Sunteți pe pagina 1din 31
LUMBA INSZBCTELOR Zece milioane de specii Este 0 numérétoare absolut imposibila, sau poate un joc, numairarea acestor vietdti care populeaza toate medile planetel: de la degertut si pana Ja ape. Entomologii au reugit totus! sa catalogheze un milion de specii diferte, calculénd chiar numarul posibil al celor inca neidentiicate: de zece ori pe atétal La ora actuala, desi se af in diverse muzee, mal cexist& 0 multime de specil care nu au putut fi identiicate. De ce? Pentru c& nu se afl decdt intr-un singur exemplar. Coa mai pretioasa colectle din lume (in care exista s! fexemplare unice) este cee a laboratorului de entomologie din cadrul Muzeului de [storie Naturald din Paris: 60 de milioane de exemplare. De la Titanus giganteus, din Guyana, un coleopter cu o lungime de 20 com, pandila Baranowskiella enstrohri, care nu are decat o jumatate de milimetru. forests NC TCLALN Pave tary Err Ca diamantele pe catifea Pentru fotografiorea acestor splendide ‘exemplate (pe care le putefi vedea aici), au fost necesare 2-3 pregatiri pentru fiecare Insect’ in parte. Inseciole au fost agezate pe rand pe 0 bucata de catifea alba sau neagra, apoi s-au studiat minutios lumina, unghiul ei de c&dere etc, Pentru a putea evidentia cele mai mici nervurl ale aripilor, fotograful a recurs la folosirea luminl slabe, precum si a unei pelicule de format mare. Secretele sunt in cory Observarea insectelor in _toata ‘am&nunjimea lor este fundamentala pentru cercetétori, nu numai pentru identiticarea nel specil_nol: cunoscandu-le bine anatomia, le putem Infelege mai bine ‘comportamentul, cicurile vitale gi mai ales modul in care influenjeaz’, pozitiv sau ‘negati, Insdigi evolutia viel lin primul rang pe a noastra, Studiul nsectelor face posibila evitarea unor catastrofe _ biologie. Cunoscand ttipul de insecte care raspandeste o maladie, le putem combate ‘cu mal mui eficient’, Alexandru Viad eT DINFGUIPRINS: JURNAL DE EXPEDITIE VIATA LA 4,000 DE METRI pag.é-7 EXPO ‘98 - LISABONA TURUL PAVILIOANELOR pags-9 URIASII LUMII ANIMALE AELEFANTH ag. 10411 CUNOASTEREA VIETUITOARELOR VULPEACEASIREATA — peg. 12 VECHI ASEZARI ROMANESTI SAHARA OLTENIE! pag.ts TURISM IN SPATIUL COSMIC PROIECTUL ORBITLAND pag. 15 ARBORII ag. 21 DESCOPERIRE SENZATIONALA (@MESAJE DE ACUM 11.000 DE ANI pag. 22-23 $OCUL VITORULUI CARTEA ELECTRONICA peg. 29 DANSUL MELCILOR ag. 94-35 DE MARE VIATA VINE DIN COSMOS? Nimic nu apare nici .spontan, nici ex nihilo. Ceva trebuie sa apara intotdeauna. din (alieeva, De la aceasta ,regul, rici Viala nu face exceptie... Oameni sau pus dintotdeauna problema originii iefi, iar raspunsurile au fost, de fiecare data, pe masura lor, adic a epoci tn care triau. Mai nou, desi ipoteza .panspermie are deja.o anumité vechime, oameni de stints ‘au avansat un r&spuns mai neobisnuit: ‘germenil viet ar fi ajuns pe Pamant in Uma c&deri nel plol de meteor provenit din ‘adanourile sistemului solar Nova forma a scenarivlul pan- spermisi (adic& a Vietli venite din spatiul cosmic) pleacd de la con- statarea cin fiecare zi,’ pe planeta noastra cad jin jur de 100 de tone de_materie extraterestra (sub forma de frigoare de prat meteoric: 99 la sutd dintro acesiea au 0 marime cuprinsa intre 0,05 gi 05 mm. La acestea se adauga Inca 10 tone de meteor (pe an), obiecte 2 oaror dimen- siune variazé Intre. un deck metry gi un mtu.” S-2 Govedit totus 8 acestia din ura nu ar fi putut fl pur- {tori unot or- ganisme vii (Chiar daca le-ar fi con- finut in masa lon, intrucat acestea n-ar frezistatriguul, vill acailor ulate, ca 8 nu trai vorbim de faptul 8, fa impactul lor cu Terra, nico forma de viaf& n-ar fi putut supravietu. In schimb, micrometeoriji arf putut juca un rol decisiv in compunerea chimiah prebiotics, posibiltate pe. care Partizanil exobiologiel (0 stint care se ‘cup cu studierea Viel in Univers) 0 lau foarte in serios, ca dovadé cele poste 100.000 de egantioane colectate din aceasta ,ploaie cosmict*, provenite din Groenianda gi Antarctica. Dar, penttu a injelege mai bine