Sunteți pe pagina 1din 32
nul II, Ne. 6, Octombrie/1998 32 pagini — 4.500 + loan Popa, Satu Mare Cangurul alb este 0 specie foare raré, in mod obit avand. un’ singur pul.” Se ‘ntampla ns& ca o femela ce cangur alb sa nasca si doi {Geren ca Tn imaginea de pe Coperta revise Vasile Ichim, Barlad ‘Carpatiropreznt continuarea festled a Mungior Alp. Acest sistem muntos, care are forma Urui mare semn do intrebar, 8 inlinde intro Dunare. in stu bazinulu Viens) gculos- fulTimokNisava,peodstan e crea 1200 km. In nie Groapts, Inve cele doua ca: pete ale lanjulucarpatic sunt Aproximaty 500 km. ~* Stefan Mihéilescu, Bucuresti. Merea Weddell so allan punctul el mai sue al cesnului Atlant, la farmul Antarctic, Alc! viequlese. 0 seria de animale, dint care mint: foca (ea'se scutund nla 500 m) sipestele coe, Gare cantarogta 25 kg gl are Séngele incolr. ** Grigore Diaconu, Tuk 0a. Degerul Gob, se alin ‘Asia ceniral-etic8 (Mongolia hina). Este locaizat la 9 al {udine mode de 900— 1100 m. Acopera un jinut de aprox mativ 3 milioane kmp $1 asta cel mat intins degert ain zona temperata Varaile de tempe- raturd sunt foarte mari: vara 45° iama 40°C Semnhall Semna ‘planetelor. Am aflat cu bucurie: coerce aia moe ee ote Sa oe ee ce 2@ ATLAS Supermagazin @ Evenimente @ Evenimente @ Evenimente @ Y Uniunea Intemayionalé. de Geogafe, prin nstutul ce Geogratie al Academie Romane si Facuatea de Geograte a Universiti Bucurest, a corganizat in perioada 17 - 22 august 1998 Confernja mondial Sistemele urbane integrate gidezvotarea urban durabid. Aceasta a fost cea mal Important marifestare geografcd Infemayonalé organizaté vreodaté in fara_noastra, att prin_numarul parcipanjlor (85 invita stain dn 20, fr), ct i prin problematica ce a fost liscutaté. Conerinfa 2 destigurat incadtu Comisiei de cezvotare rand sivief urbana aU.LG,,comisiece re ‘aobictve fundamental cooonarea ceroatilor mondiale ain domeniul g2oqrafie urbane sorenarea acest ra spre drei protare. Exerentele rnafonale sutprezeniate in confers ‘mondiale, caro so tin alterativ pe sifete continent, Deschiderea oficial. a Conternel ‘aavutlocla Casa Oamenior de Stings 1 Academiei Romane, aceasta find Uurmaté de 0 vizité la Palatl Parta- mentulu gi de o scurté excursie de studi in oragul Bucuresti In umatoa rele 4 zl, lucrdrle Conferinjei s-au desfasurat la Sinaia, la Hotell Inter- nafonal, Sesiunea snc fost ur mata, ncepand ou data de 22 august, de oexcusio de stud pe un raseu cu ‘0 mare vate de elemente apart nnd urbanului, care a incu judeale Prahova, Brasov, Covasna, Harghita, ures, Sibiu, Ala, Hunedoara, Gor, Valoea, Arges s| Démbovita, la care sa adugat oral Bucuresti Tematicaaceseiconerine a fost {ecalzaté de doua aspece, considerate rortare pentry geograia urbana rmontial: 1. Sstemul urban integral, care constiuie un concept nou In ‘analizele moderne ale reellor gi ‘stereo urbane, Debate au adus Clatficdri asupra rluul pe care Tl au procesele de integrare gi ragmentare ‘nlnamica sstemelor urbane; asupra posivltafor de extindere a meto- infagurat un ceblu de § ole Cu el coboram spre # fundul oceanulu 0 E batere soistcats, pana sla.5400 met adancim cira comunicata do cate laboratrul de