CALATORIAVIRTUALA.

··

Am impresia (dar poate ca impresia mea e grel?it8.) ca asistam, In acest starsit de rnllenlu, la una dintre cele mai teribile fugi de (sl . din) realitate dinintreaga istorie a civtlizatiei umane. Timp de doua mii de ani (ca sa rna refer doar la ceea ce se numeste "era noastra" sau "era' crestlna"), omul clvllizatiei europene (Indeosebi occidentale) a evoluat intr-un univers jalonat de trei mari dimensiuni psiho-intelectuale: realul, imaginarul 9i simbolicul. Dintr-o perspectiva antropotoqlcaas putea sustins ca omul a ocupat in tot acest timp 0 pozltie median a, sau, daca preterati, de mijloc: undeva (mai aproape sau mai departe) intre lurnea reala (realttatea oca atare, dar intotdeauna problematica), 9i lumea slmbollca (0 h.ime a schimburilor de bunuri materiale 9i spirituale). Altfel spus, omul s-a situat intre ceea ce se chearna Natura ~ ca mediu dat, obligatoriu, al exlstentsl sale ca fiinta blcloqica ) ~, 9i noua realitate a artefactelor sale, 0 lume avalorilor materials sl spirituale, tntr-un cuvant ~

ultura. Sfar9itul "Galaxiei Gutenberg" (de

"" care eu, unul, nu sunt foarte convins ... ) r , precedat de apantia ciberrieticii 9i de "explozia inforrnatlonala", apoi de cea a noilor mijloace de stocare :;;i transmitere a ihformati~i (ordinatoarelede tot felul), aparitia .Retelei" (Internetul), toate acestea au condus la ceea ce azi se nurnests deja .Plansta Cyber" (sau .cybermonde"), la aparltia unei noi .Jurni" (sau dimensiuni a ei) informationale. Al? vrea sa fiu bine inteles: nu intentionez sa adaug 0 spanna In plus pe lista temerilor anului 2000, desl .arnenlntarea" de care vorbesc mi se pare, in ciuda virtualitatii ei (sau poate tocmai de aceea!), teribil de reala,

Nu am nimic impotriva existentel .Retelei", . nici impotriva utilizatorilor ei (ale carer nevoi de a intra In legatura pot fi Intemeiate, reale),

dar, trebuie s-o spun, pe mine, personal,felul in care Incepe sa functioneze (?!) deja acest nou circuit al cunostlntelor, rna sperie. Medierea electronlca pare sa fi devenit cuvamul de ordirie allumii de azi, iar realitatea ei tot mal. .. virtuala, Aproape ca nu exista dorneniu al realului care sa nu fi fost contaminat de febra (sau "virusul") virtualitatii. De la caz la caz, 0 serie de domenii ale

cunoasterli sunt Intemeiate In recursul lor la metoda "realitatii virtuale" ca mijloc de

. cercetare 9i studiu. Totusi, proliferarea (ca sa nu zic, invazia) virtualului soar putea dovedi, ln rnulte alte cazuri, mai putin benefica sau folositoare.

Dacaeste adevarat ca "the medium is the message" (mijlocul constituie sau reprezinta .rnesajul, in sensu I ca exercita 0 influenta profunda asupra modului sau de receptare) ~ cum sustine Marshall McLuhan (ln Galaxia Gutenberg), 9i ca rolul 9i tunctia mijloacelor de cornunicatie tn rnasa in structura civilizatiei

umane in genere par sa fi fostintotdeauna .decisive (fie ca e yorba de tipar l?i cuttura scrisa, fie de noile mijloace electronice de, transmitere a lnforrnatiei), atunci cele ale virtualului contribuie la. formarea uneinoi. rnentalitati §>i, desigur, culturi.

Pentru multi dintre

contemporanii nostri, era calatoriilor virtuale pe retelele numerice a devenit deja singurul mijloc de legatura sau contact cu lumea (reala). Asszati In rata ecranelor ordinatoarelor, .bransati" (conectati) la

Internet, milioane de oameni

"calatoresc" pe toate Intinderileglobului.

Sa nu ne facem tnsa iluzii: lnforrnatianu tnsearnna neaparat (sau automat) l?i Cultura, Faptul de a putea accesa cu usurlnta un anumit stoc de date, nu te transforms ~ peste noapte ~ tntr-un savant.

.Lurnea exista pentru a ajunge la 0 Carte" - spunea Mallarrne, chiar daca el nu se gandea ca aceasta ar putea fi 0 Carte Electronical $i pentru ca tot am ajuns la finaJ, Tmi permit sa mai adaug 0 paratraza dupa Eugen lonesco: .Poate ca sunt ultimul aparator al Galaxiei Gutenberg, dar nu capitulez!"

I

"

,~

Emil Persschivoiu

BARCEWNAMETROPOIA' CATAIANA PAG.34-35

I ~ t I

I

I I.

I.

I

Pentru a putea raspundea cat mai multe dintre scrisorile sosite la redacte, lli avand in vedere spa\iul destul de redus in care pot face lucrul acesta, voi fi foarte scurt de aceasta data.

Ecobici Adriana - Craiova~ Chiar in acest numar vei putea gasi teste de geografie, tip grila, precum ~i informalii scurte (gen Mozaic). Am relinut sugestiile tale pentru 0 rubrica "Paris, orasul hmna", despre orasele 9i tradiliile franceze etc. Cat privel?te intrebarea ta finala, un raspuns posibil ar putea fi acesta: Atlas Magazin s-a nascut din paslunea catorva oameni pentru Iiteratura (de calatorie) 9i geografie!

Cojan Carmen-Elena - Brasov, Studiem posibilitatea organizarii unor concurs uri intre 9coli, de tipul celui propus de tine. Pe cat ne va sta in putinla (financiar vorbind ... ), vorn incerca sa inseram intre paginile revistei 9i unele mici pliante, distribuite gratis, ca un fel de supllment, Mullumiri pentru telicitarite adresate colectivului redacfiel.

Olteanu Anca luliana;-, Craiova. Avem in pregatire . materiale privind tormarea lli evolutla Universului - despre care ne solicili mal mulle informalii c-, alia ca nu rarnane decat sa ne urmaresf in continuare.

Popovici Alina - Babadag. Timpul (Ioarte scurt intre apariliile revistei) ~i spaliul (limitat) nu ne-au permis pan~ acum sa dam curs concursului special iniliat de

, noi. lncepand din numarul viitor, materialele cel mai interesante pe care le-arn prim it de la voi (intre care 9i cel trim is de tine, despre lacul Sianta Ana) li/i vor gasi loc In paginile revistei.

Tiflaru RQberi-Cristian - Constanta. Este foarte adevarat ca; deocarndata, revista nu poate concura (decat intr-o loarte mica masura) cu publicalii similare din Europa. In funclie de cresterea tirajului 9i de prezenta unor reclame (care sa mai acopere 0 parte din cheltuielile tiparului), calitatea imaginilor ~i a textelor va putea f 1mbunatalita. De asemenea, sporirea numarului de pagini, lara marirea prelului de vanzars a revistei. Am relinut sugestia privind modalitatea de tiparire a talonului de concurs pentru numerele viitoare.

Aniculaesii Ciprian - B~v. Credem ca pasiunea ta pentru astronomie va putea f satislacuta de

"informaliile pe care Ie vei gasi In revista noastra Vom publica - ai/a cum ne sugerezi - noi date despre explorarea planetelor (inclusiv Marte), despre meteoriti 9i comete, precum 9i despre ultimeleexpeciti spatale, Chiar daca avem multe de facut, ne bucura faptul ca revista noastra Iii satislace acel vis care te urrnareste Inca din copilarie!

Mustata FlorinAlexandru - Bucur99ti. Fidelitatea (lie ea ~i a lecturii revistei noastre) este 0 calitate ceosebna, pe care nu putem decal s-o apreciem. Apreciem Insa ~i mai mult articolul trimis, pe care 11 vern publica In numarul viitor.

Csoric Cristina - Media9' Scrisorile tale ne-au convins (daca mai era cazul. .. ) ca e91i una dintre cele mai bune prietene ale revistei noastre. De aceea, in acest numar, chiar pe aceasta pagina, vom publica 0

Sunt eu, Cristina!

poza de a ta, Impreuna cu Nikita, daca am 1nleles bine. ("a doua iubire, dupa Blackie" - a carui poza 0 vom prezenta lntr:unuldin numerele viitoare). Cat priveste celelalte lucruri despre care ne-ai scris, voi reveni in urmatorul "Dialog cu cititorii".

P.S. Au mai dimas Inca multe scrisori, printre care ~i cele In care ni s-au edresst diverse intrebBrl, la care vom raspunde In numerele din aprilie ~i maio Muftumiri tuturor celor care ne-au scris ~i care inca mm a~teapta (IngBduitori!) un raspuns.

