mai mari tlimensiuni noastra, tlepa~intl chiar talia ratei mari (Anas platyrhynchos].

Cu toate ca rala

. are un colorit sIers, ca majoritatea ' lemelelor, ratdiul, in haina·i nupliala, prelinta 0 im'presionanta creasls tie pene rosietice,asemanatoare coalurii "punk",' care, impreuna cu ciocullui coraliu si penajul in culori sollre, tlar loarte e'stetice, lac tlin el 0 aparitie cu

totul remarcalli/a. '

A realul de raspandire a speciei cuprinde stepele 9i sernldeserturile Asiei centrale 9i de vest, cu tendints de expansiune catre Europa. Primele dovezi sigure despre cuibaritul speciei in zona de varsars a Dunaril provin de la inceputul anilor '60. in 10-1 5 ani a devenit 0 specie frecventa, chiar cornuna, pentru ca apoi numarul exemplarelor sa scada treptat, astfel incat, in prezent, ea a devenit iar o specie destul de rara, GU aparitii sporadice. Desi s-au observat in unele perioade aqlomerari locale de zeci sau chiar sute de exemplare, precum si cuibaritul ei razletit, scaderile efectivelor ei sunt deosebit de evidente, populatia cuibaritoare - care,

fiind apreciata la circa 200-300 de perechi, iar dupa alte surse la 0 populatie de aproximativ 1600 de exemplare. in acest caz, din punctul de. vedere al marimii efectivelor, tara noastra se situeaza pe locul al doilea din Europa, dupa Spania.

Bobocei cre~cuti de "marne vltrege"

Este cunoscut faptul ca, de la starsitul secoluluhtrecut 9i pana in prezent, aceasta rata "a cucerit" 0 buna parte din Europa de vest 9i de nord, aiunqand pan a in Regatul Unit al Marii Britanii si Danemarca. Problema care se pune este daca regresia pronuntata din Delta Dunarii este cauzata de fenomenul pulsatiei temporare a arealului originar de raspandire sau de intreruperea - deocarndata inexplicabila - a extinderii specieL Desi la inceputul anilor '40 s-a mai constatat 0 relativa abundenta a ratei cu ciuf, banuindu-se chiar cuibaritul ei, noi tindem sa imbratisam cea de a doua ipoteza, in aceasta conju'nctura, motivele regresului populational trebuie cautate nu neaparat in vanarea ei excesva, ci mai dsqraba in anumite schirnbari ale biotopilor, mai ales ca unii cercetatori considera ca rata cu ciuf este 0 specie indicatoare pentru calitatea apelor.

Pasarea cuibareste pe margini de plauri, in palcuri de tipirig, pe mici insule etc., cuibul ei fiind c~Ptu9it cu 'puful femeleL La aceasta specie este interesanta aparitia unui incipient fenomen de parazitism la cuib, boboceii fiind • eclozati si crescuti in mod normal de marne ~itrege. in Delta 9i complexul lagunar, speciile-gazde identiticate, in ordinea descrescatoare a preferintei,

sunt: rata cu cap brun (Aythya ferina), rata rosie (A. nyroca), rata mare si rata pestrita (Anas strepera). A9a cum am

. mult mai parazitismul la cuib al altor specii de rate din omitotauna europeana. Trebuie remarcat si faptul ca tendinta de parazitism la cuib este unul dintre motivele pentru care diferitele

specii de rate se pot incruclsa intre ele, chiar

si in concitii de libertate.

o rata vegetariana

De altfel, reproducerea, modul de viata, pradatorii etc. ale ratei cu ciuf sunt asernanatoare cu cele ale altor rate scufundatoare. Hrana ei este insa ceva mai specltica. Spre deosebire de alte rate inrudite, in hrana carora predomma organismele animale acvatice - cum ar fi viermii, melcii, scoicile, larvele, insectele, racusorii 9i pestii de talie mica - , rata cu ciuf este aproape total veqetariana, c~nsumand alge si alte plante acvatice, 9i tocmai aceasta adaptare profunda' ar putea fi 0 explicatie a sensibilitatii ei la schimbarile din mediul in care traieste.

Pentru rata cu ciuf, Legea fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. 103/1996 stabileste un sezon de vanatoare cuprins .intre 15 august 9i 15 martie.

Suntem de parers ca aceasta specie, cu aspect exotic si devenita dintr-o data rara, ar trebui pusa sub protectie totala, mai ales ca biologia ei, in multe privinte, prezinta inca elemente necunoscute. Totodata, trebuie sa avem in vedere faptul ca rata cu ciuf este si sub protectia Conventiei de la Berna, privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale, la care Romania a aderat prin Legea nr. 13/1993, ca si a Conventiei de la Bonn, referitoare la protectia animalelor salbatice migratoare, ratificata de tara noastra prin Legea nr, 13/1998. De altfel, incet, dar sigur, devine inevitabila 0 reconsiderare temelnica a listei speciilor admise la vanat, printre care si a ratei cu ciut, mai ales din necesitatea strinqenta de a ne apropia, sl la acest capitol, de leqislatia existenta in Uniunea Europeana,

intotdeauna, sau mai bine zis de

O cand a devenit con~tient de condi!ia sa umana, omul a tost preocupat de ceea ce it detine~te, poate, eel mai bine: capacitatea sa, mai mare sau mica, de a stoca ~i de a prelucra intormalii din ~i despre lumea in care i-a tost dat sa evolueze. Altfel spus, de puterea sa de a reline ~i de a memora experienlele prin care trece, din momentul in care accede la constiinta. Soar putea spune, tara exagerare, ca omul ;'u.~i dobande~te propria identitate decat pe baza acelei configura!ii mnezice (sau memoriale) singulare, cea care it detine~te pe e/,ca tiinla ce evolueaza in tjmp, ~i numai pe el. Un om care, ~intr·o cauza sau alta, $i-a pierdut memoria, este un om tara identitate, tara trecut ~i tara viitor, prizonier al unuiprezent perpetuu. Acela~i lucru ser putea spune $i despre lumea ($i civilizalia) omului: tara memorie (adica tara cronologie, tara tradilii, tara istorie), nici aceasta nu ar putea exista (/a modul utopic, am putea presupune $i 0 astfel de lume,. dar au vad cum am putea-o caracteriza ... ).

CDNFIIiURATIA MEMDRIEI

" .

Memoria a fost conslderata :;;i oescrlsa multa vreme ca 0 entitate monolitlca, tunctionand asemenea unui rnuschl S-a vorbit, :;;i Inca se mai vorbeste In acele carji care promit oobandlrea unor performanje de memorie excepuonale, de .trezrea" ei prin practicarea unui soi de "gimnastici mentale". Se pare lnsa ca lucrurile sunt mult mai complicate, cacl memoria, departe de a fi un proces simplu, In ciuda acelei unitali psihicepe care 0 asigura :;;i 0 mentlne de-a lungul unei vieji pentru oricare individ, este rezultanta unor procese care nu se sltueaza toate la nivelul acelorasi arii (regiuni) psihice. A-ji aminti numele unor persoane cunoscute, a reusi saurrnaresf derularea unei conversatii sau a nu uita de proiectele zilei In curssunt probleme de natura diferita, iar responsabilitatea pentru solujionarea lor cade In sarcinaunor strategii mnezice diferite. Cercetarile din ultimul deceniu, mai ales cele care au luat ca punct de porn ire diversele cazuri de amnezie patolouica, au demonstrat nu

numai ca nu exista 0 rnetodamlracol pentru dobandrea unei memorii de excepjie, ci :;;i ca ea este cornpartlrnentata, este multipla :;;i chiar, cum se exprima cineva, asemanatoare unui puzzle.

Cercetatorol canadian Endel Tulving (de la Universitatea din Toronto) considera ca memoria este alcatuita din mai multe sisteme :;;i subsisterne independente, aflate In interacjiune, fiecare dintre ele posedsno bazele sale cerebrale specifice. Modelul propus de Tulving cuprinde.nu mai punn de cinci sisteme de memorie mai importante: memoria episodica, memoria sernantica, memoria procedural a, cea a sistemelor de reprezentare perceptva :;;i memoria de lucru. Le vom lua pe rand, pentru a Ie defini caracteristicile, tunttllls :;;i rnodullor de operare.

Prima dintre ele, memoria episodica, este cea care face poslblla stocarea :;;i constientizarea evenimentelor (episoadelor) traite personal (de genul: "ieri am tacut cutare lucru"). Memoria eplsocica este practic suportul istoriei noastre individuale.

Memoria sementice ne ajuta la achizijionarea dlverselor tnnostime generale despre lume. Pe baza ei Sl} reallzeaza nu doar procesele de invatare, ci $i toate ace Ie experiente (acte) care presupun 0 anumita derularea operatiilor (0 decodificare).

Atunci cand cineva culege un text pe computer, degetele sale se pozitioneaza cu exactitate pe tastatura: la fel stau lucrurile 9i In cazul unui sorer experimental, care debrelaza automat atunci cand schimbii vitezele. Toate aceste operajii (:;;i altele de aceeasi natura) sunt posibile datorita celuide-al treilea sistem de memorie, memoria otocedutele. Aceste deprinderi :;;i procedee se bazeaza pe diversele forme de lnvajare ("ucenicie") :;;i nu se pot objine decat prin acjiune efectiva (practical, fie ea de natura perceptlva, motrice sau coqnltiva.

eel de-al patrulea sector de memorie 11 constituie sistemeie de reprezentare perceptive (PRS), a carer funcjie consta In stocarea formei :;;i structurii obiectelor, a figurilor :;;i cuvintelor, tacandabslractle de proprietajile lor semantice, adica de sensullor. Toate aceste patru sisteme privesc memoria (memorarea) pe termen lung, memoria de durata :;;i durabila.

Memoria pe termen scurt este memoria oe iucru, iar scopul ei este de a menjine temporar 0 anume canttate de intormatle sub 0 forma usor accesibila. In vederea realizarii unor acjiuni diverse

(de pilda: formarea unui nurnar de telefon, dupa ce ji-ai consultat agenda). Spre deosebire de celelalte, aceasta comports :;;i niste subdiviziuni (un registrll spajio-vizu~.1 - pentru im_aginile mentale, :;;i .bucta tonoloqica" - pentru elementele verbale).

Spajiul nu ne mai permite sa nuantarn jocurile Gomplexe pe care Ie lntrejin toate aceste sisteme, interacjiunile dintre ele, dar nu am putea lncheia fara sa spunem ca toate au fost deceJate $i identificate pe baza studierii multiplelor cazuri de amnezie, datorate lie unor leziuni, fie unor procese degenerative sau boli. Un lucru este de acum cert: memoria este multipla, iar regiunile cerebrale care dirijeaza memoria pe termen scurt (de lucru)nu cbincid cu cele caresunt activate In timpul activilajilor de memorie pe termen lung.

De aceea, $i strategiile de reeducare $i adaptare a celor suferinzi (amnezici) vor pretinde de acum lnainte abordan dilerenjiate. Din aceasta noua perspective, deficienjele de memorie vor putea tl compensate (partial) prin stimularea ace lor zone cerebrale ramase funcjionale, oferind astfel celor atin$i de acest handicap 0 noua poslbllitate de a relnnoda contactul cu lumea $i eu propria lor exlstenta

INCIClOPEDIA STATElDR lOMII, edilia a VII-a, B4D pag.

acestea. Aceasta enciclopedie - singura lucrare de acest gen care a cunoscut un nurnar atat de mare de editii, fiecare dintre ele revazuta si actualizata In acord cu rnodficarile majore aparute pe glob - insurneaza pan a In prezent 400.000 de exemplare, tiraj ce reprezinta un record absolut In acest domeniu al pietei de carte rornanesti.

