Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Terra Magazine

    Încărcat de

    Ixulescu Haralambie
    626 vizualizări36 pagini
    An,1,Nr.11,Noiemvrie 2000

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    An,1,Nr.11,Noiemvrie 2000

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    626 vizualizări36 pagini

    Terra Magazine

    Încărcat de

    Ixulescu Haralambie
    An,1,Nr.11,Noiemvrie 2000

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 36
    Df MAGAZIN Ce ero In) LT being Patt PIETRARVL ne my are fotrarul résértean (Oenanthe Is bbellina) sia primit numele dupa areelul sau oriental, Pin vestul Chinel, cuprinde Mongol Kazahstanul, zonele din jurul Mari Caspice, partea esticd a Turcie stare Pen- insulel Balcanice. Din ani °60, specia pre- Zinté 0 extindere a arealului, inaintand sore vests] nord, alungénd pana in Crimeea, refera zonele semiarid arid, cu sol pie- fros, cu vegetalie lerboasé mérunté gi tu rizietite. Este legat in mod direct de existonta Lunor rozatoare in tentorul respect, cum arf specile de popandau, In ale ciror galeri cu bareste. Populatile ‘de pietrar rasaritoan {jung uneor la denstjimpresionante. In ite- AVIFA UN A CVIBARESTE NCO NIL Fatura de specialtato find montionat, in jurul Marl Caspice, rechi/km. PPand in prezent, datele din Romania privind ‘aceasta specie s-au limit I niste semnalan ccontestabile (efectve incerta), locallzale in ‘suc-estul podigulul dobrogean, In pericada 5-9 mai 1999, in aoropierea Jocaltajii Greci, din Munfi Mécinului, am pu tut observa cateva exemplare de pietrari mai doosebite, care au fost categorste drept specia risiriteand. Revenind ins& dupa sour timp, intre 24 si 31 mal, am regasit pasévl eam obsenat indelung si le-am fotografia. Biotopul lor se afd impreund cu pietrarul sur ‘alocur, 300-400 de pe- (Oenanthe oenanthe) si popandaul (Citellus Citelus), int-o zona putemic pasunatl, pie froasé, cu boiovani proeminent. Aici au fost Identical, int-o zona relat restransd, elnel farrili cu pui si cel putin ined doi mascul, cu Ccomportamente tertorial, Nu sau observat camplare de pietrar réséritean prin stan- cirile Macinuiui, dar poate fl vlzut pietrarul rnegru (Osnanthe pleschaka). S-a putut con stata, in cadrul specie, existenfa slab pro- runfaté a dimorfsmului gexual, ca gi diferen- {ele mici intre colortul adutlor gi ale puilor doa zburdtori. Acestia din uma au culor si mal spalécite decat adult, iar clocul lor este {albui, in loc de negru. identiicarea speciei pe teren oste usurata dacé ne concentrém asupra colontulu ariplor, care sunt mai sure ‘deca a pietrarul sur, ca $asupra piloarelor, ‘care par mai masive decit in cazul celeilate speci sintope, La sfarsitul petioadei de ob- servatie, paséile aveau deja pul mar, abia zburéton, care Inc mal erau hill de cétre pixint, si care, la strigatul lor de alarma, se reintorceau repede in galerile de locutt. Cu aceleasi ocazi sa pulut observa pérasrea dgaleril respective i de catre un popandau, fara insa a putea preciza daca acesta locuia in aceeasi gelerie cu fami de plotra sau puiul fra cel care se strecurase In adapostul ocu- pat de cétre popandu ‘Obsenatile f€cute In perioada cuibartului din cursul anului 2000 au dovedi,, cu cer- titudine, cA pietrarul réséritean sa stabit cu ‘succes in Oobrogea, nefind vorba numal de- spre o pulsatie temporard a speciel. Fenome- ‘ul a fost probat prin descrer si fo- tografi, conform standardelor intemationale, rezultatele ob- ssenatiior noastre find omo- logate de catre Comisia Flomana de Rarit mai inseamna aparentele la card cosmica?), peste cateva miliarde de ani, indepartail gtr urmagi vor put (Gicl la una dintre coliziuni galactice. $i ac ru altundeva decal in grupul nos ‘ansamblu de veo 30 de gale ro gi nol facom parte. Viltoarea meg fuzlune (sau megacoliziune, daca dort... jn care vor fi antrenate si cele doud mari ocupante, Calea Laciee si Galaxia M 3 (sau Galaxia Andromeda), ar urma ea aiba loc, dupa toate probabiltatile, peste apro- ximativ 4-6 milarde de ani. Cam fot atunci ‘04 gi Soarole nostru igh va fi