor utila· 1 ' paşi· unpor-
·
vine toată treaba asta?
câte Aaltele. Eram interesaţi şi unii~i :~t:n~area e.xportului şi - Păi, trebuia să vină în vizită şi Brejnev, iar Brejnev a dat
mă mşel, la vremea respectivă 1 ' . e realiza, dacă nu un cam.unicat de presă, azi pe la prânz, că îşi amână sine die
schimb de mărfuri cu o tară 't vo umul cel mai mare de
era cel important parte, ves -europeană. R.F. Germania vizita. 11
ner economic O · d Ceea ce e un lucru care pune semne de întrebare. Asta
avea România. cci ental pe care îl în raporturile obişnuite dintre state, zic eu.
Dar după aproximativ o să tv ,,- Pe seară şi de la Sofia a venit un comunicat că şi Jivkov
pregătiri, toate făcute a p amană de contacte şi şi-a amânat sine die vizita şi vrem să ştim şi dacă preşedintele
A

şa cum trebuie mă tr
noapte
· cu un telefon 1a h ote1 dm . part
' . ezesc
. într-o României mai vine sau nu.
mterne ZimmermanJs ' ea mmistrului de - Domnule ministru, eu nu vă dau un răspuns oficial, nu am
, cu care mă văzu .
un fel de bilant a
. '
. sem seara ŞI făcusem
ceea ce realizasem . t b 'l'
această împuternicire dar părerea mea personală este că
trebme făcut în cont' ŞI s a i isem ce mai preşedintele Ceauşescu nu îşi va amâna vizita. Daţi-mi, însă, un
muare. După miezul
te1efon: ,, Domnule general t b . nopţn, mă caută la
V

răgaz până mâine dimineaţă, la o oră rezonabilă, să vă dau şi
zn tamplat
A A ceva? 11 E t re uze sa ne vedem urgent ,, . Zic
. S-a
răspunsul oficial".
vd . " s e ceva foarte impo t t . .,,
va . 11 „ Unde ne vedem 7 11 L C l . r an şz trebuie să vă Bineînteles, nu m-am mai dus la hotel, m-am dus la
· " a ance ane" ambasadă, am făcut ceea ce trebuia să fac, am trimis o
I

Hotelul unde eram eu ca . .


cancelariei federale. Bineînt 1 zat era chiar în apropierea telegramă direct preşedintelui. I-am raportat, pe scurt, ce
translatorul, pentru că 'e es, m-am pregătit, am luat îmi spusese ministrul Zimermann despre cei doi şi l-am
1
trebuie să fie cel put· da. asemenea întâlniri totdeauna rugat să îmi ordone ce răspuns să dau. Nu ştiu cât să fi fost
m 01. Am cobo At · .
aştepta. Am urcat în' . ă ra, maşma de3a ne ora, cam în jur de două-trei, nu mai plecasem din amba-
ajuns în perimetrul Ca maş1m· '. am trecut două străzi şi am sadă, că şi vine telegrama de răspuns. Răspunsul a fost clar
nce anei Federale.
şi categoric: ,, Vizita se va face conform înţelegerilor realizate. Vei
38 F . merge personal şi îl vei informa pe cancelarul Germaniei - Nicolae
nederich
2012 Walter Zimme rrnann (n. 10 iulie 1925 M
p·1 zrnoos,
. ' 1 Austria), om oii . ' unchen - d. 16 septembrie Ceauşescu"
interne (1982-1989) şi aJ transpo~tur~t g(%rnan (C.S~U.) ministru federal de Mai clar decât atât, ce putea să fie? I-am dat imediat te-
Helrnuth Kohl. 1
or 89-l991) m guvernele cancelarului
lefon ministrului Zimermann, spunându-i că am răspunsul.

228 229
Iulian N.Vlad - confesiuni pentru istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

. Dar să nu vină nici cel care a spart blocada diplomatică


,,-Domnule general, cum facem, unde ne vedem, vin eu lQ J\.. R" l · · · de V es t 7·
dumneavoastră la hotel? sese Germaniei .
e care estu o ~mpu 1 a spart blocada diplomatică.
- Nu sunt la hotel, sunt la ambasadă dar vă rog să î P V . Mai ales ce care . .
J. ... f dm·tâi care a stabilit relaţii diplomatice
spuneţi când pot să fiu primit la Cancelarie. m, ~n1a a ost cea b' A t 1 s
Rorncuu. lă d ă URSS care fusese, mem,e e '
-Dar de ce trebuie să veniţi la Cancelarie?". ania federa , up · · · 1
cu Germ. · . .. 1 „ ş· tunci, sigur că era un ucru
Ampărhrn umn. 1 a ..
A.R.: I-aţi dat emoţii, motive de ... la ongmea 1 ' ă . n1'şte oameni politici responsabili,
·mportant, c ruia .
I. V.: ,,Pentru că, şeful statului, preşedintele României, mi-a foarte i . ă 'bă A m cap au înteles şi, de aceea,
ce trebuie s a1 ' ' .
ordonat să mă prezint personal la cancelar". cu ceea bl mă importantă de respect reciproc
.derau că e o pro e . 1 .
„ Domnule general, dar vă rog foarte mult, ne vedem cons1 . A d' tiile cele mai bune şi cu ce e mai
.. t s-a realizat m con 1, A
amândoi, îmi spuneţi şi mie. ",,Domnule ministru, pot să vă spun 1z1 a lt te posibile pe toate planurile. In contextu1 res-
că acesta este ordinul pe care l-nm primit. Eu sunt soldat şi, ca bun~ rezun:elarul Kohl a făcut tot ce putea face, pentru ca
orice soldat, trebuie să mă supun ordinelor. ",,Bine, dacă asta este, p~c.tiv, ca . abilă şi prin diversitatea contactelor cu
asta e! Ne vedem la ora 10 la Cancelarie". v1z1ta să he agre. d . unor momente de real interes,
Ora 10, la Cancelarie. Cancelaria lui Helmut Kohl. M-a mediile de afa.cen, .ar ş1 a . o întâlnire cu elita vieţii
introdus. Un birou imens, pe cât era cancelarul de masiv, special ?reg~hte,. prmtre c:~z!~ă de o importantă lojă
aşa ca bărbat, tot atât de impunător era şi biroul. Mi-a ieşit econo~1ăco-lf;:~~:auo;e~cu
masonic ,
a participat cu nedisimulată
. . .
în întâmpinare, mi-a strâns mâna. ,, Sunt foarte bucuros că... . 'tate fiind plăcut surprins de mv1taţ1e. . . A
îmi adresează protocolar câteva cuvinte, apoi, vizibil grăbit: cun:~rit~l nu a fost numai al meu. Am cont~i~mt ş1 eu m
,,-Aştept cu nerăbdare răspunsul. A tribuit şi la alte vizite. V1z1tele acestea
măsura m care am con v lt
- Domnule Cancelar, preşedintele României reconfirmă înţe­ . tin bune se datoreaza a or
dacă sunt bune sau mai pu, ' . · tă
legerile anterioare şi vizita va avea loc la data stabilită. factori. Primii şi cei mai importanţi sunt cei care reprezm
- Domnule general, acesta e răspunsul? ţările respective. Deci, cam asta e.
- Da, acesta este răspunsul oficial pe care eu am primit ordin
să vi- l comunic".
Domnule, am văzut cum faţa acestui om începe să se
lumineze. Sigur poate cineva, cândva va spune că ce repre-
zenta România pentru Germania? Reprezenta foarte mult.
Pe de-o parte, şi din punctul de vedere al intereselor reci·
proce, care ajunseseră la un nivel înalt, mai ales din pune~
de vedere economic, dar şi relaţiile politice, diplomatice şt
culturale erau bune. Şi, mai mult decât atât, era în joC
inclusiv prestigiul Germaniei. Adică nu mai vine Brejnev,
apoi nu mai vine Jivkov, nu mai vine niciunul?!

231
230
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

. un translator, cel român, s-a transformat mai apoi într-o


Capitolul X
şi dintă de judecată, în care acuzele reciproce exprimate
~~aptea albă a vorbelor grele din 7/8 iulie 1989 ~e tr-dn chip vehement, şi de către unul şi de celălalt, nu au
(,,P_ana la Malta am încercat să înţelegem ce a fost ~~cetat pe tot parcursul discuţiei, care s-a prelungit până
Iulian N. Vlad, Interogatoriul luat de1·udecătorul Adrzan
. laN~a~ta",
zţozu) târziu în noapte. Ceauşescu fusese acuzat de toate relele
pământului, în sensul că a deviat de la nu ştiu care precept,
A.R.: 1986, mai 16; 1987, mai 25-27· 1988 iulie 7 a încălcat nu ştiu care înţelegere, a nesocotit nu ştiu care
octom~rie. 4-6 şi 1989, decembrie 4. Suni datel~ care -8 ; 1988, rnvăţătură ş.a.m.d. Poate, mai inspirat ca în foarte multe alte
cele czncz contacte personale între preşedintele Roma:c~z~ază
secretarul general al Partidului C .t l maniez şi cl ăti Ceauşescu a respins toate acuzele cu care a venit Gor-
baciov împotriva lui şi a ţării, şi, într-un fel, din acuzat a
, I

Sergheevici Gorbaciov. În timpul un/z·amdu'nzts a URSS, Mihail


t d · d v zn re numeroasele ş d' devenit acuzator. I s-a spus lui Gorbaciov ceea ce cred că nu
, e. e JU ecata ale proceselor pe care le-ati avut la u e m- i se spusese niciodată până atunci. Că a abdicat de la pre-
aţz rec~rs la următoarea butadă: ,,Proc;sul lui Nic:Za;~:::t dat, ceptele socialismului, că a făcut în Uniunea Sovietică experi-
a fo~t Judecat la Bucureşti în noaptea de 7 spre 8 iulie ;;seu mente care duc la năruirea socialismului, că dintr-o putere
sentinţa s-a datt zla Moscova în 4 decembrie 1989 zar
sentint ·
. 89,
executarea mondială, U.R.S.S-ul devine tinta, victima nu ştiu cărui. ..
, ez a avu oe 1a Târgovişte în 25 decembrie 1989." I

adică nişte lucruri foarte curajos spuse şi care, de fapt


Ce rezuma, de fapt această afirmaţie?
tinteau direct la Gorbaciov, el fiind autorul. Ceea ce mai
încolo s-a şi confirmat cu prisosinţă. Aşa încât toată discuţia
I

Gorbaciov şi Ceau şescu s-au acuzat reciproc


. de trădare
a fost o ceartă în care s-au aruncat, din ambele părţi, acuze
vin I.V.: ~tr-adevăr, reconfirm ce am spus atunci, cu con- veninoase. Eram convins că nu se vor mai putea întâlni, ca
gere. Prm natura muncii pe care o făceam, a functiei pe să mai discute normal nişte lucruri.
care o avea~, eram obligat ca, mai cu seamă la vizite ,de un La un moment dat, cele două doamne s-au retras,
ase~enea mvel, la întâlniri de nivel foarte înalt ă f' ' t gândind că poate ei între ei se vor mai linişti şi vor continua
mai apr d f . . , s m ca
oape e şe ul statulm şi, fără să ştiu că întâlnirea din discuţia pe alt ton. Dimpotrivă, tonul a fost şi mai vehement
noapt~a aceea de vară va intra în istorie, m-am aflat în şi a continuat, tot aşa, până spre ziuă.
apropierea locului unde ea s-a tinut A doua zi s-a tinut şedinta Comitetului Politic Consul-
~orbaci?v venise în Româ~ia ~entru o întâlnire cu şefii tativ al statelor pa;ticipante l~ Tratatul de la Varşovia. Am
i::idelo~ şi, respectiv~ ai statelor socialiste, membre ale avut sentimentul că nici nu se uitau unul la celălalt, deşi
. a:ulm de la Varşovia. Părea a fi o şedintă obişnuită de unul era gazdă şi trebuia să facă oficiile unei gazde.
rutma' numai· c.ă A mtaAl mrea
. , ,
pe care şi-o planificase separat, Au mai fost nişte ciocniri, care de obicei se întâmplau
cus C eauşescu' şi
. .pe ca
. re şi· gaz d a şi-o
. dorea pentru' a obţine cu prietenii noştri unguri, dar nu de amploare, pentru ca
O t~:.ă de clarifrcăn, nu a fost dintre cele obişnuite Initial,
A apoi să se întâlnească la Moscova, unde eu bineînteles nu
i~: irea a părut a fi ceea ce, de regulă, precede un d. m·e~ o
I

Prea ştiu cum s-au desfăşurat lucrurile în toate detaliile.


cma
. lac · · cei. d01. lideri şi sotiile lor Numai că,,
. are participau Dar, din surse demne de încredere, am aflat că Gorbaciov a
d iscutia
, la care, cum spuneam, participau . . ' şi sotiile
· celor dol.
I

232 233
Iulian N.Vlad - confesiuni pentru istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie
Gorbaciov a fost
ă cum spuneam ,
şa .
fost foarte rece, foarte distant, că a acceptat greu o întâlnire cuzatiile pentru c ' ~ ă la Moscova nu a fost deloc mai
tete-a-tete şi a pus condiţia să fie de faţă şi prim miniştrij a ' h ent bănmesc c . ă
foarte ve em , . ă nu ştiu dacă anul care vine o s
celor două ţări, în ideea că vor fi discutate numai chestillni lând, dar acolo pn~ fraza c „ tot deci asta a fost pronunţa-
b
de stat sau economice. Cert este că, în cele din urmă s- e mm. vedem sau nu ' s-a. spus fă ' t în chipul cel mai. b ar b ar
• • r execuha s-a cu f t
continuat discuţia şi legat de acuzele de la Bucu;eş:
11
ea sentinţei, ia . , da de proces, care a ăcu
r . tă ca să nu zic de mascara
Gorbaciov ar fi spus, asta am aflat tot din relatările care Il\Î utin 1 "
cu P . ' . titia română în faţa umn.
I

s-au făcut, că nu se ştie dacă în anul care va veni vor mai de ruşine 1us ' f tul
nu a fost decât s arşi .
A •

cutia
avea prilejul să se mai vadă sau să se mai audă. Orice om Exe ,
lte uniforme şi avea un ministru
I

cât de simplu ar fi, pricepe ce vrea să se spună prin aceste V •

papa îmbracase mat mu A •

cuvinte. Cert este că, de la Moscova [Ceauşescu] s-a întors care nu iubea Romania
foarte supărat, trist, abătut şi era normal să fie aşa, pentru că t 1 i Malta recitind şi ana-
acolo nu se întâmplase nimic din ceea ce cred că spera să se R
A· ... Revenind asupra momen uu . , dul de idei al
f tructu ra şi fon
întâmple, mai cu seamă să li se spună ce au făcut la Malta, lizând retrospectiv co~st~uc,_,i:, r: cu ceea ce urmează să fie la
ce au discutat şi ce au hotărât. Bineînţeles că despre întâlni- informării prezentate in ega u t . dubitabil că au fost avute în
rea de la Malta, Gorbaciov nu a spus decât nişte generalităţi, Malta şi apoi ce a fost la Malta, es e in
nişte banalităţi. Ceauşescu ştia infinit mai mult, pentru că vedere mai multe surse. ?