Emil Psrsscbivoiu; redactor-set

oncursului cu premii in bani nr .. 2l,

5. Munteanu Florin Daniel:

Brasov, 'Bvdul Garii nr.L bl2, sc. A, ap. l4, judetuI Brl!§ov 6. Marie§ Anca: Baia-Mare, Str. Aleea AmurguIui, 151. 3, sc. B, ap. 35, judetul MaramUI"e§ 7. Mocanu Delia-S3nziana:

Bucurestl, Str. Crang:)§fnr. 12, bL 26, sc. n, ap. 38, sector I) 8. ylad Luminita: Stefan eel Mare, Judetul Clilar~i, cod 8579 9. 'Mitu Mibaela: Craiova,

CoresponaenJa: t4TLAS MAGAZIN , Bdul Mircea Voda nr. 42, bloc M14, sc.2, et./I, ap. 42,

J'OSTIN DIACONESCU " i ' sector 3, Bucuresti, 74214

P f . d S'I' ,Tel.: (01)321.11.31; 094.52.11.94, Fax: (01)320.84.80

ro . umv, r. I VIU Negut .:;;

Prof. univ. dr. Mihai lelenicz Difuzare: MiHaela Cernat ~i Vlad Bordianu

Prof.L\niv. dr. Nicolae Popescu. Publicitate: Mihai Achitei

Dr. Valeriu Leahu ,~ ~ 'Secretariat: Roberta ~tefanescu

Dr. Octavian Mandrut •. ,.. '"""' S.C., VALAHORUM MULTI MEDIA SRL

Prof. Gabriela Apostol Go. "!'. Cont 40.723040801 BCR - Filiala sector 3

~tefan Dimitriu;Galjriel RU5u I.S.S.N.: ~224-0168

Tehnoredactsre cornputertzata

~i procesare imagine: MOF.lETTI & GAL[ SRl Difuzat prin reteaua proprie !iparul executat la INt=:OPRESS'Odorheiu Secuiesc

. Abonamentele se pot face dire~t la redactie.

Revists lunars ilustrats, editats de S.C. VALAHORUM MULTI MEDIA SRL

Colegiul director:

... ..

,1;"

Redactor-~ef:i- , ...

Prezentare artjstica:

Corector: ". :

Coresponden~i sPrciali:

4. ATLAS1agazin

SEMttflL EDITORlfiL

Geografie continentele

extraeuropene (160 p./Manual pentru elasa a VII-a. Autor: Octavian Mandrut, Editura Corint, 1999).

Manualul este construit pe curriculum nueleu (1999-2000) a noului plan de invatamant ~i a noii programe pentru clasa a VTI-a. Manualul continua in conceptie ~i realizare manualul

acelelasi edituri pentru elasa a VI-a ("Europa"). Este foarte ·mult accesibilizat pentru a fi usor de parcurs de catre totl elevii. Are un sistem cartografic original, calitativ.

Manualul este strcturat pe noul sistem de macroproiectare a instruirii (pe semestre ~i module), cuprlnzand sec vente de evaluare continua, semestrlala ~i flnalii,

Manualul este msojit de un Caiet al

elevului (care faciliteaza in '

indivlduallzatii a elevilor), un

profesorului (pentru

curriculara, distribuit gratuit) ~i de volum de nivel mediu, cu acelasi titlu, destin at pregatirli profesorilor ~i aprofundarii geografiei continentelor extraeuropene.

P.S. Au mai ramas Inca multe season; printre care ~i cele In care ni s-au sdteset diverse lntrebari, la care vom raspunde In numerele din aprilie ~i maio MUlfumiri tuturor celor care ne-au scris ~i care Inca mei a~teapt8

til ILlaULI/lUL,I!Lu/ ra.c:ounti, _

poza de a ta, lmpreuna cu Nikita, daca am Inleles bine. ("a doua iubire; dupa Blackie" - a carui poza 0 vom prezenta intr-unul din nunierele viitoare). Cat priveste .celelalte lucruri despre care ne-ai scris, voi reveni In urlTlat6rui "Dialog cu cititorii".

ATLAS MAGAZIN, Anul V 'Nr. 3 (31 )/1 999

COSTIN DIACONESCU Prof. univ. dr. Silviu Negut Prof. univ. dr. Mihai lelenic:z

- ..

Dr. Valeriu Leahu

Dr .Octavian Mandrut

Prof. Gabriela Apostol ~tefan Dimitriu;Gabriel Rusu

Colegiul director:

RedactQr-~ef: :, ' Pr~zentare ar~,sticj:

Corector: '

Corespondenti speciali: .

(lS.111CE

Ct-lJNA

A fost unul dintre cele mai vizitate pavilioane, Prin dimensiunile acestuia, dar nu .humai, ci ~i prin rnodul de prezentare, China a vrut probabil sa-si afirme locul pe care Ii. ocupa astazi In lume si cel care se prefiqureaza pentru viitor.

Am vizitat de mai multe ori acest pavilion si, de fiecare ~ata, am rarnas impresionat. :;>i am avut desiqur motive. In primul rand, pentru ca existau mai multe puncte de atractie, dintre care tncerc sa rememorez cateva,

• lahtul Dragonului, iahtulimperial din China antica, In fapt .barca" de placer: a aristocratilor chinezi. lahtul expus avea urmatcarele dirnensiunl: 253 cm lungime, 165 cr:n .'naltime ~i 52 cm latime. Dimensiunlle nu spun, desigur, mare lucru, dar daca adaug faptul ca iahtul era sculptat In os de bou, cu 0 tncreoibila mmutiozitate, atunci lucrurile se schimba, credo

~ .. ° reconstituire a ambarcatlunll lui Zheng He, un mare navigator chinez (1371- 1433), din timpul dinastiei Ming, care a comandat 0 mare tlota spre .Oceanu' Vestic", asadar spre Pacific, si nu numai, ajunqand $i In Oceanullndian. A realizat nu mai puti.n.d.e sapte calatorf tntre anii 1405!?i 1433, vizitand peste 30 de reqiuni.si tari din Asia ~i chiar din Africa, fapt fara precedent In istori~. naviqatiel mondiale $i a descopennlor geografice. In realitate, adevarate flotile de arnbarcatiuni, nurnarul acestora variind intre 100 si 200, iar nurnarul

persoanelor aflate la bord depa$ind...10.000. Cifra considerabila, chiar si pentru zilele noastre, daramlte pentru acele timpuri indepartate. Punctul de plecare I-a constituit, de fiecare data, portul Changde, din sud-estul Chinei, la Marea Chinei de Sud, In dreptul stramtorii Taiwan.

• Reconstituirea lansarll primei rachete chinezein Cosmos, dela baza din provincia Sichuan, atlata In bazinul superior al marelui fluviu Changjiang sau Yangzi. Macheta reconstituie totul: relieful muntos, Impadurit, centrul de lansare cu instalatiile respective, oamenii. Printr-o tehnica special a, marionetele par vii, numai ca oamenii sunt foarte mici, fiind reprezentati proportional cu dimensiunile instalatiilor bazei de rachete $i ale formelor montane. Am fost atat de prins, captivat de spectacol, de torta de sugestie a realizaril, incat m-am simiit aievea, undeva In acel colt de lume, asistand la lansarea In Univers a unei rachete reale. Desi am vazut de atatea ori, la televizor, lansan de nave cosmice de labaza americana Cape Canaveral sau de la cea tranceza de la Kourou din Guyana Franceza, niciodata, pan a la acest spectacol, n-am avut senzatia ca particip cu adevarat la 0 plecare In Cosmos.

80ATLAS1agazin

Daca Iti imaginai· ca, vazand cele amintite, ai vazut totul, te lnselai. Urma lucrul cel mai grozav, ~i anume filmul. Intr-o sala circ.ulara, cu un ecran de aceeasi tormase prolecta un film, realizat printr-o tehnica ultramoderna $i foarte sofisticata. Un film despre trecutul si prezentulChihei, creandu-ti sentimentul ca te afli acolo, In mijlo?ul peisajelor'grandioase si al evenlrnentelor. Se deruleaza mai tntai, j" .,. tata ochilor tai, splendoarea Marelui Zid .:'" Chinezesc, vazut din unghiuri dintrecele rna' diferite ~i, mai ,nea$teptate. Apoi, uriasa constructle pnnde vlata, mai Intaio imp~esionanta ceremonie lrnparateasca, apoi un atac al dusmanilor $i .batalia. Urmeaza alte extraordinare panoramari care SC?t In e,videnta rnaretia constructiei ~i a peisaiului.

$i, tot In acest film-spectacol, un itinerar chinez, incluzand, In atara de Marele Zid Chinezesc, la care se revine din cand lri' cand ca un laitmotiv, realitati fizicogeografice si antropice din alte tinuturi chlnezesti: un defileu salbatic, in munti, al fluviului Changjiang, cu pereti ca niste ziduri naturale care parca se unesc, dar ~i cursul lat al .Marii Ape", cum Insearnna numele sau . in chineza, peste care se arcuieste un pod urias; un peisaj de stepa cu cai pascand II') libertate, un orasel de munte cu vechi case din lemn $i piatra, dar ~i Beijingulcu marl imobile din beton, rnunti cu ciudate forme ,antropomorfe si zoornorte saumaslve

}~~,\munfoase, GU terase.cultlvate, care parca ;2<' /"sunt agalate dI;FCeL$i, tot timpul, .chipuri ·'·umane dintre cele rnai .dltertte, lnfirrnand . fit, pare rea lncetalenita 9a ... toti chinezii sunt la .

fel! .

Tnfina}, dupanumaiun sfert de ora cat , dura filmut realfzal, daca mal era nevole, . marelia acestei tM ~i a acestul popor. Nu pot Incheia prezentarea farasa amlntesc de domnul "Zhang Baojun, directorul paviliQriului; unIJarbatfoarteelegant ~i, mai ales,"deosebit de,amabil ~i de placut, care rni-a test ghidlf)?~teva randurt,

JAPONJA

rnari\le",'dar~i pericolele care 0 pandesc, 0 poveste extrem 'de' trumoasa, care reusea sa.fle instructivafara afi dieactlea,

'Adoua atractie consta dintr-un spectacol ani mat, cu oarnenl st. obiecte In

minlatura, reconstitulnd

primele contacte ale

eurqpenilor cu japonezii, resf)e,ctiV: ale unui calugar portuqhez ajunsln Japonia, precum §i, ulterior, primii'' japonezi In Europa, evident In Portugalia.