Lucrare impozanta, .Enciclopedia" of era 0 imagine cornpleta a lumii de astazi, una esentializata, la nivelul datelor cu adevarat reprezentative, aceleasi pentru toate statele

Tram, de cateva decenii, cu deosebire In lumii: coordonate geografice, istorice,

ultimul, intr-o lume aflata in schimbare economice. in toate aceste zone s-au produs,

accelerata, 0 lume despre care primim zilnic in'ultimii zece ani, modificar] importante,

informatii de la radio, televiziune sau ziare. evidenpate 9i de hartile principalelor zone

Informatii punctuale, disparate, uneori geopolitice ale lumii.

confuze, nu de putlne ori eronate. uaca vrem Cele 191 de articole consacrate statelor

sa Ie injelegem, daca vrem sa cunoastern.sau, independente de pe glob (din care 32 aparute

mai bine zis, sa recunoastem lumea In care in ultimii zece ani) 9i cele 69 consacrate

traim, avern nevoie de instrumente de teritoriilor dependente sau cu statut special maresc vlrtutle acestei lucrari de radiografie a

informare adecvate, cu ajutorul carora sa of era date esenjiale pentru definirea acestora lumii noastre la mijlocul anului 2000, 0

putem integra stirile de ultima ora intr-o din diverse perspective: asezare, granite, radiografie de care nu ne putern lipsi in

structure coerenta.· vecini, populatie, istorie, organizare de stat, evaluarea fiecarei noi lntamplari.

Un astfel de instrument este, nelndoielnic, economie, turlsm etc. in plus, un numar Pretul de librarie al unui exemplar este de

.Enciclopedia statelor lumii", 0 lucrare ce s-a apreciabil de anexe, statistici 9i ierarhii pe glob 120.000 lei. Pentru 0 cornanda mai mare de

pertectionat continuu pe linia satlsfacerli in diferite domenii economice, lista sefilor de 1 0 exemplare, editura acorda un rabat de

acestui obiectiv, incepand de la prima edijie, stat si de guvern la data tiparirf lucrarii, unmic 25 %. Comenzile se pot face direct la editura,

din 1975, pana la cea de-a 7-a, aparuta zilele dictionar al orqanizatiilor internationale etc. - la tel./fax: 2103870 .

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• J •••••••••••••

Editura MerOnia, BUCUre$ti, 2000 Autori: HORIA C. MAUl, SilVIO NEGUT,

IDN NICOlAE, CATERINA RaDU '

GEOGRAFIE

MANUAL PENTRU GLASA A X·A

Autori: SILVIO NEGUT, GABRiElA APOSTOl, MIHAIIElENICZ EDITURA HUMANITAS IDUCATlONAl, 2000

Manualul de geografie pentru clasa a X-a trateaza probleme de geografie urnana si oconomica a lurnii. Continuturile prezentate respecta cu fidelitate curriculumul propus pentru aceasta disci[plina didactlca, atat pentruclaseIe In care predarea se realizeaza intr-o ora, cat 9i in doua ore pe saptarnana.

Manualul este structurat in patru mari capitole: I. Geografie politica: II. Geografia populajiilor si asezarilor; III. Geografie economica; IV. Ansambluri economice 9i geopolitice ale lurnii. Autorii si-au respectat In ansamblu originalitatea abordarii continuturilor ca 9i la clasele anterioare (a VIlI-a 9i a IX-a), structurandu-le pe lectii insotlte de texte explicative, date 9i grafice care evidentiaza dinamica diferitelor procese si fenomene socio-economice. Acest mod de abordare si de prezentare In pagina a continuturilor, cat 9i formula de autoeva-

luare propusa de autori, Ie of era profesorilor libertatea de a-si organiza demersul didactic In functie de numarul de ore 9i de interesul elevilor pentru disciplina predata. Elevii yin In contact cu probleme de geografie politica contemporana, cu ansamblurile econornice 9i geopolitice ale lumii, ceea ce Ie confera reale poslbllltatl de dezbatere si de rezolvare aproblemelor 9i exercitiilor induse de text si grafica. in ansamblul sau, manualul este bine structurat, accesioil, cu material grafic, cartografic si ilustratie ce constituie baza de lnjelegere 9i interpretare a proceselor demografice 9i economice. EI reprezinta un sprijin real pentru insusirea constienta si creativa a conjinuturilor prop use pentru clasa a X-a.

DIALOG. GO CIIIIORII·

Nicolae Alexandru Anton· Bucure,ti. De$i cu In· tarziere, lji muljumim pentru aprecieri $i urari $i, pe cat posibil, vom incerca sa publicam In coritinuare materiale despre ci· vilizajii disparute 9i msnumente vestte, Deocamdata, periodicitatea revistei

noastre ramane aceeasl adica un rumar pe luna,

Sacui Dan Drago, . Bra§ov. Am reintrodus rusrica despre pasari (Avifauna Romaniei) ;;i chiar am publicat(;;i vom continua sapublicam) ;;i alte materiale des pre pasari mai pujin cunoscute. Cand vom avea posibilita-

Anul I - Nr, 1012000

Director fondator: OOSTIN.DIIICONESCU,

Consllierl ~tlln'lflcl: Prof.univ,dr. Silviu Negut Prof.univ.dr Mihai lelenicz Prof.univ.dr. Nicolae Popescu

Dr. Valeriu Leahu

Dr. Octavian Mandrut Dr. Magda Stavinsch'i Ing. Teodor Gh. Negoita Prof. AI. Marinescu

loan lonel ,

Prof. Gabriela Apostol $tefan Dimitriu

Gabriel Rusu

Colegiul director:

Redactor·~ef:

Secretar general:

Grafica:

Coresp. speclatt:

EMIL PARASCHIVOIU RODICA CRETU BOGDAN PRISCA Dominique Moisescu. (Franta)

Alina Standulescu (Elvelia)

loni Tuvia (Israel)

Sergiu Selian (Australia), Ariana Hossar-Macarie (Marea Britanie)

tea; vom tipari ;;i un poster cu 0 pasare, a$a cum am facut$i In cursul anului trecut Anastas liuba • Gala!i. Ne bucura faptul ca esti a "cititoare inraita" a publicajiei noastre $i ca din paginile ei pOji afla mai multe desors hmea hcare traim, ~i pentruca spuica e$ti "oleoaica blondacuochl alba$tri",vom lncerca sa gasim un poster mare cu ... un Leu!

, P.S.· Pana la periectarea unui sistem de abonare, revista noastrapoate Ii procurata doar prin intermediul prolesorilor de .geogralie din §coli. JTuturorcelor care,ne~au mai scri.s§inullu " primit un raspuns in acest npmar, levom raspunde In numerele viitmire.

Corespondenta: TERRA MAGAZIN

Bd. Mircea VOda rr. 42, bloc M14, sc.z, et II, ap. 42, sector 3, Bucure~ti,cod 74214;

Tel.: (01)32111.31; 094.52.11.94; Fax: (01 )32084.80

Adresa, E·matt: terramagazin@customers.digiro.net

Dlfuzare: VLAD BORDIANU, Mihaela Cernat, Nicolae Darandau,Jon Fieranescu Publlcltate: Geanina Salta

••.•. tel/fax (01 )320.84,80

sc CD PRESS S.RL Cont2511.1·511.1/ROlBCR· Filiaia sector 3 Bucure~1I

I.S.S.N.: 1224·0176

Dlfuzat prln roloauB proprie .

Tlparul executalla INFOPRESS·Odorhelu Soculesc Revlsla lunara publlcalade S.C. C.O. PRESS S.R.L.

llpuJul, c.' mai lung rau al julletului "'aramur., '"'' km], izvo"'", II. sull Vartul Varat.c, lIin MUltii lilpuJului, II. la 0 altitullin. II. '211 BI, Ji SB varsa in BOBl." la 0

annullin. II. '''' BI.

O upa ce strabate Depresiunea Lapusului, la kilometrul 42 de la izvor raul patrunde in Masivul Preluca, unde, pe 0 lungime de 28 km, torrneaza un impresionant defileu, cu versan]i abrupti ~i meandre incatusate, intre satele Hazoare si Remecioara. Defileul s-a dezvoltat pornind de la.o depresiune de contact schitata in sudul Masivului Preluca in urma rniscarilor postpontice. Aici s-a instalat 0 apacurcatoare care, in timp, s-a adancit in rocile sedimentare eocene si apoi in sisturile cristaline precambrianopaleozoice, rezultand un deflleu epigenetic tiplc. Albia raului este adanclta cu 200 m fata de nivelul interfluviilor invecinate, care corespund unei supratete de eroziune denurnita .peniolena preeocena",

Defileul este puternic meandrat, prapastios ~i greu accesibil. Versantii sunt deosebit de abrupti pana la altitudinea relativa de 100 m, inunele zone exlstand abrupturi dolomitice verticale in care se dezvolta mici pesteri. Cea mai cunoscuta pestera este Grota Haiducilor, suspsndata intr-un abrupt dolomitic pe dreapta defileului, la sud-vest de Varful Pietrarilor. Are 0 lungime de 12 m, prezentand cruste de calcit si stalactite de dimensiuni mici.

in dreptui vailor Carligatii ~i Vizuinii se pastreaza urmele marmitelor din holocenul inferior.

La confluenta cu Lapusul, valle Branistei Mici ~i Jidului formeaza cascade de 0 deoseblta frumusete. Prezenta unor umeri bine marcati in partes. superioara a versantilor si a unor ' trepte structurale, generate de stratificarea rocilor cristaline, confera defileului si cateva aspecte de tip canion. in lungul defileului exista putine zone de larqire a vaii, acestea corespunzand unor mici bazinete de connuenta. Principalul afluent al Lapusului, raul Cavnic, formeaza, de asemenea, in cadrul Masivului Preluca, un frumos defileu meandrat, lung de 6 km, care, in cateva sectoare, este mult mai salbatic decat cel al Lapusului, fiind mai prapastios. La iesirea din Defileul l.apusului, in apropiere de satul Remecioara, pe stanqa vaii,

se inalta ruinele Cetatii Chioarului.

Defileul Lapusului constituie 0 atractie deosebita, acc,esul fiind posibil atat dinspre amonte, din satul Razoare, situat in vecinatatea orasu-

lui Tarqu-Lapus, cat ~i din aval, dinspre satul Hemetea Chioarului.

in defileu pot fi practicate pescultul (stiuca, rnreana, clean, scobar), sportul extrem cu arnbarcattuni pe ape repezi ~i catararea prin escaladarea peretilor stancosi, Pentru cei interesati, Clubul EcosportTlbles", din TarquLapus, pune la dispozitie ghid turistic pentru zona defileuiui, echipament pentru catarare ori pescuit, ambarcatiuni pentru coborare pe ape repezi. Strabatand DefileulLapusului, vizitatorul ramane cu 0 imagine de neuitat, apreciindu-I ca fiind poate cel mal frumos din Romania, mai dur si mai salbatic ~i decat "Portile de Fier".

/a un nou ClJ8CUrs! pana /a 1 noiembrie Mircea Voda nr. 42,

S.C. CRITON RTC

Tet 6J038J1; 092743419

I.abla alba fixa

Amoele modele pot avea carmaje ta cerere Aceste labia pol

mformal:ile oecessre.

Pnn lragere III sort!, <I din

eel ce corect II!

S.C, CRITON RTC e ste speClalrl'a!a 1!1 prooucerea de table albe de scris, ce etirnina cisccrmcrtut scrierii co creta. scnerea pe acesie table se lace cu rnarkere nepermarue Moo Am,. Rayoolds-(stergere o scata). carioca Jumbo" {slergllre tlmeda)

fIrma produce aceste table ill vanantele:

• lab!a alba mobile rabatabila {model omoloqat MEN SJ inregistratO S 1.1.11

marker

pot dota salole de curs dtn Intrebarft: C" ,Mlrt", .. """ 0., s(»,; ""

facuita!!, ncee. scoh. gradll'lile. ~~,11>:'~ ~tr" ~ """" pe la!Jl,lei<ulb<,:o

broun,sPltale etc, V ""

Fir;1ll;,le, II1stilubilesau "",.

persoanete (,zice sunt TalOon d. concurs

inleresa\E) sa mite legill!.,llll Numele ,

eu 5C CRlTON RTC penl<U Prenwnele e te ctuerea de contracte. Van.ta . cornenzi POI telefooa ta Adresa numer1!le·6303831. s au

092 74:> <I 1 9, 0 b t III a rHi Telefol1

flat in nordul tloutului Neamtulul, spre hotarul cu

A Suceava, Parcul Forestier Vanatori-Neamt se intlnde pe 0 supralata de circa 20.000 de hectare, situate pe raza ocoalelor slMce Tg. Neamt ~i Varatec, cuprinzand unul dintre cele mai pHore,,' ,I mai pline de larmec teritorii ale Carpatilor Orientali.