noi am avut posibilitatea operativă să aflăm, să ş tim, deci să Ne-a ajutat cumva şi Sfântul Scaun.. d direct A

. N utea spune că ne-a a1utat m mo . . .


cunoaştem şi să-l informăm cu toate detaliile. I.V.. u aş p . l nişte surse foarte bine in-
Prin urmare, cred că, în sinea sa, Ceauşescu spera că A.R.: Fiindcă, totuşi, aco o aveam
poate totuşi, Moscova şi camarazii din celelalte ţări formate . . . beneficiat de sprijinul
socialiste îi vor da o rază de speranţă şi lui, ca să vină acasă I.V.: Surse am avut ş1 aco1o ş1 am . ăt"
neapărat din partea Sanctlt ,n
mai optimist. Dar, la urma urmelor, cum putea să fie şi contribuţia lor, dar nu
optimist când de fapt la şedinţa de la Moscova participaseră Sale... . t · ,formatii
noii lideri din Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia şi R. D. A.R.: Nu, nici a Secr~tarulu; pe: ;ul{;1'dar Sfântul Părinte
Germană. El rămăsese cel mai vechi combatant. Desigur, şi
I.V.: Nu vreau să intru m ea ,
înaintea lui Gorbaciov. Aşa încât, oricât de simplist ar fi îmbrăcase mai multe u~~rme. · bea România ...
judecat lucrurile, nu putea să nu ajungă la concluzia că şi A.R.: Şi avea şi un ministru care nu i~ . Doar că pe
. ministru cum bme spm .. ·
rândul lui se apropie. Însă cred că nu bănuia că va fi atât de I.V.: Avea ş1 un , . . cer1't atunci când a
· l"1 oştr1 1-a cu
tragic şi atât de dur. mulţi dintre conaţion: ~ n. ă t t pământul românesc,
. . "tă Romania ş1 as ru a
d R . A spus un adevăr,
A

Oricum, aşa cum spuneam, a venit trist, îngândurat, vemt în v1z1 m


un colt e ai.
spunând că Roman1a e . . ;ămâne un colt de Rai, dar nu
A •

chiar aş putea să zic transformat, figura lui era alta.


Mergând mai departe pe firul evenimentelor şi ducându-ne România e un colţ de Rai şi va ul de la Vatican
întotdeauna părintele care a ocupat scaun
la ceea ce a urmat la Târgovişte, ce altă concluzie să tragi
decât că, într-adevăr, la Bucureşti a fost judecat. I s-au adus ne-a fost chiar foarte aproape.

235
234
Iu lian N. Vlad - confesiuni pentru istorie
Iulian N. V lad - confesiuni pentru istorie

A.~:: Multă lume refuză să creadă că cel u . .


ocupanţzz acestui scaun au fio t p ,fin doz dinf...... . toria, şio fac cu responsabilitate şi cu bună credinţă, să-i
1
:tească atent şi unele din cuvântări, nu acelea care erau
A '

. .. s m contacte operat' · •e 1
cu serviczz de informatii M ltv l ive szstema...:
. ':J' ' . u a urne refuză să dv . ,
~oarte obişnuite, poate uneori chiar foarte banale, ci
''Ce
marz servicii de informatii care ractic d . crea a ca cele doua
~ropriile lupte de culise ,~ ceea ~e . . ~mznau ~laneta, au avut discursurile prin care (... ) se adresa lumii.
zstoricii vor avea, totuşi acces l p~zveş le a~egerzle papale. Când A.R.: În forurile internaţionale, la convorbirile bilaterale cu
• v • a mai mu te zzvoare
,

vzna şz cu argumente pentru a fiace d'b'l 'vor putea să ~efii de stat, ori cu personalităţi internaţionale.
fi rze7:a .cunoaşterii secrete, în legătură ere z z ceea ce
cu colab
.
~e ştze, pe ' I.V.: Exact. Ca să nu mai spun despre interviurile pe
papz şz serviciile de spionaj. ararea dzntre unii care le-a dat unor organe de presă străine şi mai cu seamă să
se parcurgă stenogramele, astea sunt după părerea mea,
Ceauşescu şi francmasoneria nişte lucrări care ar trebui obligatoriu aprofundate.
Acum Stenogramele convorbirilor pe care le-a avut cu şefii de
~
V

. ca suntem în zona aceasta a Sfântului S


menţznem tot în sfera puterilor de infl cau~ sa ne V V
state, în vizitele pe care le-a făcut în ţările respective, sau pe
Era cunoscut în epocă fa t l ':J'uenţa oculta, semz-ocultă
V care şefii de state le-au făcut în România. Vor rămâne poate
de notorietatea şeh1lui siat~l:~ franAcma~olneria a Jos~ interesata mirati unii dintre ei, dintre cercetătorii mai tineri, că Ceau-
. . ':J"" z roman şz -a curtat z
emzsarz, poate i-au venit şi r . A , -au trzm1s
A
. . '
şescu putea să aibă o discuţie de la egal la egal cu unii
cunoştea. zn zn ampznare. Aceste lucruri le dintre cei mai proeminenţi şefi de state din acea vreme. Prin
Cum privea Ceauşescu această organizatie discretă? natura a ceea ce am făcut în 11 ani, cât m-am ocupat şi am
I.V.: Fără îndoială că î t ă · ·' . · răspuns de pregătirea vizitelor în străinătate ale şefului
a căutat să aibă : n oat istona ei, francmasoneria statului, am avut acest privilegiu unic, ca la o parte din
nice ale tim ul ~cc_es p~ 1angă personalităţile cele m ai puter-
convorbirile cele mai importante, să fiu prezent şi eu. Am
ea să zic aşap or:~ş:1:: io1rlteăatr~gă de partea sa şi asta o face, fost parte pasivă, dar a fost extrem de important şi de inte-
' . , , once putere.
A.R.: Decz, au văzut în ş ,r,,1 t t 1 . resant ce am auzit. Sigur, e în firea lucrurilor şi a oamenilor
puternică.
A

e;"' s a u uz roman o personalitate să se elogieze să se adreseze laude, să evidenţieze calităţi,


I.V.: Incontestabil. Atunci când A •
virtuţi şi aşa mai departe, atunci când îţi vine un oaspete.
tot mai mult e . . a mceput să se afITme Dar atunci când se poartă nişte convorbiri tete-a-tete, sau au
intentia de a apv pl~t~te~naţ1onal. Sigur, au făcut-o toti cu
A, ea caş 1gun. , loc tratative, mai cu seamă acolo unde lucrurile se spun pe

polit::e;)r~~~~~:, ~~::tanţa economică,


~ar şi câştiguri nume şi se spun cu destulă duritate, aşa încât partea asta de
poleială nu mai există şi, deci, stenogramele ar trebui să fie
Preşedinte al Romarue1 ş1 şescu
A •

lider
•era tot mai cunoscut ca

Văzute cu atenţie, să fie studiate ca opere politice.


m zona aceasta, dar era ş1
A •

unul dintre 1·d . . . . Cred că, doar cu excepţia unor vizite, pe care din
~ eru dm ţările socialiste situat în opozitie cu
P u t erea d ornmantă cu U · . . uzanţă trebuia să le facă, majoritatea contactelor pe care le-a
voiau să tie . ruunea Sovietică. In mod sigur,
A ,

' avut şi a vizitelor efectuate sau primite au fost de natură să


ş ce perspective avea această pozitie a sa Dar
repe t, C eauşescu era ş· · , · ' aducă României foloase. Chiar şi numai pentru ca România
Este unic în f l l ă . I un mter1ocutor foarte interesant. Să fie cunoscută în lume, pentru că trebuie spus că erau ţări
eu s uşi eu recomand tuturor care cercetează
Unde România nu a fost cunoscută şi, din păcate, în prezent
236
237
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

aproape că s-a reîntors la situaţia pe care a avut-o atun . . Im licatiile politice din Italia. . .
J\,R.. . p : 1· ti··1e din Italia39 care, probabil, i-au
când nu era cunoscută. Nu se ştia pe unde se afla Rornâ~ I V . Sigur 1mp 1ca 1 .
· ·· . ' b, · ă meargă prea departe cu e1.
pe hartă. tenha că nu tre me s A

atras a , , d' t. tudinea pe care a avut-o m urma


. dat seama m a 1 . . . .
A.R.: Să revenim la francmasonerie, şi-a dat seama că est M1-am evenimente,
. h'iar fată de acei apropiat!
1 c , , a1. Im care,
discret sau chiar explicit „cultivat"? · e ace or t se bucurau de destulă deschidere.
ână la ace1 momen , .
I.V.: Da, e foarte important! Sigur că şi-a dat seama.
P A.R.: I-a trecut mai la margine.
Chiar din anturajul lui apropiat se aflau câţiva care erau
I.V.: Aşa este.
cunoscuţi ca simpatizanţi, cred că unii fuseseră deja
convinşi să adere. Noi însă, din păcate, nu aveam dreptul,
nu aveam voie să ne implicăm, pentru că aşa erau lucrurile
stabilite cu hotărâri de partid. Nu te puteai ocupa de un
simplu membru de partid, cu atât mai puţin, de cei cu
galoane mari, din conducerea superioară a partidului.
Dar, unii dintre ei, cu siguranţă fuseseră apropiaţi şi,
prin intermediul acestora, Ceauşescu chiar dorea să ştie ce
urmează, sau ce doresc să facă francmasonii. Era interesat să
afle acest lucru şi din contactele directe, iar pentru asta a
acceptat să aibă chiar întâlniri cu unii dintre conducătorii de
marcă ai francmasoneriei.
A.R.: Dat fiind nivelul unor contacte de această natură, folo-
sirea ca trimişi speciali a unor figuri de notorietate internaţională
ale francmasoneriei a generat chiar speculaţii că s-ar fi apropiat.
I.V.: Nu ştiu dacă ar fi putut să achieseze vreodată, să
îşi dea acordul să fie primit în francmasonerie. Nu cred.
Personal, nu cred. Cert este că nu a fost mason. Dar nici nu
cred că ar fi fost dornic să intre în francmasonerie. Nu cred
că era omul pe care francmasoneria să îl manipuleze, pentrU
că la urma urmelor ei nu primeau pe cineva decât din
dorinţa, cu scopul de a-l folosi, fie chiar şi numai pentrU 39 O . .. l d ' Italia strâns legate de francmasonerie, în
rgaruzah1 neguvernamenta e m . . al dm· Romaru
· ·a s-au
publicitate, pentru deschideri, ca să impresioneze. care erau prezente şi personal ităţi
' f f 1ce ş1 cu 1tur e
· · ş ti'm,i . '
t' al" a lui· Nicolae
·implicat activ în crearea P1a tf ormei· d e lider interna 10n
Or, Ceauşescu nu a ajuns la acest moment. 11
' • •
d D "şi conexmru1e e a cer 1
d ai · ·m
Ceauşescu . Scandalul lojei "Propagan e ue turilor cu ceea ce
S-au întâmplat şi nişte lucruri în perioada aceea cu România ale lui Ligio Gelli au impus o reevaluare a rapor . .
francmasoneria, nişte căderi, nişte procese care probabil că era în fapt o francmasonerie devi~~ă, folosită de serviciile de spionai externe
şi asta ... pentru penetrarea în cercurile politice de la Bucureşti .