Spectacolul era vde-a dreptul fascinant.Nunumai

copiii,ci ~i noi,oameniimari, am fost captivati de aCliune.~i ,. rnai ales de reallzarea tehnlca si artlstlca. Filmul te tacea sa traie~ti aievea vrernurile de

odinioara, '

Pavilionul japonez of ere a, desigur, si alte atractil, tntre care as mai aminti faimoasa colectie de scoici alrnparatutui Hirohito, diorame cu boga1iile pe care Ie otera marea, prolectli de filme, pe ecrane mari, cu trurnusetlle mediului marin sau cu realitatl japoneze.

{,; .r. -.: _' ,- <

Situatchiar langa pavilionul Hornanlei, al Tatii Soarelui Rasare a oferit doua atractii,

, Prima dlntre acestea era un film de desene animate, tridimensional, intitulat .Marea este prietena noastra"; li se , dadeauni~te ochelari speciali, pentru a avea 0 asemenea perspective In spatiu, "~., ••. ·~edeai povestea uneifamilii de broaste

~estoase care I~i educau puiul, '

iaescoperind astfel frurnusetea lumii

ARABJA

-.,.I

SALADJL:A

Ca ~i cele prezentatemai sus, pavilionul saudlt facea parte din categoria celor mai extinse. Consta dintr-o Imblhare tntre trecut si prezent. Trecutul era Infa1i~at prin rTlai multe aspecte, intre care:

• macheta cetatii Masmak ~i a palatuluiregelui Abdul Aziz, taurttorut regatului saud it de astazi, palatul fiind In prezent muzeu;

reconstlfulrea unei,a~ezari

tradlflonale, cu interioareava,~d 'tcate obiectele caracteristice si cu 0 fan~aQacu ciutura. Aplecandu-te, inloc deapa vedeai· imagini reprezentative din cea maltntlnsa

.tara-aOrientului Mijlociu; ,',. .'

emachetelecelordoua .orase sfin!e, ale .lslamuluk Me~ca ~i ,M~dina; In pius;?,' serie de pieseoriqinaiede laMeeca, TntrE} care un fragment din kiswash ,,---' cuvertura~" n~agra eu dungialbe' ~F firauriu·care;/ acoperaka'ba, piatra stanta, ~i care este '.i' tnloculta In fiecare, an --:- ~i 0 ppa;rta;' din am ~i argint,cu 0 draperie dirllanapur~: pe': " care sunt tesute cu firde aur·,$i argil1t<

versete din Carano '. ...• »:.':

Inceea ce priveste prezentul:acesta era llustrat din plincu exploatarl p~tr()liere -:-'. $i eraflresc pentru cel,mai ,mare PToducator rnondlal in dorne.f)iu , ~t industria de, prelucrar~. aferenta, . .prectJrp. ~i'prin cele doua mar! si m6dernec~ntreT ,jndustriale -:-.Jubai,l{la, Golfuf ~ersjc) Yanbu.Ila 'Marea Ro~ie);C

c ..' .,\'C " ',: ,.,',.,

. Abia tarziu in cursul eflolutisi, multdupa ee a apitrut flia,fa pe useat} mutt dupa ce iarba a acoperit campiile §i au apartit {lintele care manvau iarba} abia dupa toate acestea Ii-au (aeut aparitia nilte animate infrieolifto,are. Erau,creaturile care atacau alte anima le: earniflorete .

. Printre {:e{e mal (eroce se numarali marit'e (eline

MARILE

feline. De ee are leul rnaseul ceama? ~a nl;l protsjsaza in eaz de lupta. De fapt, poa!e chiar sa constlane 0 piediea. In timp ce leoaicele sunt perfect camuflate prtntre ierburile uscate ale savanei (pent~u ca blana lor are acseasl culoare cu acestea), masculii poarta un ornament pares In jurul gatuJUli, care este un "avertisment" vizibil pentru toate fiif'il1ele dim aprepiere!

Femelele ucld l?i pentru maseuli. ~Ie trebuie sa se stradulasca Giin greu pentru a sup~avie1ui. Adesea vaneaza Impreuf'ila ca sa procure hrana pentru Intreaga familie.

Masculii sunt tral1tori. Nu nurnai ea lenevesc majo~itatea timpului, dar atrag l?i atsntla medo~ita aupra grupului. Oare coamele lor ostentative reprezinta vreun avantaj misterios? Este 0 forma foarte rara de podoaba earenu poate fi explicata Prea user, $peciali~tii s-au ~ntrebat daca este ceva care ar pulea placsa femelelor sae care sa intimidez:emasculii rivali, dar. pentru mult timp nw , s-a ~tiut siglJr. ..

***

Pelinele s-au ~pandit

. aproape peste tot In· ·!ume. De la padurile . tropicale ale Amazonului,

unde traiel?te jaguarul, la cele doua Ameriei, unde poatef il1talni!a peste tot puma, ~i de la liladL/rea rnoFd-~merieana

Pe campiile Serenqef din estul Afrieii, imensele turrne de ie~bivore migratoare eeexista cu eel mai rapid animal de pe uscat (ghepardul), cu cea mai retrasa dintre J,eline (Ieopardul) :;;i cu p[ete~atul tuturor, regele junglei

-leu!. '

Se peats observa cu UI~unil1~a cine este ~eful. Numai 'Ieii IlPi permilt sa leneveasea In Serengeti zlua In amiaza mare.

"l.eii sunt extrem de piitemlcl ~i punt §icele mal mari feline din Africa. De asernenea, sunt sth.gurele. feline care traiesc In . grupuri de familie, avand 0 slruct!;J'ra soclala complexa,

Un g~up de lei este eonstituit, de obicei, din leoaice (adesea surori) ~i puii acestora. Masculll adUllli se lupta pentru etapantrea

unui teritoriu 9i pentru posibilitatea de a se tmperechea cu leoaicele.

Leii au ajuns sa dornine spa1iile desehise ale Africii, fiil1d temuti pima ~i de alte feline. Ei au multe In comun cu urn alt fel demamifere, care au evoluat cu sueees din mairnute (i'i au ajuns sa dernine planeta - oamenii. Nue de mirare oa avem atatea afjrnitali cu leii. Aflam la ei propria neastra fire contradlctorle. De la intimitatea legaturilor lor de familie pan a la brutalitatea stilului lor de viata.

$i totusl, cea mai ostentativa trasatUlra a leitor a consfituit paf'ila nu demult un mister - mascuHi, prin eoama lor, arata cu totul altfel decat femelele. Acest lucru este unle printre

tempersta - habitaf al ras'ului, marile teline au aju~ns In to ate col1urile pamaf'ltului. In HiJ:J1lalaya traiel?te una Cilintre ee'le lJ'lai retrase feline: legerldawl leopaJrel al zapezilor, iar In ~aile aflate In sudul masivului traiesc ultimii tigri bengalezi, poate cele mai temutefeline marl.

***

De la dumgile blanii tigrului la

rotocoalele leopardului, blana felinelor poate ave~ 0 mare varietate de modele. In prezent se erede ca pete ea ale ghepafdulllJi erau la ori.gine rnQ.delul ~e pe blama Murat felinelor ~i ca celelalte cereul.

sl chiar dungile aUl' avoluat d aceste pnime pete. Chiar 9i . - cars aparer'll nu au niGi 0 patla

- au evoluat Glin aeeste tiirilte Glj

pete circUllare, ascendent pe care II devedesc IQrmele de pe blans ~uilor. Felinele au €fillerse. dir;nensiuni, de la ~igrUllsiberiari de 4.m IUJ'lgirn8 fili 400 kg, panit la pisica cu pieioare negre, lunge. de 50 em ~i cantarind ... 800g!

Dar oncare.arf manrneasau modell!ll de pe blana, felinele al;J ceva In cornua: sumni~te uciga~e tnnaseute.

Caresurnt trasi:itufile.

principale aleurH~i felil19 uclqase? Mai TnUi'i, veclere.a tearte tmna.Ocl7liwl unuileueste de trei oriJ1'lai rnafEjl. decat cetal omulul, decl sensieilttatea sa este tripla. Leul veeecsl rnai bine pe 0 campie. neteqa, urlde poate u"ma~i mi~carea turmei de lerblvore, 8 I~i poate~lege praea, unanimal mal slab, mai'

Denumirea ~tiinJifiea:

Panthera tigris altaiea Lungimea

corpului: 1,40-2,80 m Lungimea eozii: 60-95 em Greutatea: 320 kg

Habitat: traie~te in padurlle din partea de est a Rusiei Numar de exemplare:

sub 500

Supranumit ~i tigrul Amur sau tigrul de Manchuria, .aceasta felina este.una dinfre cefe mai mari .plsicl" afe fumii 9i unica din aceasta familie care este perfect adaptata climatufui rece. Piciearele puternice 9i rnuseuloase sunt bine imblanite, asa tncat animalul se deplaseaza cu mare u9urinta prin zapada.

Tigrii siberieni sunt oarecum "tirnizi" si sofitari; ei cutrelsra padorife septentrionale in cautare de efani si rnistreti.

Astaz], nurnarul for este redus doar fa cat eva sute de exemplare; aceste magnifice "pisici" au test cu greu salvate de fa

~ PleistoeBJl inferior c:JPliocen

[.,~ .')Miocen

Paleogen

_ Cretacic superior _ Cretacic inferior J.urasic

Triasic

_ Permiall,Carhonifer Devonian. Silurian Proterozoic sl!p~rior

---~isiurji:rista ". epizonl!·..

'. ~isturi erlst, ..... .~ikatazona ezite ~i anl!ll.zite ,b,aialtoide .. Piroelastite andezitice, '.

:.:.:: Bazalte ~i piroclastite bazaltice _ Efuziuni veehi

_ Illtruziuni: (a. acide; b. baziee) ,,,, r:' ~ Nisipuri mobile ~i fixate holocene r"'t Cratere

............. ~arial - ... Falii

o 26

reginei.