argumentele color ce susfin ipoteza viet verite din spatiul cosmic, trebule sa ne Tetoaroem putin in ura. Acum 4 miliarde 4d ani, si aceasta timp de 300 de malloane do ai, fluxul de meteoride care atingea Pamantul ea de o mie de ori mai abundent decdt az, lar micrometeorti— principalul eV COMI Ee ore ae et vector si sursé de materie carbonatata — {rau de 50.000 de ori mai numerosi decat meteoriti. Prin aceste cifre, specialist incearca s& justice actuala masa de carbon existenta pe Terra, ceea ce nu este ins’ suficient, dac& nu se explicé si provenienfa si compozitia acestor purtstor| de (pre)viata care ar fi micrometeoriti. In urma datarii vechimil lor, s-a ajuns la Concluzia ca toate planetele sistemulul solar s-au format acum 4,6 millarde de ari, prin transformarea unui imens nor de prat Interstelar Intr-o nebuloas& primitiva, in care, in urma unel {orul Soare), sia nor planetoid (vitoarele ple: nete), gravity peo Orbit tn jurul acestela, in tunctie de masa i distanja lr fafa de steaua centrala, acestea din urma au devenit (cele mai calde si mal apropiate) planetela telurice de azi (Mercur, Venus, Pamant, Marte), sau planetele —urlage gazoase (Jupiter, Satu, Uranus, Neptun, cazul_ lui Pluton ” fiind Inc nesolutionat: planeta sau asterod 2). Meteor par 88 fi fost singuri martori al formar sistemului nostru solar. Anaiiza compozitel lor a evidentiat prezenta acolorag element care ompun i materia vie, ansambiul — denumit CHON (Carbon, Hidrogen, _Oxigen, Natu). Scenariul (sau modelul) “ aportului ‘micrometeoriior se intalneste aici cu cel al suslingtorilor apariiei_vielli_ napa ‘oceanelor. Punct de cédere ideal pentru ploaia de micrometeorif, plangeul oceanic ‘ofera materialelor organice atat un scut protector, precum s prezenia unorzvoare calde (a caror existenta, ‘acum 4 miliarde de ani, a fost dovedita) singurul mediu care ar fi putut favoriza sinteza molecuielor prebiotice (aga-numita Supa primordiala'). ‘Ca_mal toate problemele privind riginile (sau Inceputurile), fle c& este vvorba de aparita viet, a omiulul, alimbilor sau a primelor forme de civilizajie umand, gi aceasta problema ramane deschisa: intotdeauna viltorul e cel de la care se asteapt’ confirmarea sau infirmarea Ipotezelor (sau teorilor) trecutulul... Emil Paraschivoiu Magazin ® 3 CAstigatorii concursului nr. 21 4, Craciun Florentina, Ploiesti, str. Aleea Portta nr, 3) BI. 8 et. 4, ap. 14, judejul Prahova 2. Pani Branduga Ruxandra, Alexandria, sir. junaii nr. 222, Bl. 809, so ©, et. 1, ap. 4, judetul Teleorman $. Dogaru_Andreea- lulia, Bucuresti, intr. Odobesti nr. 1, BI. 22, sc. 1, et. 4, ap. 13, sector 3 4. Ciubotaru_ Stefan, ituz, str. Monumentulu nr. 225, judotul Bacau 5. Rogca_Dan-lonut Cluj-Napoca, str. Muresului nr. 56, Bl, B4, sc. 1, et. 4, ap. 19, judetul Cluj 6. Mirescu lonut-Emil Harsova, str. Horia nr. 15, judejul Constanja 7. Munteanu Petrigor. Tg. siu, str. 9 Mai, BI. 14, sc. 2, et. 4, ap. 9, judetul Gor 8, Zaharia Felix, Tg. Mures, str. Prieteniei nr. 4/6, BI. 4, et. 1, ap. 6, judeyul Mures 9. Vidisceanu Cristina: Elena. Bucurest, str. Vintia Minilescu nr. 4, Bl, 42 A, @t. 4, ap. 12, sector 6 40. lonescu MAdalina, Brasov, str. Tampel nr. 6; BI. AIA, so. B, et. 4, ap. 11, judejul Brasov jpunsurile corecte 1. 1853 2.16 aprile 1912 8. Francisc | 4, Topolnita — Epurani 5, Castrum Sex Céstigatorii vor primi, prin mandat postal, cate 4 @ ATLASMagazn ae TW Cua A gC ncaa a) Alas Magazin" igi face datoria de a semnala un adevarat eveniment editorial: .Tara Marelul Dragon*, carte de 500 de'pagini care aduna visele oastre de a calatori in finuturi exotice, dar si rigoarea scoli romanesti de geogratie, Si lasam pe autor 88 se prezinte singuri: Un vis al tinerefi, tagul continent asiatic— leagan al unor stravechi civilizafi, pe unde a ratacit odinioara spatarul Mls in drum stu spre indepérat far CChitaiuiui — ne-a vrajit imaginalia inca din anil Copilariel, cand am insotit cu gandul pe Mihail Strogoft, eroul lui Jules Verne, si pe Marco Polo in drumul for spre curtea de