Allat sub coordonarea Directiei SlIvlce Platra-Neamt (care gestioneaza paduri in supralatiide peste 334.000 ha, situate in judetele Neamt si lasl), Parcul a luat filnta in anul 1999, beneliciind de 'acordul semnat intre Romania ,i Banca Mondlala PentruReconstructie ,i DezvoHare privind implementarea proiectului "Managementul Conservarll Blodlversita!II".

Rezervatia de zlmbrl si launa carpatlna "Dragos Voda" (despre 'care am vorbit in numarul trecut al revisteil, allata in plin centru al parcului, adaposteste, pe llinga zimbri, 0 larga varietate de specii din launa spontan~ a

. Romanlel - cerbi, ur~i, mistretl, lupl, vulpi - si numeroase specii de pasari,' dlntrecare amintim: raplloarele de zi - ulII, caia, ~orecarul. ,oimul randunelelor, corbul, ga~a, cotolana; rapitoarele de noapte - buha, ciulul, cucuveaua, huhurezul, strfga ete, precum sl 0 intreaga serie de pasarl mlgratoare. in cadrul acestei rezervatil se afla un numar de trei i~zurl populate cu clprlnlde, valorilicate an de an prin pescuit sportiv. ~I tot aici pot fi admirate exemplare de stejari care dateaza de peste clnci secole. Padurile din raza parculul

constituie amestecuri de diverse specii, cu 0 mare varletate genetica ,I cu 0 stabilitate ecologica

ridicata. Din punctul de vedere al londul~llorestier, compozltla pe specii se. prezinta asHel: , 40 % lag,30 % brad, 15 % molid, 2 % gorun, restulliind alcatuit din alte specii de arborl. in raza Ocolulul Silvic Varatec-zona Agapla se afla unele dintre cele mai valoroase arborete de brad, cu regenerari naturale viguroasesi prezentand 0 vitalitate deoseblta. in Braniste se alia Rezervatia Academiel, cu stelari batrani de sute

de ani, care eSle constitulta ca rezervatie de seminte cu

valoare genetica deoseblta. '

Pe malul rauluiOzana, dominand localitatile din jur, se inal!a falnic Cetatea Neam!ului, 0 malestuilasa lortareata care a rezistat peste veacuri la atatea atacuri, dar ~i celul mai inver,unat du,man al tuturor - timpul.

Judetean, ocoale sllvlce, primarii, instltutll de cercetare, oganiza!ii neguvemamentale etc.l, care pot contrlbui la gaslrea de SOlu!ii pentru gospodarirea parculul,

Se va urmari dezvoltarea unui turism civilizat, cresterea numarului de vlzitatori in zona si, implicit, crearea de . oportunitati pentru stlmularea activitatilor economice speclfice, cu electe benefice asupra slluatiei comunltAtii locale. in acest sens, se va construi un centru de vizitare, care va cuprinde un muzeu ,i un punct de Inlormare, unde se vor putea gasl toate iniormatille necesare despre oblectivele de interes turistic din zona,vor II directiona!i vizitatorii ~i se va supraveghea buna desla,urare a actlvltatilor. Tol in cadrul acestui program, se va urmari dezvoltarea ecoturismului, ca 0' posibilitale de obt1nere de noi venituri pentru populatie.

Prin crearea noii, rezerva!ii de zimbri se urmare"e ~i lormarea unui specific allocului, care sa individualizeze parculca pe unul dlntre loarte putinele locuri din lume unde mal pot fi intalniti zimbrl in libertate, ceea ce va duce la cresterea lIuxolui de turistl romanl si straini, precum ,i 18 imbunatatirea Imaginil intregii lone.

Avantajele proiectului . pentru zona parcului

Coordonarea activitatii parcului se va lace prin consultarea tuturor lactorilor, interesati. in acest scop se va constitui un Consiliu Consultaliv, lormat din reprezentanti al dlverselor Institutii (Prelectura, Consiliul

GIDGRAFII UMANA,

MANUAL PENTHU ClASA A H·A . Editura Corlnt 200B

Autor: OCTAVIAN MANOHUT

Realizat in cadrul Editurii Corint pentru anul scolar 2000-2001 , Manualul de geografie pentru clasa a x-a transpune intr-un suoort de instruire modem curriculumul scolar de geografie, cuprinzand elemente de geografie politica, geografia pooulatiei, geografia asezarilor umane, geografia resurselor, geografia actMtatiior economice (agricultura, industrie

~i servicii), precum ~i marile ansambluri geopolitice ~i economice ale lumii contemporane .. Manualul este foarte selectiv sub raportul intormapel, cupmzand doar elementele de baza, esentiale ~i fundamentale referitoare la tematica abordata. Lectiile sunt construite pe cats 0 pagina dubla: pagina din stanga cuprinzand text explicativ (~i cativa termeni), iar pagina din dreapta, elemente complementare care demonstreaza textul (harti, grafice, tabeIe, diagrame; date, texte din mass-media, fotografii etc.). in acest fel, paginile duble of era o abordare noua a instruirii, prin conectarea a doua mari grupe de sarcini educatlonale: afir-

"'n perioada 14'19 au@ust 2000 s-a desfa~urat,

I Seul, cea de-a treia Competijie l.nterna1ionala de .. Geografie, la care auparticipat ele~iavln,dvarsta de 16-19 ani. Gei 39 de partieipanli - elevi din' clasele IOOe - reprez8Rtau 13 !ilri: Belarus, Belgia, China. Franta. Coreea, Japonia, Letonia;Olanda, Polonia, Romania, Rusia, Slovenia, Republica Africa de Sud. Romania a lost reprezentata de 3 elevi: Blldescu Gruia (clasa a Xi! in anul ~Iar 1999/2000, elev la Colegiul Najiooal.Dimitrie Cantemir", Bucure~ti), . Capanu Tiberiu Cris!ian (ciasa a XI-a in anul scolar 1999/2000, elev-Ia Colegiul alional "Gheorghe ' lazar", Bucure~ti) ~ Cioaneil Ravia Nicoleta (elasa a'XIa In anul scoar 1999/2000, eleva Ia Colegiul Najional ,;Uviu Reoreanu", Bistr~a). Probele de concurs sau desfil$uraHn zllele-de 15, 16 ~ 17 august ~ au vizat: a)0 prona teorenca scrisa; b) proba practica.pe teren (6;ore) ell finali,zarea lntr-un produs analitic, elaborat de sel trei candidaji; c) 0 proM-quiz. Elaborarea ilemilor, a