238 239
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Julian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

ui - adoptat cu cinci zile în urmă în structura Ministerului


Capitolul XI 5ta~u~ .. Nationale, este escortat pentru a fi depus la lo_cul de
Departamentul Securităţii Statului versus K.G.B. Mara~n Ne;oia unei astfel de satisfacţii, care poate avea şi c~uze
A.R.: Anii '80 ai veacului trecut au marcat în · . i1etenţ1e. . l psihopatologiei exprima însă, pe fond, cel puţin o
dl' domeniu
securităţii statului român ultimul deceniu de existentă pro;, zsto~a
V ,

. . .. U d . . , :.,orma a . lă vendeta: . . . fu
instztuţzez. n ecenzu care, din cea de-a doua jumăta tea a triP sonală a agentului spwna1uluz rus care sese
Cea per ' · · ·t d
prin 1983 chiar, devenea tot mai evident deceniul căderii libsa, de demasca şz
t . ulterior refuzat în tentativele sale conspzraţwnzs e e
. l .
· z · ere a spre şeh,l secuntatu statu uz roman,
V • • A •

sistemu uz global socialist cu centrul de putere la Mosc vem in


• A

J"" '.v • • t

Modelul economic socialist nu mai putea coexista în competiti:a. II Politele grele ce trebuiau platzte KGB-uluz, ca~e nu-z p~ e~u
cel al economiei de piaţă dominat de alte legităţi şi, mai cu s~am~ . ' lului Vlad replicile primite la unele dintre acţiunile
ierta genera A .
• A •••

de c:a a profitu!ui. Din anii 70, U.R.S.S., pregnant Federaţi~ e teritoriul şi impotrzva Romanzei,
Ior P d . t tv
Rusa, a intrat zntr-un accentuat declin demografic. Acesta era Şi nu în ultimul rân ca impar an,a: . .
semnalul pe care un analist al sistemelor globale, Emmanuel Pozitia comună adoptată împreună cu Şeful Statului M~1or,
Todd, l-a interpretat drept începutul sfârşitului unei lwni. Al , Şte•f.an Guşă în ceea ce priveşte refuzul categonc al
genera lul J' ' . . · l
acelei Zum~. D~r s-a mai întâmplat ceva, la Moscova, după · terventiilor militare străine oficiale, sublimez, oficia e, ungare,
moartea luz Bre;nev au urmat două interimate de putere, 16 luni ~~vietice' dar şi altele inclusiv din spaţi~l "f!AT? ca'.e se afi~u :a
Juri Vladimirovici Andropov şi 11 luni Konstantin Ustinovici graniţele României gata ca să intre şi s~ se im~lice ef:c~iv in
Cernenko. Primul, fost şef al K.G.B-ului, a fost doborât subit de o evenimentele care se consumau în decembne_ 198~ in ~omanza .. A

boală galopantă, după ce declanşase o vastă operaţiune


Domnule general, ce le-aţi fă.cut ruşilor _zn ~ei 1_2 _anz i_n
anticorupţie la nivel unional. Al doilea, a fost 20 de ani şeful calitate de coordonator nemijlocit al contraspwna1uluz, iar din
personalului Kremlinului, era deja bolnav, molipsit şi el de toamna anului 1987 şi a structurii speciale de comb_at~7:e _a
corupţie şi, practic, nici nu a condus, ci doar a păstra t aparenţa .pionajului şi subversiunii duse împotriva României de aliaţu din
exerciţiului funcţiei, până la tranşarea victoriei uneia dintre tratatul de la Varşovia? . ..
taberele aflate într-o lungă luptă pentru putere. A câştigat Mihail Cum aţi putea caracteriza conf!un_tarea c~ servzmle d~
Sergheevici Gorbaciov, cu o echipă în care erau câţiva diplomaţi pionaj ale Moscovei, atât succesele c~tv ş:. eşecurile. KGB-ulu~
A

influenţi, unii în foarte bune relaţii, ca să nu spunem altfel, cu dar şi ale Departamentului Secuntaţu Statului in aceasta
Washington-ul, cu Londra, cu Bonn-ul. confruntare?
Ştiu cât de preocupat aţi urmărit evoluţiile de la Moscova în I.V.: Problema este complexă dar, înainte de a încerca
acei ani. La 31 decembrie 1989, arestarea dumneavoastră a fost ă schiţez un răspuns care să fie cât mai apropiat cu ceea ~e
supervizată prin prezenţa efectivă, ca observator, de ambasadorul e doreşte, vreau să fac o remarcă şi o fac cu ma~e s~~s-
Uniunii Sovietice la Bucureşti, Evgheni Tiajelnikov. Undeva la facţie. Ai făcut, dragă Aurel, o sinteză absolut admirabila a
un etaj al sediului Ministerului Apărării Naţionale, într-un birou epocii, a perioadei respective. Te-am ascultat cu foarte mar~
după o draperie, ambasadorul Tiajelnikov şi agentul Moscovei,. atenţie şi mi-am dat seama că fiecare ~uvâ~t ~e ~are 1-~1
generalul Nicolae Militaru, ministrul apărării noii puteri rostit şi aşezat în pagină a fost foarte bme gand1t ş1 pus ~
prosovietice impuse iarăşi României, au dorit să privească cui~ Propoziţie şi în frază. într-adevăr, este o epocă asupra căreia
generalul Iulian Vlad - şeful Departamentului Securităţii

240 241
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

va trebui să ne aplecăm cu o anumită atentie. Prob} e o dovadă de infatuare, dacă spun că, sub acest asp~ct,
e~
âneam m tr-O măsură satisfăcătoare problematica
cum spuneam, este complexă . In 1977, când eu am f '
ft ,

LI
ă . .
ft

adus, d: la con::1anda Şcolii de ofiţeri a Ministerului :: st ~ . ăt. · de informatii. Dar faptul de a nu fi avut pnle1ul sa
V

Interne, m funcţia de secretar de stat şi mi s-a încredin ct1v1t n , · d ·


a ă co nt'run t cu ceea ce reclamă activitatea practică, e z1 cu
m tr ea lte1e ş1· atr1·b uţ1a,
· sarcina
· de a coordona contraspio'tat
~ ftntotdeauna, după părerea mea, face un pas mamtea
ft •
ft

. 1 . d na. zi care l b·1· t


JU , nu-am at seama că am în faţă un munte de probleme. ' . · ·-a pus la început probleme în responsa 1 1ta ea pe
teone1, m1 . ft d' d
M-a atras întotdeauna domeniul acesta de activitate neam că o aveam şi care m1 s-a mere mţat, e a
pentru că vreau să spun că, la începutul anilor '50 pe câncÎ care dspnua printre alte linii de muncă, şi Direcţia de
coor o '
aveam funcţia de şef al învăţământului în Minister, am cerut Contraspionaj.
să fac o documentare, să mă edific nemijlocit asupra uneia
din liniile de muncă esenţiale ale securităţii. Deci, am făcut Decenii la rând, apărarea împotriva K.G.B-ului
o ?erioadă de timp practică în Direcţia de Contraspionaj. a fost imposibilă
M1-a fost de foarte mare folos timpul pe care l-am petrecut Problema spionajului sovietic în România_ acelui tim~
acolo şi am avut prilejul, pe de-o parte, să beneficiez de rn a intrat în actualitate atunci. Ea începuse mai devreme sa
experienţa extraordinar de bogată a unora dintre aşii
~ie O problemă de muncă. Nu ştiu, poate _ar trebui să facem
contraspionajului, care lucrau la vremea respectivă în
un studiu special, o documentare, eu am ipoteze, a:_11 presu:
această unitate şi pe de altă parte, să mă documentez asupra
puneri dar nu pot veni cu dovezi, cu argumente ~a aceast:
sferei foarte importante şi foarte întinse pe care această linie problemă, a spionajului sovietic, nu a fost abordat~ cu toata
de muncă o avea. După mulţi ani,( ... ) pot să spun că am fost seriozitatea şi cu responsabilitatea care se impunea.
la curent cu ceea ce ar putea fi mai important, să nu zic
Cauzele, motivele :
neapărat mai nou pe domeniul acesta de activitate, dar asta - Poate că unii care au avut însărcinări pe linia aceasta
mai ales din punct de vedere teoretic, pentru că şi la s-or fi şi temut că dacă intră mult prea adânc în problemă,
Direcţia de Învăţământ şi în şcoală studiam aprofundat cine ştie cu ce surprize se pot trezi.
Problemele de muncă ale institutiei şi mai ales acordam
I I I - Altii, nu aş vrea să greşesc, poate că nici nu puteau să
atentie prioritară liniilor de muncă esentiale fiindcă aveam
I I I
o facă. Puteau să existe printre ei şi unii care dăduseră poate
şi responsabilitatea editării materialelor de pregătire de
şi nişte angajamente pe undeva.
specialitate, a lecţiilor de specialitate. Atunci a început - O categorie, poate chiar şi din incompetenţă, pentru
tipărirea unor cursuri şi manuale şi dezbaterea subiectelor
că, de la început trebuie să spun şi aş putea să. f~c acesta
se făcea într-o aşa-numită comisie de metodică, la nivelul apreciere că, ştiind metodele, formele de activ1ta~e ~le
ministerului, la care participau şefii principalelor direc~! diferitelor servicii de informaţii care acţionau pe tentonul
operative, iar preşedintele comisiei era unul din secretaru României, spionajul sovietic era cel mai performant_.
generali ai Ministerului de Interne. Dezbaterile care se
Sigur, ruşii au avut şi o tradiţie foarte lungă, e1 ~u ~nu~
purtau în acele comisii pe subiectele temelor editate mi-au din serviciile care nu şi-a negat niciodată părmţn ŞI
fost de un foarte mare folos pentru pregătirea mea teoretică. strămoşii. Au preluat de la ei tot ce a considerat că este mai

242 243
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

sincer să fiu nu ştiu ce făcea, pentru că eu personal nu


A t A şi l-au dezvoltat şi l-au perfectionat N u aşa cum
bun, care, , .
. 111- simtit, aşa cum aş fi crezut că poate h, prezenţa.
d 1at m alte părti
, unde, la O anurm'tă r ă scruce a ista
A , •

m amp . .s-a. i-a De ~semenea, un consilier sovietic a fost instalat pi la


totul peste cap şi s-a negat totul, m
s-a . atb'l · diferent cAtflei,
şcoala de Ofiţeri şi câţiva ani buni a lucrat în şcoală. Intre
. . pentru tară
profita I fusese , ceea ce se făcuse pană A laa de
altele, şi poate nu totdeauna f?arte ~spir:t, pentru că d~tru
moment. Ei . bme, ruşii nu au făcut aşa , c1·, cum spuneamace)
V

început şi-a devoalat, cumva, mtenţule, ~ mceput s_a stud:eze


pre1uat dm ceea ce au avut serviciile de 1·ruormatn.. ant, au.
dosarele de cadre ale elevilor şi, probabil, că le pnmea ŞI pe
oare, 0 ~a~a înainte şi celelalte care s-au constituit eri.
cele ale profesorilor. Aveam şi nişte şefi de servicii de cadre
Revoluţia
b · dm .octombrie 1917' tot ce s-a cons'd 1 erat cădupă foarte vulnerabili, cu nume şi prenume consacrate, să zic aşa.
un ŞI poate fi promovat. Prin urmare, sub raportul este
Consilieri existau şi la direcţiile regionale. Prin urmare, peste
al metodologiei, al regulilor muncii şi în multe alt ~cesta
poate spune că erau foarte performanti. e e, se tot erau unul sau doi consilieri sovietici.
I
Activitatea de informaţii era condusă, coordonată de
Serviciile Moscovei aveau o bază formida bilă consilieri nemijlocit, cu ajutorul unei reţele care era
pe teritoriul României alcătuită, fie din rezidenţii mai vechi, unii foşti ilegalişti şi
care fuseseră şi anterior în legătura serviciilor sovietice, fie
. În_ plus, serviciile Moscovei aveau o bază formidabilă e din agentura nou constituită. Şi când zic agentura nou
~entonul României. La început, după august 1944 când s-ru constituită, mă refer, mai cu seamă, la ceea ce a început să se
I~stalat ca putere de ocupaţie, şi-au adus cu sine tot facă odată cu trimiterea la studii în U .R.S.S. mai pe toate
sistemul' c~ sa zic aşa, toate mecanismele necesare. Activita-
liniile principale de activitate din ţară.
V •

te~ au d~sfa~_urat-~ mai mult sau mai puţin, pe cont propriu, Pe linia învătământului, la diversele facultăti, universi-
adică ofiţeru de informatii ofiterii NKVD 1 .
KGB . , ' , · · . -u m, apm. a1. tăţi pentru div~rse specializări, o masă importantă de
-ulm: care er~u _în structurile armatei de ocupaţie . studenti erau selectionati cu grijă, ca să corespundă criteri-
Dar, _m acelaşi _h~p, fuseseră desemnaţi drept consilieri ilor so~ial politice ~are e~au fixate de partid. Cu siguranţă că
pe la mai multe mm1stere şi, în mod deosebit la Ministerul unii, încă din faza premergătoare din timpul anului premer-
d~ In~~rne. La Ministerul de Interne, pe lâng~ şefii tuturor gător trimiterii la studii când învăţau limba rusă, erau luaţi
dire~ţnlor, dar, în primul rând la nivelul conducerii ministe-
rului, era un grup de cons1·i·1en. care avuseseră functu.. în atentie.
. Apoi pe linia diverselor ministere, ca să nu mai spun a
I

im~ortante în .a~aratul sovietic şi care coordona „consili~- Ministerului Apărării Naţionale, care a trimis masiv la
re~ · A :ea m1smnea, bineînţeles, să centralizeze, să dea studii inclusiv la şcolile militare de ofiteri, deci nu numai la
~nentănle,. de la o etapă la alta a activităţii şi, în acelaşi institutiile de învătământ superior militar, academiile de
I I

hmp, era ŞI punctul de comandă al activitătii de informatii


divers~ specializăr/
~are se desfă~ura pe domeniul respectiv' şi nu num~i. Pe linia Ministerului de Interne, de asemenea, mai pe
puneam, deci, ~ă la ~~v~lul tuturor direcţiilor operative toate specialităţile importante, securitate, miliţie, trupe de
erau un~~ sa:1- d01 cons11Ien sovietici, până şi la învătământ. securitate, apărarea locală antiaeriană (A.L.A.), care, atunci,
La Servicml Invăţământ mi-a fost adus un consilier ~ovietic

245
244
Iulian N .Vlad - confesiuni pentru ist orie
Iulian N. V lad - confesiuni pentm istorie

era structura ministerului.