vraja a marelui han. A ramas un vis si al maturitai, stimulat de-a lungul anilor de frumoasele descrieri ale unor pasionat! drumeti si céutatori de civlzafi, mai vechi sau mal Noi, sia devenitrealitate in perioada 12 august-18 septembrie 1980, cand Romania Express desprins de la peronul Gairii de Nord, gonind in pling noapte (...) spre Soare-Raisare’, Este vorba. despre expedijia Facultai de Geologie-Geografie Anunt important pentru cititori Detort aplicai taxei vamale de import la hatte a Universitat Bucuresti, organizat sulb genericul ,Pe urmele spatarului Milescu si aie lul Marco Polo", ‘condusa de prof. univ. df. Traian NAUM, cel care, impreun& cu ghidul’ care ia condus pe meleagurile. Chinel, actualul consilier cultural al Ambasadei R.P. Chineze din Bucuresti, Cui NiAN QIANG, si prot. gr. | Nicolae CHIVOIU, semneaza aceasta carte care ne poarta cu géndul in -Tara Marelul Dragon’. Parcurgand numei cuprinsul (Goografie tizica; Geogratie ‘economic, populatio, agozari; ‘Stampe de la Soare-Rasare), ai Putea crede c& este vorba despre un simply manual de geogratie. Numal ca ace: Carte este cu mult mal mut este un manual, nu este o carfe de calétorie, nu este, nici macar, ceea ce se spune tn subtitu: Chine-geografe si turism. Tara Marelui Dragon" este, dupa parerea noasita, 0 fascinanta invtajie la o calétorie In care China este privita, radiografiata si prezentata detrei calétori: lun ghid competent (domnul Cul NIAN QIANG) si dol profesori romani a earor rigoare, sensibiltate si cultura dau acestui demers dimensiunea unui veniment editorial, Cu un ,Cuvant inainte® semnat de Excelenfa Sa, domnul Liu Guchang, ‘Ambasadorul R.P. Chineze In Roménia, cartea aceasta ne poarta, ca .Jumalul de calatorie in China" al spataruiui Nicolae Milescu, intr-o fascinanta lume pe care, poate, 0 vom védea cu ‘ochii nostri sau poate nu: Orictim, daca dori sd facet aceasta calatorie, fat numerele de telefon prin care putoti {ua legatura chiar cu autorii, care va pot pune la dispoziie, prin comand, ‘volumul Jara Marelui Dragon / China— geogratie si turism’: Prof, univ. dr. TRAIAN NAUM — tel. 314.80.47; Prof. gr. NICOLAE CHIVOIU — tel, 044/31 1.684, = tfoducer TVA-ului pentru publcafi, precum gi a bent pubes: precast cresterii de schimb a dolarului cu peste 2000 de loi fata de 1 lanuarie 1998, suntem nevolt $& anal ‘méritea corespunzatoare a prejulul de vanzare al revistel ‘Aplcarea acestel mari va avea loc incepdnd din ianuarie 1999 cau cel mai devreme din decembrie 1998, Pana atunci,p ul de vanzare al revstei noasre ram&ne cel stabil fn ianuarie 1998, adic 5000 de lel. Credem 8 cttoninostrfidel vor intelege aceasta situale delcati, impus& de conditji economice care nu prvesc exclusiv revista Atlas Magazin. i Corespondenta: ATLAS MAGAZIN Bdul Mircea Voda nr. 42, bloc M14, sc.2, etl, ap. 42, "sector 3, Bucuresti, 74214 fe Tel. (01)921.11.31; 094.52.11.94, Fax: (01)337.49.70 __Difuzare: Mihaela Cernat si Vied Borclanu Teint spat _ Tiparul executat la INFOPRESS Odorhelu Seculesc ‘Abonamentle se pot face d re imagine: MORETTI & GALL SRL in refeaua propre luli 1974, Nor neg al unet Psiite ett elias ox acim Meclisntes wccmeare Preis feira ce cine propecivite Cori, i entsctores oom bane ele condicere 1 necia ecto a co tips wecorll Tout tile eos medconans gl ota ees ee oct sharpaloe cater cous Pielun mittee otlalonte le acca deta (.A.T.O. | Pact de la Vargovie), sunt In stare de alerta maxima. Este de /a sine infeles ca, intr-un asemenea context, spatiul ee re ce te ee wie ar Ceca rioaed eae (inclusiv. radioelectronice), Inregistrandu-se orice migcare suspecta. Datorita Geer ateatte tr oeat tute rosario iancl bam pi maimete oe A SR mee ponte Gest A, (ells haspered ee ie eeprom ear cee ches aruttrce emrereahy Goaariag td Mec acevoatea Uae Tn Ue ou Gone vito ce aod tans notte core: tren ea cae er ged ce pari oo aera 24 julie, ora 2,15. Po ecranul unui radar de pe coast romancasca.a Mati Negre apare un semnal de la o ‘acronava neidentficats. Se confirma prezenja_sa_print-o