baremelor $i apreciere a rezultatelor $i

F'lkrl'Arbr~,<i;lh"'~I;,rt'ii nrA7AntoitA de cei 39 de

MIIL.ala 'U~ profesori din Coreea,

~~~~~~~~dea cunoaste solujiUe

\

marea unor elemente (pe pagina din stanga) ~i demonstrarea lor (pe pagina din dreapta). Paginile de deschidere a principalelor capitoIe au doua elemente noi: sumarul capitolului ~i cornpetentele ce urmeaza a flrsalizate de elevi prin parcurqerea acelui capitol. lIustrarea grafica sl cartografica este deosebit de bogata, iar tabelele cu date (construite pentru interpretare, nu pentru memorare), citatele ~i fotografiile cornpieteaza textul explicativ.

corecte, procentajul acordat $i sansa de a depuneo .contestaJie au fostp'ractic eliminate.

In condiJiile unei asemenea metodologii inchise ~i rigide, rezultatele au fost cunoscute abia In momentul

.pleeMi spre aeroport, in ziua de 19 august; Tn felul acesta, lotul celer trei elevi din Romania a11f1at ca s-a clasat peloeul al IV-lea (Ia pwbele2 $i 3) $iimediat j"dupa [etonia, laprobat. Elevii participanJi din Romania au aeumulat un punctC)j total de 214,35, situangu-se,. astlel, pe 0 pozijiesuperioarirfaja de

. pozijiile objinutede Belgia, Franja, Rusia, China,

. Belarus, Slovenia, R~publica Africa de SUdgi Japonia.

Diferenta dintre Slevul [Oman Bildescu GrOia, cu cea mai buna pozijie In ierarhia rezultatelor generale, ~i ele. vul p010nez Biliski Adam,.clasat pe loculi, a fost de .. 0,68 puncte (pe scara 0-10).

Nivelurile foarte'diferite de. pregatjre a participanjilor, qeneratede prezen!a geografiei in planurile de . invajamant ale altor jari, de resursele materlale $i umane care SUSJiCi aceasta·disciplina, au favorizat pe unii candidaji mai mult aecat pe alJii, mai ales csnd conjinuturile unei tematici, fie ea $i generala, n-au fost

precizate 9i, de aier, sansa ea persoanele indrituitesa elaboreze cemtele sa se situeze mai aproape de specificul resurselor intelectuale ale propriilor candidaji. in asemenea condilii, supozijiile sunt inerente $i arice procedura de evaluare tara temei

metodologic lasa loc la orice interpretare. . . .

Cea de a III-a Competijie Internajionala de Geograiie a fost totu$i 0 experienja deosebita pentru toti lUarticipanlii $i sensa objinerii unorrezultat§ mai bone, la cea de a IV-a CompetiJie InternaJionala ee Geografie

ramane deschisa. ' •.

'Inspector genera/, coni_ univ. dr. Nicolae Ilinca

GEOGRAflE

MANUAL PENTHU ClASA A H·A Editura PetrloDI 2000

Autor: conf.uRlv. dr. NICOIAE IliNGA

Aqtorul Manualului de geografie pentru clasa.d X-a - Nicolae lIinca -l?i-a propus ca

.acesta sa fie un instrument al invatarii ~i orecaru, al carui seep sa fie un model de transpunere a cunoasterf ~tiinlifice in reprezentari sl realitati ale geografiei umane.

De asemenea, pentru obtlnerea unor pertorrnante in invatare, manualul a fost vizat ca un element al reformei, ca un ansamblu structurat de proceduri de comunicare, in limitele corespondentel cu - programa scolarasi al unui design, marcat prin aspectul grafic, cromatic ~i . organizarea contlnutulul. Accesibilitatea pentru nivelul minim ~i mediu, seoventele optlonale cu specific stimulativ pentru elevii cu disponlbilitef eoucanonale ridicate ~i cat mai dltertteevldentlaza individualitatea manualului prin limbaj, trasee de invatare, coersnta ~i continuitate lonqltudlnala, deschideri interdisciplinare, tehnici de evaluare alternative, claritatea cerintelor, a reprezentartlor grafice, cartografice sl diversitatea imaginilor.

Se remarca, totodata, frecventa notlunllor l?i conceptelordin contlnutul manualului

prin adecvarea ~tiinjifica, eficlenta .

instructionala l?i clarltatea explicatlllor. Ca urmare, textul ~i partea lucratlv-aplicatlva sunt dozate astfel incat se of era posibilitatea transpunerii unor lnforrnatll in sltuatll-problerna, grafice, hiirti, scheme, probe secventiale ~i lntrebari generatoare de eolutll ~i idei.

mvitam profesorii de geografie ~i elevii sa se apiece asupra acestui manual si sa sesizeze esenta ~i semnificajia ideilor teoretice ~i a proceselor didactice ce pot concura la objinerea unor performanje In

lnvatare.

Nataraut·care·rGde

impreuna cu cangurul ,I cu koala, kookaburra formeaza un trio al celor mal cunoscute ,Iindraglte exemplare din fauna australlana. Ea face parte din subfamllla Daceloninae a famlllel Alcedinidae, cea a pescaru,lIor, cu 90 de specll in cadrul ordlnulul Coraciformae. Kookaburra Bate 0 pasare de dlmenslunl medII, cu un cloe mare, maslv, dlsproportlonat fafa de marlmea capulul ,I chlar a corpuhil. Fals de cel 40-45 cm al corpulul, ciocul are 0 lunglme de B- 10 cm. Penalul el, de culoare cenu,lu-maronle, face ca pasarea sa fie greu vlzlblla in medlul sau de vlata.

in afara de Kookaburra-care-rade (Laughing .

Kookaburra), din specla Dace/o gigas, carela I se .mal spune ,I Nataraul-care-riide (Laughing Jackass), mal exlsla Kookaburra-cu-arlpl-albaslre, din specla Dacelo leachii, care Iralesle in nordul Australlel. Aborlgenll, care I-au consacrat kookaburrel mal multe legende in folclorullor, au botezat-o cu vreo 45 de nume, cunoscute de dlferltele trlburl.

oara .·ft ••.. ft··~ .... D.

de catre francezul Pierre Sonnerat, care prlmlse specimen de la naturallslul brllanlc John Banks,

dupa volalul acestula de inapolere din Aus~ralla nava "Endeavour", in 1770, condusa de James

PescarUf t;p;causlralian

Kookaburra face parte, in fapt. din grupul . pescaru,lIor alba,trl, cel mal spectaculos grup de zburatoare australlene, datorlta cromatlcll vII, actlvltalll febrile ,I vocll strldente, fIInd considerate podoabele bush-ulul. Cele 90 de specil de pescaru,1 sunt riispandlte pe toale contlnentele, mal pufln Antarctica. Ele varlaza ca marlme, de la plgmeul african (de zece grame)la kookaburra (de 0 lumatate de kilogram), dar ,I in colorlt, acoperlnd intregul spectru, cu exceptla unel specll afrlcane, limitate la alb-negru. Tralesc' in medII dlntre cele mal diverse - padurl, mla,llnl, raurl, de,ertdrl - ,I vaneaza. nu numal pe,tI, cl ,llnsecte, reptile! palanlenl, broa,te; orlglnar! din Asia de sud-est ,I din nordul Australlel, de un de s-au raspiindltpe tol globul, pescaru,n conllnua sa populeze cu prepondetelifa_aceste reglunl. in Auslralla tralesc zece specll, dlnlre care· doua sunt endemlce.

C.asul bu,hmanutui

a de pescaru,1I prop~u-zl,l, kookaburra-care-rade ,I kaburra-cu-arlpl albastra sa dlstlng prln clocullor mal curt ,I mal maslY. Kookaburra-care.rada este cea mal

mare palire din familia pescaru,lIor ,I rlvallzeaza cu specla afrlcans glgantlcs pentru tltlul de cal mal mare pelcaru, din lume. Spre deoleblre. da aite lamllll, la care

<I exemplarele de dlmenslunl marl sunt pullne, in multe zone din Australia kookaburra daps,efle ca. numar celelaite specll de pesciiru,lla un loc. Pentru ca 0 apucii rasul - sau clrlpltul, daca Vfell- in zorll zllal, kookaburra mal este porecllta ,I "Ceasul bushmanulul". Kookaburra-care-rade, a carel subspecle australlanii, endemlca, poartii numele ,tllnllflc Dacelo novaguineae ,I pe cel popular - Porumbalul ha-ha, emlte 0 serle de chlcotell, Ilpate ,I gagalturl, care merg in crescendo ,I scad gradal. ~I mal nostlm esta ca, foarte adesea, pasarlle sa asoclazii intr-un cor de clncl pana la ,apte "cantatoare", de unde rezultii 0 cacolonle terlblla, ciirelase intamplii sii-! raspunda alt cor

"melodlos" din veclniitate. Este chemarea cea mal uzuala, care se translormii in dialog. Lakookaburra-cu-arlpl-albastre corul esta chlar ,I mal gilaglos ,I mal dlstonant. in caz de alarma, kookaburra emlte un sunet profund ,I los, olf-warr,olf-warr, care poate progresa intr-un "hohot" de ras.

Obraznica,i A g4tagiO~sa' cand van.aza

Acelea,1 note sunt Iredonate ,lla venlrea cu hrana spre culb. In habltatul siiu natural, kookaburra se hriine,te cu nevartabrata ,I cu vertabrata mlcl, pracum broafle, ,oparle, ,oarecl, Inclilslv cu ,arpl vanlno,l, ba chlar piisarele ,I pul de pasirl. Ea i,1 ataca prada da pa sol coborand in plcal, dupa care, apucand-o cu pllscul el puternlc, 0 Izbe,ta brutal da 0 craangii, neutrallzand-o. Da,1 se Inrude,te cu pascaru,ll, nu pesculafla dacat ocazlonal. in socletatea zburiitoarelor, kookaburra are un prost ranume, Ilindca numal bulnlta 51 ullul porumbar fac mal mult lariibol sl starnesc mal multa panlca prlntra pasarlle mal mlcl.ln schlmb,ea este soclablla cu oamanll ,I nu se slle,te sa "atantaze" la cate un picnic, uneorl urmata de aite douatrel surata. Nu acala,1 lucru n laca kookaburra-cu-arlpl albastta, mal tlmlda ,I ratrasa in medlul al ..

PuU marl ajuta ta er.§t.r.aeelor miei

Kookaburra este 0 pasara monogama care 1,1 apara terltorlul in tot cutsulanulul, ambll parln,1 cloclnd doua pana la patru oua albe, in culbul proprlu din scorbura unul

copac. Oblcelul acesla, ca doua-trel pasiirl adulta sii-l alute pa parlntll blologlclla cre,terea pullor, loarte rarintalnlt in alta partl, asta specilic australian. Circa 80 de specll australlena benellclazii de alutoare in culbullor sau la hriinlrea odraslelor. Expllcalla ar II aceea ca piisarlle tlnere, care-l aluta pe parlnll, i,1 extlnd asHel te.rltorlul de

actlvltate '.1 cafllga, de asemenea, exPerlenlii pentru sltuatla in care vor II nevolte sa-sl intretlna proprlul culb, cand 'sarclnlle'n cople,esc -pe cei dol capl de lamllle, hrana IIInd:greu de gaslt in padurea australlana uscata. Se mal intampla ca pulul unul cuplu sa lie "adoptat" de un alt grup de kookaburre, din veelnatate, unde aeesta va ramane sa creascii. Procedeul este, flre,te, relterat cu pulul parlntllor adopt lvi, ,I afa mal departe.

Cit des pre kookaburra-cu-arlpl-albastre, care se dlstlnge de kookaburra-care-rade prln colorlt, prln sllueta mal zvelta ,I clocul mal lung, aceasta are totu,loblcelurl slmllare cu

'. cele ale colegel el de specie in ceea ce ,prlvefle agreslvltatea, hrana' ,I babltatul. Poseda, in schlmb, 0 voce mal agasanta, cu 0 serle de Ilpete explozlve (VOk-voklla un nlvel sonor greu suportabll. Dacii in sudulAustraliel vlelulefle doar kookaburra-care-rade, lar in nord numal cea cu arlpl albastre, in statui rasarltean Queensland cele doua convletulesc, ceea ce e neoblsnult, ca douii specll Ii ocupe aceea,1 nl,a ecologlcii. in lapi, kookaburra-cartHade trale,te in piidurl dese, in vreme ce kookaburra-cu-arlp~ albastre prelera rarl,tlle, ea fllnd practlc specla domlnanta numeric in zona. Ambele riiman pa durata unul an intr-un slngur loc, se grupeaza in clanurl cu Indlvlzl din cateva generalll ,I au a "speranla" de vlala de 20 de ani.

Ca un amuzamant de Iinal, a, mal adauga ca, in Australia, echlpele nallonale de locurl sportive poarta ca poracls numele unor exemplare din launa localii. AsHel, de plldii, rugbl,,11 slint wallabee - 0 specie mica de cangurl, lar