Deci, cum să spun, exista o arie imensă, care le ofer
posibilitatea asigurării în perspectivă a agenţilor de caea
aveau nevoie. Dar la un anumit moment, consilierii au fore
priviţi cu rezerve, ca să nu zic că nu erau deloc bine văzu;t
Asta şi spre cinstea ministrului de interne de la acea vreme.
Alexandru Drăghici, dar cu siguranţă că aceasta er~
viziunea conducerii de vârf a partidului, şi mă refer la
Gheorghe Gheorghiu Dej.
Nu neapărat şi a celorlalţi de pe lângă Dej, Ana Pauker,
Vasile Luca, Teohari Georgescu sau Chişinevschi şi alţii.
Dar Gheorghiu Dej avea o comunicare specială, să zic aşa,
cu Alexandru Drăghici, care i-a fost foarte devotat, poate
până dincolo de ceea ce în mod normal ar fi trebuit să fie,
supunere oarbă. Drăghici a săvârşit şi greşeli şi unele din
greşeli sunt impardonabile.
Încă de pe atunci, au început să apară nuanţări în ceea
ce priveşte atitudinea faţă de consilierii sovietici, nuanţări
făcute cu discretie, în cadru mai restrâns, sau în lucru de la
I

şef la subordonat. Îmi aduc aminte, că eram cu lucrări la


ministrul Drăghici şi dintr-odată, intempestiv întreabă
retoric: ,,Măi, ce mai Jac consilierii ăştia sovietici pe la voi, pe
acolo? Ăştia cu ce se mai ocupă?" Să fi fost chiar neavizat, şi tot
îţi dădeai seama că se punea într-o anumită manieră
problema, aşa încât tu însuţi trebuia să stai să te gândeşti,
să-ti dai seama „Doamne, e ceva!" Şi aşa, încetul cu încetul,
ce/ care fuseseră precis depistaţi că au mers prea departe în
colaborarea cu consilierii, fiind una cu aceştia, au mai fost
îndepărtaţi din funcţiile pe care le ocupau, sau unii dintre
ei, din varii motive, mai ales pe linie de cadre se găseau
motive, au fost puşi în indisponibilitate, ori trecuţi în
rezervă. Şi aşa, etapizat, s-au rărit substanţial rândurile cola·
boraţioniştilor zeloşi. Desen de Ştefan Popa Popa's

247
246
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

Dekaghebizarea nu a fost uşoară despărţit de noi, cei doi care eram la Comitetul Central,
Dar a .venit şi momentul despărtirii de consilierii so · .
generalul Guşă şi cu mine. S-a fixat pe un scaun şi acolo a
. , v1etict.
D r ă g h 1c1 era un om care (... ) era foarte (... ), avea o structura rămas tot timpul. Nu a intervenit, nu ne-a cerut să facem
specială, era foarte greu de pătruns. Rar îl puteai
ceva, deşi sigur eu îi eram foarte bine cunoscut, îi fusesem,
·tA d un zam
sc h 1,an . aşa era felul lui. Nu era vedea
A b et. Nu ştm, la urma urmelor, subordonat. Nu lucrasem nemijlocit cu el,
. f v • un orn dar mi-a fost şef ierarhic, fusese ani de zile prim adjunct al
chAiar oarte rau. Ei, au fost momente, în împrejurarea asta,
cand__ a exu~e~at, pur şi simplu, la plecarea ultimului ministrului şi şeful Direcţiei de Informaţii Externe. Acolo, la
Comitetul Central, tot timpul ne-a urmărit activitatea, apoi
consilier sovietic. Cu1:1" sA-~r s~une cu alte cuvinte, a răsuflat
în câteva rânduri, după ce am plecat la Ministerul Apărării
d_e uşurar~ pentru ca, iţi dai seama, şi el, la nivelul lui,
aţionale l-am văzut şi acolo, pe holuri. Nu ştiu ce făcea şi
s~mţea apasa_rea_-_ Simţea faptul că este controlat, pas cu pas,
ş1 că, probabil, fund destul de dibaci îşi dădea seama cum
pentru ce venise. După cum am înţeles, ulterior am aflat, că
şi atunci când cei trimişi de noua putere să anunte
întorceau înapoi [la Moscova] cu unele lucruri, care evide:
nu puteau să-i convină. destituirea mea şi a celorlalţi din con.ducerea Depart~-
Din păcate, însă, au fost şi unele linii de muncă unde mentului, el a fost prezent la şedinţa cu şefii de unităţi.
A.R.: Mai mult, el s-a prezentat la sediul central al
legăturile cu sovieticii, nu ştiu, nu pot să îmi dau seama
ministerului, a dispus convocarea Consiliului de Conducere al
dacă a fost neapărat necesar să continue, încă un timp, dar
Departamentului Securităţii Statului şi a focut efectiv prezenta
cert es~e c~ unii din şefii de pe acele linii s-au despărţit greu
Consililui de conducere, după care ni i-a prezentat pe Voican
de legatunle pe care le aveau şi au renuntat mai mult de
Voiculescu, pe Virgil Măgureanu şi a focut practic transferul
nevoie la consilierii sovietici pe care îi a~eau la unitătile
Departamentului în subordinea noii puteri. Dar foarte interesant
respective. Poate că a fost o înţelegere şi la nivel superior,
afost faptul că, Gelu Voican Voiculescu şi prezentarea lui acolo ca
nu ştiu, este posibil. Dar sunt convins că, dacă şefii acelor vzcepnm-:71inistru însărcinat cu coordonarea structurilor de forţă
unităţii ar fi stăruit şi ar fi dat garanţii că sunt în măsură să I-~ deran;at rău generalului Militaru, care, peste trei zile a dat
ducă aşa cum trebuie activitatea unitătilor fără niciun
I I dispoziţie să nu mai fie primit în sediile unităţilor decât dacă se
amestec, fără o aşa numită îndrumare din partea ~uce la el şi îi explică de ce are nevoie să intre. Deci, acolo a fost o
consilierilor sovietici, parcursul lor ar fi fost altul. Este cazul l11~e:care de scoatere a Departamentului din subordonarea lui
Direcţiei de Informaţii Externe, este cazul generalului Mzlztaru, realizată în 26 decembrie prin decretul lui Ion Iliescu.
Doicaru. I.V.: Foarte importantă această precizare. Sigur, eu
eram d eJa · arestat, nu mai. aveam cum să ştiu dar am
Decembrie 1989 - Generalii Vlad şi Guşă sub lupa sentim 1 poate că greşesc, dar am sentimentul ,
D . en tu, că
generalului Doicaru
p oicaru a vrut să preia funcţia de şef al Departamentului.
Nu vreau neapărat să fac legătura cu ceea ce a arătat î oate nu ac eea d e mm1stru
. . d e mterne
. care, ca rang poate că
generalul Doicaru peste ani, în decembrie 1989 când, du~ nsemna
·st . . 1
ma1 mu t, dar ca importantă pentru momentul
un număr de ani de la trecerea în rezervă, a ieşit în pritP
l onc
m perspectivă, funcţia cealaltă era cu mult mai
A • • '

irn
plan. Mai întâi, în nopţile 22-23-24 decembrie nu portantă, însă nu s-a întâmplat aşa. Probabil că şi cei care

248 249
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

luaseră puterea, .aşa cum au luat-o, l-au cunoscut şi s-au ine stătătoare cu forţa, cu mijloacele, cu ceea ce se impunea
temut de el, deşi poate că au făcut baie în aceeaşi scăldă­ ă aibă. Ea fusese ani de zile, ba pe lângă Direcţia a III-a, ba
e lângă contrainformaţiile Direcţiei Generale de Informaţii
5
toare. Dar şi la oameni de acest fel sunt ambiţii, temeri,
sumă de lucruri de ordin subiectiv care îi fac să se distan~ ~ terne. Mă rog, chipurile, cu explicaţia de a nu fi identi-
ţeze unul de celălalt, mai ales atunci când doresc să pună ficată, adică de a fi acoperită, era un fel de „mănăstire într-
mâna pe partea cea mai substanţială a puterii. Este curios i un picior, ghici ciupercă ce e •
11

modul cum a dispărut din viaţă omul acesta, pentru ci A.R.: Dar a fost şi o perioadă când primul şef al unităţii nou
slavă domnului, ştia să umble cu o armă. Faptul că s-~ constituite era în ipostaza de ofiţer de legătură cu Moscova,
întâmplat să moară, s-a zis, împuşcându-se la vânătoare, şi pentru că mergea periodic ac~lo şi, practic, m3e nu mi-a părut că
având cu el un nepot minor, mi s-a părut a fi fost un lucru ar fi efectiv şeful structum care se ocupa real de problema
curios. Poate că, nu ştiu din ce motiv, i s-a dorit sfârşitul mai spionajului sovietic, ci o interfaţă controlată de cel mai puternic în
rapid, sau cine ştie ce a fost, dar fapt este că lucrurile aşa această relaţie.
s-au petrecut. I.V.: Exact, şi atunci, trebuia făcut un pas hotărâtor.
Dar, înainte de a fi realizat pasul acela, am reuşit să fac
Anti-K.G.B-ul a debutat sub pavăza oamenilor Moscovei altceva şi cred că a fost esenţial pentru că, în respectarea
A.R.: Deci, este evident că, deşi, prezenţa şi urmele lăsate de unei traditii, nu cred că fusese dată o linie de undeva, de
'
serviciile de spionaj sovietice în toate structurile politice şi sus, linia asta de muncă era subordonată nemijlocit minis-
administrative erau ample şi de adâncime, totuşi, aţi cutezat să trului. Chiar şi anterior, Doicaru mergea, cum era şi normal,
luaţi taurul de coarne şi ... nu l-aţi mai lăsat! să raporteze ministrului. Ei, s-a moştenit sistemul ăsta şi,
I.V.: Poate că aşa este. Spuneam, deci, că activitatea pe ulterior, situaţia s-a mai destins, când a venit Postelnicu,
linia aceasta de muncă era, cum să spun, mai mult proformă când a preluat şi el coordonarea unităţii, dar nu i-a acordat
[formală, fără conţinut] deşi cu câţiva ani buni înainte nici o atenţie. Nu-l învinuiesc, nu-l suspicionez, departe de
fusese constituit serviciul independent pe această linie, pe mine gândul de a-l suspiciona pentru cine ştie ce, nu cred că
linia sovietică şi a sateliţilor Moscovei. De notat că acest ar fi putut să ajungă până acolo ( ... ). Ei bine, niciodată nu
serviciu special fusese subordonat operativ tocmai genera· poţi băga mâna în foc. Totuşi, serviciile de informaţii sunt
lului Doicaru, de care vorbeam mai înainte şi bineînteles, şi conduse de oameni foarte inteligenţi şi nu cred că se încarcă
I I

generalului Pacepa. Pacepa a avut acces tot timpul la cu balast. Ori Postelnicu putea fi un balast, nu era un om pe
problematica şi documentele emanate de la acest serviciu. c~re să îl folo-sească, să aibă viziune, influenţă ş.a.m.d . Ei
Prin urmare, eram în cunoştintă cu ceea ce s-a făcut bine, bănuiesc că nu numai din lipsă de pricepere ci şi de
până la data respectivă şi lipsa de progres, de rezultate în :amă, nu s-a băgat. Nici măcar, şi asta era o chestiune care
confruntarea cu serviciile sovietice era absolut evidentă, era, b:-a dreptul m-a revoltat, nici măcar la şedinţele anuale de
cum să spun, într-un fel, strigătoare . Aşa se face că una din ilanţ ale acestei unităti, Postelnicu nu s-a dus niciodată. De
primele măsuri care a trebuit să fie luate a fost aceea de Vreo două ori, l-a trimis pe secretarul comitetului de partid
restructurare a acestui serviciu, de creare a unei unităţi de pe departament, care, fie vorba între noi, făcea fată mai cu
amă momentului de după şedinţă. Şi atunci am' reuşit, şi

250 251
Iulian N. Vlad - confesiuni pentnt istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

am considerat ca pe o reuşită faptul că l-am convins că . ea bine, dar mi-au fost recomandaţi, foarte
necesar ca această linie de muncă să o am în subordine ş
uarn prt nu mă pronunt. Oricum, una peste a1ta, 1ucrun·1 e
nemijlocită, motivându-i cu varii argumente, inclusiv că ~ interesan , ' . . .
că ătat deja un alt conţmut, o altă onentare, iar
leagă cu celelalte linii de muncă, până la urmă . A vearn în au atele p au început să f'1e v1z1 · 'b'l
1 e.
subordine alte două structuri de contraspionaj, Direcţia a rezu lt t t b
A,R.: Dacă nu mă znşel, atunci aţi putut con~ a a ca zn _az~
A • • V A

III-a, care era unitatea de linie în materie de contraspionaj şi . ă a liniei de muncă erau foarte mulţi octogenari şi
Direcţia a IV-a, care era tot unitate de contraspionaj, de
ope rn tiv . . . . d. , . l .
nari fioşti combatantz ai Commternuluz, m gene1 aţza uz
110 nage , , . . . v b ·l · -
contraspionaj militar. Walter Roman, Ghizela Wass}z alfz volun~ari zn -~az oaz~ e czvz_1e
A

A.R.: Plus că, K.G.B.-ul începuse să coopereze pe zona ale perioadei interbelice, unn przn Spania, alţzz anterior przn
operaţiunilor externe cu marile servicii de spionaj ale principalelor Uniunea Sovietică.
puteri occidentale. Este bine să ne reamintim cum s-a conlucrat I.V.: Corect. Una dintre primele măsuri a fost refacerea
între Est şi Vest în chestiunea emigraţiei, acea încerca re de a bazei de lucru. Reconsiderarea întregii baze de lucru. Adică
contrapune regimului Ceauşescu o emigraţie unită, sens în care a erau menţinuţi veteranii ăştia, fiindcă unii dintre ei erau
fost creată Uniunea Mondială a Românilor Liberi. A apăru t ca din totuşi activi, nu puteam să renunţăm la supravegherea lor.
senin, cu şedinţe de constituire aproape concomitente pe trei con- în schimb, forţele tinere care se afirmau, şi se afirmau
tinente. Ştiut fiind cât de strâns controla K.G.B-ul emigraţia cel mai mult, erau neglijate. S-a revăzut baza de lucru, s-au
românească, nu se putea să nu fie parte la opera comună anglo- redirectionat liniile de activitate, iar rezultatele nu au întâr-
americană, măcar cu ingredientele basarabo-bucovinene, cu care
ziat să 'apară. Oricum, putem să spunem că am fost, aici în
au contribuit la capitalul social al Uniunii şi prin care şi-au zona noastră, singura dintre ţările socialiste care am creat o
consolidat infiltrarea. astfel de structură. Din ceea ce intuiam, mi s-a confirmat
apoi, am aflat de la sursă, că şi China, din câte am putut
Crearea şi organizarea, pe baze noi,
a Unităţii Speciale 0110 di cuta cu chinezii cu privire la activitatea pe spaţiile
acestea, deşi erau destul de închişi, să zic aşa, dar evident a
I.V.: Şi deci, am reuşit să realizez ceea ce a fost, după rezultat că şi ei aveau o linie de muncă puternică pentru
părerea mea, un pas foarte important pentru că, deja, am spaţiile ţărilor socialiste. În rest, niciuna din celelalte ţări
simţit că sunt descătuşat şi pot să fac ce am socotit că es~ socialiste nu aveau un serviciu de contraspionaj pe spaţiul
absolut imperios necesar: crearea şi organizarea pe baze noi ţărilor socialiste, aşa cum am avut noi. Era absolut necesar,
a Unitătii Speciale U.M. 0110. La comanda noii structuri de pentru că unele dintre tările acestea surori voiau să ne
,,contra~pionaj est" [ţări socialiste], l-am adus de la Braşo~ lucreze în „foi de viţă", c~m se spune.
pe generalul Victor Neculicioiu, un profesionist adevărat şi A.R.: E foarte important ceea ce spuneţi pentru că acesta era
un om serios. Plus alti câtiva ofiteri care au completa!
I I I ăCI

un motiv suficient de temeinic, dar şi un fapt de neevitat din
schema de conducere. Nu în totalitate cum ar fi trebuit, c că partea serviciilor sovietice, care, în acest fel, au identificat în
am avut şi nereuşite pe care le regret cât oi fi, regret generalul Vlad pe cel care a organizat şi a pus în operă
m-am lăsat păcălit. Mi-au fost împinşi nişte oameni care~ contraofensiva coordonată împotriva spionajului şi subversiunii
compromiseseră în activitatea de informaţii externe. No-