instalajio. de Fadlolocae, aflaia pe o alté pozitio de dispunere, si care lucra pe o frecventa. diferita. Desi erau excluse erorie, ulterior, un ‘al trellea radar certfica xistenia prezumivel aeronave, ‘Minute treo, si ludata prezenja ce ‘nu respecta nic un tralect de zbor, care nus] semnala apartenenta si evolua pe Un tralect deosebit de sinuos, cu Mar vasa im alttudino 3! vieza, reugent, stl alarmeze pe col oo vegheau la siguranta cararior nestiute ale spatiului aerian, Se ja legatura cu nave din larg, aflate mai aproape de zona unde evolua obiectul nerdentificat Se confirma de catre doua dintre \vasele Marinel Miltare — pe anumite pporluni de tralect, c&nd obiectul intra {in posbbiltaitie tebnice ale mijoacslor de bord — evolutia acestuia, putea determina natura sa Prin intermediul cooperar confirma c& radare rusesti si bulgaresti uumirese gi ele, 0 petioadé de timp, cludata ,aeronava’, dupa care unii fenunja,” considerand-o un balon, inotensiv in deriva (rugi), cella) afiimand c& este 0 aeronava de [u antisubmarina ruseasca, decolata de ejuna dintre navele putstoare din larg. Evolutia OZN-ului este urmaiita timp de 37 de minute in limitele de alttudine confirmate de radioalimetre, respectiv 500 la 15.000 de met, si cu viteze ce variaza intre zero kmi/ore (stationare la punct fix) si aproximativ 4.000 karvord. Prezumtival OZN va disparea undeva, foarte aproape de Zona unde @ aparut ultima semnalare, ¢ indica 0 altitudine de 6.000 de met $10 vileza de 970 de kmiora. In erioada observatil, nici o aeronava fu sa aflat in pericol nu s-au semnalat ‘anormal in propagarea undelor radar ‘i nimeninu a tevendicat vreun incident erian 1h arealul unde a fost observat fenomenul ct ‘Mai trziu, cAjiva marina, afl pe rave de lupin larg, au relatat pentru data si ora avute in discute evolutia tunel "ciudate stele", pe care au Lurmést-o minute in stead tot fel de ‘acfobali", ce s-au finalzal ou © explozie putemicé, pind pana la vbundenta de lumina si culoare (un Adevarat foc de artficl, vor spune ‘marinari). Tot ei vor povesti(simpla coincidental?) a, perioada Tespectiva, nu au avut receptie radio srogpe doe din cauza uno pum parazi sseama bruijului radio), dar care manfesau cde, numal Jn zona survolata de OZN, cuth se va constata mai tarziu la analiza incident in 1994, la Timigoara, la Eurocon, un cercetdtor bulgar va relata un incident O2N, care coincide, ca dat& si zonare, cu cel prezentat mai, sus, suatinand ca 0 nava miltard a fostel URSS ar fi dobordt, cu 0 racheta antiaeriana, un OZN descopert $i sernalat de radaristi romani deasupra ‘Maki Negre, In apete internayionale. Emil Strain, specialist in radiolocatie ATLASMagezin® 5 CRM do inprost! =! imagin’ ain era eer Tan 27ic0) Un oras pe coline si stanci Capitala a Bolivici—Tibet al ‘Americii— La Paz este situata la cea mai mare altitudine din lume, Dupai opt ore de mers prin Altiplano (c8ea ce inseamna 3600-4100 m), jung, impreun& cu soroche (raul de altitucine), mn valea réului Choquayapu si urcand si coborand pe serpentine, imi apare, ca o Fata morgana, orasul. Este asezai pe Coline, cocojat pe sténci, la 0 Inailime de 4200-4300 m. Durerile de cap si amejeala ‘imi grabese parca trupul, $i mi doresc sa ma vad din nou cu Picioarele pe pamant, desi autobuzul nu are nicl 0 vind pentru raul meu de altitudin ‘Strabat astfel, pe jos, intrarea in fas, 0 asezare cu peste un milion de iocuitori, permanenti sau sezonieri, coborati de pe marile inaijimi, Duritatea i asprimea climel si a viefi |i se citese pe fala. Sunt bronzaat vant si de soare, cu nine palariuje agezate — intr-un_ echilibru curios pe varful capului Stau in La Paz mai ales pentru comer) = — —_vanzandu-si produsele artizanale, felurite Dante medicinale, coca (un bun antidot pentru raul de alttudine si ‘oboseala), gi ducdnd cu el, in schimb, alimente si produse ale civilizatiel orasulul Cesa ce este interesant esto c&, in acest fel, nu civiizaja © cea care patrunde acolo, sus, of localnicil sunt cei care selecteaza os anume vo ‘sau de ce au nevole