De asemenea, s-au descoperit ~i tabtije cunelforrne; una dintre ele (vezi toto) cuprindea 0 IisM de oUllun, printre care era menponat ~i unpumnal de Icupra asemanator celui din fotografie.

Qamenii de ~tiint& u au ['! iosa sa expf'lce cu exactftate SCiDPlW calor peste 308 d& zoomorfe (2 - 5 em miltime) descopei _

_ -iBcl3&riIIa ca.

MaNgtlstele tdiies€ IN grupuri de la:3 pana La 25 de exemplare ~i sun cunoscute IH special in Desertul Kalahari din Africa.

'TI:k au reguli foarte stricte wenliru Qrice! Spre excmplu, unele exem]illare P0t mani ]lJUi~, ~i a'ltele nu, Cele care nu hranesc puii, [n sehimb, servesc ca ~ysitters, avand mare griJa de progenituri.

In timp ce pmNtii merg la vanat de insecte san de mici vertebtaje, bafuysiUets pazesc puii de pasarile pradatoare sau sacali. IJ),iliJ. aceasra canza, ele nu au timp sa se liraneasca cerespnnzaror si, prin urmare, adeseon pierd foane mnh in greutate pe perioada cat indepliHesc ace~ ..iimqieO< ...

Intrebarea care se pune este: care esre recompensa pemm altru,istek babysitters?

Anea Mm:ina Cii1in

d1Irm~&~I~rtl~ (G(jlrt mrml. h~rt ~rm~'li(JrJf!rli

Specii salt/ate de la disparifie

epoi readaptarea la habitat a acestor specii.

In 1997, US Fish and Wildlife Service au enuntei 30 de specii care au fost complet recuperate $i readaptate. Dintre acestea tsceeu parte: lupul cenusiu, vulturul plesuv, soimu! calator $i 0 mica floare de stanca numita Cinci degete (Potentilla). Cele clnci petale delicate au dat nu numai numele micuiei tlori pe cale de disparifie, ci $i unor ornamente arhitecturale qotice folosite in general la decorarea ferestrelor (Cinquefoil).

Ande an, specietisti' de la US Fish and Wildlife Service adauga pe lista noi specii de pla.,nte$ianimale pe cale de disperiiie. Un prim pas este protejarea lor prin lege. AI doilea paseste munca asidua pe care oemenii de $tiinfa.o depun pentru

i cdnserveree, recuperarea, tnmuttiree $i

,n

Planta fusese declarata specie protejata de lege tn 1980, cend doi alpini$ti au mai gasit fntamplator csteve exemplare.

New England Wild Flower Society a luat eceeste floare "In grija"; ea a fost repiantata tn sere speciale, fnmultita cu mare grija $i apoi -replantata tn locurile sale .netele".

Anca Marina Ciilin

ATLASviagazin.21

Dealuri abrupte, mun/i plini de minereu de tier, palmieri imp.eriali marqinind marile bulevarde, verdele izbitor al vegeta/iei de vara, pacla densii care se ridica in fiecare diminea/a" ploile toren/iale, calde $i sacaitoare, $uvoaie nesfar$ite de ma$ini, ultimul model, sugrumand circulaJia, autobuzele albastre, rO$ii ~i galbene, niciodata suficiente, targul de duminica ~i mille de oameni care se str:ecoara printre sutele de tarabe multicolore, stadionul de 100.000 de tocutt, superIJe piette pre/ioase in vitrineie de pe Avenida Afonso Bena, revarsarea de fructe de tot felul,_aromele gratarului tradi/ional (churrascoJde /a sfa1f!iit de saptamana, .albi $; negt:i ~i mujatr; mandri, politico$i $.i zambitori, gata ar/cand sa sante $i sa danseze ... toate acestea sunt doar 0 parlicica dintr-un superb ora$ brazilian de 3 milioane 'de,/ocuitori, semanand prea pu/in cu celebrul Rio de Janeiro, daravand ceva subtily. Galil $i atragator in conservatorismul sau provincial ... 8elo Horizonte, capitala statului Minas Gerais.

22 A TLAS1agazil'1

traditionale (doce de leite, un f@1 de crerna foarte coneentrata, din lapte ~i zahar, sau geleia de mocoto, 0 gelatina preparata din copite de bovine ~i tolosita In alimentatia copiilor de la tara, astazl aproape uitata de consurnatenl duloiurilor moderne), tlorl, obiecte de artizanat, obiectede folosinta casnica (oale de piatra, superbe, dar teribil de grele, vase de tonta, to ate pentru bucatana veehe, traditionala), plante medicinale ~i preparate din aceste plants, miere, sucuri naturale, peste de apa dulce sau marin, pasari de apartament, gaini, caini, iepuri de casa, pisici, gramezi de manioc taiat ~i asteptand sa fie fiert, porurnb (milho, numele original de la care provine cuvantul rnalai, cel de porumb fiind folosit tarzlu la noi,

cresc Tn statele din sud; unde clima este ceva mai rece), nuci, castanha-de-caju, un fel de alune Inconvoiate, care sunt prod use de un arbore ce crests In nord, castanha-do-Para (fructele unui arbore urias, de 60 I'm Inallime, BerthoJ/etia excetse, din padurea amazoniana), maracuia (fructul de Passiflora, doldora de vitamina C) ~i altele, cu nume exotice, ernanand parca imaginea unor locun toarte Indepartate si pline de mister (acerola, caja, qravtota, goiaba, jabut'icaba, jambo). Mulli oameni vin la Meucado Central nu numai pentru curnparaturi, dar ~i pentru a admira aceasta imensa expozitie a bogaliilm inirmaginai:!Jile ale Braziliei si, totodata, pentru a bea 0 cerveja (bere) cu prietenii. Este a adevarata traditie sa vii aici,

prin asemansrsa ~tiuletelui cu un porumbel infoiat), dulapuri (acute din tulpini de bambus (cultivat destul de mu in Minas Gerais), obiecte de piele, pentru diferite folosinte, 9i hanla1;>amente pentru cai completeaza tabloul naueitor,

Totul esre invaIuit intr-un miros mi-a deveni familiar, derninat

aroma patrunzatoare a ananasilor, pscarebaieji, inarma] cu macete, ii taie pe jurnatate, oferind, Infipta intr-un betisor, 0 bucatica din du1ceata tropicelor, ~i asta pentru numai 50 de centavos. Pe sutele de tarabe se rasfata papaia, f~uctul de cenee papaya sau mamoeiro (fructul se nurneste de fapt mamao, dar limbajul popular I-a adoptat si pe eel de papaia), mango sau mai corect mamga, frlJctul de Mangifer indica, a,r.bor.e de origine asiatica, aclimatizat (sunt multe soiuri, care de care mai parfumate ~i mai dulci, eel mai mare numindu-se coracao de boi, adica ... inima de bou), pepeni verzi ~i galbeni, pinha (Anona squamosa), sernanand cu un con de brad, foarte dulce, saci cu laranjas ~portocale verzui, care dau un sue grozav), tangerinas (mandarine), larnat verzi ( un soi foarte diferit de cel care ajunge la noi), mere, pere, struguri (acestea

sa stai In picioare, Inghesuit Intre oameni veseli (care AU Intrec masl!Jra!) ~'i sa gu~ti figado com cebola (ficat cu ceapa), Insolit de cateva garafinhas (sticlute) de Antarctica ori Brahma, celebrele marci de bere' braziliana, intotdeauna foarte rece. Valilzatorii (chelner<ii~ de la aceste "puncte" de repaus tac un adevarat spectacol atunci cand I~i chearna clientii lnsetatl, aqltand sticlele aburite, ~i putini Ie pot rezista. Mercado Central este un loc celebru In toata lara, ~i orioine ajunge I'til BH trebuie sa.-I vada si sa-] \!Juste.

"'ana si acest Mercado Central reflecta seriozitatea minerilor, si mam gandit uneori ca un asemenea loc, la Rio de Janeiro, ar deveni, In mod sigur, foarte ... nesigur, 9i n-ai mai vsdea pe acolo profesori universitari lfiltalnindu-se sarnbata la cllHmparatl:lri ~i la 0 bere. Atmosfera este sobra, decenta, crviltzata, ca de altfel In Intreg orasul,

Dr. Nicolae Giildean Professor Visitante, Depart.

Biologia Geral Institute de Ciencias Biologicas Universidade Federal de Minas Gerais-Belo Horizonte Brazil

ATLASAagazin .'23

Prin magiJra se lritelege, In rnod curent, un munte sau un deal pro~infnent, izolat, care aorhina prin

altitudinea sa regiunea Inconluratoare, '.

Sunt celebre In tara noastra; Magura Ocobesfilor (996 m), Magura$imleului(590m), Magur:a COdlei'(1291 m)

~.a, . ' ., .

,'$i in bazinu: hidrografic al Bistricioarei (principalul afluent .al Blstritei'Moldovenesti) se profileaza dintre culRiile montane' prell:Jngi si imp~durite astfel de Inaltimi, sporind-pitorescul regiunii': Magura Comarnic (1518' m), Magura Glriniie~ului (1548 m), Highi~ (1502 rn), Vithovas (1609 m) s.a, ' Ele sunt de fapt niste martori de eroziune, adicil resturi ale unei ouverturi sedimentare mezozoice alcatuita din calcare, dolomite, gresii si conglomerate, care acoperea odinioara .cea mai mare' parte a cristalinului Carpatilor OrientalL In viitor, datorita eroziunii continue, si aeeste .rnarturf calcaroase" se vor restranqe tot mai mult si vor disparsa, lasand locul culmilor modelate pe cristalln. Magura Comamie (1518 m), situata In vecinatatea nordiea a localitatli Tulghes, este tormata din calcare si conglomerate cretaclce; v~zuta din Valea Blstricieare], apare ca 0 cetate cu tu rn uri albe; denumirile stancilor calc~roase~unt sugestive: Piatra Alba, Platra Laptariei .etc., lar ,Ia baza acestora s~ intalnesc grote sau guri de. avenuri din carein unele cazuriies curenti reci de aer 'inditandlegatura ,cu alteasemenea canalesubterane.'