hochel,tll pe larbii sunt porecllli... kookaburra. •

••.•• ~ ""'" H"" U •••••••• o •• o ••••• _ , ._ •••.•••.•• 0,0 .~ •• '". 0,0 '0., 'H •••••. , "'. 0,0 •••••.•••.•• ~ •• U , •••••• , .t. , .. , H. H.' .~ •• " H' ••.• ,._ ••• _ _ ••• ,", 0,0 ",0' 0,0' •.•.• u .••.• , H' ,.' ',,' ••.• , •• _.o'. " .. _ •... ,.~ •.. , •. ' .. ". " .. '." ',0.0 •• " .0,0 • .,.

Corespondents din Australia

IID'B dl1l1sebire Ie """,i; 'allira, IIi 'elelat 'ar;III1,,'nll ar, lac"ri glaciare' Sllet:taclI'lIase~ Ie' mari lIimI1I1Silln;~ Cultlal, aCBstl18, aic; in'''nilllllnele 11;111" cele mai 1,,Imllasa cBmllleJtB glaciare Icircllri, clIsmr; ,; Jlai IllaciarB/, sClllp'ale' IIINI 111111111 a mii lie ani IIllllle,arii clI,',rnari.

orme/e de relief glaciar sunt

f rezu.,tatu, a. ctl.unl.' domlnante a ghelli, a ape/or subglac/are

,1 supraglac/are. Dat'nd dlntr-operioad' relstlv recent', raport'ndLi-ne la tlmpul geologic, forme/e glac/are au fost sculptate in ,/sturl erlstallne ,1 granite, ceea ce a favorizat p'strarea acestora in relleful actual al Muntllor Par.ng. Av'nd in vedere fff~cvenla rellefulul glaelar, se poate apreeia c. eel mal speetaeulo,1 ghetarl s-au dezvoltat in bazlne/e Jietulul, Lotrulul ,1 Latorlle/, pe versantul nordic, ,1 in bazlnul Gilortului, pe versantul sudlc.

Compl.xul glaciaral JiBtului

Plecand din Petro~ni, doritorii de drume~ie ajungla Cabana Rusu, loc de plecare pe diverse trasee din Mun~ii Parang, traseede 0 rara frumusete, multe dintre acestea ajungand in regiunea inaltA din jurul varfului Parangu Mare (2518 m), de la oba~ia Jie~ului. Aici, drumetii au parte de 0 priveli~te deosebita, urmele IA~te de ghe~arii ce se dezvoltau acum cateva zeci de mii de ani intalnindu-se la tot pasul.

in bazinul Jietului intAlnim eel mai bine reprezentat relief glaciar din masivul Parang, ghetarul cuatemar atingand aiciaproape 6 km in lungime, el alimentandu-se din numeroase circuri, cum ar fl SIAvelul, Ro~iile ~i Ghere~ul. Circul SIAvei este mArginit de muntele SIAvei, vartul CMa ~i creasta dinspre Mija Mare. Este de fapt un complex glaciar, alcatuit din mai multe circuri de dimensiuni diferite, unele dintre acestea pastrand mici lacuri glaciare. Se remarcadouA lacuri glaciare, lacul Siavei~i lacul Taul inghetat.

Circul Ro~iile se aM in partea centrala a complexului glaciar aI Jietului. in partea vestica se desfA~oara un eire cu versanti abrupti, denumit Ro~iile I. Circul Ro~iile II se aM sub varful Parangu Mare (2518 m) ~i Gruiul (2340 m), cu versanti abruPti, iar in scobltura circului este adApostlt lacul Ogllnda MAndrei, cu o adancime de 8,3 m. La baza peretilor abrupti ai circului glaciar se gasesc extlnse trene de grohoti~. Urmeaza, spre est, la circa 2000 m altltudine, circul Ro~iile III, care in zona centrals prezinta 0 cuvetA de eroziune. Aici se gase~te

lacul Taul fara Fund, cu 0 adancirne maxima de 17,6 m, cel mai mare lac din bazinul Jletulul.

Circul Gherel?ul se regasel?te pe latura estica a complexului glaciar al Jietului, unde prezinta

o prima treapta suoedoara, la 2050-2000 m, .... unde circul este bine dezvoltat, aici regasindUW' se lacul glaciar Ghere~ul. Dupa unirea cu

Siaveiul ~i ROl?iile s-a format valea glaciara a Jietului, care coboara pana la 0 altitudine de

1300 m. in bazinul Jietului mai exista doua

circuri glaciare pe cateva vai afluente, Zanoaga Verde, din vest, l?i Z8.noaga lui Burtan, din est, fundul acestora fiind la circa 1800 m, dupa

care vaile glaciare coboara accentuat pana la 1450 m. De asemenea, la vest de. complexul glaciar al Jietului, la oba~ia vAii Mija, se

dezvoltB. trei circuriglaciare, mai importante

flind Z8.noaga, Mija Mare, care se dezvolta sub vartul CMa (2400 m), ~i circul dezvoltat la est

de acesta, de forma clrcutara l?i care prezinta

lacul Taul de la Umci.

Valea lotrului

in bazinul Lotrului, relieful glaciar este la fel

de bine dezvoltat ca.st in bazinul Jletulul, chtar daca bazinul sau se afla.la 0 altitudine mai •... 'r , mica. Vaile numeroase l?i bine dezvoltate, . , cum ar fi Gauri, Galcescu lezeru ~i Izvorul '. ~ Petrestl, au permis insa acumulart importante

de zapada ~i formarea unor ghe~ari destul de mari. Prezenta unor culmi inalte, intre varfurlle Mohoru (2335 m), Urdele (2165 m), Setea

Mare (2358 m), a perm is 0 lntensa eroziune glaciara pe vsrsantll nordici. Acest complex

glaeiar euprinde eireul ~i valea lezeru, eireurile Caleeseu (Galeeseu)-Zanoaga ~i eireul Gauri.

Cireul ~i valea lezeru se gasesc pe latura

- sudlca, eu versantul stang abrupt stcu umularl de grohoti~, ~i versantul drept, mai fin inelinat, unde se gasese doua miei eireuri glaeio-nivale sub vartul Urdele ~i Mohorul. Pe latura stanga se gase~te un circ suspendat, la circa 2000 m, pe fundul oarula se afla lacul lezerul Parangului.

Complexul Calcescu-Zanoaga, renumit ~I prin rszervatla naturala, se gase~te la vest de circullezeru, conalderandu-se ea aiei a fost zona de maxima aeumulare a zapezii ~i formare a ghefarului. CAlcescu este unul dintre clreurile eele mai eomplexe, eu mici circuri laterale etajate. Aiei regasim laeul catcescu, cel mai mare ~I mal adanc (9,3 rn) din acest sector. in bazinul Zanoaga apare un cire mai larg, .pe fundul canna este cantonat lacul Zanoaga Mare. Tot alct gasim circurile Zanoaga Dra9ului ~i Zanoaga lui Vidal, care pastreaza pe fundullor laeul Pasari ~i Lacul lui Vidal. Tot pe partea stanga a vaii Lotrului se gase~te circul Gauri, un circ dezvoltat pe roci calcaroase ce au favorizat aparilia proceselor carstice, care au modificat topografia glaciara, ~i unde gasim lacurile Gauri ~i Caldaraa Ursului.

azinullatoritei

Urme glaciare se regasesc ~i in bazinul tatoritel, in zona izvoarelor acesteia. Cel mai dezvoltat ghe~ar se pare ca a ocupat sectorul superior al vaii Urdele, el atingand 0 lunglme

de 3-4 km, fiind alimentat de cele trei circuri de mici dimensiuni, la care se adauga gheala ce curgea de pe valea Cioara. La nord de circul Urdele se afla eircul de la oba~ia Latorilei mijlocii (Muntinu Mic), un circ alungit, bine dezvoltat, dar care nu pastreaza lacuri glaclare.

Drumeli10r ce urea dinspre cabana Ranca, aflata pe versantul sudic al Paringului, la

_ peste 1800 m, Ii se of era privirii alte marturii ale trecutulul glaciar al Carpali10r RomAne~tl. De la vest spre est se desfa~oara 0 succesiune de circuri glacla~e, mai mlCl ca dimensiuni decat cele din bazinele Jielului sau Lotrului ~i care nu pastreaza aproape deloc

lacuri glaciare. .

La obi~ia raului Sadu se intalnesc, sub vartul Paringu Mare, cateva mici circuri ale unor fo~ti ghetari de circ, suspendali. Cirourile Gruiu ~i la~ul sunt mai bine dezvoltate, alungite, fundul acestora flind pavat cu grohoti~uri. Pe fundul circului Gruiu se pastreaza un mic lac glaciar, singurul de pe aoeaeta latura a ParanguluL Sub culmea Setea Mare sunt sculptate doua clrcuri, Setea Mica - un circ simplu, ~i Setea Mare - un circ mai bine dezvoltat, alungit. Complexul glaciar din bazinul Romanului este alcatult din circurile Unoaga ~i Le~coi, sub virful Mohorului dezvoltandu-se circurile Unoaga Mohorului ~i Gaura Mohorului. La est de varful Papu~ (2136 m) intalnim, la obA~ia rAulul Galbenu, doua circuri de dimensluni mici, al carer fund este pavat cu pletre, lacurlle care existau odata flindde mult timp colmatate.

Revenind la cabana Obar~la Lotrului, drumetii ce nu au obosit pot sa 0 ia pe alte

carari de munte,ce-i vor duce In sectorul superior al Munli10r ~ureanu ~i Candrel (Clndrel). Aici, ghelarii cuatemari, ghelari de clrc, au lasat mai putine urme decat In ParAng, relieful glaciar flind mal putin complex. Aceste forme sculptate de gheata Ie gaslm grupate In jurul varfurilor ~ureanu . (2059 m), Cindrel (2245 m), Platra Alba (2179 m) ~i ~tefle~ti (2258 m).

Muntii Sureanu

,

In Jurul virfulul ~Llreanu sa grupeaza cele trei clrcuri de la oba~la paraulul Carpa, In cel nordic gasindu-se un mlc lac barat de 0 potcoava nivala. Circul ~ureanu, de mici dlmensiuni, are un fund plat ce a favorizat formarea unui lac, aflat acum intr-un proces avansat de colmatare. Intre varturile Cindrel ~I ~erbota se gisesc trel circuri glaciare alunglte, peversantul nordic (Zinoaga Gropati, lezerul Mic ~i lezerul Mare), ~i un circ pe flancul estic (circul lujbei). Pe fundul circului lezerul Mare, un circ simplu, adinc, cu 0 lungime de circa 1 km, se afla lacul lezerul Mare. Intre vArfurile Platra Albi ~I Criste~ti se desfi~oari circurile Groapa Stejll, Cildarea Jlpoasa ~i Caldarea Criste~ti. Pe pantele nordlce ale vArfului ~tefle~ti au fost sculptate doua micl clrcuri glaciare, bine puse in evidenta de abrupturi cu numeroase dezagregari. Chiar daci alci nu mai Intalnim acela~i relief glaclar grandlos ca in Paring, pelsajul salbatlc pastreaza acela~1 mister ce 11

face pe turi~tl sa ulte de stresul cotldlan. •

C and, [a 23 noiembrie 1976, francezu[ Jacques Mayo[ cobora In apnee(oprirea temporara a respira)iei) [a 100 m adancime, ;0. apele din pr.eajma [nsu[ei E[ba, revenind.[a suprafaja dupa3 minute ~i 40 de secunde, mu[ta nme a crezut ca performanja sa va fi greu de depa~it. $itotu~i, Insu~i Mayo[ a izbutit sa ajunga, cand avea de acum 64 de ani, pana [a acsncrnea de 105 m. Mai tarziu, a[ti scunndatorl au pu[verizat, pur (:i simp[u, recorduri[e lui Jacques Mayo[, U[timu[ dintre. acesna este cubanezul Francisco Ferreras Rodriguez, In

varsta, astazi, de38 de ani.

1n 1990, e[ acotorat cul Om mai mu[t decat Mayo[, ducand recordu[ de sGufundare in apnee [a 115 m. A fost lnsa doar 0 prima etapa In aceasta cursa fantasticii de cucerire a adancuri[or numai cu rezerva de aerdin p[amani, fiindca, in 1996, extraordinaru[ cubariez a ajuns [a 130 m, iar in ianuarie 2000 a stabi[it un nou record mondia[, imposibil de prevazut cu un.deceniu Tn uma- 162 m! E[ fusese imuntat, intr-un fe[, in septembrie 1 998, cand Francisco Ferreras ajunsese deja [a 155 m, dar cu doua inspira)ii de aero

Sfidand presiunea teribi[!l. pe care 0 exercita masa de apa asupra corpu[ui ([a fiecarel 0 m, presiunea creste cu 0 atmosfera), curentii de adancime, intunericu[, frigu[, cubanezu[ eraconvins cil va putea sa dotoare recordu[ stabi[it doar cu cateva [uni Tnainte. 0 tentativa In acest sens urma sa aiba loc [a 13 mai 2000, In Jargu[ [nsule[or Canare, dar, In ultimul moment, guvernul i-a retras autorizajia, socotind ca scufundarea era mull. prea

. riscanta, din cauza vio[entei curentilor. .

minute (:i 3 secunde. Scufundatoarea a cotorat au