pentru a: inlesni traiul de zi cu zi. Acolo, sus, oamenii acestia aspri fac agriculturé si crese animale traditic M-au_impresionat floriie viu colorate, mai ales iris pe care le vand tn buchete, | intre modernitate si la pitcpalina exsts ateperscane in primul rand, este de. sesizai prezenja adoua femel. Dar, pentru ‘a vedea mai bine, prvi, V8 rog, in col. bolvian _predominau fotografile, de format mare, cu peisale si chiour umane, In cel Ecuadorian iegeau Tn eviden|a vitrinele cu ablecte de aparjnand Indeosebi_ciilztil incage. In. centrul_pavilonull Bole’ ea sugerat un tempi prin noua eoloane nalts de 7. meti i late de. aproximativ un met, pe fecarecoloana find srs. fume fri apleata o fotografie cu imagin reprezentativ: peisale naturale, sat, orga, chipur une etc. In schimb, pavilonul fecuadorian consta, de fap, in principal, dnt-o spialé care avea tnul inte perf de un rogu-arena, iar celal albastu, in acesta ain tuma find ncastrate vitine cu cet cn au, cramia, osatut Ca. si In cazul_pavilonuul peruvian sin acesta mia facut piacere £0 cunosc ps drecoarea pavilonuy ecuasoran, dearina arlene, Calderén, mignon si foarte fins, care, pte alt cal, © avea 9 pe aceca de a el multe lu dese aa noatl, gate = dupa cum am afat dele dansa — unor romani pe care ia avut colegi la” Unverstatea din lm, unde ga facut stud, Tota avestpavilon, am cunoscut © ald persoana, extrem de ineresanfa pe domrulJoao Carlos Freire Os6to Pinto, un portughez, consul general” onortic. al Ecuadoruuiin Portugala, Doria a, in alara fap cd este extrom Ge plac gi de cutvat, esto gi un bun cunoseator al Romani, gata 8 fe puna In incurcétur cu unostinjele pe care le are despre Mircea", fama regala, mar imuzicieni “roman, momenta ‘crucial dn istora fi inainte do.a Inchela, ag dori ‘8 sistas curioztatea cele care au. admiral, in deschiderea Teportl.ul, umoasanavigatoare ‘manta ei ,corabe" © barch din. stuf, ase: mandtoare cele dn fotografie, se sgonfectona’ pe loc, Int-un col in pavitonul Bolviel. De mi de ani, aceste embarcaluni srabat ‘pele laculul andin TITIGACA, cel Malina" lac navigabil de pe lb. Prof. univ dr. Silvia Negut COIN TE OWT ZN NTMI ‘matriarh batrand care s- clduri, Luptele pot dura chiar si giaminteasca de un loc dou zile, uneori pana la Ge hrané deosebitde bun. moartea unuia dintre el, Asta so Darposte pe acel ioc sunt intémpla doar atunci cand prin jin prezent terenuri apropiere se aflé o famela In cultivate, lar intdinirea célgur dintre termieri si elefanfi __Imperecherea presupune © se_va termina tragic _perfecta sincronizare. Un mascul Pentru cei din urma. Sear putea A agtepte 40 de ani : Terre neta au ae ay Osocletate oman, meronatl in »feminista precizie cand o femela este Femelele-ma- [ela alee rumai2 zt la4 ani trigh’ s0\ ccupa In restul timpulu, ea fle este ) imoreu de famite. _InsBrcinata, he nfar pull in schimb, pe \ masculli au o Comunicarea unt Liuondd cto —-_- mister elucidat diferts. Ei Dar oare cum detecteazé ei parisesc grupul in care cu alata’ provi perioaca S-aunascut din primi ani favorabiia”" imperechori? al adolescentei, ca sa Cercetatorii au descoperit c& duc& 0 vialé solitaré, eletanfiiposedd un cod secret de hoindrind in lung sin lat comunicare, Comunicares {hn c€utarea unel perechi. distanja.arémasun misters’ In rtualul imperecheri, cand zoologul KATIE PAINE“ tineriimasculi pornesc cu fécuto observatieintémplatoare lun dezavantal "imens: acum 15 ani, Eaadescoperitc& dimensiunea. Pentru 0 elefanti’ emit unele sunete de femel, masivitatea frecvenfa foarte joasd partenerului este totul, i (infrasunete), pe care urechea ea respinge de obicei —omeneasca hule poate percene. avansurile masoulilor de Acestlucru ar explica dimensiuni mic. E comunicarea pe distante de interesatd doar de cei mal pang la 4 km. Dar cum se mati si_ mai puternic. propaga sunetele pe distante de Competitiaintre masculi' pana la 20 de km? Sunetele cu Pentru fmperechere esta frecvente din domeniul audiiel eee vas deci grea sl, uneor, umane nu ejung departe pentru aco 4 