energia.... Fenomenul, ne sigur i, nue eva neobisnut, nu are n= 1, dimpotiva, ine de meca- “nismul fresc de crestere (si ,descrestere") a galaxilor inca de la formarea dupa tr sta 60 va potrece: ru local, in ain totdeauna de putea petrece gi in sistemul n dar daca planetele nu cad in fapt se datoreaza miscari lor de rotafie, care contrabalansoaza astel atra nal. Cand este vorba insa de galaxl, ale caror distanfe relative sunt mult reduse, doer de Céteva zoc\ de ori dlametrul lo, luerurle & complica. In cazul nostru, intre Caloa Lac- tee 51 Andromeda cistanta care le separa ‘este de numa (1) 2,9 milloane de an-uming (adica 27 de miliarde de miliarde de kilo- rmotri). Aceasta inseam- B] na cam de vreo 20 de ori diametrul lor, de 100.000 gi, respectiv 180,000 ‘de anviumi- 1, clind ele se apropie tuna de cealalté cu 275 km/s, adio ‘abroape un milion de kilometti pe ora, Pentru a simula ceea ce pare afi fatalitate ineluctabili, adicé mai mult ca probabila megacoliziune, cercetétor au recurs la ser vicile unuia dintre cole mai puternice crdinatoare din lume, IBM SP3 Blue Ho- n, un supercalculator de la Universitat din San Diego. Acesta este canabil si mie de milarde de operatii pe fiind compus din mai multe pprocesoare functionand in paralal. Cerce- tBtorii au modelizat fe Bupa 30 s-a material ore de calcul, rezultatul objinut int-un fm cu imagin de sin- care, In cole 45 de secunde ale derulrii sale, oferé un uimitor spectacol 2 se va petrec fuziune a celor dou mari elit... Aceasta va continua randu-si vecinele, le din urma, intregul grup local. aril este verasimil, el ar putea sé nu fie decat una dintre variantele posibile. ‘aciunit dint Lactee si Andromeda, ar putea face ca Andromeda sa treacd pe langa galaxia noastra pe o orbita foarte olip- tied, lar scenariul s4 comporte modifica Cricum, fuziunea se va produce, chiar dacd nu s0 poate afima cu certtudine daca est terbil eveniment se va potroce poste ppatru eau cinci milarde de ani Ca s8 ne lnisteascé (21), specialigttafirma a, la scara noastré terestr, coiziunea va fi mult mai calma, dat find distanjale foarte mari ce separa stelele inte ele. Cei ce vor atuncl vor vedea mai intai apropierea Galaxie! Andromeda, care va acupa practic intreaga bod cereasca. Apol, pe cerul noc xr desena dou Imense arce lumi- um pe bolt ar exista doua cal Pentru acest moment, au fost emise dou’ ipoteze cu prvire la soarta Soareli fie ca acesta va fl expuizat din galaxie (cerul rnocturn devenind foarte intunecat, dat find rnumarul mic de stele care il vor urma in galadel, lar spectac pamantenilor va fi acela deri Fiat lux! Emil Paraschivaty CUPRINS CEI ae 5 Cee 6.) fin dialog cu damnul Jean Dragesc0enn9] Eo mM GTOGRAF LA NATO ‘an zlele de 25 si 28 septembrie anul ‘curent, 0 delegatie de universtar i ali ‘specilit romani din domeniulrelailor internationale a fost invtata la sedil central NATO, actiunea inscrindu-se in recenta initia a importantuli organism de a face mai bine cunoscute acthtaie sale ‘actuale si inenfile de vitor, inclusiv ‘extinderes, in rindul persoanslor avizate cin {ale ce doresc sa adore la Tratatul ‘Aanticului de Nord. Inte invita s- aft si profesorul univecsitar Siu Negut, ‘cunoscutul geogrt, dar nu pentni aceast alate, ci pentru preocuparie domniet-sale in domeniul geopoitici $l anazeipoitice Programul extrem de dens al deleaatiei a ‘cuprins prezentii din parte ofcialitior, ‘comenta iintrebari din parea intr, Intanifilor cu ,chili" de la cation general din Bruxelles, iar a doua zi, cu mit (ofieri superion) de la SHAPE (Supreme Europene), in apropiore de Mons (a circa 180 km depériare de Bruxelles). in ambele Ze au avut loc sIntalnn si discult cu oficial totul desfigurdndu-se int-o almosferd Headquarters Alied Powers deosetit de corciala. Prima zia fost afectati Europe/Carierul General al ForfelorAliate IMPORTANT! | isscucmoni Done Laura = Suceava. Gea mal band super a ein ose revs ABONAMENTE se pol face la orice ofici posta, | %S"scownasyune ete TERRA MAGAZIN find iaregisrati in catalogul RODIPET | teed insot. desi ce ora. ‘ta Capitotul