. Magura Grintie~ului (1548 m), situata la nord de ~atul" Bradp, apareca un munte zvelt, bine irnpadurit cu molizi, cu unele abrupturi ~i stanci cenu~ii pe dolomitele triasice, ce Of era perspective spectaculoase asupra vailor din jur. ~ia,ici se lntalnesc avenuri dszvoltate pe fisuriledin

, rnasa de roci carbonatice; (lnul dintre, este considerat ' ;,groapa f?rafund", iar intr-unadintre grote (,;La Ghetarie") se meniinsin perma~enia 0 formaiiune' degheala.

Magura Highi~ (Heghyesfn limi;)amaghiara lnsealill'la varfascuti~ se rnaliil: ea un pisc lased-vest deTulghes. Atrage atentia prin Iaptul ca, tn ciuda altitudiniisi 'a pantelor marl' este despacturita~i folosita ca f~hea:ta p~na In v8:rf (1502 rn). $ide aici se deschid persp,ective largi catre regiunile Inconjuratoare, panorame frumoase oferipd Muniii Calimani spre nord-vest ~i Ceahlapl'spre est. In alcatuirea.tanetelcr se Intalnesc flori de 0 rara fru.mus*,cu'm arfi,:sabiutele (GladiQlus imMcatu,s), cri~iide pactura (lilium ma'rtagoR)" garQfi\ele f~voaJte

(DIanthus superbus). '

Magura ,Vithova~ n 609 m)se afla mal spre.sud, in bazinul Putne: (principalul afluen(al Elistriciciarei); este poate eel mar spectaculos muntedin fritreagaregiune,

, cu profil fn. creasta de COC0S, partial rmpacturit. cu (ltanci si peretidolortlitici, prapast;f amaiitoare; de remarcatalci prezen\a florii de colt (Leontopodiam alpinum), fntalrija ln palouri con$istente fndeosebi peversantii 'Irisor-ili,' a cil:delnilelor (Campanala carpatiqaJ, saua g'amfitelor de munte (Diantu5. tenuifofius) care dau uacolorit dsosebit pajistilor de stancarie,

Iulian SandtiJac:he

,ATI,.A$.1agazin2.5

o~l

(lUJI~~pc::«;UJf.; romAnesc, inexistent Ia aIte popoare, daClr.tiI!IJDelepopular allunii martie - ,,mBrtqort

1iJ vechiw calendar roman, se celebra 'rlTR,f'II.JI.flM zi se dests,urau'serbBrlJe lui Marte, P agriculturii. Fetele p/emelle primeau

str am 0 ~.l.· i martie ueuria ineeputul primaverii unor fire din bumbac], albe §i Insotite de 0 fire de

nou la prln simbolul (mai tarziu din in forma de 8, sau argint), sau de

flori. In zonele

romanesti prindeau copiilor, sau chlar intregii familii, marti~orulla gat, la mana sau la picior, obicei pastrat §i astaz! in unele . sate. Marti~orul era purtat toata luna martie.

Imbinarea culorilor, alb ~i rosu, e traditionala. Ea exista la hainele miresei §i mirelui, la nasterea eopiilor, la hainele de moarte ale batranilor (in Oltenia), cele doua culori stmboltzand continuitatea vietii dupa moarte. Steagul de nunta Ia aromanu din Pind este alb, la Fiir§ero\i e rosu, Cu alb §i rosu se impodobescprimele oi care intra in stana §i primul plug Ieslt la arat.

Intre 1 §i9 martie, martisorulexprtma blruinta pnmavern in lupta ee 0 duee natura pentru alungareaiernii. Simbolul acestei lupte este exprimat plastic de eatre romani prin "zilele

babel or" , patronate de pastorita Dochia.

La inmanarea martlsorului de 1 martie ca ritual arhaie, la aromanii far§era\i s-a pastrat urmatorul obieei: eopiii vin cu brazde de tarba §i eu p}limele Ilori de eorn, din Iocurile'[nsorite de pe munte, pana in pragul easel. Fieeare membru al familiei treee de trei ori pragul peste brazda, mama iese en eolaci, iar florile se tree din gura in gura, pentru ea oamenii sa devina tari preeum lemnul de eorn. Floarea de eorn se poarta leqataimpreuna eu cele doua fire, alb §i ro§u, pana la sfat§itul sarbatorilor.

in. ultima zi a lunii martie, inainte de rasaritul soarelui, are loe

ritualul seoaterii martisorulul §i predarii lui catre natura. In localitatile de campie, miirti§orul se pune pe un porn inilorit sau in crengile visinllor, ciresilor, prunilor etc. In satele de la munte §i deal, mar\i§orul se pune pe cornu! sau macesul inilorit. Cu monedele de la marti§oare,

evlaviei. A1uatul rsprezlnta rodul credintei, mierea este cunoscuta ca fiind alimentul oamenilor spirituali, iar nuca este soconta In traditia populara un fruct..'sfant, pentru ca este singurul cu miezulln forma de cruce.

sa bilwarea Brandu§elor - obiceiuri sty,v ec Sarba:toarea MucenicilQr, cunoscuta In un

zone Ie a sub numele ~iua sfintilor" sau a "Brandligelor", are in - alul sa 9i pomenirea celor dispam, i fara umanara. De aceea, la praznicul din aceasta . '>se--impart manOOru . traditionale: mucenici

9i dulciuri preparate cu scortisoara, tnsopte de lurnanarl aprinse pentru morti,

In memoria tinerilor soldati care s-au savarsit din vlata rnuceniceste, gospodinele impart saracilor 40 de colacei cu silueta umaria, eolaceii sunt unsi cu miere si nuca plsata, copti in cuptor in forma de cerc sau opt, fierti apoi tn apa lndulcltacu miere si sernints de canepa pisate.

In ziua de mucenici se spune ca cerurile se deschid si mortii se lntorc pentru cat eva clipe pe pam ant. In cinstea lor se impart celor prezenti la ritual castronase cu mucenici sl bautur: de casa calde. La sarbatoarea mucenicilor, creolnciosii T9i pun cel putin 4 dorinte, cu sredinl~Fl filumnezeu ca se vo Tmplini.

In ac asta zi "9i sarbatoreso 0 stica tof cei care nu au 0 zi .

anume Tn ca r. Este 9i ziu ,sch rii sangelui. Pentru aceasta

este bine SV ea40 (sau 44) e cu yin rosu,

Se apri ocuni pentru a atr I bland al primaverll si

pentru purif ~@6spodariilor 9i. radi or, se curata stuplisi se preqatesc pentA¥luna lui Florar. Du. a~ad~asta zi incep araturile 9i

semanaturile de primavara. ,_

MUCENICII

Praznicul ortodox din ziua de 9 martie este inchinat.celor 40 de sfinJi martiri din Sevasta,Jinutul Capadochiei (Asia Micai Ca tineri osta~i in armata imperiala din vremea suveranului Licinius (anul 320), ca iubito.ri ai lui Hristos, ei au infruntat prigoana comendsntuui! armatei in care erau inrola/i, paganul Agricola.

. apitrut letJen1f~

ca upusii lui se Inhinau , ui singur Dumnezeu, lui lisus,

PI1I;(l§)tilor din Arme (3 uncit soldatiior crestini sa se

Tnchin a a" a jertfe idolil "nd sa Tncalce preceptele

cre!;>tine'~9t u fost lnchis a larna, Ii s-a poruncit sa

intre deztf ~ ntr-un iaz. Ne d Tndura frigul, unul dintre

acestia a acceptat sa aduca jertfa ceruta de conducator. Imediat ce a intrat in apa calda, pregatita pentru a-l dezqheta, soldatul a murit.

Oupa 0 noapte de iarna, cei ramasi in frig erau nevatamati, Ascultand rugikiunile celor pe care-i pazea, temnicerul Aglae a sirntit ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu soldatti crestini au supravietuit. Traditia spuneca temnicerul a marturisit 9i el credinta In .Iisus :;;i s-a aruncat Ir.l apa Tnghetata pentru a se jertfi in locul

o$te?~JIiri'!JW6rt. /'.

Nuca Jiun fruct specia , cre§tini

In ul sarbatorilororto t~de 9 martie este ziua

uc mucenicii pregati u sT,ra la biserica, pentru

Tot a~i' crestinii profita de \iarbato re sise .spovedesc. Ingredie ele osite la prepararea r'ff'lllf_eilor trebuie sa fied(3 post. Aluatl crescut, mierea si miezul de nuca sunt simboluri ale

A

fetele cumpara cas, pentru ea toata vara sa le fie rata trumoasa §i alba. Se crede ea marti§orul va fi ridicat de randunele spre soare, binecuvantand asttel noroeul celui ce l-apus'tn porn.

Florian Petrescu

Mona Dian

!' I

ATLAS1agazin 2.7

"2~ ATLAS1agazin

Offieal A1!e:n.t or

JARO INTERNATIONAL

Travel & Tours s.A

orfiee Headquarter: .:1:1 Ba~tei St. Seetor 2, Bucharest. ROMANIA Phone:40/:1/2i280:18,2:1:15820.Pax:40/:l/2:1:15S20 Licen§e caL. A. ~. :1070/8:1.0:1.:1997

Regist:red under no .140/:108:19/:1996. Fiscal Code R905S596

JARO

INIIRNA11INAL SeA.

V·AlI GANDIT UNDE SA PETRECETI SARBATORILE DE PA~TI?