. plcloarele Inainte, trasa de 0 greutate care aluneca In [ungu[ unui cablu, ~i a revenit [a 8uprafata cu ajutoru[ unui balon ce avansa cu 4,3 m pe secunda. Dar acest bslon s-a desprinsgreu din suportu[ sau (:ia pOJnilspre[umina abia dupa 9, interminabi[e, secunde.1ntreaga Incercare, cu momente[e ei dramatice, a fost fi[mata de catre Pascal Bernab~, detinatorul,recordu[ui mondia[ descufundare cu . bute[ii~Gugaz comprimat (250 m).

Audrey Mestre a rea[izat, 0 data cu recordu[ mondia[ de scufundare In apnee, (:i cea mai rapid a revenire [a suprafata. .

Dar cine este Audrey Mestre (:i cum aauns ea sa stabileasca asemenea pertorrnante? 1nceputuri[e se situeaza Inzodia obi(:nuitu[ui: 0 edolescerfa fascinata de fi[mu[ lui Luc Beson, "LeGrand B[eu", pe care [-a revazut de nenumarate ori, hotara(:te sa devina 0 fiinta care sa poata cobor11n adancu[ marii. Primu[ pas: cnoasterea mediu[ui marin (:i a vietuitoare[or sale, i[ rea[izeaza In Mexic, studiind bio[ogia marina [a Universitate.

Pentru teza de [icenta l~i aleqe un subiect singu[arcercetarea fenomenu[ui de blccdsheet Observat pentru prima data [a un scufundator cubanez, nimeni a[M decat Francisco Ferreras, acesta corsta Inextravazarea ' (revarsarea) plasrnel sanguine [a nive[u[ pleuelor purnonae, sub efectu[ presiunii, incursulcoborari[or [a

- mari adancimi, fenomen ce previnestrivireacutiei toracice.1n 1 996, Audrey Mestre af[a ca [egendaru[ scufundator va face, pe coasta mexicana, 0 tentativa de ootorare a recordu[Ui mondia[ (:i hotara(:te ca trebuiesa-[ inta[neasca (:i sa-i vorbeasca

Consecirta odragoste [a prima vedere, cqre a transforma pe frantuzoaica paslonata de mare In asistenta cubanezului. Acesta Ii Incredlnjeaza pregatirea unei atlete americane care spera sa doboare recordu[ leminin de coborare In apnee. Curand Insa, Ferreras· constata ea Audrey Mestre ramane sub apa un timp de doua ori mai lung decat eel realizat de aneta americana (:i poate coborT [a 0 adancime mu[t mai mare. Sesizand' potenjla[u[ flzic exceptional a[ asistentei sale, Ferreras se decide sa 0 pregatasca dupa metodele sale secrete. Rezu[tate[e aparcurand,in iunie 1 998, [a Cabo San Lucaas, In Mexic, unde cei doi coboara impreuna [a 117 m, stabi[ind un nou record de scufundare in cup[u. Se pare Tnsa ca e[ va Ii doborat In curand.

Record mandia. feminin

Ace[a(:i guvernator nu a putut rezista in fala larrilecu[ui (:i insistenje[or franjuzoaicei Audrey Mestre, eleva ~i coiaboratoarea lui Ferreras, acordandu-i permisiunea de scufundare. Aceasta a putu\ astel sa stabi[easca, [a 13 mai2000, un incredibi[ recordrnoonsl feminin de coborare In apnee, ajungand [a 125 m.acacme echivaientil. cu Tna[timea unui imobi[ de 40 de etaje. Coborarea 9i revenirea[a supralalaau.duralnumai2

In.ima> dedinozaur

O esl multi paleontologi erau tratamentele de rigoare, au scanat-o, convinsi ca teribilele soparls rsuslnd astfel sa obtina primele . preistorice, sau rnaoar 0 parte imagini tridimensionale ale ei. S-a dintre ele, aveau sange cald constatat cu acest prile] : ca (asemena pasarilor 9i mamiferelor), respectivul dinozaur avea 0 inirna Ie lipsea dovada care sa confirme alcatuita din doua ventricule sl 0

supozltia. 0 descoperire recenta, de aorta unica, Arhitectura cardiaca a exceptie - si anume: descoperirea respectivului specimen era mult mai unei ihimi fosilizate dethescelosaur, sofistlcata decat cea a reptilelor de acum 66 de rnlhoane de ani - in (clasa din care facea totusi parte), 9i Dakota de Sud (Statele Unite), le-a implica separarea fluxului sanguih oferit chiar certitudinea. Din cutia oxigenat, provenit din plamani,de toraclca a acestui dinozaur biped sanqele .uzat", ceea ce furniza 0 cercetatorii au reusit sa extraqa 0 energie mult sporita procesuluide. inirna tosilizata, pe care, dupa metabolism.

Necropoli merovingianl

C u prilejul unor sapatur: arheologice preventi-· ve,efectuate de Asociatia pentru sapatur' arheologice nationale din Franta (AFAN), la Notre-Dame-de-Bondeville, in apropiere de Rouen, au leslt la iveala 0 biserica (datand din secolele VII-VIII) 9i cateva sarcofage, celemai multe dintre ele intr-o perfecta stare de conservare. Studierea arhivelor ce relatau descoperiri . anterioare a confirmat faptul ca este vorba despre un edificiu cu destinatiereliqloasa. Dimensiunile sale 11 fac safiqureze printre cele mai mari lacase de acest gen din epoca respectiva, Urmele de foc descoperite pe sol sl resturile de lemne carbonizate par sa indice ca distrugerea bisericii merovingiene s-a datorat unui puternic incendiu. Continuarea rsapaturllor va prilejui, desigur, dezvaluirea altor aspecte din vlata acestui lacas de cult.

Roci dinadlncurile Paml

P e Insula Malaita (Arhipelagul salo. mon),geologii australieni au descoperit nlste rqci a carer vechime a fost estlmata la 34 de rnllloane de ani. lnsa cu totul exceptional este faptul ca aceste roci (kimberlit) s-au format in mantaua inferloara, la aproximativ 500 km adancime $i la 0 presiune de 25 gigapascali, aolca la presiunea pe care ar exercita-o 240 de tone pe 0 suprafata de un centimetru patrat, Dupa aprecierile cercetatorllor de la Universitatea Queensland, aceste reel provin din zona de franzltle dintre mantaua lnferioara $i cea superioara. Rocile ar fi ajuns apoi la supratata de-a lungul unui horn ce s-ar fi format in timpul unui cataclism vulcanic. Se spera ca aceasta descoperire (prima de acest fel) va permite 0 mai buna cunoastere a mecanismelor care actloneaza la nivelul mantalei, 0 zona inca foarte putln cunoscuta.

; s 1
~ 1
,,,; [ ~
v
's. "
0 0 e ~ 0
"0 .= -ii ~
'':; ! " ~
..c: f :~ . .~
.:: e '~
,,; . 0 .
,.. " -e -c
:e
III 0
~
~ ~
. ~
.:,;. 0.
0 Q
. " ¢
.2 B
0 . " 0 :0
g v -o ~ 0. ~
0
0 ~ 0 0
~ > E
-" ~
.
, ~ e
Q ; ~ c,
i . ..
. ~ -:t
.. ~ ! I
• . " z .
'" " ;; ~ .. i e
.. e . e, c
;; e c, .. .
c. . ~ ! . . a ~ - "
· .. :; '" c ~ :;; ~ "
e
e ... 0 , . .
N ; , N 0 . ~ e
s ~ ~ !! c 0
.;. ~~ . N Drologii periferice

O echlpa d. e cercetatori francezi zent, speciallstli de la Institutul de este pe cale sa zdruncine teo- genetica ~i biologie rnoleculara de ria orologiului biologic unic la Strasbourg au reusit sa evi(despre care at! putut afla chiar ln dentieze existenta acestor orologii paginile revistei noastre), un meca- la nivelul inimii ~i al rinichilor pesnism localizat Tn creier lavertebra- telui-zebra,o specie de peste teo Cercetatorll francezi sustln ca folosita foarte frecvent in biologie, aceste orologii biologice exista ~I ca model. Se spera ca ln curand la nivelul organelor periferice sl se sa poata f tacuta dovada exlstentei afla sub controlul acelorasl recep- acestor csasurl biologice sl la tori sensibili la lumina. Pana In pre- mamifere.

dupa. douazeci de ani

l a 19 mai 1980, 0 explozie gatit cu mineralele din cenusile vulformidabila distrugea practic canice depuse, solul i-a permisvevarful muntelui Saint Helens getatiei sa se regenereze (Tn ima(Statele Unite) f?i devasta totul pe gine, Tn verde), iarfauna a inceput sl o raza de 650 de kilometri ln jurul ea sa revina, Fiorile f?i brazii cresc vulcanului. in doar cateva minute, acum din nou, mai peste tot, dand varful muntelui se micsora cu muntelui un aspect mult mai atracirca 400 de metri. Au trecut de gator. Totusi va mai fi nevoie de atunci 20 de ani f?i natura pare Tnca 1 00 de ani pana cand Tf?i va sa-st fi reluat drepturile ln regiu- recapata vechea lui Tnfatif?are. Mai nea devastate de eruptie. imbo- putinvMul, desigur ...

A cest dovleac imens, de 199 kg, prezentat de lnsusi directorul Fermei SainteMarthe, este cel mai mare cultivat vrsodata in Franta. EI apartine unei varietati denumite "Gargantua geant atlantique", care insa nu figureaza ln Catalogul varietattler vechi admise pentru a fi cultivate de gradinarii amatori. Acesta este sl motivul pentru care, deocarndata, sernintele acestuia nu pot fi comercializate ...

Testoasa lui Darwin

,

Una dintr.e ultimele tes- Insula Pinta (Galapagos) nu toase urlase din specia va reusi sa-!jli gaseasca 0 Geoche/one nigra, pe pereche, aceasta familie de nume George, observata si breasts testoase urlase va de Darwin ln perioada ln ca- disparea 0 data cu el, asa re if?i elabora teoria evolu- cum s-a mai lntarnplat cu tiei,este arnenlntata cu dis- alte 15 subspecii. Pe baza paritia, Ceea ce este insa si unor studii genetice, cercemai gray 11 constituie faptul tatoril au reusit sa-l ca acest mascul de circa gaseasca lui George 0 par- 400 kg este ~i ultimul repre- tenera in Chile. Ramane zentant din subspecia Geo- insa de vazut daca aceasta chelone nigra sbinqdont. ternela dintr-o alta subspeDaca acest locuitor de pe cie va fi sl pe gustul sau ...

apibara este denumirea spanlola data

C porcului de apa (Hydtochaerus hydrochaerus). Se aseamana cu rnlstretu' sau cu porcul de curte, dar se deosebeste de ei prin dimensiuni :;;i prin modul de viata. Masculli, mult mai dezvolta] decat femelele, au 0 lungime de peste 2 m, iar inaltimea lor, la greaban, este de aoroace

1 m. Aria lor de raspandire 0 constituie mlal?tinile, lacurile I?i luncile raurtlor din America deSud, mai ales de pe cursumilccu si inferior al fluviului Parana. Cea mai mare densitate de porci capibara se alia insa in bazinul Paraguay, pincipalul afluent al fluviului Parana, in depresiunea mlal?tinoasa Pantanal.

Aceastaspecle de pore de apa traieste in

grupuri de cate 1 5-20 de indivizi. Prefera atat mediul acvatic, cat sl pe cel terestru acoperit cu ierburi de pascut, in timpul zilei, dar mai ales cand e vreme frurnoasa, acesna pot fi vclzuti pascand, indeosebi ierburi higrofile (plante saturate de apa), pe care Ie rup cu multa usurlnta cu ajutorul lncislvllor, foarte zdraveni :;;i bine dezvoltatl, In caz de perlcol, masculii care conduc turma scot un grohait puternic, moment in care toti indivizii, ca la 0 cornanda, se arunca in apa, pentru a se feri de dusmani. Capibara poate rezista 0 buna perloada de timp sub luciul apei. De regula, se ascunde sub vegeta\ia de ierburi

Unireaface puterea

nele specii de malrnute mici se proteleaza reciproc

U· de pradat.ori. Cel putln asa par .sa procedeze cercopitecul Diane (in foto) :;;i colobul bai, care Impart

acelea:;;i locuri lnalte din canopeea din Parcul Natlona: Tai

(Coasta de Fildes), S-a observat ca atunci cane aceste primate arboricole sunt lmpreuna, ele sun! mult mai expuse pradatorilor lor comuni - vulturi, leoparzi, cimpanzei sau chiar ... oameni. Cu totul altfel stau lucrurile cand aceste mici rnairnute coopereaza, adica, mai concret, atunci cand colobii bai coboara pe sol (pentru a se hrani cu termite) sub privirileprotectoare ale cercopitecilor care dau alarma In cazul vreunui perico!. Cercopitecii profita, la randul lor, de prezenta colobilor,