Vil, pozitia 4625. Cititorii din strainatate se pot abona prin RODIPET SA, PO Box 38-57, fax 0040-12226407, Piata Presei Libere nr. 1, sector 1, Bucuresti, Romania. romani, cil sau militar, acreditai la NATO. (C.D) Prof. Pantelimon Gheorghe - Rm. Valea. ¥émafunim pet apre- lle lsat out sperm ini ‘olabrare la fle tractuash 9 pe iter ‘Am transmis compartment Dizare™ DEN eee eee ees ‘cu avizul Ministerulul Edueatie! Nationale Beara ts el, geomortlogiel dinamice 1 ‘eomerfologlet environmentale $1 plas GEL DE AL XVHI-LEA ‘SIMPOZION NATIONAL DE GEOMORFOLOGIE oe cosmaveiesey Poruwa shhang otra ns erate canna rane Sete ae gt Stn icone $1 unlverstare, legate cu inte conexe(hirologla,climatoogia) sf a numero beneficent al contrac: ‘olor do earestare geomorfoogc. De mentionat cd la. simpozion au tt 1d in orpanizarea Asal! Geomora- logo din Ronni, a Facade Geograie dn Unversstea Babey- opal 2 Coleg de Georaia turism rpatzarea terra Ja Sighetu Marmatiel, benef ‘sprijinul goneras al Primé- cel mal nordic municipal au avut loc lucrarile colul ene TN Gemaennornadnee y Tn @vart svar o5 21194 ro es ea crapnncumrsagrnt Hamiton, ge ta Unversata din oer Nabe Bishan, Australi, in inchelrea ucrirtor,s-2. dest- sural 0 wild apliaie graced de tere in Doprsioea Maramures In pe tase! Sight ona Suga leu tera tose Rona Sight. Cont. dr. Adrian Cioaca reason abeAceTU coe PAA on Sau remit peste 50, catre Aidaclce s1 cercetitort stint! ‘in aproape toate cenrele univers {are ae tir, pentru a dezbate pro- blomelespecitice paleogeomerfole- ou 211.5171 see 3 fat (she tenors ps rt ‘recat PES Sea xe sth i pe e360 PES SL. Seu saan ta, rama ee re (cet) CONCURS ornite din cotloanele ascunse ale Muntilor Rodnei $i Tiblesului, dow’ paraiase - Fundoaia $i Stefénita - sau inteles" sa se ,infrateasca, in satul Dealu $tefénitei (670 m), cu pardul Séluta, venit de sub Culmea Stefénita Tiblesului (1182 m), pentru ai pregati Somesului Mare un afluent de dreapta - Saléuta, hamnicé si navalnicd intra asaltarea zonei ‘montane de contact Rodna-Tibles. {in ava satu Deal Seti, ir argo Sluts #3 creat vale adincd sl simi, cae, In spat (eopratic al localtRanul are aspect una det Aeterminat ait Uniantatea veri aca, cit 91 ‘soeparea unor gospdiril pe versa, pe ingusiele dar e tras sip 0 sare de pines! mont In ‘remtatea noréestcd a satu, Siluta int in ‘conent ea piu! Rede, arin zo medand 2 etrel acest, eu vgurasu prin Stmba, umele 2geziri pind In anal 1783, cind atsburpic a oteato Ram, enh eres aa Coborénd din Ramu, Sina selteazd mit cascade ‘ptust cu lespec) marl de gras in timp co tralian gelgld, edema pe alcurt in pert abrupt at vil trdeaza ‘ormatlulor sedimentare de vrstsollgocen, pe care lea rleat rial in evolu 32, Sc tate ct pind in aval de atl Fad brimeste citra_ paral tumultnase de po dranta una lca, vals se meine stm ua scales feral srcurindese cu mare il acatela, © tirpime consderabla capa valea dear acolo Siliula se intiineste cu afluenal sin de stinga, ‘Hust a contatol unr stve uriage de. pres si a ets emograic, Teen este echo lcatale do pe Vale Sino, find meninats documestar 1245. in acasté locate, urmirind traseul rll ‘Telia, pe 0 stant tmurata pester Jabal pid zor Ort sos, nt cottur vl, pri Bhi, ent de ‘rapt, dn zona Tiesu vrs apelin Stia ‘win porta deschisdinre Migara Herbal Dea Wirtoapele, De la aceasth conlaend, Salta is 12 kam, se poate ang fa Zalioa, staat Ie oirsa TERRA MAGAZIN si CRITON RTE v8 provoacs la un nou concurs! bl. M14, se. 2, ap. 42, soctor 3, Completat talonal de maijas s expediati! panda 1 decembrie Specficati pe pic ,Pentru CONCURS CRITON 2000, data poste, pe adresa redactie: Bd. Mircea Voda nr. 42, vor fi anuatati in or. 12 al revstel Succes! ou, in faa crease a ! busta cesta, per a szaporull Cornelia Medea, Spre ava, valea se ltgeste consderabl,gézdund calle apriole si tineele harder” (acai Satu Hordon, vechea demir 2 loca Cgbuc), in ‘ima ce oglinda arpa a ape se Joacd cu unbrele ‘pune suspends inant de intra in Sara, une sa ‘at into cu Semegal Mar, cial spores apele S11 rgeste ai Destigarat pe un tas talactind!apele