UN SINGUR TELEFON SI PLECAREA DVS. ESTE ASIGURATA TEL.: 2115820,2123013,092591779,2304733,2304703; FAX: 2115820

SAHARA

PIA.JA

ARIIEOLOGm

OFERTA SPECIAL.\. PENTRU ELEVI SI STUDENTI SE ASIGURA: transport aerian, transfer, 7 nopti cazare

in hotel de 3 stele, cu televizor color, telefon, baie, aercondltionat, piscina in aer liber §i acoperita, plajii privata etc.

OPTIONAL: excursii in intreaga Tunisie (inclusiv CARTA GINA §i SAHARA) PRETURI PROMOTIONALE: incepand cu 480 $.

CONCURSUL SCOLAR DE GEOGRAFm, 1999

.,

Ministerul Educatiel Nationale anunta, prin inspectorul general dr. Nicolae Ilinca, amanunte privind desfa§urarea aeestei adevarate olimpiade (prin nivelul performantelor) a elevilor paslonati de GEOGRAFIE:

Desfa§urare

• faza jmdeteana ~i mrmicipala Bueul'e~ti - 20.03.!l991}

• faza nationala -12-17aprilie 1999, la Pite~ti. Numiu: de partidpan[i

a) la faza judeteana (munieipala Bucuresti) vor participa elevii care au obtlnut eel putin 80 de puncte la faza anterioara (scoala/localitate/seetor )

b) la faza nationa.Ia vor participa 1!60-il6S de elevi din elasele VIIi-XIII, din toate.judetele §i care au obtinut eel pl!ltin 90 de puncte la faza antel'ioal'a, dar nu mai mult de 2 elevi pe clitsa §i, pe ansamblu, 3-5 elevi pe jude], exceptle fadind municipiul Buctll'e§ti care se va prezenta eu eel putin 12 elevi.

Nota redae/iei: Dram deplifl succes tuturor par.ticipanti10r precum §i comisiei de organizare de la Pite§ti, in frunte cu inspectorul de specialitate, distinsul profesor ION TEIU$ANU.

Suntem onorati sa anuntiJm prezenp noastra la acest eveniment, prilej cu care vom pune la dispoziti« orgsmizstorilor premii suplimentare in bani, in valoaFe de 3.000.000 de lei.

AnAS1agazin .. 29

3. S-a format prin lncre\irea scoartei unitatea de relief denumita:

. a) Campia Transilvaniei; b) Podtsul Getic; c) Podisu' Moldovei; d) Subcarpafii.

II. Completan spatlile libere din propozinile de mai jos

cu afirmatia co recta: (14 puncte)

1. Unitatea de relief situata In centrul tarii este: ...

2. In vestul Podlsului Dobrogei se afla' unitatea de relief denumita: ...

3. Circurile glaciare au.fost formate de acfiunea: ...

4. Prin mijlocul Deltei Dunarii trece bratul; ...

5. Mentionati trei elemente care definesc asezarea

'geograiica a \arii noastre: ... '

III. Explicaf pe scurt de ce Mun\ii Bucegi sunt 0 reqiune de interesturlstlc.

(10 puncte)

I t

[

l

I

I

I I

IV. Caracterizaf In cel mult 0 jurnatate de pagina una dintre regiunile: Campi a de Vest, subcarpaf sau Podisul Dobrogei, precizand poz~ia geografica, limitele, relieful (aspecte specifice,

altitudini 9i trei subdiviziuni). (15 puncte)

un.UL .. IIIU IImIL 1

I. Se acorda urrnatorul punctaj

1. Pentru alegerea raspunsului b

2. Pentru alegerea raspunsului c

3. Pentru alegerea raspunsului d

(6 puncte) 2 puncte 2 puncte 2 puncte

•

l

II. Se acorda urmatorul punctaj pentru raspunsurile corecte (total 14 puncte):

1. Podi9ul Transilvaniei ("Depresiunea Transilvaniei")

2. Lunca Dunarii (Campi a Romana

3. ghe\arilor

4. Sulina

5. Se acorda maximum 6 puncte astfel:

• cate 2 puncte pentru fiecare raspuns corect 9i complet;

• cate 1 punct pentru raspunsurile incomplete.

2 puncte 2 puncte 1 punct) 2 puncte 2 puncte

Se considera raspunsuri corecte 9i complete urrnatoarele:

• Romania este 0 lara carpatica deoarece are pe teritoriul sau 0 mare parte a arcului Carpatic; acesta influenleaza alte elemente ale naturii locurilor; • Romania este 0 lara pontica deoarece are ie9ire la Marea Neagra (care este denurnita Pontul Euxin); se poate face legatura cu alte lari pe mare;

• Romania este 0 lara danubiana deoarece este asezata pe Dunare 9i are cea mai mare parte a cursului acesteia.

III. Se acorca punctaj maxim (10 puncte) pentru raspunsu' complet 9i corect care trebuie sa cuprinda urmatoareleelemente:

, • Mun\ii Bucegi sunt 0 regiune eu multe elemente interesante de relief

_, ("Babele", "Sfinxul", pesteri, chei) care sunt atractive din punct

de vedere turistic; (2 puncte)

• au elemente de flora 9i monumente ale naturii care sunt interesante din

punct de vedere 9tiiniifie 9i turistic; (1 punct)

• se afla intr-o regiune turlstica cu tradilii

(Bra!1ov, Valea Prahovei, Bucegi); (1 punet)

• are dotari turistice importante (cabane, partii de schi, telecabine,

marcaje) care taciliteaza accesul turislilor; (1 punct)

• sunt aeeesibili furistilor care vin din Capitala

9i alts.orase mari;

• nu au lntindere mare, eeea ce permite un acees usor; .sunt vizitabili 9i atractivi din punct de vedereturistic,

In tottimpulanului; (1 punet)

IV. Se acorda pLJnctajul maxim (15 puncte) pentru raspunsul complet 9i corect, cuprinzand urrnatoarels elemente:

A. Campi a de Vest

• pozi\ia geografica (2 puncte): este sltoata In parteade vest a larii;

• limitele (2 puncte): Dealurile de Vest (In est) 9i grani\a de vest (In vest);

• relieful (11 puncte): cuprlnzand: .

=aspecte specifice (6 puncte): este 0 regiune de carnple (1punct), relativ neteda, orizonta'a (1 punct), cu portiuni mai lnalte (carnpii lnalte) sau joase (1 punct),formali prin acumularea sedimentelor aduse de rauri (1 punet), patrunde

I

~

I

(1 punct) (1 punct)

spre est In interiorui Dealurilor de Vest ale Carpaulor Occidentali (1 punct) 9i pe 0 mica po~iune vine In contact cu munlii (1 punct);

- altitudini (2 puncte): are altitudini asemanatoare carrpiior (100 m), cu

portiuni mai joase sau mailnalte;' .

-subdiviziuni (3 puncte): Campia Timi9ului (Banatului), Campia Crisunlor 9i Campia Sornesului,

B. 9i C. este dat de brosura cu .Subiecte pentru examene de capacitate pe anuI1999", editat de societatea .Adevarul SA", 1999, Bucuresfi, pg. 22.

TESTUL 2 '

I. Citi\i afirma\iile de rnaljos 9i lncercuili litera corespunzatoare raspunsulul corect. (6 puncte) 1. Cea mai joasa lnal\ime (altitudine) a uscatului \arii noastre

este lnregistrata In:

a) grin'durile Deltei; b) LuncaDunan; c) linia \armului; d) zona litorala; 2. Munlii Rodnei 9i Mun\ii Fagara9 se aseamana prin:

a) pozi\ia geografica; b) altitudinile maxime; c) relieful glaciar; d) depresiuni; 3. La a.ltitudinea cea mai ridicata se aM orasul:

a) Galati; b) Sulina; c) Giurgiu; d) Drobeta Turnu-Severin.

II. Completa\i spa\iilelibere din propozinlls de mai jos cu informalia corecta: (14 puncte) 1. In partea de est a Podisului Sucevei se afla subunitatea de relief a , Podlsului Moldovei denumita; ...

2. Portiunea Campiei de Vest situata la sud de Mures se numeste: '"

3. Cea mai mare (tntinsa) depresiune mtrarnontana din cele tret ramuri carpatine este: ."

4. Haurile din partea de est 9i nord a \arii sunt adunate de raul Siret 9i raul: ."

5. Precizati trei caracteristici ale reliefului Deltei Dunarii ...

III. Explicali pe scurt modificarea cantita\ii medii de precipitatii 0 data cu crssterea altitudinii reliefului (10 puncte) IV. Caracterlzatl In cel mult 0 jumatate de pagina una dintre regiunile:

Carnpla Romana Podlsul Transilvaniei sau Podisu' Moldova - aratand pozita geografica, limitele 9i caracteristicile reliefului (aspecte

specifice, altitudini 9i trei subdiviziuni). (15 puncte)

BAREMUL PENTRU TESTUL 2

I. Se considera raspuns corect:

1. Pentru alegerea raspunsului b

2. Pentru alegerea raspunsului c

3. Pentru alegerea raspursuluid

II. Se acorda urrnatorul punctaj pentru raspunsurile corecte:

1. Campia Moldovei (Campia Jijiei)

2. Campi a Timtsului (Banatului)

3. depresiunea Bra90vului

4. Prut

5. Se acorda punctajul maxim (6 puncte) astfel:

• cats 2 puncte pentru fiecare raspuns corect 9i complet;

• cate1 punct pentru raspunsurile incomplete. Seconsldera raspunsuri corecte si complete urmatoarele:

• Delta Dunarii este 0 regiune foarte joasa: 2 puncte

• este cea mal.noua regiune a teritoriului \arii; 2 puncte

• are grinduri, canale, brale ;;i lacuri. 2 puncte

III. Se acorda In total 1 0 puncte pentru raspunsurile corecte ;;i complete. cuprinzand:

.wmasura ce creste altitudinea reliefului, creste sl cantitatea de

precipilalii; (2 puncte)

.In mun\i ploua eel mai mult (peste 1000 mm/an); (2 puncte)

.In campii ploua mai pu\in (sub 500 mm/an); (2 puncte)

• cele mai mari' precipitati cad In grupa nordca a Carpanior Orientali, In

Carpa\ii Meridio[lali ;;i Mun\ii Apuseni; (1 punct)

• cele mai scazute sunt In Campi a Baraganului 9i Dobrogea; (1 punct)

• precipitajiile sub forma de zapada sutera

influsnta reliefului; (1 punct)

.In campie zapada se msntins 50 de zile, iar pe mun\i peste150 de zile. IV. Baspunsurile corecte sl complete (15 puncte) trebuie sa fie conforme baremului de corectare ;;i notare de la Testul1.