care nu ezita sa anqajeze uneori lupta cu vulturii! (C.C.)

acvatice cu frunze plutitoare, lasandu-:;;i afara doar narile.

Femela naste anual cate 2-3 pui, pe care-i alapteaza timp de mai multe luni. Carnea de capibara este foarfe tare, motiv pentru care porcul de apa nu prezinta nici un interes cinegetic. De la exemplarele van ate nu se valoriflca decat grasimea, care se foloseste in industria cnimica, Se adapteaza cu u:;;urin\a in captivltate sl se lmblanzeste destul de repede.

Prof. dr. Ion Pi,ota

Eurollnes Poss ute modolltoteo perfecta . prln 001"0 Pllfeti up/oro EUl'Opolllo pos" tlmp de 30 sou 60 de zi/e. Pufetl Sq va plonlflcofi de 10 'nceput itlnerorlu' sau sa vt-l creotl din mer$, calatorlnd cand ;li

unde dori,i Fl oprindu~vit de cate 01'1 ;li cat de mult dori,l in cele 48 de oro,e din 2 J de - ;li toate acestea la un pre!

e :K eel e t

VIZITEAZA. pagina noastrd, PARTICIPA la concurs ~i FA-TI BAGAJELE de drum!

, ',e.Pilda," :c, .' 'RbrnafAra,sa ei~e3riciLOat()lic~. A fpst r!diclita aproximativ

O ai cele rnaielei notiunidespre laanul 324d,Hr., in ,memoria Apostolulul

. crestlnlsm desore istoria antlca, Petru (martirulRomei precrestlne) de catre

, atuncl cu siguranta deliciile acestui Imparatul Constanttn (iri anul313 fiind dat

grandios templu al culturllsl Edictul de la Milano, al lul Constantin, in

civiliz~itiei rnondlale levei recepta cu multa favoarea crestlnllor). Blserloa de astazl a

dificultate, caei Roma excsleaza tocrnal.prln 'inceputsa fie construlta dupa 11 secole:in

aceste-elemente: vestigii ale devenirli urbei anul 1506i Papa ,Giulio II ii lncredlnteaza

inca din antlchitate sl dovezi incontestabile arhitectului Donato Bramante rsconstructla

ale vletllprecrestine ~i crestlrie. bisericii. La inceputul secolului al XVII-lea,

De la prlmul jubileu - in anul 1300 - institutia '. Carlo Maderno.(1614) ii construleste fatada, jubjliara s-a imbogatit ln.contlnut, anll jubiliari InPlata Sf. Petru se afia ~i un obelisc egip-

fiind."Ani Sfimi'.'(inc~paQd cu jubileul din tean, flancat de doua f~ntani realizate de

1475),na~terea luiHristQs'celeprand~-se Maderno ~i Bernini. Alli mari arti~ti au contri-

printr-un rltualspeelfic, Anl!ISfant 2000 - . .bultcu operele lor la edificarea acestui gran-

Marele Jubileu - se deosebeste de dlos monument de arta: Rafael, Michelange-

precedentii atat prin elemente formale, cat~i rio" Peruzzi etc., transtermandu-l in cea mal

prin celede tralre crestlna. EI se intinde pe mare ~i mal frumoasa blserlca din lurne,

perioadaunui anintreg,de laajunul Basilica San Giovanni in Laterano este

Craciunului 1999 (24 decembrie), pan a la 6 catedrala Romei. A fost fondata de lrnparatul

[anuarle 2001 (ajunul Craclunulul pe stil Constantin, cu denumirea Basilica del

'vechl), Descl:1iderea Portll Sfinte (Ia bisericile Salvatore (314-335), fiind de mal multe ori

Sf. loan din Laterano, Sf. Petru, Sf. Pavel , reconstrulta ulterlor. Biserica aetuala,

Sf. Maria Maggiore) rnarcheaza debutul refacuta de Francesco Borromini in 1650

anulul jubileu. De asemenea, pentru prima (cu ocazia Anului Sf?,nt), are 0 farada din

oara, el este celebrat nu numai la Roma, ci travertin, construita de Alessandro Galilei in

~i in Tara Sfanta:;;i in toata lumeaprin 1735, ce-nuetreeza trecerea. de la baroc la

pelerii1aje, "indulgenta plenara solemna, neoclaslclsm. Accesul in blserlca se face

oferitadePapa ... ". ' prin cinci porti, ultima fiind Poarta Sfanta. Interiorul, lTlaiestuos, prezinta un splendid

" plafon (din secolul al XVI-lea), un mozaic ~i numeroase alte opere de arta. Plata San , Giovanni se deschide spre Via Appia Nova, . prln Poarta cu acelasl nume.

Basilica ,Santa Mari,a Maggiore se inalta lmpunatoare pe Esquifino,fiind a patra ca

marlme-dln Roma ~i cea mal mare .

consacrata Maicii Domnului. Cu toate modificarile suportate de-a lungul timpului, easl-a rnentlnut forma ~i caracterlstlclle originale. A fost tortdata in secolul al IV-lea, pe un loc unde ar fi nins-ln plina vara. Fatada,c.u cinci arcade :;;i loggie, esteopera

lui FerdinandoFuga (1750). .

Indiferentde dimensiunile lor, bisericiledin Rorna iti creeaza ostare de splritbeneftca, te .aprople de divinitate. Este, de fapt, 0 stare sporlta, !irnplificata ~i deatrnostera

locuri sfinte ale Bomei

11'1 Roma,Anui Sfant al iertarii :;;i reconclllerii

, se-celebreeza in,'diverse locuri jubiliare, bazilici ~i catacombe: Basilica San Pietro, B. San Giovanni in Lateranc.B. Santa Maria Ma:QQIOre B. San Paolo Fuori Ie Mura, B. Croce in Gerusalemme, B. San

Fuori Ie Mura, Santuarlo Madonna Divino. Amore, Catacombedi Domitilla, C. di Priscilla, C .. di San Callisto, C. di San Sebastiano, C.di Santa Agnese. Redam in contlnuare foarte succinte date asupra catorva dintre aeeste adificii.

Basilica San Pietro seqaseeteln statui 'independent, creat la 11 februarie 1929, Vatican, concus de PapEl.,Suveranul Pontif al

RDMA

. iN ANULMARELUI JUBILEU . (II 'GrandeGlublleo dell'Anno

, Asemenea liin!elor umane, fiel1are:ol8,J,i are farmecul ,i personalitatea sa, chi a, ""j un parfum anume, 0 savoare, 0 discre!ie sauo impertinen!a ce!i se dezvaluie de la primul contact sau pe care trebuie sa Ie descoperi cu migala. Evident, acest ". contact cu via!a ,i specificulunui mediu " urban line .,ide instruirea sau de

. "tr8ilileiffntele~tua/!.~/evizit~torului.

generala;din Roma anului 2000.

In exlstenta noastra sunt momenta ce trebuie fructificate spiritualpentru ane putea redescoperi ca fiinte umane intr-o lumedin ' ce in ce mai pragmatica. A avea poslbilitatea sa vezi sl sa simti Rome Marelui Jubileual .. anului 2000 este un nepretult dar. Din acest, dar am incercat sa transmit sl eu altora speranta unui atat de inaltator pelerlna],

EUROPA INVOGA!

ABREVIEREA ABREVIERII!

CATEODATA

AMERICAASIA

PARTE, NOROC (reg.

Moldova)

VEDETE DE CINEMA (fem.)

IONELA PREDA

PRECUM

'.

POM .....

FRUCTIFER ~ TORIU

DESHJ.. DRATAT

ASIAAUSTRALIA

ASIA

,-

TrimiteJi rDspunsurile voostre, inso,"e de tolonul mmpletQt piiua la data de

1 nDiembrie 2000 (data po~tei), pe adresa:

TERRA mAIiADD, Bd. mirEea Uoda nr. 42, BI. m14, St 2, elll, ap. 42, BUEUre~ti, sedor 3, md 14214.

SpeEifim~ pe pliE .pentru EonEurs TERRA mAIiAlln~. [ii~tigatorii vor Ii anunJaJiin nr. 12, dindeEembrie 2000.

EUROPA

LANTMUNTOS CE INCLUOE MASlVUl FUJI

~ PUMNAl

obstacolele

U imitoarea capacitate a. insectelor de a evita coliziunile cand se afla In zbor ar putea fi folosita ~i de catre om. Un neourobiolog de la Universitatea Newcastle (Marea Britanie) a studiat cu atentie modulln care functioneaza la 0 specie de lacusta calatoars .Jobulul urias detector de miscarl" (LGMD), un neuron care reactioneaza In momentul In care un obiect se apropie de ochiul insectei. Biologul a proiectat apoi unui lot de lacuste imagini din filmul "Star Wars" l?i a rnasurat raspunsul acestui neuron In momentele In care vehiculele spatiale pareau sa se napusteasca asupra artropodelor prlvitoare. Neuronulln cauza pare sa reactioneze la crssterea lungimii aparente a marginilor oblsctelor. In prezent, cu ajutorul unor speclallsti de la Institutul de neuroinformatica din Zurich, s-a trecut la construirea unor roboti dotati cu un sistem de anticoliziune bazat pe LGMD (asadar, , numai pe viziune), In vreme ce actualele procedee utilizeazaln general principiul radarului, un mecanism mai deqraba rar In lumeavie. Primele rezultate sunt mai mult decat prornitatoare: robotul testat a reusit sa evite, la 0 viteza mai mare de 12 rn/s, cam 92 la suta dintre obstacole.

Silvia Duhan

IUllU POPPIR

PERSONAJ DE FILM

l a cel de al 53-lea Festivallntemational al filmului, desfasurat la Cannes In mai 2000, regizorul chilian Migu8J Ullin a prezentat film~1 ,.,Tierra de. I Fuego". Eroul filmului saueste un faimos l?i controversat personaj istoric, inginerul, geografull?i exploratorul roman Iuliu Popper (1857-1893). Acesta a cercetat Tara de Foc In perioada 1886-1889, punand aici bazele unei prospere exploatari aurifere, batand monede 9i stabillnd un serviciu postal. luliu Popper a tasat cateva insernnari interesante privitoare Ia asprul dar fascinantul tinuf de la capatul sudic al continentului american, obsefva1ii pertinente asupra 'indienilor Onas, astazi disparutt, l?i a dat ~i cateva denumiri romanesti (Muntii Carmen Sylva, Rio Rosetti, Punta Sinaia etc.) unor regiuni pec:are le-a deseoperit.

Filmullui Miguel Littin, tumat In Patagonia in martie 1999, Ii are ca protaqonlsf pe frumoasa si talentata actritaitaliana Omelia Muti rm roIu1 rornancei. .. Armenia!) l?i peJorge Perugorria (In cel al lui luliu Popper).

Scenariul a fost inspirat de nuvela "Tierra del Fuegov, a marelui seriitor chilian Francesco Colone, publicata la Santiago de Chile in 1956 si a caret versiune romaneasca, realizata de loan Radu, a apiirut Ia Bucurel?iiin 1967.

Filmul reda adrnirabil natura salbatica a Tam de Foe, lumina stranie a acestui tinut raval?it de teribile rafale de vant. De altfel, vantuI este un element esential al coloanei sonore, evocand, alaturi de sunetele de cimpoi l?i de cele ale guittaronului (chitara chlliana cu 25 de corzi), eeturile l;;i singurffiatea acestor tinuturi, (A.M.)

Concurs CU' pren1ii in bani "TERRA Magazin"

Anul I, ill. 10/2000

mele ;" .

1) Cati zlmbri adaposteste inprezent Rezervatia de Zimbri ~i Fauna Carpatina "Drago~ Vode" (jud. Neam!>?

2) Care este denuniirea ~tiintifica a nagatului cu alba?

3) In ce an a fost infiintatMuzeul American de Naturala?

4) Care este supratata .Lacului celorpatru cantoane"?

.... ap, sector .Judet ..

............. Telefon ., ; .

a/Liceul.i ............•... " , .

Cerullunii DCTDMBRII

An prima parte a noptii, cerul este dominat

I de c.onstelatiile Psqassl Andro.meda, care trec la meridian in jurul orei 22.

. . Deoarece pe data de 6 octombrie .

planeta Mercur are elonqatie estica maxima, aceasta poate fi obssrvata la putin tirnp dupa apusul Soarelui, sore orizontul vestic. in a doua parte a noptil, aspectul cerului devine foarte spectaculos, datorita aparitiei frumoaselor constelatii Vizitiul, Taurul, Gemenii, Orion, care au in cornponenta stele foarte stralucitoare, cum ar fi: Capella, Aldebaran, Castor,· Polux, Betelgeuse, Rigel.Spectaculozitatea acestei

regiuni a cerului este sporlta de prezenta planetelor Jupiter 9i Saturn, care se gasesc in constelatia Taurul si sunt foarte apropiate unghiular una de cealalta,