de pe Silla me a sculpt aproape 42 hn ange 31 raat de pst 411 kn, Eee EAEEREECE fh ih Ss 1 Vee AVEO TORU RAL ETIEL Dl Se ONS A Sen ee ine Ge nee eet SOMME ucangntemsoenes Emgunnecesat Sees: eS Secomeen! sees Se ea, ‘Scere fe ooee be se tion ce Sartore neperrante Nisa Sew Raynoue sieges Geeway cancea umes pence fee a pemmnrenes ot Toten, ee ene ee ere ee a ee oe see NES Sones ah ens oe Se es ERIS Yalon de concurs Sup. NEL ELTA TA oe dimensiuni considerabile - 1,50 m si Senter eee) Pomc Neca ecie atte ea ru ey i me eae ea CeCe tie ee ata Co eee eee mi preistoric, amintind, intr-un fel, de micii Clee Mee a uses ect Oe eee cues me te eee wae! A Eu a eu EILEILL EE} ot si ese sae oo Uncrate EO SOR OL en Aiello te cateva OIE RET AU MOS aa Ee CSA RS ee surprinzator, in marea Insula Madagascar, din Oceanul indian, Err en eto Pes ete! Causa Semele ete ed Bree ieee) Pc et a mer) aspecte foarte diversificate si eee ee ete Deny oM ie acid Cue aie chiar desertice (Phrynosoma comutum, ‘Uma notata), pe pereti stancosi, Boeke eg eee eae er une ar si populeaza padurile tropicale umede. Pont nts oar ‘Anolis, intalnte in insulele din Marea cae Ee ery es blogia acestor specs este bine cunoscuta, finda a fost studiata foarte atent. Comporlamentul lor, de asemenea Perens eee te Peete een Cem ene ete Coe eee ame M Mtr) mene Pee eran errant enn eite onein nen ees Ree So een ent See ee CCU Reel oe eee co sea een eer Pete tert res Pee een insecte, destule speci au devenit cemeeeta taeet {nucte.inrmitirea se face prin ov, majortatea specilor americane find Cea ete eee Cee ee nue Pesan’ eas acestea din urma Remi ur ys & ent ee UES REA Coe eee aes rae cru DC ouet ORC ni ales in Australia, fauna Europei este diferita de cea africana, iar maimutele Cee aan eM Se eae cee) Se neuen as PI Cee ee aa) eee eee eee Mea Was dintre problemele spinoase ale Rn tae nec re Men a ce Nees CA ec Man ie Casi met Peau el RSC PUM ener a Ceres eee UIST ete Cau Umar ecco en eat Peceeoee CRM ence ema) pentru a explica prezenta mamiferelor et ensuite een ucts) ee higma iguan din Madagascar Pe econ Perc oem Re Pees mec acr cee ere nares eee wets Erie tee ey Eimer Reet ees Dees mMencce ume un Cre era ea aac! ‘mai departe, in milocul Oceanului eM a aa? en oar ee cine ast at vO ee reo CeCe ne eet Nny raspandirea cu ajutorul ,plutelor eee Cnn CRC ns Cee ae re eer nM cron ase a Poems Ueto) Roe ety Cree ey 8) Cita Sues Ce net a Semen a ens ere eet tr Rive eet Ue ey pte ee flora $i fauna endemica sunt abundente, _grupate intro familie distincta de cea]a_ Sud, ar fi putut sa alunga, pe o Peer eeat ce Nui ei eet a Ue use ks ee ae een cies Ko ae Ne ee Uy eee ess tl Peer amen eit cole ees cee Per oeeucue ercetand structurié enatomice, au. Se stie, de altfel, c& Antarctica a servt Ora eee ee ce eu get Ye ee eet Reece eae ey ee eon Sec erl Pee ces veeiale si animale (fagul austral, fees Weer reset rH Te eee ceececciccen) eter creer ge UU LL 0 Epes er Pees eet ee nee ese eee NC Wet re ere mee cae Nd eee ee ees ea unos Pee se earn cs eet teers cie) ee eet ene bse ae Cena seer ae Kore am ese Ma ete creek ac Rue esc sae Peter enters es te Cem cn kn eos reer a Som te ce ere tl Oe Nec od Coce cus CS Ute Existenta celor 7 specil de iguane ‘malgage, unele arboricole, altele ete ee ern CoM eae Ata) eee ntact Petey eee ur uetey teen ac en Deere een EO ioc el fet ane eu oun cL) plutitoare, ar fi trebuit sa ajunga int ie a eon conan? eu ene cee tase astazi, urme fosile, Conciuzia logica: iguanele malgase nu puteau sé vind din Africa. Dar atunci de eremrenace CMs Mee sau Australia, unde nu existé nici jquane Poke eee einen nie eu Mucus Crete tei mane Preece tit) ‘monofittic, adica provin dintr-un singur Se out es ee Pent ure reece cog cen eee cence Dar de unde a venit stramogul lor? esse ecto ste eis eet een ance a ace) pec ete tcc Pee elec Pee Ree ks! Paar ee) ewe etun toe tute uiccean Ser uence Piet aueuen iter aa) Pee tM Weed ene enue kerr auras eure erie Cr creme mn Rete ee es erect ccm er es Ss rofesorul francez de origin romana Jean Dragesco este, ‘fara ind jean