Batimetio, dott cu un batimetu gi alle aparate pentru mésurares dancimi oceanuli ‘Astiol se completea: lipsurie dn hare existente, pe intregu traseu al expedite! roast. Micile neregull infunctionarea tamburull se remediaza peloc. Beteria coboard tn conaii norm, Pe calculator se Invegistveaza datolo transmise prin cab coborator: temperatura, eleciroconductbiltates, rhumaru de determina inte imp, revolt de calmaria sport. Cu ochit parunzaton print {entaculele musculoase, carer servesc le pai, ta apucat prada gi uneor la deplasare, calmati au ‘.construcie curioasé Gurinfajgarea pe care 0 aul —capul pin de tentacule, corpul lung sf neted, pin de sange — fag putea S21 mandnc, cu toate ci Sunt soni gi cauta. tat die mult in restaurantole din Afca de Sud Goose ce ma atrage arf doar coada, care pare mai domestic Noaptea, la ora 494 minute, vocem Tropic Se Sud. Oveanul este Seosebit de albastu cu valu arginti. Cerul éste Senin stint in tanga noastré apare ‘oasta Nambiel (Continue In hurd vitor Ing, Theodor NEGOITA . Istria cucerrii pont prima oara in Rups.csi.1907 optmiarilor are inlume 1956 de catre 0 aescaladat osemnifcale expedite austiacd deosebta. Lupta cu ~ Varful se ala la capatul acestigigant nu a ghelaruui Battor, care (Nanga Parbat — —urmaritnicicand vreun "se continu cu un alt interes material, singura _ghetar, Gasherbrum 8125 m) din dorinjé a alpingior find sud, pana la alttudinea i aceea de adovedi cde 6000 m. Muntii Himalaya, — 3cret ce 2 coved Drumul urmat de temerarul Ina cumde po | Expedia ,Concapt LTD Hef suprafaja Pamantuui. —Himalaya 1998" a alpinist Mihai Din nefercire, in fost acela folosit n Glercleda Jara noasta alpnismul 1892 de Martin demare alitudine - Conway, care.a a participat, impus greu. Sin explorat Ghejaru * j. _Prezentalpinisti romani Botoro gl a dat numele in vara acestui ‘se confrunta cu 0 de Concordia an, la o noua muljme de diicutjila _confluentel marelul care se adaugamen- _ghetar cu Ghefarul expeditie ce gia iaitajie invecrite ale Godwin Auster, Am i tunor oamenide care recut prin locuri deja Propus cucerirea gecinds parciparea lor _consacrate ca Ascole, unui alt optimar: lao expedite Palu, Urducos, Govo I - important, ca silipsa 1 Concordia, tabava de ful Unel eisai adecvata, baz’ —unde se oprese Gectemnin lt oren Alar ge (8035 metri), din Masivul as Karakum sau Karakorum. Raspunznd cu amabilitate invitatiei revistel Atlas Supermagazin, alpinistul roman va povesteste aventura acestei indraznete ascensiuni. 8@ ATLAS Supermagazin ET ee hy P= care vin in Karakorum Tabara de baz, situata laalitudinea de 5000 m, este punctul unde rne-am desparit ce Porteri(carsusi care duc bagalele alpiistor, transportand cate 25 kg fiecare). Expedia a fost internafonala, din ea fcdind parte un roman, dol italien si patru american Eu am avut ca partener de drum un ialan , Angelo Giovani, cu care am si aluns pe var Premiere formidable au permis ascensiunea iganfior in condi aproape imposible, urearea fécandu-se stialpin,faré bagaj, fra oxigen gi, in mare part, in tmpul nopti Diterenje mari de alttudine se strabat acum in interval orare care depaseso gs imaginal’ In Himalo ‘nsa, ce care se ‘ncumeta a atl de ascensiuni