(6 puncte) 2 puncte 2 puncte 2 puncte

2 puncte 2 puncte 2 puncte 2 puncte

ATLAS1agazin.31

(VIII)

interioar;a a castelului se aHa 0 statuie de brenz a unui csrb In marime naturala,

Q allta clMire ee eapteaza aten~ia IA J'.lerimetrrul castelului este blisenica Sari,nte Jeanne D'Arc. ffilr,amul aeestei case a Domnului ne rearninteste de recunostinta nemargiflita pe care franceflii, In general, ~i solognezii, 1111 spe~ial, @ poarta Fecioarei de Fier. 11'1 centrast cu multe imobile ale vsehiului Q)~a9' daca facem abstractie de faptul ca au fost restaurate, biserica Sainte .Ieanne D'Arc a test inattata relativ recent, 9i anu e

in prima jurnafate a sscol J'

trecut. Arcadele 9i silweta s

a bisericii a§aF1,in stilUilui galoromanic, eernun multor biserici franceze se la Inceputurile rasplanElinii crestinlsmului pe meleagur,ile Elintr.e Mediterana 9i $elila.

~li1aili1te <ite a parasi Gieli1-ul, este e>bligatorie vizitarea Ma:nufacturii de Ceramica 9i Faianta, Fondata 119 183~, Marwfactura a devenilt una d'ifltre cele mal importaflte din Franta, €alitatea prodwselor sale fiind cunoscute IIi1 Intreaga Eurt:>pa. AliHu~i de Manwfaotura, un mic Muzeu cu expozitie 9i 'lJ&nzare efera amatorilor diverse suvenirurl. $i astazi oragelul Gisn Q)\1':l!l!ila un loc tnsemnat in inGlwstnia obiectelor de cerarnica (?i faianta din apusul Europei.

Horiu Bunciu

'~"I

"'f.~'" _',~i ; '::~

in Lorena, foarte aproape de Luxemburg, se maya pe 0 coama de deal un castel de culoarea soarelui - stravechi, impunafor, misterios. Cladit in 1419, clasat peste mai bine de cinci veacuri drept monument istoric (in 1930), castelul ~i-a redobandit de curand identitatea. A ie~it din negurile uitarii

dupa 0 minu/ioasa restaurare, iar eneoreree sa in .

contemporaneitatese datoreaz8 faptului ca, in prezent, el gazduie~te intre zidurile sale 0 expozi/ie surprinzatoare, menita sa evoce ~i, totodetii, sa aduca noi marturii privind mitologica legenda a lanel de aur.

LANA OEAUR

Structurata In trei segmente, expozitia of era iubitorului de istorie 9i " iteratura prilejul de a .parcurqe" cu _)'~andul itinerarul arqonautilor condusi de . nelnfricatul lason. Acestei expeditiii se contera, desigur, spatiul cel mai larg ...

Hevendicandu-sl drepturile la tronul lolkosului (in Tessalia); vremelnic ocupat de Peleas (care Ii detronase tatal), lason incheie cu uzurpatorul un pact potrivit caruia acesta urma sa-i cedeze tronul numai cu pretul aducerii lanei de aur, atlata tntr-o padure sacra din Colhida* sl pazita cu strasnlcie de un dragon Inaripat. Asadar, lason pune mai Intai sa i se construiasca 0 nava pe care 0

La stanga: Portretul lui loan al VI-lea al Portugaliei (ineeputul secolului XIX)

in dreapta: "Moartea lui Oricu", platou emailat (1540)

denurneste Argo. Apoi 19i alege navigatori lscusiti precum: Heracles (simbol al tortel fizice), Castor si Polux (neintrecuf lntr-ale luptei corp la corp) 9i Orfeu (darult cu harul de a supune, cu lira-i terrnecata, flare, arbori, pletre sl chiar forte ale infernului). Dupa ce iese biruitor din grele lncercari, ca de pilda Injugareaa doi tauri de bronz care suflau foc pe narl, lason ucide dragonul, ajutat fiind 9i de tanara vrajltoare Mede,ea, fiica regelui Colhidei, care se lndraqostise de ' el 9i care i-a dat licoarea rnenita sa ucida tiara. Dupace searnana lntr-un camp dintli dragonului, lason se relntoarce In Grecia cu lana de aur 9i devine rege.

In privinta personajelor care au dat vlata expeditlei, este !impede ca atentia cea mai mare este acordata arqonautllor. De aceea, 0 hartads dimensiuni impresionante, destasurata de-a dreptul pe podeaua uneiadintre sali, are' menirea de a marca cu

exactitate traseul urmat de arqonauti. lar traseul este In mod inspirat intregit de numeroase exponate - tapiserii, gravuri, desene, obiecte dln cerarnlca, 0 insigna de. aur, creata ln 1790 pentru 'regele loan al VI-lea al Rqrtugaliei. .. Obiectele provin depe ihtreg. cuprinsul Europei. Deosebitde lnteresanta ni se pare ideea preeumpanttoare a expozltiei, aceea de a dernonstra perenitatea

. mitului de-a lungul celor 3.500 de ani

care s-au scurs tntre timp, perenitate ce ~e datoreaza clvilizatillor europene. In fapt, epopeea lui lason chiar lnchlpule unul dintre mituril€l fondatoare ale culturii europene, precum 91 punctul de plecare al altor legende -,-,a lulTezeu, a. lui Hercule sl mai cu searna a lui Orfeu.

Se mai cuvine rnentlonata exlstenta in castel a unui spatlu destinat sa avoce, printr-o serie de , documente sl-marturtl, perenitataa Ordinului Lana deaur, instituit In

anul 1429 de catre Filip cel Bun, duce de Bourgogne. La lnceput, cu Ordinul acestaau fost rasplatiticuraj09ii cavaleri fare au stiut face fata pericollilui turcesc. lncepand cu anul 1477, Ordinul a fost preluat de casa de Habsburg, apoi de Spania 9i Austria. De locul acesta, de acelasi castel, a fost 9i va rarnane legat numele ducelui englez Marlborough, care - in timpul razboiului de succesiune al Spaniei - sl-astabilit aici, la 3 iunie 1705, cartierul general. Mitul lanel de aur, aleqorlllesalevor dalnul sl de-acum inainte, constltulnd 0 lnepuizablla sursa demspiratie.

Elsa Grozea , * Numele antic al vestului Georgiei

ATlA5.1agazin. 33

• 1,5 milioane de locuitori (3,6 cu imprejurimile)

• al treilea port al Spaniei

• vechi centru textil de Ulna §i bumbac; industrie constructoare de masini (auto, avioane etc), chlmica §i electrotehnica, fabrici de ciment

in vara lui 1998, impreuna eu un entuziast grup de iubitori ai frumosului ~i

. ,neditului, am strabatut Europa de la meridianul Bueure~tiuluipana la cel al i:adixului, trecend in ~2 de zile prin einei state ~i vizitand regiuni minunate ca peisaje ~i eomplexitate geografica, luand contaetul eu oameni, cunun, obiceiuri extrem de variate. Cea mai mare parte din acest ingenios program organizat de "Jeko-turism" am petrecut-o pe pamant spaniol, pe care I-am urmarit pe doua direcl;; - met intai de la nord-est la sud-vest, de la Barcelona prin centrul Spaniei la Cadix, ~i apoi in lungul minunatului larm mediteranean, de la SUd-vest la nord-est (Cadi x - Malaga - Valencia - Barcelona). A fost suficient pentru un ochi avizat ~i 0 camera video in a separa ,din multitudinea de elemente pe care natura ~i omul ingenios ~; hamic /e-a creat, - cBteva ce au ramas pentru mult timp in randul ce/or mar frumoase amintiri.