252 253
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

antiromâneşti duse de la Moscova. Şi-au zis că sunteţi omul care · toti protagoniştii evenimentelor din decembrie au fost
are de gând să-şi facă treaba şi, în acest fel, le încurcă planurile. rna1 , ie şi au rămas în atentie tot timpu,
· 1 unn · tr e e1·
·· d m
în a tent, , . .
I.V.: Eu nu ştiu cum au răbdat până la urmă. ă ând şi în cazul Băcanu-Volodm, deci se poate spune că
A.R.: Dar de luat în cătare, v-au luat. Asta este cert. ap ~-am scăpat pe cei principali şi, cred că le-am pricinuit,
I.V.: Asta e clar, dar nu ştiu ·cum au răbdat şi, acum
vorbind între noi, nu vreau să se interpreteze altceva, dar
nu 1
c: . .
după părerea, una dintre pagubele 1e ~a.1 man_ pe care e1
le-au putut suferi în perioada respectivă a1c1 la noi.
.

cred că evenimentele s-au succedat cu o asemenea repezi-


ciune şi momentele foarte prielnice nu s-au mai ivit, că de Participarea sovieticilor la evenimentele din
suprimat, e limpede că ar fi urmat să mă suprime, asta este decembrie 1989 a fost cu trupe speciale
un lucru evident. Şi aşa, de vreo câteva ori, am fost pe linia A doua idee, care se alătură la cea dintâi, este aceea că
de cătare a puştii. participarea lor la evenime~tele di~ dece~brie s~a făcut cu
A.R.: Va trebui să trecem în revistă cele şase sau şapte, dacă trupe. Au venit cu batalioane ş1 deci nu ş1-au bazat
nu mai multe momente în care s-a încercat suprimarea dumnea- proiectele, planurile doar pe reţeaua din interior. Fără
voastră fizică. Asta separat. Acum, rămânând tot aici, pe zona îndoială că şi aceia care au venit în formaţie de la Moscova,
confruntării cu serviciile sovietice, sigur au fost trei, patru, cinci, trebuiau să intre în legătură cu cei din teritoriu, unde au
poate mai multe acţiuni notabile ale noastre, ale Departamentului avut depozite de armament, prevăzute staţionări pentru
Securităţii Statului, unde sovieticii au fost descoperiţi şi nu se
regrupare şi pentru proiectarea acţiunilor ce urmau să fie
aşteptau la eşec. În confruntarea din anii ce au precedat
dezlăntuite . Aceasta este altceva. Dar nu a fost o masă de
evenimentele din decembrie 1989, despre vreo două sau trei I

luptători, care să fi ieşit în faţă şi să fi opus rezistenţă.


operaţiuni a început să se mai scrie în literatura străină, în mod
Prin urmare, eu cred că a fost unul din momentele când
deosebit în cea britanică dedicată istoriei K.G.B.-ului.
securitatea a putut să demonstreze, pe de-o parte, că şi
Acum, judecând după două decenii şi jumătate, oare operaţi­
coloşilor acestora care însemnau spionajul sovietic şi, pe de
unile astea mai mari, care au fost demantelate, reţeaua lui
altă parte, spionajul american, cărora, aproape concomitent
Volodin, ,,scrisoarea celor şase" şi altele, nu puteau să fie, în
le-am dat nişte lovituri usturătoare . Pentru că au fost
acelaşi timp, şi un front de lucru deschis Securităţii, pentru ca ei
demascaţi, ca să zic aşa, oameni esenţiali din reţelele pe care
să lucreze mai în adâncime pe alte direcţii, pentru pregătirea
evenimentelor din decembrie? le aveau şi asta s-a întâmplat aproape simultan.
Până atunci, îti aduci aminte că, ani de zile nu s-a putut
I.V.: Teoretic este foarte posibilă o asemenea concluzie.
E una din metodele care se utilizează şi nu cred că le-a demonstra concret, nu au fost prinşi asupra faptului. Ori de
astă dată lucrurile erau foarte limpezi, aşa încât, dacă e să
putut scăpa, dar... ..
A.R.: Adică să îşi valorifice eşecul într-un succes. Bine, azci judecăm nu neapărat sentimental şi cu părtinire, putem
ne-au prins, le-am dat, i-am pus pe o pistă, ei acum se ocupă de spune cu mândrie justificată că ceea ce s-a făcut în anii 1988-
asta şi noi avem cale liberă în altă parte. 1989 pe linia combaterii serviciului de spionaj sovietic a fost
I.V.: E foarte interesant cum s-a pus problema, având
O
reuşită, ca şi la ceilalţi din Vest.
însă în vedere două aspecte ale chestiunii, întâi faptul că Sigur că nu aş vrea să mai reiau cele ce s-au întâmplat

254 255
Iulian N .Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

în zilele când s-a trecut la arestarea mea şi nu ştiu dacă • vedere că Guşă era la Timişoara, prins cu ce era pe acolo
111
treaba asta noi nu am mai ... • ornind şi de la încrederea pe care Ceauşescu o avea,
1, p 1 d G
A.R.: Nu. Momentul efectiv consumat atunci, acolo, nu l-ati . ontestabil, mai mult în Stăncu eseu ecat m uşa, 1-a
A A V •

relatat. · mcdonat genera-lului Stănculescu sa vm ă une


V • . d.
iat a
1
I.V.: Nu l-am relatat. Atunci acest moment merită să îl ~:cureşti. Despre acest ordin lui Milea nu i-a spus nimic,
luăm de la început. Am rămas la sediul Comitetului Central adică e un lucru tulbură-tor, revoltător chiar. T~
până în seara zilei de 23 decembrie. În tot cursul zilei comandant, tu şef, tu ministru, eşti pus în faţa faptulm
respective am fost bombardaţi, şi generalul Guşă şi eu, cu împlinit. Este chemat subalternul tău, trimis de tine în
cereri exprese, cu ordine ca să plecăm la Ministerul Apărării misiune la Timişoara, că trimiterea lui Stăn-culescu s-a făcut
Naţionale . Deja se prefigurau vreo două-trei centre de de către Milea. Stănculescu a solicitat el însuşi să fie trimis
putere şi, probabil, autorii principali ai loviturii de stat îşi la Timişoara. Ceauşescu validase numai propunerea lui
dăduseră seama că e periculos să se consolideze aceste Milea de trimitere la Timişoara a unei grupe operative, dar
centre de putere, altele decât cel pe care îl reprezentau ei, în tănculescu s-a dus la Milea şi i-a spus că, având în vedere
principal, cei de la televiziune, că acolo era nucleul, Iliescu, că el fusese într-un control la întreprin-derile care furnizau
Brucan, Roman şi cei care mai erau pe lângă ei. materiale militare pentru export şi le cunoaşte, socoate că
A.R.: Acolo era comunicarea. Ţara, de acolo, percepea de fapt prezenţa lui e foarte oportună acolo şi, desigur că, i-a zis:
actul de conducere. ,,Bine, du-te!" Şi s-a dus şi s-a aşezat lângă Ion Coman. Nu s-
I.V.: Perfect adevărat. Al doilea centru de putere, ăsta a mai dezlipit de Coman, decât în nişte momente care, mai
era centrul care aş putea zice că avea chiar putere efectivă, târziu, s-au dovedit a fi fost de natură să îl ducă la Jilava
relationa la Ministerul Apărării Nationale.
I I pentru câtiva ani.
A.R.: Şi despre care nu se ştia în ţară. A.R.:'Se pare că Stănculescu cunoştea zona de operaţiuni din
I.V.: Încă nu se ştia . Acesta era reprezentat de Atanasie Timişoara din anul 1956, când a disciplinat mişcarea studenţilor
Stănculescu care moştenise puterea prin ceea ce hotărâse
40
de solidarizare cu evenimentele din Ungaria ...
Ceauşescu, când după moartea lui Milea, i-a ordonat să pre- I.V.: Da, este adevărat. Datele problemei se schimbase-
ia conducerea Ministerul Apărării . Numirea lui Stănculescu ră fără îndoială, dar elementele de topografie nu.
la conducerea Ministerului a făcut-o Ceauşescu, deşi în mod A.R.: Dar atunci, a dat el ordinele despre care Coman îi
regulamentar, succesiunea trebuia să fie la Guşă . El era raporta lui Ceauşescu: ,,La Timişoara se trage, tovarăşe secretar
primul adjunct al ministrului şi şeful Statului Major. Având general!"
I.V.: Da, aşa este.
Victor Atanasie Stănculescu (n. 10 mai 1928, Tecuci, judeţul Galaţi - d. 19 iunie
40

2016, Ghermăneşti, judeţul Ilfov); 1981-1986, adjunct iar între 1986-1989, Generalului Vlad i se pregătise lichidarea într-o ambuscadă
prim-adjunct al ministrului Apărării Naţionale pentru Înzestrare. În dece~-
brie 1989 a fost trimis pentru restabilirea ordinii la Timişoara, fiind numit c Revenind deci, şi Guşă şi eu am primit mereu somaţii
Comandant Militar Unic al fortelor de represiune, fiind supervizat politic d~ a să mergem la Ministerul Apărării Nationale. Guşă, la un
generalul Ion Coman, secretar ~l C.C. al Partidului Comunist Român şi şef a
tnent dat mi-a spus: ,,Eu trebuie să mÎi duc. Primesc ordine
010
Secţiei C.C. pentru probleme militare, justiţie şi afaceri interne.

256 257
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

peste ordine. Trebuie să mă duc." E drept, şi eu l-am încura·a ă din când în când, altceva nu. Până în momentul când,
să meargă să preia atributele funcţiei, pentru că aici ~~ ~ându-mă la Militaru, primesc un telefon de la unul d~
putea să şi le exercite aşa cum trebuie, nu avea aparatul d tiitorii şefului USLA, deoarece Ardeleanu, şeful acestei
10
care să dispună. După care s-au intensificat şi cererile d: ~tăti pe care eu l-am promovat, a plecat în nişte condiţii
prezentare a mea la Ministerul Apărării. Între timp venise 1 toart~ imputabile lui de la informaţiile externe, unde fusese
Comitetul Central şi Mazilu, încă bandajat după întoarcere: trimis după trădarea lui Pacepa, ca să întărească munca p~
de la Alexandria. Şi el începuse aici să îşi creeze un fel de această linie. Nu ştiu cine făcuse selecţia acelor oamern
comandament, înconjurat fiind de fel de fel de din ăştia entru că cei mai mulţi s-au dovedit a fi inapţi pentru
veniţi de pe stradă. · ~ceastă muncă. Ardeleanu, însă, prin felAul său de a fi fost,
A.R.: Dar Mazilu a avut şi o deviză: ,, Trageţi în tot ce poza într-un ins doct, pr~~ătit, stăpân. In r:alitate, era u~
mişcă!" om foarte slab iar ca pregatire nu era strălucit. Poate tocmai
I.V.: Da, a zis-o. Mai ales acelora care trăgeau pe culoa- prin goma pe care o avea, voia să acopere acele foarte grave
rele Comitetului Central, unde şi eu era să îmi pierd viaţa, trăsături, mari slăbiciuni pe care le avea.
prima dată. Şi, la un moment dat, am spus „Eu plec, nu mai Din ziua de 22 decembrie de la prânz, după fuga lui
pot rămâne!" El, nu şi nu. Îmi dădeam seama că, poate, era Ceauşescu, el [Ardeleanu] a fost chemat de mine la
mai periculos să fi rămas acolo, mai periculos pentru ce Comitetul Central, pentru că aveam câteva formaţiuni
aveam eu de făcut, decât să fi mers dincolo, unde, de fapt, USLA [încă din perioada când era prezent şeful statului,
eram într-o postură de semi-prizonierat. De acolo, de la pentru ceea ce aveam de făcut noi acolo], dar el a rămas în
Ministerul Apărării nu am mai putut pleca, decât în continuare acolo [la Ministerul Apărării Naţionale], unde a
anumite momente şi pentru lucruri bine determinate. Cum realizat că e locul unde se fac cărtile, deşi ar fi trebuit să se
I

am ajuns acolo este altă poveste ... Am aflat şi eu din relata- întoarcă la unitate pentru că, slavă Domnului, avea şi ţara
rea pe care i-ar fi făcut-o Stănculescu lui Alex Stoenescu şi nu numai punctul ăsta de la Bucureşti.
mai nu ştiu cui, a relatat public şi generalul procuror Voinea A.R.: Până în aprilie a stat acolo.
că pe drum se constituise o ambuscadă în care urma să fiu I.V.: Da, şi s-a ataşat de Stănculescu. Nu s-a mai
omorât. desprins de Stănculescu. Aveam nevoie de el, nu l-am putut
A.R.: Va trebui să revenim asupra momentului. aduce unde eram eu, a trebuit să dau ordin să vină
I.V.: Dar, am ajuns acolo şi am început lucrul cu Guşă, Gherghina, colonelul Gherghina care era locţiitor.
în acelaşi birou, la Ministerul Apărării Naţionale. •
A.R.: Interesant, deci, din nou împreună cu generalul Guşa Planul asasin de lichidare a efectivelor U.S.L.A.
în acelaşi birou. şi ale Direcţiei a V-a