Dragesca a urmarit ‘cu pasiune $i curiazitate, ‘nesubrezite de scurgered anor, comportamentul vieluitoarelor si i evolutia astretor. A facut fate ‘multe lueruri in cei 80 de ani, pe car ‘mplinit de curand, asa cum smarturisea, nciodat@insd ca diletat. Pertormantle pe care le-2 obtinat, In ‘toate domeniile abordate, sunt o ‘mirturie elocventa in acest sens, {In aprile 2000, cu ocszia aniversiri sale, ‘domnului Jean Dragesco Kau fost cconsacrate cdteva pagint substantiale In revista ,Terra Magazin’, dar 0 viafé atat {de intensd, de pling, ca aceea a domniel ppovestind, in splendida sa casa din sudul Franfel, in linigtitul ordgel Saint-Clement- deRiviere, in micul apartament din Paris, aranjat cu rafinament si gust destivarsit de cétre doamna Armelle Dragesco, sau la Bucuresti, unde s-a aflat in septembrie 1997, cu ocazia deschideril expozifci retrospective de fotografi, intitulate .De {a infnitul mic fa infnitul mare". Domnul Jean Dragesco a aflat din nou in Roma- hia, la sfargtul luni septembrie a acestul ‘an. A fost un prile] nesperat de a rememo- ‘a impreund cateva dintre intamplarile alate sau traite in Africa, unele singulare, a indrazni sa le numesc strani injelesul lor find grew de destusit. lata, deocamdata, doud dintre ele. .ar putea intitula ,Ceromonia de inching re a bivollor african (Syncerus cater)". Eram in Uganda, Impreund cu fica mea, ‘mare iubitoare a animalelor, e&reia i oferisem aceasté céldtorie ca dar de rnunta. Ne deplesam cu 0 Toyota mare, Impreuné cu un ghid si un paznic de vanétoare. La un moment dat, am vézut, fa cerecare distanja, cadayrul unui bivol Lucis gi ¢aive lei jurul sau. Am cerut ‘s0ferului sd se apropie de e Animalul fusese doborat doar cu o noapte inainte, Jar lel abla Incepuserd sé! stasie. Era Un fenomen inca mai misterios, mai {ulburdtor, ta fost relatat ul Jean Dragosco chiar de cate ful su Alain, care a explora, vieme de cdtva ani, Sahara, ‘exceplionald lerare La vie sawage au ‘Sahara’, care contine, pe I8ngs note si ‘observa de mare interes stint, $1200 4e fotogtafil unice. ,Aain se allan ‘Sahara impround cu doi ghia, unl tuareg $i aul toubou. Inia clin zl, in 2Zare $< vit un lant de munt, nocunoscut ee DOMNUL JEAN ae spe UPL TI 1e stteau la 0 fai la whys pentru el. ase Avesta ad ri i Ute I GLAGIARE Dit ic edo Cea? Masivul Retezat Alatiri de Muntil Fagarasului, SIEM a ne ae Ay Ue eae OT ea Ee datoritd conditiilor prielnice existente. Relieful rezullat este foarte divers, ETE Een Fr eae Saul asociate in complexe glaciare, aE Ua a et EEE a nce | ee PEPPER CI Re Te TL ERR en TEST El es Berveria smi ecu ke 1910 m. i: Tul suck. Lipusticul Mare cupsinde mai care so dotageazh Slveiul area glacara a Bucur Yaculeaso four glacar, Fletea, Tau Aa ua Bucurel, ha go at ste aproximatv Complens oe mute cirour, dive Bucura gi Peleaga, cantoneaz atlat sub altudine, are'0 suprfat do mama de 15,7 m, sr forma dreptunghiar. Tal A un cic suspend, sub Véful Bucura, Tal Por pare staat ti olaiard a Cteului Bucua, lao allude de 2140 m, Este oper Gu august, moran, ub Lacul Flo atiudine de 18 ore ey Ce iu as era eel ea en Pema OM cee eae eT eee ern Eremecenn cs ee putin la cers eae) ome Psa eee Le) (ane piece te Ner ec Crt Tact un ks eels ett eos Mme it Ce oe ee) Seu eget ecu te Geo Ree CY SOU Cae Meee om eee Maco wre Scan elec asc n) mura din spatele statuil, pe care sunt Pieris mieten Pree ice ee ijuterio, etat pe dinafara, cat sin interior Rear ce Coan Igy ee tee eta Maier ue ma Res ee) Peet eeae rune or cee ajsese dou mic ochiur de and. Lacu Ana est ce mai mare din aceas and 0 suprafat Ge 8,6 ha so adancime de 11,6 m. Lacul Lua, utimul din acest sag, se afé 1830 m _attudna intro cldar puta colmatal de event in dinspre Bucura i Lacu Ana. Tot pe flancul Retezatl mai po mersionate: acu Bua, iu ¢Lacul Séivei, utinul- un mare motel glace Lapugnicul 2 0 serie de acum lacusire do Birasou Mare (Znoaga Lungs maltuaine, in cea mai mare cB ul nord al Marte Bors ecea sate pe printer a 0 m afudne, si sunt in 3. toate la un loo nd o supra d 1,8 find de numa 0,4 m, ast nc, in fe dre