Violenta. Dacd éi artrebui c& au lungimi de unde scurte s1 Se MMT Le mt a ee ‘se lupte defiecare daté sunt imprastiate usor de ui pie ca 88-§i _asigure _obstacole, cum ar fi copaci sau = dominatia, nu ar trél prea arbust Inrasunetele au lungimi Greieru| elefantulul este mai dintre avantajele viet in grup mutt. In schimb, igi folosesc de Unda mar si ocolese ens decat ereierul uman, iar este cresterea incomun apuilor. memoria prodigioasa. Inc& de obstacolele, farsa fimprastate lobil temporal (unde are loc in cel mai bun caz, 0 femelé cand sunt pu, elelani maccul Inconsecinga cle se propeat pe Procesul de memorare} sunt mut elefant neste un pul o até la IsitesteazAforjaluptandu-se uni dietanfe mai marl. Dascoperrea mal dezvoltali decat la om. patru ani. De aceea, pull sunt cu alfi, De-a lungul viefi tsi vocil eletantului, neauzita Totodata, lob elefantuluiaumai foarte bine tngri. creeaz’ 0 .bancd de dats" anterior, arata oat de sotish” yy multe circumvolujiuni (cute), In momentele de crizé, deapre fonelo ‘clonal sete Inraate tet ae putnd astfel stoca 0 cantitate famiiase bazeazd pe experients competitor. fotusl, aceasta comumicare Mal mare de nformati. De aceea celei mal trane simaiinilepte ordine se transforma inhaos “""Peniiu a doscoperi Gletanfi auc memorie excelenté, femele din grup, numité de atunci cand un mascul intré in semnficatia imbajuiui folost de Dar oare la ce lefoloseste acest cercetatori_ “wmatrlath". Ea lucru? dirjeaza activtatea cotidiand a i familiel_ si conduce -membri Amiotit nemurttoare grupull spe zone tae cincolo Elefanji pot recunoaste pan de domeniul lor obignut. In atl |e. 200 de inaiviz iter. bun de Imprejuréi intra tn joc memorie este sential. memoria remarcabild. a deoarece femelele depind una eletantului. Tati membri fami e alta pentru cresterea pullor, depind vital de ,banca de date" Intro masur& putin intalnitd gin memoria fémelet-matriarn. printfa mamifere. © mama Ea isi va reaminti unde trebule {tebule s2-si aminteasca si ss mearga in perioada de secata sti n cine poate avea incredere, si va slice sa facd inmomentele Legatunie complexe sunt Ge prmejdie, pentru ca a trecut caramizle societaiieletantilor, printoate aceste situa i cu cat lar memoria este cimentul care este mai batrané, ou atat este le fine impreuns. mai_eficienté. Dispariia. sa IAN DOUGLAS HAMILTON reprezinta deci o mare plerdere, este pionierulstudiulul pentru grup g1aga in condiile in ‘comportamental al elefanjior in Care ea este vanald prima pentru mediul lor natural. Acest coli sai lungl ercetator a descoperit cd” 'O memore bund este gi un legatutle foarte stnse din sénul handicap uneor,.- Anuimite Ccomunitai sunt extra de amintil sunt foarte pldcute sl ar benefice pentru elefanti. Unul putea exista’ vreo fereld 10 elefanti, au fost necesare lun! in sit de studi. Este foarte greu S8eji dal strigat, pentru c& semnalele de joas& frecvent& sunt localizate greu de urechea umana. Un indiciu ajutator ar fi feptul o& clefanfi ii fluturd urechle tnt-un aanume fel atunci cand lanseaza un strigSt, Cand mormale sciscutand", tsi fluturd urechile foare lent. Intimpul unui mormatt de salut, este cu totul altel ricod urechile gle futurérepede. Unele strigdte sunt foarte simple = pot insemna: ,S& mergem!* s2u,Vreau mal mit iapte". Pana acum s-au identficet aproximativ 35 de sunete diferte, emise de ‘lefanti: -mormaieli,, mugete, sforditur, gemete, ragete care avand 0 semnificatie rité, In prezent, savantil “Ansiders | cA’ aceasta ‘comunicare este cel putin la fol de sofisticaté ca aceca a maimufelorantropoide, a balenelor sau a deltrilor. Mai mutt decat atat — zoologil sunt de parere o& elefanfil au... congtinjal Asta ar Insemna cdi i posed o viaf’ emotional& gi sentimente unul Pentru altul, Felul In care se comporté tn jurul rém&sifelor Uunuia dint ei pare 8 confirme acest ur Esa.ca 9 cum ar Injelege semnificatia mon}. Intore casele si examineazai fiecare crapatura, epasand cu gripe ele, aga cum fac clnd vor 88 trezeasca un pul adormit. Ce Incearc& oare