I.V.: Da, cu Guşă, în acelaşi birou. Era cumplit, după nu Eram, deci, în biroul lui Militaru când m-a sunat Bliorţ,
ştiu câte nopţi în care nu am închis ochii şi nici nu celălalt loctiitor şi îmi spune: ,, Tovarăşe general, am primit
mâncasem. În împrejurări din acestea de maximă tensiune ordin să sc~atem unitatea la revista de front", ,,Cum adică,
poate că fiecare om la fel se comportă, eu nu mai simţeaJll ttnde?" Revista de front presupune scoaterea unităţii cu tot
nevoia de nimic, din punct de vedere fiziologic, hrană nu,

258 259
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie llllian N. Vlad - confesiuni pentnt istorie

ce are ea, . inclusiv marmitele de la bucătărie, să zic · aşa . • •


Nftl1taru sa
v revină asupra ordinului." Şi m-am
.
dus înapoi. Între
ă . . .
tr~verse~1 Bucureştiul până în parcul de instructie Gh' şi S4 . robabil că primise telefon de la Iliescu, c -rm zice.
Zic: ,,Stai aşa. Stai să mă lămuresc. De unde ai pri;n 't d~ncea. ttrnP;,fi, şi cum crezi dumneata că se foate Jac:, revistă de fro~t
pv• d l l or Inu['>•
tin săfiacă revistă defront? ,,Tovaraşe general,fomte
" ai e a tovaraşul colonel Ardeleanu, de la tovarăşul M 't · .
V
v
11e11 tru ca , .
Era, d ec1,· "m b'1roul lui Militaru. Pe un fotol· ,. z itaru"
.
respectiv stătea şi se făcea că nu mă vede Ard 1
. ·
m m biro I
u
~,, ,p
'.
1u,
c
~e fiace la unitate". De fapt cel mai adesea aceste
• vv
· · te de front se fac în incinta umtătilor respective. ,, a rog
• •

. . , e eanu rna rev1s 1 t · ta


rticipati la aceasta revista. Eu ma pun c1ezaş
V • v v'

rog mototolit, să zic aşa, pentru că mai înainte sem"t" ' ,v pen ru vz_n,
· amplase
~enorocirea cu cei care fuseseră tot de el chemaţi şi lichida. ~ta pa eavoa~tră merg înfiata dumneavoastră, să realizăm revista
( umn I '
i ţ
ş1 profanate ceva care mi-e foarte greu să mai·.1m~
V V V

II t Nu eu nu merg. Sa mearga cu dumneavoastra gene-


. cadavrele,
. V
1
11e 1 ron .
rn/u/ Hortopan. Şi am plecat cu Hortopan la U.S.L.A, unde
11 ,

a d uc ammte şi sa descriu ce am văzut când m-


11
d .
tr d ă vd "
V am US m -a realizat revista de front.
s,. a a s v~ 11: ce ~al erau. Trosca decapitat, capul us
langă trup ş1 batjoco~1t cu resturi de ţigări stinse în globu~ile Este o întâlnire memorabilă, poate ar trebui găsit filmul.
oculare. Ceva nu ştm ... Am gândit atunci: oare suntem , A.R.: Este pe Internet, pe Youtube.
R ,. · ? o ·
o~~ia. are cei care au făcut lucrurile astea oribile or fi
m I.V.: Şi poate câteva secvenţe ar merita să fie luate de
romam sau ce puteau să fie? acolo. După care, structura unităţii în persp:ctivă era _de'a
A.R.: Î,~ acest context cu U.S.L.A. anatemizată ca teroristă prefigurată. Venise un colonel de la armata, , nu mai ţm
cu ~rase~ şz oame~i~ săi lichidaţi sub pretextul că ar fi veni; minte ...
sp~czal sa atace 1:'lznisterul Apărării, unitatea urma să defileze A.R.: Colonelul Zătreanu.
przn tot Bucureştiul, erau sute de oameni ... I.V.: Dar mi se pare că a fost un om cu minte. Nu a creat
I.~.: Era li~pede că se organiza o nouă provocare. probleme. Ardeleanu se ţinea de burtă că nu ştiu ce are. De
~tu~c1 era ~Iar ca pe baza unei gândiri, a unui plan sau pur acolo am plecat la Direcţia a V-a, pentru că şi Direcţia a V-a:
ş1 simplu mstantaneu, pentru că armele erau răspândite între timp, primise ordin să vină la revista de front, deci
p~st~ tot. Erau purtători de arme, fel de fel de inşi. Te şi U.S.L.A. şi Direcţia a V-a trebuiau să se întâlnească pe
mirai c~ ve.~eai şi copii cu câte o armă de gât şi, atunci, îi câmpurile de la Ghencea. E clar că se punea la cale un
sp~~ Im ~1ht~~u: ,, Tovarăşe general, mi se spune că U.S.L.A. a masacru Efectivele Directiei a V-a erau adunate, cât au
• I

prnmt ordzn sa zasă la revistă de front.",,Da, eu am dat ordin!" putut să fie adunate, de pe unde erau, în autobaza de lângă
"To~arăşe general, nu este posibil ca unitatea să traverseze Bucu- Guvern. Am făcut şi acolo ce era de făcut. În împrejurările
reştw l cu tot ce are, tehnica de luptă, în conditiile în care noi 1111 astea s-a ataşat, uite că îmi scapă pe moment numele lui, cel
putem co~trola oraşul." ,,Nu, tovarăşe! Să face~ cum am spus!" care mai apoi a devenit unul din principalii conducători ai
Daca am văzut că nu ajung la niciun rezultat i-am dat Frontului Salvării, un inginer ...
telefon lui Iliescu. A fost, de fapt, ultima oară cân'd am mai A.R.: Inginerul Mihai Montanu.
vorbit cu ~li„escu: ~,I~tă ce se întâmplă. Va fi un lucru care îmi I.V.: Aşa, Montanu ...
este greu s_a zl prevzzzonez. Nu ştiu cine îşi poate asuma răspun­ A.R.: Care trebuia să fie directorul Serviciului Roman de
derea unei ase111.enea crime, vă rog cereţi-i domnului general Informaţii. Şi el adică.
I.V.: Da?!

260 261
Iulian N .Vlad - confesiuni pentnt istorie Iu lian N. Vlad - confesiuni pentm istorie

A.R.: Era printre cele trei propuneri. Montanu pentru că u se poate, sunteţi necesar aici!" Că ... hâr, că mâr ... Mi-am
re7:1-arcase în timpul evenin::entelor, g~e~alul P":_Ocuror Gheorg: dat seama că trebuiau să mă ţină sub control, că ~acă rle.c,
Diaconescu, ca recompensa pentru trimiterea m faţa jus titiei ·ne ştie ce lovitură de stat pun la cale, pentru ca, m sfarş1t,
foştilor mentori şi tovarăşi ai lui Ion Iliescu, şi Virgil Măgur~an a în ziua de 28 decembrie, seara, să reuşesc să ob ţm
Cl . acor d u 1 ş1.
al trei·1 ea. ~
ă mă întorc la minister.
I.V.: Montanu mi s-a ataşat de atunci de când am plecat Sigur, la minister un munte de probleme de văzut, de
de la Ministerul Apărării Naţionale la U.S.L.A. S-a înghesuit rezolvat, de lămurit. Dar problema problemelor, care ne
în maşina în care am plecat. Trebuia să fim făcuţi praf. apăsa din toate părţile era diversiunea aşa numiţilor tero-
Şoferul, şi sub emoţii, şi obosit, un şofer de la armată a lui rişti. Unde erau, cine erau, mai cu seamă, fiindcă noi eram
Hortopan. Şi în maşină, o Dacie, în faţă era şi H ortopan. Eu cei acuzaţi permanent. Am convocat o parte din şefii de
eram în spate şi l-am luat lângă mine pe Montanu. Lângă unităţi pe care i-am socotit apţi, c·a să port o discuţie cu ei.
noi un soldat, care nu ştiu ce făcea pe acolo ... Ai fost printre cei mai importanţi prezenţi acolo şi am
A .R.: Sau poate era numai în uniformă de soldat. început elaborarea acelui plan pentru depistarea teroriştilor,
I.V.: Sau poate era numai în uniformă de soldat, că era incluzând verificări asupra tuturor purtătorilor de arme, ca
cam bătrâior la fată. Când a fost să traversăm bulevardul în
I
să zic aşa. Pe noi ne-am pus în cap de listă, că mulţi s-au
apropierea Bisericii Armeneşti, ocoleşte linia tramvaiului 5, întrebat: ,,Ce înseamnă asta?" Că au zis că s-au găsit nişte
maşina în care ne aflam a nimerit exact la jumătatea liniei, ciorne prin dulapul meu, prin casa de fier şi au întrebat:
când venea tramvaiul în viteză. A fost o minune că nu ne-a ,,Dar din moment ce aţi spus aici că verificaţi Direcţia a V-a,
făcut praf. verificaţi nu ştiu ce altă unitate, U.S.L.A., înseamnă că astea au
Cum spuneam, am fost la U.S.L.A. şi apoi am mers la tras." Nu, trebuia să le verificăm pentru că erau unităţile
Direcţia a V-a, care nu a mai defilat, mai mult ca sigur pe care aveau armament în posesie şi la rigoare trebuiau să îl
ultimul drum ce le fusese pregătit de Militaru, tocmai la folosească. Motiv pentru care, atunci, toţi cei care aveau
Ghencea. Pe urmă, Direcţia a V-a, după câte am aflat, a fost armament şi muniţie, erau din oficiu supuşi verificării. Şi
transferată, în parte, în arestul Miliţiei Capitalei. aşa am încheiat...
A.R.:Şi în sala de sport a Securităţii Municipiului Bucureşti. A.R.: Atunci a fost realizat un dosar cu fişele verificării stării
I.V.: Altă parte la sala de sport. .. armamentului şi muniţiei pe fiecare unitate, un dosar încheiat,
A.R.: Aţi revenit la Ministerul Apărării Naţionale ... şnuruit şi parafat după toate regulile arhivării. M-aţi fă-cut
I.V.: Deci, m-am întors şi după ce am revenit, din nou, ~esponsabil de păstrarea acelui dosar. Pe la jumătatea lunii
m-am dus la Militaru. L-am informat cum au decurs cele ianuarie, când au bătut apropouri la folosirea armelor, le-am spus:
două, aşa numite, reviste de front şi, iarăşi, i-am spus: ~Poftiţi, rezultatele verificărilor!" Au avut tot timpul la
1
„ Tovarăşe general, eu nu pot să conduc un colos care e Ministerul ~demână dosarul şi pot spune, şi o spun cu convingere, nu a
de Interne cu un telefon de pe biroul generalului Guşă. Nu am pzcat bine, pentru că acest dosar a fost şi înregistrat şi nu putea fi
nici măcar un subofiţer care să înregistreze ordinele pe care le făcut dispărut. De asemenea, a deranjat şi faptul că li s-a predat
dau, să reţină dispoziţiile pe care le dau, să am o evidenţă pent~ cu proces verbal şi cu martori la predare ...
urmărirea acestor dispoziţii. Trebuie să mă întorc la minister.

262 263
Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

I.V.: Foarte inteligent. Am rămas la minister din no ; c i să reconfirm. Ceea ce am şi făcut. Du~ă care mi-a tri1~is
tea de 28/29 decembrie şi până în ziua de 31 decembr· ap..l vei ifiu t~turism cu escortă armată ca să-i duc clişeele, acestea fimd
Mă 1 .. ie, a un a prezenta sa de către generalul procuror Gheorghe
mţe esesem cu Militaru că, m ziua de
A A A A

pranz. . reluate, m , , .
decembne la ora 12, să mă duc la minister, la el, că de·
31 P. seu Colonelul Ardeleanu era şz el acolo.
D((lC011C · Al · At
În opinia mea, v-aţi pregătit pentr_u ~cea mta n_z.re cu _ca ~~a
A

Departamentul Securităţii Statului trecuse în subordineJa


formal, de acum, a Ministerului Apărării. a, tare grele şi dificil de supus analizez conducer~ provzz~rzz a
dosare . „Rv d zut daca le-a
c;tatului şi noului ministru al aparanz. amane e va
V V A