Cu un instrument astronomic modest se pot observa U90r cei patru sateliti rnari ai planetei Jupiter, inelul lui Saturn si marele satelit Titan. in iulie 2000 a fost confirrnata descoperirea unui nou satelit (al saptesprezecelea) al lui Jupiter, de catre 0 echipaa programului Spacewatch a Universitatii din Arizona. Acest program are ca obiectiv cercetarea asteroizilor 9i cometelor din sistemul solar cu ajutorul telescopului de 90 cm de la observatorul Kitt Peak. Calculele arata ca noul satelit, numit provizoriu S/1999 J1, apartine subgrupului satelitilor exteriori. EI se roteste retrograd,

pe o orbita nereoulata. la dlstanta medie de 24 milioane Kilometri de planeta, avand

perioada de revolutie de aproximativ 2 ani. Perturbatlile qravitationale ale Soarelui fac ca orbita satelitului sa fie puternic excentrtca, ceea ce indica probabilitatea ca satelitul sa fi fost capturat in trecut de catre planeta, de pe 0 orbita din jurul Soarelui. Deoarece diametrul noului sate lit este sub 15 km, acesta este foarte slab luminat 9i nu poate fi observat decat cu instrumente puternice.

in luna octombrie se implinesc 3 ani de la lansarea sondei spatiale Huygens/Cassini, care are ca obiectiv studierea inelelor lui Saturn si a principalului satelit al acesfula, Titan. hi noiembrie 2004, modulul Huygens va fi lansat in atmosfera densa a satelitului, cu speranta ca acesta va atinge supratata. Titan este al doilea satelit ca marime din sistemul solar 9i este singurul care poseda 0 atmosfera densa sl opaca, fapt ce impiedlca observarea supratetei corpului. Aceasta atmosfera este alcatulta in principal din azot,oxid de carbon 9i diferite hidrocarburi. Unele molecule organ ice formate in atmosfera satelitului pot condensa (datorita temperaturii scazute) pe suprafata acestuia, fiind dizolvate intr-un ocean lichid de metan si etan. Acest amestec de elemente si substante este similar cu acela al atmosferei primare a Pamantului, Daca acest scenariu va fi confirmat, se poate caIn viitor,.Titan sa devlna un laborator natural de studiu al proceselor care au generat primele substante organ ice complexe de pe Parnant,

Principalele fenomene astronomice

ale lunii octombrie ..

limp legal roman Fenomenul
Ziua Ora
5 13 Luna la Primul Patrar
6 12 Mercur la elongatie maxima esnca
13 9 Luna Plina
16 8 Saturn la 1,6 grade nord de Luna
17 2 Ju~iter la 2 grade nord de Luna
20 10 Luna la Ultimul Patrar
21 7 Ju~iter la 5 grade nord de Aldebaran
27 10 Luna Noua Baragan, in sens invers insa, cale de vreo ,kil~lme1~, cali sunt pana in inimalranului,' de-abia domiciliile grandioase de eare se ~espartise a stabili acel record (pe atunci) de, .monarh:~ .

. Si asa se face ca am avut din nou ocazia sa

reusna unui voiaj' seplamaileste' mai ales din lucrurile care habar nu aveai cii Ie vei intalni!

. subterana

ca :;;i Noe, am dat peste muntele Ararat cu totul

, el, pentru ca varful Araratului rarnasese singurul Be apele I"Qtopului; noi, fiindca aflasem despre

autobuzul de la Istanbulla Teheran doar cat du reaza , nu insa :;;i pe unde trece!

ne continuarn drumul spre Hamadan, dar, cu inainte de a ajunge in oras, ne impunem 0 km, pe 0 sosea care coteste spre nord. "'JU'U=~I speologului, cum ca lntr-o pestera intri ca i oricat de pupn, imbracamlntea siIncaltarile, ne greu cu

imaculate, de=-----

Conform obiceiului islamic, vinerea este zlua nelucratoare a saptamanii. Speriati ca nu vom apuca sa ~izitam' mai nirnic.si nicl sa facem cumparaturi in limitele unwi program "de durninica" (asa cum il cunoastemla noi acasa), am patrulat inutil toata dimineata prin tata pravaliilor inchise, din bazarul aproape pustiu la

acea ora, din Isfahan. Niciin mp.J,s~~c~h,~~e~il ;~~:;~~;0.£.\!:',"'";~T:-:-:00'!T-~--:"'::;"'700-;::;;

.putea 'intra inainte de pranz, iarir ' .•

aceea nu erau admisl decaf . Ruinele palatului lui Cyrus de Iii

sa asiste la slujba religioasa. Ca sa lntre-tstahan 9i Shiraz, dovedesc ca inca

ceva din program, am admirat arhitectura acurn 2500 de ani gradinile iraniene erau

, traditionala a podului Si-o-se-Pol, pe langa ai protejate impotriva va~turiloruscatelili a

carui pilieri 0 rnultirne de localnici i9i delectau erbivorelor, prin nlste ziduri inalte, masive,

picioarele cu 0 promenade prin apa raului;aliii, indaratul carora canale lili bazinepentru a asezaf la mesele cuibarite intre prirnele arcade asigurau un ambient racoros 9.i placut.

de langa mal, in maniera traditkmala, sorbeaii Neschimbat a rarnas de atunci si cuvantul din

ceai dintr-un fel de castronase de portelan, pe limba persana care desernneaza gradina:

care Ie umpleau de mai multe ori din ceainicul "paradis". S-ar parea ca pe noi, cei din

transparent, in care Ie fusese ad usa comanda. secolul al XX-lea, instalatiile moderne de

Surpriza ne astepta dupa-amiaza, cand aveam climatizare ne scutesc s~ mai rneditarn asupra,

. sa revenim in centrul orasulul: bazarul fbrfotea soartei unuiom (in limba persana, "adam"

de lume, in toate pravaliile vanzarea merqea», tnsearnna "om") alunqat din gradina lili lasat sa

din plln. moscheile ilili deschisesera casele de pribegeasca prin desertul fierbinte lili uscat.

bilete pentru turlsti, iar daca ne-ar mai fi tinut

picioarele, am fi putut .

vizita lili face cumparaturi pana seara tarzlu. Oricurn,' prin mai toate orasele 1ncare am innoptat, am constatat ca, dupa caderea serii si pana cel putin spre miezul noptii (mai mult nu ne permiteam noi sa rarnanern treji), 0 multlme de familii i9i intind un cearsaf afara, pe peluze sau chiar pe asfaltul

trotuarelor, lili se asaza relaxate, la un fel de picnic nocturn. In ciuda climatului arid, iranienii poseda arta de a-si face . viata placuta, fie chiar lili prin fineturi gastronomice, de genul salatei verzi amestecate cu .varfuri" de menta 9i busuioc, servita ca garnitura la felurile de carne (de exemplu, la frigaruile de pui) sau de peste.

Si de data aceasta insa, noi am ales napolitanele trase in tipla sifotoliile . plusate dintr-un autobuz care avea sa ne poarte, pan a a doua zi dimineata, ~pre Shiraz.

dlstoneazanici ele cu

I sulm in barci reinorcate de hldroblclcletele ghizilor. lncepem 0 navigatie sitentioasa pnn labirintul de canale, avand doar perspective unor luminite care trernura in oglinda lacurilor, .venmd pe sub arcade traforate in stanca:

Acostarrr; din cand in .cand, pentru a patrunde pe sub gaJeriile ale carer peretl sunt tapisatl. cu cristale de calc it translucid, contorsionate neverosimiL lntregul periplusubteran ne evoca parca ambianta unor legendare erase inecate.

Dupa un popas in Hamadan, unde avern

ia sa savurarn una dintre mancarurile itionale, cu gust deosebit de racoritor-

rt de oaie impanat cu putin usturoi pisat,un alt autobuz .fransnocturn" ne aduce in Isfahan.

reCi (care-au-sfarsit prin a-I botezasera .Persepolls"; sau la Naqsh-e Rustam, unde sunt pietre cioplite

• pentru a decora rnormintele lui. Dariussi ale urmasltor sai,darsi altele, cioplite7:00-BOO de ani mai tarziu,pentru a preaslavi faptele regelui Arde~ir,eliberatorul Iranului de sub stapanirea partilor;"precum~i pe cele ale fiului s.au, 9apur,invingatofyl,atrei impatati romani. Localniciiiesdestul!tledes in asernenea locurt, "Ia iarba v$:rde" (chiar daca regnul veqetal apare aiei, de regula, subordonat celui minerai. .. ).numai ca, in aceste ocazii, nimic nu amlnteste de pestritele imbulzeli sau de coloratele deseuri cu

aproape 400 de ani, pernt~t:Jagazdui ambasadori - multi dintre ei.europeni;palatul are 0 decoratie cu fresce,.o situatie neob~uita la artistii persani care'

chiar si in acest caz, fideli stilul tradijiOnal de pictura - cel din Efectul realizat este cu totul insolit: ai impresia ca te-ai transtorrriatdeedata intr-o fiinm suficient de rninuscula incat sa devina un personal in ilustratiile Uli8i velum din ,,0 mie ~ una de nopti", ba pana lili relatia ta cu lumea devine la fel de gratios caliqrafiata, asemenea imaginilor pe care Ie descoperi peper€li ..

ernigerode' este un vechi ora$

W german, situat la baza,versantului nord-estic al Muntilor Harz. Partea veche a a$ezarii, ce dateaza de la inceputul

. anilor 1100, este amplasata pe o suprafata orizontala,' in forma de cerc, cu diametrui de circa TOO· de metri_ in nord·estul lonei vechi s« ridicat ora$ul nou, pastrandu·se forma initiala, dar avand intindere mai mare. Cu toate acestea, ora$ul a ramas mic, putand fi strabatut pe jos.

inca din gara, turistul are impresia unei calatorii in lumea pove$tilor. Strazile

inguste, curate, cladirile cu unu·doua etaje, lipite unele de altele, impodobite cu flori crescute in jardiniere, linistea deplina sunt principalele caracteristicl ale acestui ora$ mic, dominat de castelul cu acela$i nume.

Un castel feudal devenit simbol al berii

fagi batran', 11 conduce pe turist pan a la poarta cetatii,

Din castelul vechi, construit lntre anii 1100 sl 1120 de catrs contele Adalbert, nu a mai rarnas aproape nimic. Asezarea a fost reconstruita, In stil baroc, intre 1671-1672, de catre contele Otto von Stolberg, care, cu lncepere de la aceasta data, a adauqat numele Wernigerode la titulatura familiei sale.

Anii 1862-1865 aduc noi rnodificari si irnbunatatlri In structura castelului. Contele Earl Otto 'von Stolberg-Wernigerode se afla . intr-o rernarcablla ascensiune politica sub ' cancelarul Bisrnarck, al carul vicecancelar va deveni. Astfel, contele lnvssteste pentru refacerea castelului suma de doua milioane de rnarci. Aceasta perloada este cunoscuta In istoria asezarii ca fiind cea rnailnfloritoare: salile palatului adapostesc banchete, dineuri, receptii, iar In capela se oflclaza nuntl, Cele peste 40 de.camere au fost decorate

In stiluri variate, purtand denumiri specifice.

Data de 16 aprilie 1949 rnarcheaza momentul In care Castelul Wernigerode devine muzeu feudal, asa cum va rarnane, de altfel, pan a In zilele rioastre.

Dintre evenirnentele cultural-mondene ale anilor 1890-1900 documentele consemneaza concertele si reprezentatille de balet, spectacolele de teatru 9i opera, care aveau loc pe terasa principala.Jn aer liber, lntr-un splendid cadru natural.

Orasul 9i Castelul Wernigerode sunt atat de intim legate prin istorie,arhitectura si frurnusete, incat pe drept cuvant asezarea sl-a atras denumirea de oras-castel. Farmecul aparte al peisajului a fost remarcat si de oamenii de afaceri, care folosesc imaginea castelului drept suport publicitar pentru berea produsa aici, Hasseroder, un obiectiv economic desiqur, dar 9i 0 atractle turistica suplirnentara. .

$i, intr-adevar, la 120 de metri mai sus de acoperisurile caselor din orasul vechi se lnalla Castelul Wernigerode: mare], suplu l?i sobru, asemenea unui ostas care ar sta de veghe.

Cine doreste sa urce pe dealul castelului din orasul vechi nu are decat sa mearqa pe Burgstrasse pan a la intrarea pe strada Johann Sebastian Bach, dupa care 0 scara cu trepte albe, strajuita de