ele soacd. Lacul ‘in Muni Godeer Oia Lem ee aT See) PRC eeco Se acest Centenarul acestei activist, monedele din Era ei Rett Ca tce ed (ener ie Oteriirectay eet ee eeeetmet ee ae San N eae Ru ae ea ei tie Pariens PoE ae eres ieee ‘ual 2 m. ttn ci fm lac de origine olaciar, S luntelul Moran-Gugu se gdseste de 2040, Mai Tacut do origine deanu so afl po versantl suc, a atucne, sub Vérl Gedeana Lacutle cn Tareas use in crest 10 scum acute gt rie find Pietrele Abe - fa 1 pargiaruli Pietro Abe, Nels I~ cu este 1 ha, in patel unui bari morn crcuui gaia Perle, ita -cub Vertu Peele, june de 1920 m. “Toate aceste cur giaciare, care mai de care mai culoase gi mal neresarie,pésteazA ac! mis- ter col 00 po oie lust ce a doreascd <2 revind. Munfi R Munfi Godeana gi Tacu, re, sate pur pando supra de 54.400 ha, cin infica define 11.500 ha, Dar toate ASIC, fisioe gl funistice vn mujer, c2 pr ul Uivers, su te oe CRUE oie ee Pr eee ee Cea Pr roe a ines eo OMe Cre ae stanci sau fiind o prel Boe ee ay Eye Beier me metres tts Tee ua ieee see! Gees Pee eee vremuri de demult si atatea alte Iu Cn eee cu os ene eit PE aur os CERO We Relieful rezultat este foarte divers, ETRE LUBA EER RTE AFLCM BHI ata LEAL ELEN CE Cn CLECs ee Ce PRU Me eT PERU uae ‘dpusnicul ee ocr he os Pesce ee eae ung e ce eee carrer cs Mier ae eee) flerie, care se inlalnesc la tot pasul in ions Tot in cadrul fortiicatilor, se remarca ve- chile porti, intre care San Francesco si Roe ee ier te ener Pieters oneness ener a eae ole es aie git een Ree ngat) marginita de casele specifice locului, cu Cree ee mee a oe Cre Recount Pee Me iets Miso Rerun ese aed bogala, prin care se strecoara un ingust Cr mene mene oa Cocca aren eae on desi putin intins8, capitala sanmarinezé se Diet wen eu cat Len) Camera ke caewe tame Reema en iecr ieee cme ee cee Cec ee een EEO et ope Coenen enone glob pamantesc. lesind din parc, putin mai Bromus res eee kir ry tee ec en ascult, cu peluze de flori, ca un joc de oe ee een Re een Ce ee een es ec ts ‘muntoase, mai mult sau mai putin impadu- ace ee el Cee ect ee} eek ee Ne un Ce eke ny cera en acta Cec ee mee Giuseppe Garibaldi, sanmarinezii_ find foarte mandri de a fi fost primii care au CeCe ae rece Mn Ce ee Se eee ies eee i ee Sees te ety cee ee oon mnie cy ce RE Ce ee ea ey ue eras antes Cee ews ace oR Ce we ee eee ei ice Nacuee mer! ee area Cees se ees marcate cele patru puncte cardinale Prete u Rei Ce tec we ens Ue eee ae ovestile cu zane, desi a fost construit doar ee eR Oru nes ern ee Ree ne) ee ere nn es Sec wae mee eee ieee cee eee ere Ma ee oa icc a oer wt mn mite Poe eo ay eee are ces gee anti ei) neater e at) rae Te tare eer ieee cae eee oo eee ae ee LY ese ics a eos Cree eet ane Sct ci Pecan cena Cee eer ens Cie iCute tcc ILy Sere eae enn a ae eter Ree ager Cec ase Maas Cire aunt won eed Numismatic, gazduit int-un palat vechi de eee emcee eer nc ere eee ee a Cena ecm iy PIC aarti nee Rea eunc Ccentenarul acestei activiali, monedele din etary acest) cetera ag lure ai de Epoc (Museo Nate (oteeavretia) erate ea aes rome eo aos RUS ee Mica} Re Re Biersuer ae tae yer eres Se ene Mess magini de formula 1, de la unele de mari Ciena aort cs Phot ee soe NT ener Newco en Re CCU ucts care (eae eee a See let ma cm Peer ee cea one er) PAV tered Neri Meena Pea eee enn at an foarte mult: nu este toatrala si distant, ci iid . Polatul Cuvermamental * em, es sre din specia color cara nu zboara si care, de alfel, sunt si cele mai mari pasar din li me, atingand, la maturitate, o staturé de do} met gio greutate de. 35-60 ka, In afara de emul eustralian gi de strujul african, din aceeasi categorie mai fac parte cassowary (casoarui), care traieste pe insula Papue-No- ua Guinee, si rea, in America de Sud. Emu ‘a qatul cava mai Scurt decat al strufulul si, ‘spre doossbire de acesta, care este inzes- aid Cele doud vieluiteare, , propel ‘acest rele care So fi marc . _ matiy Itat cu doua degete la picior, el are trei dege- te. Pengiul f esie cenusiu-maroniu, spre ne- ‘ru, format din pene lunai, moi, groase, care 4 stau zburlte, Pielea capulu s!