Drumul de cateva ore de la frontierea francospaniola, prin care am trecut fara ca nimeni sa ne acorde vreo atentie special a, 9i pan a la Barcelona, deci primul contact cu Spania, a reprezentat mai Intai traversarea Muntilor Albert (extremitatea sstlca a Pirineilor, cu Inaltimi de 1000-1500 m acoperite de pasunl si petecede padure, In spatele carora se zareau fa distanta mare; creste si vilrfuri inzapezite), prin pasul Pertu9' la numai 280 m. Autostradase Inscrieapoi prin culoare de vai largi, cu albii Inguste, pe care uneori, prin baraje, au fost amenajate lacuri, printre culmi alunecoase, la 300-600 m, pe care sate, destul de compacte, ocupa pozi\ii favorabile In raport

cu rezervele de apa si posib -: e e realizam, de culturi sau de pa9unal Dar. pe masura apropieIi de marele oras, inaltimile crese (800-1200 ) ~ sierre tot mai irnportanie, cu varfuri ascutile si versanli prapastio9i, ne amintesc ca parctlrgerriseciorul • al Cordilierei Catalane, lant muntos in careelementele hercinice se lrnbina cu cele alpine, iar tutari9urile maquisului atemeaza cu paji9fi, staneane 9i palcuri de padure, Dupa un ultim .bare]', format de doua culmi inalte, la poalele carora sunt agezari mai mari ce se includ in aria metropolitana, se iese in Iasia de coasts pe care s-a dezvoltat, pe aproape dOLla milenii, al doilea eras al Spaniei, caruia natura l-a oferit totulun relief colinar ce cade in trepte, spre est, marea ee-l da legaturile cu lurnea, dar 9i fasii de plaja, un climat extrem de favorabillocuirii, in care arsitele sunt atenuate de curentii de 'aer maritim 9i 0 vegeta\ie bogata 9i variata,

in acest amfiteatru natural de peste 100 km2, sprijinilin vest pe cl.llmile impadurite Tibididabor, de 500-600 m, 9i in sud-est pe monticolul Montjuic (300 m) se inscrie un imens ansamblu urbanistic in care, la 0 prima vedere, se

impun in peisaj- orasui vechi, lncadrat in sud.vest si nord de carliere construite in secolele XIX,XX, 9i

(asia cu instalatii 9i activitatiporluare in est. ,

'Ora9ul vectli, cu urme ce amintesc de prima asszare romans (poate 9i mai veche, feniciana), in veclnatatea marii, !Ii apoi de zidurile 9i constrtlc\iile din perioada medievala, de9i nuare 0 pozi\ie centrala, reprezinta inima metropolei, spre el dirijandu-se toate magistralele rutiere, aici desfasurancu-se cele mai variate activitati oornercaie, culturale, sociale, turistice

etc. ' , "

Poate fi numit !Ii orasul de jos, Intrucat se desfasoara pe 0 buna parte a fa9iei litorale, umpluta eu aJuviuni de paraiele ce veneau din culmile RlIlHtoase de Ia vest, 9i care a fost nivelata pe masura

e -1ocaIi1a'\ii. Este peate punctul unde, conf

1eg8ndei, ercuIes a intemeiat noua Barca, dar

Iocul in care romanii, la inceputurile primului mile I au construit 0 mportarna cetate la \8.rmul rvjediteranei. Istoria consernnata in documente releva perioade de inflorire, de impunere sconomica 9i milita:ra, dar 9i de decadere si tutelare. Sfarsitul secolului XIX mareheaza inceputul unui nou avant: care a insernnat 0 extindere rapida pe unspatiu vast, 0 dezvoltare mdusniala deosebita, 0 explozledemoqraflca 9i 0 multitudine de probleme edilitare 9i sociale, care se amplificau treptat.

S-a construit mult in afara orasului vechi, acesta ramanand ru numai ca orelicva a peste doua milenii de existenta, ci inima Intregii Caialanii. Exista 0 agita\ie continua, care nu scade nici dupa inserare.

in hexagonul ce arninteste de limitele impuse dezvoltarii orasului panii.in secolul. XIX de catre sistemele de ziduri din sec. XIII-XIV, se remarea cateva artere diagonale, din care Los Rambos sunt cele mai animate, dar 9i cele mai cautate de cafre furisf pentru varietatea oferlei ce satisface 9i cele rnai exigente gusturi (de, la tot felul de restaurantej-cafenele, magazine, chioscuri cu flori,pasari exotics, animale, carli, la personaje din basme, care la cele mai mici

, atentii ies din arnorteala, executand miscari gratioase, totullncadrat de tladiri vechi 9i 9iruri de arbori ce accemueaza liniaritatea lor, Aceste arlere ,desfal?urate

pe traseulunor albii vechi ale paraielor ce ajungeau la mare, sunt legate de 0 mul~ime de strazi inguste cu multe magazine, dar l?i cu numeroase edifiqii cu rezonanta in istoria ~i arhitectura catalana. Intre acestea, amintim: fragmente din vechile ziduri romane incluse frecvent in structura constructiilor, Catedrala gotica ridicata in secolele XIII-xv (impresioneaza prin dimensiuni, liniile severe specifiee stilului, boga1ia de vitralii, coloane, marrnura altarului Sfintei Eulalia - protectoarea orasului etc.), cladiri ridicate in sec. XIV-XVIII ~i care au apartnut unor nobili si personalitati ale urbei, intre care Palacio Real Mayor (aici a tost' primit Cristofor Columb de ci:itre regii spanioli la finalul primei calatorii in Lumea Noua), palatul Moya (adaposteste una dintre eele mai insemnate colectii de sculptura spaniels), fostul spital Santa Cruz, unde se alia bibliot~a orasului, Palatul ce adaposteste 0 parte a lucrariior Picasso (mai ales din tinerete: sunt ~i multe br~vuri). Atmosfera de epoca este accernuata de mentnerea caldaramului pietruit, de modul in care sunt expuse si de continutul obiectelor din cam ere Ie mici si inguste ale magazinelor, de tinerii cantareti prezen\i aproape la toate colturile strazilor sau edificiilormai insemnate si care iti'retin atentia prin calitatea vocii, costumatie si repertoriu cu piese spaniole vechi.

Parte6. dtl est a o~ului este marcata de doua sectoare cu specific diferit. Mai intai, pe toata lungimea tarmului (peste 15km) se desfa90ara instalatii si 'amenajiki cu anumite destinatii. Cele cu

aracter economic se afla dominant la extremitati, e cand in centru prirnaaza acelea turistice - plaja, Parcul Ciutadella (muzeele de Arta modern a, Geologie, ~tiintele naturii, Gradina Zoologica etc.), complexul de ronstru~ii ale satului olimpic, acvarium (13.000 m2, 20 de bazine cu organisme marine din medii caracteristice, 0 mensa cupola - bazin cu specii reprezentative Marii Mediterane pe care nu numai ca 0 ocolesf pe 0 banda rulanta, dar 0 ~i strabati printr-un culoar special amenajat).

Un loc mult cautat este pia~a Cristofor Columb, in mijloeul carela se afla un impunator monument ee-l

1. Coline!e Montjuic

2. Colinele Tibididabor.

3. Cen;"'1 vlchi

4. Orasul neu (sec XIX -XX 1 .5. Plaja

fTTTl Seclt>r de.~iJrat WJ.j po! versan~i oJ.mitor

,.., Seclt>r dezvottat po! ~campie aluvio-protuviala

1--··3sector d. plaje

A Au tostrade.

reprezinta pe celebrul navigator, iar lateral Muzeul maritim, in hale Ie unui fost santier naval (nave, machete harti legate de 0 activitate rnultisecclara),

in sud-estU1 o~ului se ridica colinele Montjuic transformate intr-un imens pare in care sunt amplasate mai multe muzee (Arta 'catatana, etnologic, arheologic), Gradlna Botanica, teatru, Stadionul Olimpic; pe versantul de nord pana in Piata Spaniei se alia un complex de palate care au gazduit Expozitia Internationala din 1929 si carora in prezent Ii s-au dat destinatii variate (Ioe de intruniri, expozi~ii etc.); 0 splendidA alee cu rnulta vegeta1ie in care domina varietatle de leandri, cu fantani arteziene, strabat ansamblul prin eentru ajungand la terasele din fata Palatului National. 0 retea densa de drumuri asfaltate si cateva' instalatii pe cablu asigura accesul in diferitepuncte de pe colrie, unde exista amenajari pentru odihna, recreere 9i puncte de observate.

Partea eentrala ~i nordica a o~ului, care include peste 70% din suprafala acestuia, reprezinta ora9ul nou, ridicat pe mai multe trepte pan a aproape de nivelul superior al culmilor muntoase. Impresioneaza regularitatea re~elei stradale care se inscrie !n sisteme panate sau dreptunghiulare, legate pnn cateva bulevarde largi care strabat orasul de la est la vest sau de la nord la sud; sunt cartiere realizate incepand cu finele secolului trecut, cu foarte multe cladiri ~i unde locul parcurilor este in mare masura luat de balcoanele si verandele pline de flori multicolore 9i de arborii'plantali cu multa grija in orice locposibil.

9i aici exista cateva locuri inedite care amplifica renumele Barcelonei. T rei dintre acestea sunt legate de numele celebrului arhitect A. Gaudi. In plata M.J. Verdaguer se ridica una dintre cele mai impunatoare catedrale ale Europei, Sagrada familia, inceputa in 1882, pe care Gaudi a conceput-o ca 0 replica modems a stilului gotic, cu multe elemente in construc\ie 9i decora\iuni care-i aparfn; ansamblul aflat in plina realizare are 0 lungime de peste 100 m, o lalime de 60 m, sase turle asculite (cea centra!a se ridica la 170 in), doua tatade impresionante pnn scenele biblice reprezentate (nasterea, pe cea din est, sl sacrificiul suprem, pe cea din vest) ~i 0 capacitate care va permiteprezenta a peste 14.000 de persoane; in prezent, in interior este amenajat un mic muzeu A. Gaudi. AI doilea complex realizat de A. Gaudi se afh1 in Parcul Guell de pe versantul muntelui Tibididabor; in acesta, intre 1910-1914, a realizat mai multe cladiri, terase, gractini suspendate, pavilioane, culoare etc., intr-o maniera aparte, in care dispozi\ia fiecarei pietre sau plasarea placilor de eeramica, variat colorate, sunt facute cu mult rafinament, ingeniozitate ~i ca 0 replica arnsnca a elementelor naturale. De A. Gaudi sunt legate ~i cateva cladiri ale carer fatade se impun prin ineditul arhitectonic.

Nu putem incheia aeest sumar periplu prin capitala Catalaniei tara a aminti de celebrul stadion Nou Camp, situat in sud-estul orasulal 9i de ansamblurile de construclii mode me din sud , intra care sunt ~i complexele universitare.

Prof. univ. dr. Mihsi Ieienicz