s& descopere? * x * utem sé-i disecam crelerul, si: Inregistram sunetele emiss sé analzém limbejul compu, dar, deocamdaté, lumea. sa interioara ne | depageste Inflegerea, Tot coea ce pum mea cu siquranfa este faptul c& elefantul reprezint& mai muit uimitoare in acest peisaj montan, iat atborii do tabebuia sau ipe (Tabebula longiflora) igi etaleaze. manunchiurile de fori gallbene care acopera_intreaga coroana, Galbenul contrasteazé puternic cu fundalul verzul, dnd parca senzafia primaveri Ajungem pe platou si ne ‘prim in fata unet porji de lemn, singurul loc de trecere Bel printr-un perete_ masiv sténcos. Parcul este pazit in Permanenté de serviciul specializat al Ministerului Mediului (BAMA), lar accesul turistilor este limitat i controlat. Aici__suntem asteptati de o alt& masind, tot un Chevrolet de teren, folosit de studentil aflati in practica. Dincolo de poarta, peisajul este altul, o cmpie intinsa, ierboasa, un campos elpestro, varianta alpina a celebrului cerrado brazilian. Ce este acest cerrado? Desi, pentru Pasionalii de natura Brazillia AN ae ~iierseceigiahe ISCO mb wy ts tenia suprafaté imensé a far, pesto. 20%. Vegetatia de cerrado este dominata de ierburi gi arbusti, copaciifiind destulde rar. In cluda aspectulul monoton, amintind savana aticant,corado ese pin de Sats de Olt viefui La Cascioarele, in valea inferloara a Dunéril, aproape ita, locurile sunt parca anume destinate oamenilor. Ambianfa ecologica imbina bogatta si diversitatea resurselor cu frumusefea si poezia peisajulul; din adancurile Preistoriel pana azi, populatii n-au contenit, de aceea, sa dureze agezare dupa agezare. Cercetatori de la muzee din Bucuresti, Brailla, Célarasi ori de la Institutul de Arheologie din Capitala au explorat, ant in sir, situri numeroase. Rezultatele obtinute s-au concretizat in rapoarte de sdpaturi, studil si comunicéri, si in cuprinzatorul volum ‘Asezari din zona Cascioarele — Greaca — Prundu — milenille iHr—1d.Hr." aparut in 1966. By escopertiti dintre cele mai interesante si ‘valoroase s-au facut a C&scioarele in agezatile din epoca pietrei slefuite, cercetate pe Ostrovelul iacului Catainil, colo, specialist de la Institutul Vasile Parvan' au dezvelit in intregime un sat populat de purtatori ai culturii Gumeinita din ultima faz de existenla ‘aacesteia, agadar viefuind prin jurul anilor 4000 1.Chr. Grupul de oameni, alcatuind probabil o ginté, gia instalat casele — 15 la numa, plus 0 anexd — pe aproape Intreaga suprafata a insulei; doar 0 zona restransa, dintr-o margine, ramasese libera — ‘acolo filnd probabil adapostite vitele, pe timpul noptiior of in anotimpur friguroase. Locuinjele sera dreptunghiulare, cele mai spajjoase masurand 14 x9 m, cele mai mici — 8 x 6,50 m. Oamenii le-au ridicat la suprafata solului, pe un schelet lemnos, acoperit apoi cu lut amestecat cu paioase, Acoperigurile _fuseser& amenajate in doua ape, cu ante relativ accentuate; intrarile — pe una dintre laturile scurte, probabil pe latura sud- vestica, vanturle reci batnd in zona dinspre nord-est. In interior, casele nu fuseserd ‘mparite in mai multe ineaper In fiecare dintre locuinje s-a gasit vatra pentru gatitul limentelor, amenajata pe un ppat de pietre. lar in interiorul caselor — ramaite din tot ‘ceea ce constituise candva, in uma cu milenii, avutul ‘camenilor, lucrurile lor de trebuinj& — unelte, _arme, recipiente de lut ars ete,; pe baza acestora au putut fi Intrezarite ocupatilelocuitorilor ‘satului, felul lor de viata. In flecare casa s-au gasit mai multe ragnife de piatré — unele masive i adanc alveolate: oamenii, pentru hrana lor_zilnica, " cultivau rane, le macinau. Gramezi de Scoicl gi de melci, case de pesti au atestat o alta ‘ndeletnicire si inca o sursé de rand, firesti_ pentru 0 Ccolectivitate agezata Intre ape. intr-o locuinf& s-au gasit 14 topoare de silex, 13 nuclee 94 percutoare, plus circa 60 de sparturi de silex: de buna- ‘seama, acolo fusese un atelier pentru realizarea uneltelor de plata. Pe baza_altor descoperiri din agezare s-a mai putut