@ gatulul, nea opera de pene, este albastruie, Ochi sunt glbul, conusi. caprut sau rosietic. Din cele rei Speci de emu existente odinioa si apartinand familiei Dromajidae, astazi Supraviotuieste doar una. Celelalte dous spe- li, mal mic, au disparut dupa colonizarea continentului de catre europeni, in prezent, i] vieluiese doar trel race. Novaehollandiae, in sud-estul Austral, Woodward, in nord, 1 Rotschildl, in sucevest. Emu ig rage umele din History of the Earth and Animated Nature’, de Oliver Goldsmith (1774), unde ‘mea a fost botezata emu, de la ema, deni- mirea gonerica pe care portughezi o dadeau ppasarilor mati, asemanatoare steutulul. Car- tea se afiage la bordul unuia dntre vasele Pr- mol Flote britanice, care a populat Australia fu detinuti, in 4788, si a constitut sursa de inspiratie pentru conferrea une identitati strujulu” australian. Aborigemii, carora emus je era desigur cunoscut, si pe care ei il umeau kalaya, il vanau pentru hrand. Din 1932, ema Incepul safle vanat gi de cétre fermiertalbi, dar nu pentru a fi mancat, ct entity c& acesta le devasta recoltele da cereale cant ent, uu fast inserate In mad s ra despre. cangur nai sti antru care ami am, propus $i Ve nic Emu, a carui sporanta de vata este de sage ani, sa aciuat in reolunile de interior Australiei, unde ploua suficient pentru ca 4 59 acumulozo in gropi si plantele si poata Cresle. Pastrea prelerd tintutle plate, dar, dupa ploaie, se muid in desert Bea o data pe 2, lama, gi de doud ori, vara, cam 70. de Inghitturl de aa la fiecare ,adapat". Esto ‘omivor, hranindu-se cu lerbur, flor, inicte, ‘seminie, omizi, insecte (indeosebi oreier) Pasar soltara, om traeste in cuplu, la circa 50-100 metri depariare de alte cuplur, pastiand o dstanja de 2-3 km fala de alte ‘cérdur. Totus), din amurg pana in zor, cardun mci s2 grupeaza pentru a se fran impreuna. Capabil s8 alerge cy o vitezd de maximum 40 km/h, emu se apara cu picioarele,lovind orice ‘animal care incearcé sé! atace. Arma lui do lupla este degetul mijociu, prevazut cu 0 ‘gheara lunga de 15 cm. Emu se culbareste sub tufe or sub palouri do arbust gi raméne in acelag cub cat imp prin apropiere exists hrana si apa, Masculul construisste cuibul direct pe sol, inteun loc fatanat, adeeea sub un copa, lang un Dbustean seu pe un petic stufos de larba. Is) face evibul din leroun, frunze, nuiele i scoara de copac. Culbul are o arosima de 10 em s10 pe care lo inghite fara discerndman. Pe de ati parte, poate indura arite de peste 40 grade C, eoarece nasul lui are o structura special, care face si se avapore umiditatea, coborand ast temperatura sangelui, Penajul. [a randul ‘Su, este un izolatoreficient varunle negre ale PPenclor absorb radiatile ¢ le tin depate de Lunor solut uleioase si a unor unguenf ‘Americanl, pragmatic! ca itotdeauna, au simportat” felela fester acestor pasari fustraliene, fermieri din Statole Unite plating sume fabuloase pent o parece de emu. Mai ou, pare sf luat amploare chiar furtul de ema de la ferme, mot pentru care, in vaderea latime do 1-2 m, find ascuns vedo altor Ccubur din ju Indesert, cuiburle se pot aa la 0 departare de 2 km unui de atl. Emu este capabil de reproducere la varsta de 18 luni, ‘cand se cupleaza, in cursul vor, si perechea Sl Thipreund wieine de cinci lun, fn acest interval, masculul isi angra femela de atacaton - ein dingo, pisici salbatice, vultur. ela, mal corpolenta decat_masculul, fepune nova ou, dupa care le parscste sig ‘daseste ai mescul cu care se cupleaza, ceca Ce contribuie la perpetuarea speciei. Daca ramane lana ou3, partenerul ei 0 goneste, pentru e& femela e in stare sisi omoare pull Masculul este deci cel care cloceste oud, Intoreandude nic, vremo de 0-60 de zie Rareor igh pirisesto cuibul, doer ca sa se Franeesca or <2 bea, rozistand astiel cu ajutorul proprului siu depozit de ardsime. La ‘8-24 do ore dupd ce ies cin gdoace, pull pot si ppaseasc4, ins lala lor 7 protejeaz, tinandue Sub arpile sao, timp de pau ale. Api, pull is lurmeaz parintele, caro ii Invaté cum $8 ‘gaseasca hrena, pnd ce, la 18 