A.R.: Fusese emis în acest sens un decret cu data de 26


decembrie. Din ordinul şi sub coordonarea Dumneavoast ~ · i trntat cu atenţia cuvenită... . V A

nemijlocită, generalul Ţencu şi colonelul Gherghina au lucrat ;: ş I.V.: o să-ţi spun ceva mai încolo ... Deci, ma mţe~ese-
em cu Militaru ca să mă duc a doua zi, pe ~1 decembne, la
drajtul_ de -~estruc~u'.are şi reorganizare a departamen tului, pe
la ora 12.00, să-i prezint dosarul şi planul pentru
noile d1recţ_zz de a~tw_ztate. _Se emiseseră noile legitimaţii, se reglase A
pranz, .. . . .
portul unifonnez şz schimbarea de culoare a petliţelor. Era ·starea teroriştilor, clanficarea problemei teronste şi cu
depi , A ă
A

rezolvată, deci, una din problemele ,nai urgente ale momentului, celelalte documente. La ora 12 fără ceva, dec~ eram mc m
care să deblocheze activitatea, reorganizarea noului serviciu de sediu, nu plecasem, primesc telefon de la adJutantul gene-
informaţii, aţi dat drumul şi la două sau trei buletine de infor- ralului Militaru, care era un colonel plin. Fusese şef~l
maţii, cu grozăviile care se petreceau în judeţele din Ardeal, unde transmisiunilor armatei şi se instalase acolo, l-a lăsat m
ern acea vendetă sângeroasă împotriva reprezentanţilor autorită­ pozitia asta, era penibil, pur şi simplu, omul ac~sta de o
ţilor şi de profanare a însemnelor oficiale ale statului român. Ca sluo-ărnicie fără seamăn. Stătea în poziţie de drepţi la colţul
parte specială, din câte îmi aduc aminte, cu colonelul Ardeleanu, bir~ului lui Militaru, lângă masa cu telefoane şi nu fă~ea
care s-a lăsat mai greu, dar cu colonelul Zătreanu, în principal, altceva decât să ridice receptoarele de la telefoane să i l~
care a fost totuşi receptiv la comenzi, mai înţelegător şi chiar mai pună la ureche lui Militaru. Militaru nici măcar nu mai
inteligent în comportament decât alţii, cu colonelul Morariu, din punea mâna pe telefoane. Pe colonelul ăsta îl avea acolo
partea Direcţiei de Anchete Penale, era pregătit draftul de plan care făcea treaba asta. Îmi scapă numele acuma.
pentru clarifica rea diversiunii teroriste şi, îmi aduc aminte că, î11 A.R.: Cerbu, cumva?
prealabil echipe de ofiţeri, dintre cei mai inteligenţi şi cu bune I.V.: Ăsta era. Exact.
contacte prin spitale şi alte obiective din Capitală, facuseră nişte A.R. A preluat ulterior, pentru scurt timp, Comandamentul
investigaţii şi veniseră cu o sumă de informaţii din teren. Era, pentru Tehnică Operativă şi Transmis~uni ~l vo_..s.S. l~ Comanda-
deci, închegat un plan pe baze factuale. Acolo erau anexate şi nişte mentul Transmisiunilor Ministerulw Aparanz Naţwnale. El a
fotografii luate din zona Comitetului Central, la o fereastră plimbat presa străină prin Unitatea Specială T~' şi .la pune.tele de
II

deschisă a blocului „Romarta" se putea identifica trăgătoru l. Mi- interceptare exterioare amplasate în unele obzectzve de interes
aţi dat spre păstrare clişeele fotografiilor developate de colonellll strategic. V

Cristescu de la Serviciul foto-chimie al Unităţii Speciale „ T". Aşa I.V.: Mă sună colonelul Cerbu: 11 Tovarăşe general, tovara,:
şul general Militaru a ordonat să veniţi la ora 13. 11Mulţu:;1':sc.
11
cum eu am relatat, ulterior, în data de 14 ianuarie am fost
întrebat de generalul Logofătu unde sunt clişeele, el ştia că mi-ati Am mai stat. Am mai discutat cu cei cu care pregatisem
ordonat să le păstrez. I-am confirmat că le am. Mi-a cerut să documentele. În fine, la ora 13.00 primesc din nou telefon de

264 265
Iulian N .Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. V lad - confesiuni pentru istorie

la colonelul adjutant: ,, Tovarăşul general este într-o activ ·t v " sau ceva în genul acesta. Şi se continuă: J~
l 1 ate ntru t ara .. · · „ St atu lUl,
v v v ••
va roaga sa veniţi a ora două." La ora 13.30 am plecat lAn ' pe ac;ta d'zmmea,
V' . tav şeţ,,z
J""
Departamentului
.
Securztaţn
. .
V

f · · · · tre ace " l l I z· Vlad adJ'unctii lui şi alţi generali de securitate au


1mp rm se comurucase să duc cu mine adjunctii şi pe f enera u u ian , , . . R d Al
. . . IV ' şe ul
D irectie1 grost ares t a,t',, La volan era şoferul, plutoruerul ma1or a u, 1
'. a -a, pe generalul
. Gheorghe Vasile · Penrucă
t i. . .. ·
a~a ~ ~-a spus:_,, Trebuie să discutăm şi problemele legate d; J' .. Să eul a început să tragă de volanul maş1ru1, ş1-a
ştn ra , .
sarb~t~r~le _care _vzn, _7:1ăsurile care se impune a fi luate, să fie ier du t controlul . Încerc să-l liniştesc: ,,Stai aşa, trage pe
.. At.
~rea ta şi linişteşte-te, probabil că este o greşeala, nu trebuie sa z, L
V • V

pregatiţi şz ad;uncţzz dumneavoastră şi generalul Vasil ~


'l e sa · p bl Dacă e vorba de ceva, cel care va avea de tras,
rapor t eze masurz e pentru asigurarea securităţii în perioada a t „
V O

L ·
a pnma vedere nu mi-a trezit o anumită suspiciune d
sa. fiacz pro eme. . . ,,
.l o să fiu eu nu o să ţi se întâmple nimic. Dar m

pro babl d
stând mai apoi şi reflectând, mi-am dat seama că cev~ e~r,
I I V • A

ăcate, săracul, şi lui i s-a întâmplat, pentru ca _a tunci ~an


b
necura t m toata trea a asta. Eu, de altfel simteam că dacă
A V

nu
e
~ ajuns la porţile mini_st~rului, după ce am ~ntrat ş1 a~
făcut câteva zeci de metn, 1 s-a făcut semn să o i_a pe o ~u
V • • A . A '

a~taz1, atunci ma1~e se va mtâmpla ceva, care va fi hotă-


rator. Am plecat. Inainte de a pleca însă, am hotărât ca pe mită alee, să oprească, ceea ce era nefires~, _nm _treb~1~ să
generalul Alexe să nu îl iau cu mine. Venise din spital, era mergem Pe alt drum. Vine ofiterul , de serv1cm ş1, politicos,
V • • v v

bolnav cardiac şi pentru protecţia lui, să nu fie supus la salută şi îmi raportează: ,,Ştiţi, pentru masurz de szguranţ_a :~
stres, parcă bănuind ce urma să se întâmple. I-ar fi fost fatal, parcurgeţi drumul ăsta pe j~s." ,,Bine, p~rcurg dr~mul pe ;os .
un _ceas mai devreme decât i-a fost în realitate şi i-am spus: Aşa s-a întâmplat şi cu cei care erau m spate, iar pe _Radu~
„ Uite, zic, am hotărât că tu să rămâi aici, trebuie să rămână am înteles că imediat l-au dat jos de la volan, l-au reţmut ş1
cineva să ţină lucrurile în mână." ,, Tovarăşe general, dar de ce nu l-au dus în fortul de la Măgurele şi nu ştiu cât timp a stat
mă luaţi şi pe mine?" El s-a simţit cumva marginalizat, a acolo, a dat cu subsemnatul, ce l-or fi întrebat nu ştiu, ce a
cr~zut că, probabil, acolo o să mergem ori pentru decoraţii, declarat nici asta nu ştiu .
on pentru avansări în grad şi el săracul, era dat uitării. Am ajuns la cabinetul ministrului. Cân~ am i~trat la
După ce m-am întors de la închisoare şi l-am întâlnit i-am cabinet, pustiu. Şi antecamera, şi biroul ş~f~lu_1 de ~abmet pe
zis: ,, Uite, vezi, cred că ai avut destul timp, patru ani, să te unde trebuia să trec, pustiu, nu era ruc1 ţ1perue de 01:1.
gândeşti că ceea ce am hotărât atunci, ţi-a fost favorabil, pentru că M-am uitat la cei cu care venisem, ei s-au uitat la mine. Zic:
dacă mergeai cu noi acolo, nu ştiu dacă stăteai patru ani cât am ,,Hai să mergem mai departe, să intrăm în biroul ministru~ui."
stat eu, dar câteva luni bune stăteai prin nişte beciuri, pe unde a Într-adevăr în biroul ministrului ne aştepta Gelu Voican
Voiculescu şi generalul Vasile Ionel, care deja fuses~ numit
1

trebuit să supravieţuiesc eu." În fine, s-a lămurit. Păcat că a


plecat definitiv şi prea devreme. şef al Marelui Stat Major. Ne salutăm ceremonios, ne
aşezăm la masa de consiliu şi Gelul Voican Voiculescu
Arestarea sub steag străin a generalului Vlad începe: ,,Domnule general am vrea să-l ~scu_ltă~ m~i în~âi pe
Mergând pe drum, eu eram singur în maşină, ceilalţi generalul Vasile să ne spună ce masun za Direcţia de
Contrainformaţii cu prilejul sărbătorilor, a Anului "l!ou.~' .
1

erau câte doi în maşină. Aveam aparatul de radio deschis şi


la un moment dat aud „ Transmitem un comunicat important Vasile, un om foarte serios care se pregătise, 1ş1 făcuse
un plan şi a dat să raporteze. Este oprit: ,,Nu, nu, foarte scurt.

266 267
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie . N .Vlad - confesiuni pentru istorie
I u lian

Esenţa." Mi-am dat seama că era ceva formal. S-a uitat . . ez .


Zic· 11 Dar de ce trebuie să mă percheziţionaţi?"
Vasile Ionel, ăsta a dat din cap că e de ajuns, şi atunci i-a z·I~ ,ereI1ez itwn
, · . · " t " Da sunt aresta t" .
,,Poţi să pleci." Urmează Bucurescu, pentru unităţile inter~s. ţ pentru că sunteţ: aresta . ;~ ~ la buzunare. l-am pus mâna
Nici nu termină o frază, două: ,,Mulţumesc, şi dum neata po~i ,, A început sa mă ca~ p V am zis· Tovarăşe general
••

A uniforma, ş1 1- ."
să pleci." Eu eram de acum absolut convins că după uşă e~a pe epolet, ca er~~eu;a dumneavoastră să faceţi l~~rul astad. AOac~
V V V

gâdele, cum se spune. A urmat Stamatoiu. Ce să spună des- 11u se face, nu se I .t. at să mă percheziţzoneze ansu ,
fiu pere 1ez1 wn , . t s
" .' dat seama şi, imediat, s-a re ra .
• v

pre unităţile externe? Ce treabă aveau ei, da, mă rog. A trebiae sa


încropit câteva fraze acolo şi la fel: ,,Mulţumim, puteti lo cotenent-colonelul . _şi-a ·c· Astea sunt cheile. de dla
h ·1 dm buzunar, z1 . ,,
pleca." Am rămas numai noi. Ei doi şi cu mine. Mi se spun~: Mi-am scos c e1 e d dar sunt şi cheile de la mme e
„Domnule general...". Simţeam că trag de timp, pentru că era fişetul meu, de la casa ee~%astă legătură. Asta e portmoneul ...
totul cronometrat, totul trebuia să se desfăşoare în anumite acasă, sunt toate ataşat~ p d le; şi nu ştiu dacă mai am ceva
sută şi ceva e • d
unităţi de timp şi o să se vadă de ce. Le-am prezentat pla- î11 care aveam o t't''" Am fost înconjurat de grupa_ e
,1rin buzunare, pofi i, i. . . d' b'roul respectiv, ap01 pe
nul. ,,Am venit pentru că aşa am stabilit cu tovarăşul ministru să r A tr rme ş1 scos m 1
prezint programul pentru acţiunile de depistare a teroriştilor ... " soldaţi, luat .m. e a r din clădirea de alături, unde era sala
„A, da!". Nu cred că înţelegea ceva, dar cred că nici nu a culoar, spre ieşire. Da ' t de la etajul întâi, se aflau gene~
V

vrut să înţeleagă. A luat şi planul, l-a dat lui Vasile Ionel, de protocol, la o fereas ra 1 . t'c Evgheni Tiajelnikov ş1
·· basadoru sov1e 1
. A . . dreaptă m-au vazut
V

dar nici nu l-a mai deschis. L-a pus direct pe masa lui ralul Militaru, am
d 10 15 metri, m 1mie ,
de la o distanţa e - . tat după atunci erau
• V

Militaru. Normal, întreb şi eu: ,,Cum rămâne? Noi ce facem ? 11 d'


. ştiu ce au 1scu ,
şi i-am văzu t. Sigur, nu ă f' pe mine cum sunt dus
,, Va trebui să discutăm cu domnul ministru, să vedem ce facem." · tră care m 1xau
Deci, nici cea mai mică atentie. Mi-am dat seama că ca nişte stane d e pia ' . A • tr' mă aştepta TAB-ul
1 lt'1 u ştm catl me 1,
sub escorta ş1 a a , n . d ' A t e puşti căci erau nişte
V •

această chemare fusese pur şi simplu ' programată, cum 1 de am fost mtro us m r ,
fusese ea în discutia cu Militaru, dar folosită de data aceasta persona, un ă . A tanc ca nu cumva .. .
I
soldati cu armele cu baioneta pus ş1 morgan'1.zat toată treaba
pentru cu totul alt scop. Se ridică Gelu Voican Voiculescu: ' · t elor care au
„Domnule general, ne vedem după sărbători, vă doresc la mulţi u ştiu ce era în mm ea c ăf Mi-am dat seama că şi
d t c ce puteam s ac.7
asta. Fun 1n an , t A mplător
„ A

ani!" Dar, mi s-a părut a fi foarte accentuat finalul urării t A

anuntul acela la ra d 10 . nu a fost poa e 1n a ·


„multi ani", se dorea a mi se transmite ceva cu accentul pus
I
A..R.: Evident că nu.
pe „mulţi ani". Se ridică şi Vasile Ionel, la fel, şi mă îndrept I.V.: Au gândit pr~babvil ~ă ...
spre ieşire. Când deschid uşa, să ies din cabinet, în anti-
A.R.: O luaţi pe va:ianta ~1 ... ă . d prin pădurile patriei.
camera ministrului, unde, când venisem nu era ţipenie de IV O· e variantă ş1 m pier · · ·
om, de data asta era un grup de vreo zece militari îmbrăcaţi A
. .: iau P t re de sub escorta.v N u v-ati
Od , supus . ' lşi
somatiez
în uniformă de război cu casca, cu masca, cu arma, cu baio- .R.: ezer a . l . Militaru când îşi raco a
expresia de antol~gie a complot~stu ::asin rofe~ionist: ,,Pac, pac
neta, cu tot ceea ce implică ţinuta respectivă, generalul Hor- adepţii şi era în cau tare de o arma de p
topan şi un locotenent-colonel de infanterie. Hortopan face
doi paşi spre mine şi zice: ,, Tovarăşe general, am ordin să vă şi gata!" . b ă dovadă că ăsta [gen. Vlad] e
I V . Ar fi fost cea mai un ·1
capul· tuturor
·· .
vinovaţilor. A şa s-au petrecut lucruri e.