deduce c& materia prima (lexul) era adusa, xin Galupuri*. mari, de peste Dunare. intr-o alta locuinya s-aU constatat indi c& acolo Se lucrau unette din coame de cerbi prints sprodusele' finite or! In curs de prelucrare, s-a sit si un brazdar de plug Primi. Cat privesteolaria — ale c&rel resturi au constitu Fecolta cea mai abundent in agezare —, s-aputut constata 4, de pild’, chiupuriie mar, pentru pastratul provizilor (apa, cereaie ete), nu ipseau din nici 0 loouinta, locul lor allandu-se, de fiecare data, po lature lung, langa pereh Sapand mai in adancimo, fafa de nivolulla care s-a stuat satul gumeinijean dezveltt in introgime, arheciogil au facut a Cascioarele si alle descoperiri — unele deo jeosebila Valoare, adevarate dnicate ale patrimoniuiui Civilizatiel_stravechi de pe teriterul Romariet stfel, in cel mai vechi nivel de locuire a urtatorilor —culturi ‘encolitice Gumeinita, printre resturile unei case situate ‘aproximativ in centrul agez&ril, @ fost descoperit_ modelul ‘miniaturizat al unei construct ‘cu evidente rosturl de cult Realizat din ut ars, infajiseazé un soclu paralelipipedic — prevazut cu doua randuri de ferestre circulare, si decorat, be fat, cu linille orizontale Paralele, incizate — pe care stau ingirate patru cabane — gi ole decorate, deasupra fontoanelor i la_colturile operigutilor, cu ,coame de vonsecratie", simboluri ale unul cult barbatesc al rodirit si al foriel. Desi asemenea,,modele de sanctuare® au aparut si in alte statiuni _gumelnitene, exemplarul de la Cascioarele este, neindoieinic, cel mai .fealizat” i mai interesant. Coloana pictaté descoperita in agezarea purtatoriior culturii Bolan Cu adevarat un unicum in atrimoniul cultural al_ {aril oastre este ,coloana pictata de la Cascioarele, recuperata Printre resturiié agezarii purtatorilor culturil_ Boian, Instalati_ pe ,Ostrovel” (predecesori ai gumeinitenilor, {rdind prin jurul anilor 4800 47001.Chr.). A fost descoperita printre déramaturile une ‘incaperi spajioase, ce ayusese, in interior, ‘perebi Pictafi policrom, cu_ motive ‘geometrice-spiralice, Coloana, inalt& de aproape 2 m si cu diametrul de 40 cm, nu slujise la sustinerea ‘tavanului, rostul sau fiind, de ‘asemenea, cultic. Acesta rezulté fle si din bogata ornamentatie, pictata cu motivul spiralei recurente, lizaté unghiular si dispusé tf-0 ordonanta “spiralica faguratoare, (Intre altele, in decor figureaza, pe benzile verticale, gapte randuri orizontale ‘de cate gapte perechi de triunghiuri afrontate). Este, probabil, vorba despre un. simboi consacrat strévechiulul cult funerar al coloanei, ce mal este atestat pe teritoriul tari noastte, in agezairi datand din epoca pieirei slefuite. Dr. Valeriu Leahu 5000 DE ANI DE ISTORIE INTR-UN TELL ‘O movil de 25 de metri, care so inaltd deasupra cAmpiei, inchide in ea 5000 de ani de istorie. Gradina cioburilor” — locul unde arheologil tri descoperirile de peste zi. ‘in peisajul arheologic de pe valea Eufratului, situl de la Tell Shiukh Faugani (in Siria) constituio un loc aparte. Plasat intr-un punet strategic, el a cunoscut o longevitate cu totul exceptionala. Aici nofjunea de tell isi dobandeste ‘intreaga el semnificatie; straturile succesive de loculre, sate cu case de iut nears, distruse si reconstruite unele peste altele, au dus, de-a lungul timpului, a ridicarea unet movile inalte de 25 de metri, spajiu tn care s-au derulat 000 de ani de istorie! De la sfarsitul celui de-al patrulea mileniuf.e.n. $i pan in perioada islamica, aici pot fi decelate toate influenjele care s-au exercitat asupra acestui jinut aflat la confluenta a patru mari zone culturale: Mesopotamia (la est), Anatolia (ia nord) si zona de coasta (la vest), de unde se deschide calea spre Mediterana si Egjpt. in momentul de fafa, situl este investigat de cétre Grupul International de Cercetari Arheologice (GIRA), 0 echipa interdisciplinara care opereaza pe nu mai putin de cinci ‘santiere; acestea corespund tot atator nivele istorice de locuire, cele mat vechi nivele (de la sfargitul mileniulul 1V