luni, acestia, iinoep 88 se descurce singur, Pret de doua-trel luni, pul se cuibdresc sub aripile tata in Ccursul nopti si in ziele umede sau reci Emu-ul esto o pasare adaptata fa conaiti ‘spre, mullumindu-se cu orice fel de hrand, fe 2 si coal de copac. iar in regiunile populate, nu se fete ¢8 fure de Ia oameni chiar si pyecte necomestibile, de obicel sclptoae, §) B)blana ta ursul lb por ‘Corp, unde temperatura e mai joasa cu 20 de recuperaril exemplarolor disparuto, in tartfela ‘grade C, exact invers fel& de rolulfrelor de puilor sunt impiantale... microcipun, penta ali Se putea lus ase! ura. . Corespondenta din Australia. Pe cit este de inzestrat la trup, pe atat este ins de margin la. minte. Aborigeni, care Fu sludiat comportamentul, skau dat seama de mult c nu straiuceste prin inteligenta. Ca ‘Si vaneze, acestia s2 ascundeau pur si simply intra tus, fosnind frunze sau rupand erengj, Cr imitandus tioatu: iar cénd pasdrea, curioass din fire, s2 apropia, sareau asupra ol si 0 ingldcau Pentru comercializarea cdmii ~ bogata jn proteine - si a penelor de emu, in Australia ‘xista circa 60 de ferme in care, anual, erese injur de 40.000 de exemplare. Aproape totul din emu. este "valorificat: pielea fina, spistruat’, este preueraté pentru aricole de ‘marochinaio; ponole servesc la umplerea. pernielor sau 8 papuslior, ghearele devin podoabe, iar audle - a cAror coaia are a fgrasime de 2 mm - sunt ,decoille® de stratul ‘exterior, pentru ca, datorita stratulul interior, de culdare verzuie, $4 fle transformate in obiecte omamentale. Cel mai prelios este isd uleiul de emu: 0 pasare matura are in jur de opt lit de ules .depozitat” in stratul de ‘grsime protector a piel, care functioneaza a un rezervor de enerdie si de potolre 2 Solel, caltti ce abia in ultima vreme au fost cercetste slit, oferind rezultato sur prineatoare Ulelul cantina, intiadevar, 0 substantaantinflamatorie, find de acum Utlzat in industria farmaceutica la prepararea Tua ai ee Seslne special a Tattulal Antarctic sh Reuninea Conilelll pets Protect Medill in Antarctic, organizsta de Guverml Olandel Au atin! 37 de slate seratare al Trae Antarctic ofl delgail rome rg. Teodor Gheorghe Neqol. decal Central Romin oe Cercetil Pulare, ca rprezentan al Agentil Nalonale pentru ‘Stil, Tehnloies Inova, a areentatolcrareretartoare fa prooarea Zanelorspecinle in Anarcica, Ia trsm sla fatal acest asumr ‘modal, In cara plem, s2 meron taptul cd s\ Ramis este rocupat de raticarea in Patament a Protocol ge ta Madre, Acsta apa pe sume fbulase, ‘$a coment cd ste sar 8 so ronunle eda la pesca spar 3nd rea pin cunoset in ‘une de vedere biol. Oats obserate interesante aed la eestrea ‘orl foclor 1 plogunor ca urmare a hollrInroduse de on. $2 ‘ecomanéat dezintctare eclpanentllcorcaatorer. ‘matoares sexiane 2 Tratatulal Antaree. se va destyura la Sanit Ptersarg, in mai 2001 (C2) Gilda ‘muma Gna esto stat in sues east cure sparin Jue er. Oca 0 parle & Cinglel Wasi, 2008 caractrala prntran cimat tempat continent, cu vert cslduaase 1 secetese 9 cu fel rel, cu Anva recente de mase de ae nord 9 est. Sub angeethidroprate, e8 este reprezonaté de. rl Dime, care este canal Vegeta naturals & ‘dsyirat apap in oats nd not prin cat sarc. Acoeag seat a aut, din cate, tuna, ‘Sts de polar le regiunl sunt Grapa de gui ia (a care se adan Patirma industrial Dudes (Sl, ‘Toprali) Prot (brica de nd de case. Dine teat ins, act nega cel mal uteri are poapa, x cosecn dezasruae, in special pen locator ‘dn ina. Campoentle naturale ale mea ap, 2e,vgeai ‘und, sol) sunt afectate il de producaren levgsuil 51 de descompaneea, pulreiea sau Incnrareadejeardar dn prea ‘in ebservaileooate pe tre, cn esate cu stent 368 moc coordonator, dt. Bophin, am casttat i ‘Salt ap, desl organoleptic ese limpede, preci ‘artical in suspense, lar dn pune de vedere chink s tactrologle mu corespunde sirelunor —admise (concerts cescth do calc, alealitate sport, un turn mare de clo de erie etlogl/mc debater calf, fare mul stepacct ste); i pnza de a freed exist enerobacterl de tp. Pseudomonas

    S-ar putea să vă placă și