268 269
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

. A._R~: Şi mai e un amănunt foarte important. Era acolo şi O o unde spun, fuseseră trupele de pază. Acolo, clădirea
lzmuzma de protocol cu drapel, o „Ceaika" cu drapelul roşu c acol l ropunerea mea a fost transformată în şcoală, pentru
· aP l S'b'
secera şi ciocanul, al Uniunii Sovietice. aia, ·1·t ă de ofiteri de militie
, o aveam a i m, .m
A

' u ă şcoa1a mi i ar ,
I.V.: Exact. c direa din cetate. Ei bine, această sală fusese pregătită
A.R.: A fost o arestare cu ceremonial sub drapelul unei m . dă ă odelul Procesului de la Ntirenberg, de către colegul,
puteri.'A sta spune totu l . Spune foarte mult. Operaţiunea arestă~·· dup n~ul şi prietenul meu, generalul Jean Moldoveanu,
carnara l t'
a fost concepută, realizată şi supervizată sub steag străin. orz_, ·1 ard 41 cu un tare din nişte franghn, pentru meu pa,i,
A • • •

B i g
înţelegerea cu străinii, pentru astfel de treburi, trădare se cheam~' fost
. d' nii ' cu O uniformă
' · · ·t
improvizată, dar care imi a
iar gar ie .. .. . ă
I.V.: Să zic că ar fi putut fi o coincidenţă, asta în măsura 'f ma gardienilor din politia militară american , cu
uni or ' · d
în care, ar fi fost în sala de protocol, ar fi stat cu ferestrele · cu diagonală albe. Gardienii erau ca mşte stane e
cen n tu .
închise, dar nu să participe stând la geam. iatră, nici nu clipeau. Ei bine, am văzut apoi cum s-~
A.R.: Probabil că acolo s-au mai fă.cut nişte completări, nu îl ~isjuns dosarul meu, pentru că cineva d~tre membru
chema singur, cheamă-l şi pe ăla şi pe ăla, cheamă-l şi pe cel de lu Comitetului Politic Executiv, gândind probabil că vor cădea
contrainformaţii militare ... acuzatii grave asupra lor, dacă eu voi fi judecat împreu~ă cu
I.V.: Este evident că Militaru îi transmisese ambasado- · eu' care vezi Doamne, spre deosebire de ei, săvârşisem
e1, , · D
rului că în ziua şi la ora stabilită, va avea loc arestarea celor fapte foarte grave, au cerut disjungerea dosaru1~i meu. e
din conducerea Departamentului Securităţii Statului, că se fapt fără să îşi dea seama, mi-au făcut un mare bme, ?ent:u
va face în locul... iar noi luăm cafeaua la etaj şi privim că aşa am putut să mă apăr, pentru că am ~vut timp m
spectacolul. proces să vorbesc, că altfel mi se limita declaraţia de apărare
A.R.: Cunoscând regulile meseriei de diplomat, presupun că la un număr de minute.
Tiajelnikov, imediat ce a ajuns la ambasadă, a chemat ofiţeru l de la Acolo, am văzut defilând prin sală nişte „corespondenţi
cifru şi i-a dictat telegrama: ,,Mihail Sergheevici, personal am de presă străini" pe care îi ştiam după datel~ pe care le
asistat la momentul în care ... " aveam, inclusiv fotografii, că erau, în realitate,. de la
I.V.: Este posibil. Oricum, de confirmat nu se putea să Ambasada Uniunii Sovietice. Unii, într-adevăr şi acolo
nu confirme. Deci, aşa s-au petrecut lucrurile şi încă un figurau doar pentru acoperire, ca şi corespondenţi de pres~
detaliu, poate că şi asta spune mult, când am fost audiat în sau ce mai erau, dar cu siguranţă erau ofiţeri ai K.G.B.-ulm.
toamnă, prin luna septembrie cred că au început audierile, Cu alte cuvinte, au vrut să se asigure că nu doar arestare~
în procesul Comitetului Politic Executiv, la instanţa de mea s-a făcut sub privegherea de la etaj a ambasadorulm
judecată, până atunci au fost audierile făcute de procurori, sovietic, ci şi aducerea în faţa instanţei de judecată.
întocmirea rechizitoriilor şi aşa mai departe, s-a hotărât
judecarea procesului într-o sală mare de şedinte. Pentru asta
I

a fost pregătită sala de festivităţi de la Şcoala de ofiţeri de pe 41


Jean Moldoveanu (n. Hilgard, 24 noiembrie 1927, Paşcani - d. 24 noiem_brie
Şoseaua Olteniţei, fosta Şcoală numărul doi. Unde fusesern 1997, Bucureşti) general (securitate), comandar~t. ~l. Trupelor d_e Secuntate
(1970-1972), şef al Inspectoratului Gener.al al Mil_1ţie1 (1~7~~1978, 1989-1990),
de multe ori. La origini acolo fusese Comandamentul Tru- Director General al Centralei Hidroelectrice „Porţile de Fier (1978-1989).
pelor de Pază. Cele operative aveau sediul la Băneasa, dar

270 271
Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentm istorie

contrariile Yin şi Yang, dar şi socialismul şi capitalismul. O ţară,


Capitolul XII
două sisteme.
Cooperarea D.S.S. cu Ministerul Securităţii Statul .
al Republicii Populare Chineze ui fn al şaptelea rând, ne gândim la o putere mondială pe care
[(ssinger o definea ca principala ameninţare la adresa Statelor
A .R.: Din nou, referindu-vă la confruntarea cu K.G.B.-u/ . Jnite, o putere mondială cu determinare asupra viitorului
ius în discuţi: rela~iile cu China şi pe bună dreptate aţi foci;t~!'
umneavoastra aţz avut un rol foarte important , · omenirii.
fundamentarea şi consolidarea legăturilor speciale dintre Rom~ in fn al optulea rând ne gândim la un mare şi adevărat prieten
. CI . fi . ama al României în momente hotărâtoare ale istoriei noastre.
şz . .nna, p~ lter~ VD_~partame.ntului Securităţii Statului şi a
Mmzsteruluz Secuntaţzz Statului al Republicii Populare Chinez Domnule general, ce beneficii au adus României relaţiile de
Când _spu_nenz China nu putem să nu ne gândim cel puţin\ cooperare cu China în domeniul securităţii naţionale?
opt l~crun. Cifra opt este, în filosofia confucianistă, o cifră sacrii. I.V.: Iarăşi ai făcut o deschidere formidabil de intere-
In primul rând, ne gândim la o civilizaţie cu o continuitate santă. Pentru că problema aceasta ne va da prilejul să
de peste cinci milenii, o civilizaţie neîntreruptă. Alte mari discutăm pe îndelete şi să relatez cât voi putea eu de bine şi
civilizaţii antice sunt deja istorie. mai pe larg o sumă de lucruri care cred că vor fi de interes.
Mai întâi, vreau să spun că dintotdeauna m-au fascinat
În al doilea rând, China înseamnă mai mult de 20% din
China şi civilizaţia chinezească. Aveam un anumit bagaj de
populaţia lumii, cu 56 de etnii şi vreo 10 dialecte principale.
cunoştinţe acumulat în anii de şcoală, completat cu multă
În al treilea rând, ne gândim la poporul cu cea mai lectură. Dar, am fost foarte departe cu ceea ce aveam eu în
numeroasă şi extinsă reţea planetară de comunităţi răspândite pe momentul în care am început să cunosc direct China şi pe
teritoriile altor state şi, nu de ieri de azi, ci de secole. chinezi şi de atunci am zis, de la primul meu contact cu
În al patrulea rând, avem în vedere civilizaţia şi poporul care această tară-continent, o civilizatie străveche cu nişte
I I

a dezvoltat un cult al secretului, cu totul aparte, care poate şi oameni cu o structură, cu un fel de a fi cu totul aparte, cred
explică continuitatea acestei civilizaţii. Nu întâmplător înainte de că numai ei puteau să facă ce au făcut şi continuă să facă
a face ceva, chinezul ridică un zid. Nu e poate numai reacţia de lucruri cu adevărat uimitoare. Mi-am dat seama că cine nu
apărare împotriva invaziilor care au avut loc cândva în istorie, ci, cunoaşte China aşa cum este ea la ea acasă, nu cunoaşte
poate, şi din nevoia de a se proteja din punctul de vedere lumea, pentru că acolo este o lume cu totul aparte. Mai
contrainformativ. Aveau de apărat importante şi multe des- zilele trecute citeam că ochelarii de soare este a nu ştiu câta
coperiri epocale pe care şi-au fundamentat existenţa şi dăinuirea. invenţie a chinezilor care a intrat în patrimoniul universal.
În al cincilea rând, ne gândim la o matrice spirituală şi la 1111 Un lucru, la prima vedere, atât de banal, dar totuşi este
comportament decizional care nu cunoaşte exclusivismul, DA sau ceva, deşi ei au descoperit lucruri infinit mai de substanţă.
NU, ci relativismul POSIBILULUI şi al PROBABILULUI. Eu cred că orientarea de a se face o deschidere spre China
~e către partea română se datorează Chinei, fiindcă toate
În al şaselea rând, ne gândim la un sistem filozofic ~; Incercările de deschidere au fost făcute mai întâi de chinezi.
constatăm o doctrină politico-economică, prin care se armonizează Ei ne-au invitat, mai mult decât am stăruit noi iniţial, să le

272 273
Iulian N. Vlad - confesiuni pentnt istorie Iulian N. Vlad - confesiuni pentru istorie

venim în întâmpinare. Poate că era şi rezervă, ca să nu Zi de aco10 trebuia să achizitioneze


, printr-un
. . tert., Iarăşi,
. un.
teamă, de ce va zice şeful cel mare pentru că mono c niu în care s-a conlucrat foarte bme şi s-au realizat şi
~sup~a tutur~r r~laţiil_or_ indiferent cu cine, inclus~ol: , m b ună m ă -
JoJlle
. venituri substanha . 1e, cu care am asigura
. t
A

nişte , .
mtenorul lagarulm socialist, trebuia să se conformeze ă componentele pe care pe care n01 nu le puteam
· · d .. .
porunci, unm ca ru prestabilit, nu era rumeni de capul I .
unor u~duce şi pe care trebuia să le importăm din Occident.
Trebuia să execute partitura care îi era repartizată. Româ ~1. pr o altă etapă a fost aceea când am început să abordăm
ş~ aic~, cr~_d că a făcut altceva, şi a făcut bine. Bineînţele~~~ oblemele operative de interes reciproc şi să facem nişte
şi chmezn, pe de-o parte, şi românii, pe de altă parte ::oiecte de cooperare în domeniul schimbului de_informaţii.
, au
oi le-am dat informaţii, după părerea mea, importante
A

mţ~1es_ că se pot înţelege tot mai bine, atunci când şi unii şi


alţn şi-au dat seama că, de fapt, interpretează aceeaş· entru ei, mai cu seamă, privind planurile sovieticilor, în
. d
partitură, oresc şi unii şi alţii să se iasă de sub control şi
i
~eea ce îi priveşte. Sigur, îi interesau foarte mult preocupă­
asta a fost, după părerea mea, un lucru care a determinat, rile sovieticilor de a le minimaliza prezenţa pe scena
de la început, o apropiere tot mai mare. relatiilor internaţionale. Deşi formal o proclamau ca fiind
Înainte de a mă fi ocupat de problemele de continut importantă, indispensabilă, pe fond sovieticii, în diversele
privind activitatea de securitate, aş vrea să spun că am reuniuni care aveau loc, se străduiau să minimalizeze tot
cunoscut China, mai întâi, mergând într-o vizită de priete- mai mult rolul Chinei în viata internatională. Şi, deci, presti-
, I

nie. A fost o vizită la nivel ministerial, o delegaţie condusă giul acestei ţări imense, pe care ştim că îl avea, nu era pus în
de ministrul de interne, George Homoştean, din care am lumina corectă, ceea ce pentru ei era un lucru foarte impor-
făcut şi eu parte, dar care nu a abordat în discutiile cu tant de ştiut. Mai ales, pentru a-:şi lua nişte măsuri. Repet,
chinezii probleme de ordin operativ şi nici măcar ~u s-au am cooperat, am conlucrat foarte bine şi, în acest schimb de
realizat înţelegeri privind un anumit fel de cooperare, de informaţii de interes reciproc, ei ne-au dat o sumă de infor-
conlucrare. Am sentimentul că mai mult s-au tatonat nişte maţii care au servit proiectelor politice ale conducerii
lucruri. Au urmat alte două sau trei vizite, de data asta cu statului. Am în vedere informaţii specifice, în afara informă­
un caracter mai pronunţat operativ şi, bineînţeles, am primit rilor care erau primite pe linie de partid sau la întâlnirile pe
vizitele de răspuns. În vreo două rânduri am condus care le aveau conducătorii celor două ţări şi partide.
delegaţia care a tratat cu ei. Mai cu seamă, le-am ofertat O altă etapă a activităţilor, în care am fost foarte mult
tehnică operativă şi au fost unii dintre cei care au făcut implicat, a fost aceea a pregătirii vizitelor şefului statului în
achiziţii substanţiale de această natură, din tehnica opera- China. Am pregătit două sau trei asemenea vizite, care au
tivă pe care noi o produceam la institutul de cercetări pe fost grandioase. Dacă ne raportăm nu numai la amploarea
care îl aveam şi ale cărui performanţe înalte erau apreciate. manifestaţiilor care se organizau, şi numai ei puteau organi-
Ei ne-au spus că nevoile lor de tehnică operativă sunt pe za aşa ceva, dar şi sub raportul rezultatelor, al închegării
măsura dimensiunilor Chinei, deci le-ar fi trebuit mai mulp bunelor raporturi între conducătorii celor două ţări, urmate
furnizori. Cum noi nu puteam să le satisfacem cererile, era de foarte