sunt extrem de putin, majontatea expedite optand pentru “insti elasia cu mute tabore intormediare Dupao buna aclmatizare (obignuirea argarismuli cu acral rare, cu diferonjole mar de temporatura gi cu presiunea soazut), nolam als prima verinta. Am Inceoat aingerea varfulu nto singura zi Din pacata, vremea cumpit de rea, ‘avorzand de multe or producerea unor avalange, né-a ‘ngreunat foarte mu ascensiunea. In 18 din 22, a viscolt continu. Varfu nu este deosebit de ten, nsa hinsoarea gi vantul au ont la efor ecizi isperate. in 28 la, a ora 40, am ajuns pe creas, dupa un ureus cara a dra, pe itm 1600 m, 12 ore, n majortatea timpului mergand noaptea, pe furtuna. in att ore am ajuns ‘nape, de unde am pleeat Intot acest Interval nu am mancat rime, am bau un itu Ge apa si nu am carat himie in fara do aparatul foto 5 steagul Romani, Aproape de vart novam inant cata jponez inarmayicu . Aventura cumoasterii & rast de oxigen si insotifi de ttel porter de alttudine (iceau fotografi). Din cauza Viscolulul am fost nevoiti gi nol s& facem poze langa Japonezi. Au venit tof s& ne folicite pentru reusita noastr. in Islamabad, Ministerul Turismului si presa au catalogat-o'ca cea mai rapid ascensiune a anulu. Nu este prima gi nici utima de acest fel, ins& este ‘nc un pas facut, care trebuie continuat in vitor. Alpinismul romanesc trebuio 8a amploare, dar e bine s8 se renunje la expediile mamut, cu mul partcipany, sau la cele care, de la ‘nceput, nu au sort de izbanda. Consider c& gi la nol a venittimpul ca cei care vor au reust i traversarea unula dintre cei mei mari hetari al lumii — Ghefarul Baltoro, © GASHERBRUM Il, avand inaltimea de 8035 m, a fost cucerit pentru prima oard la 7 julie 1956 de catre o echipa formata din Fritz Moravec, Seep Larch si Hans Willepart. Pe o vreme Superba, ei au stat in varf timp de 0 ora, lucru foarte rar Intampiat in Himalaya, In fotograia dn tinge, Taira 3, cde pe Hidden Peak, in 1836 In maginea de jos se vede Concordia, reprezentind confluenta Ghefarulul Baltord et Ghetaral Godwin Auster gelo Glovanett (f EAK. Cu cei 8.068 metri al sai domina masivul Gasherbrum {Muntele Strluctor), humindu-se gi Gasherbrum |. A fost cucerit la Iulia 1958 de o echipa americana, prin Peter Schosning gi Andrew J. Kauffmann, dupa una dintre cele mai scurte expeditii — numai doua lun © alta singular experienta in istoria cucerii ‘optmiatilor a fost c& in cele doual luni americanil Munfti imprevi tulean activ din sud-vestul /nsulel de Nore inna Yess Cae VIVT roy Plenty, Tarawera are inaltimea de 1.117 m. Este constiut din rol bazattice 51 andeztice. In apropierea lui se afl mai multe lacuri alimentate de rumeroase zvoar termale: Rotors (cu un volum de £83 km), Totot, Rotoshu, Okataina, Cn J. Cook, nh anul 1770, a aluns pe aceste meleagur, a vazut cum baginasiinroduceau coguie cy legume gi zareavatr In izvoareletermale pent a fe ferbe ar pe pamantul fering jurul lr, figeau camea gpostl. Una din putericele erupt ale’ Vulcanuiui Tarawera a av loo in anul 1866 find descrish de austiacul Andreas Relscheck. Cu céteva ni nants £8 pulut observa 0 actvtate mal puternicd a gheizereor ga vuleanior din apropiere. La 10 uni, la'3 mines, e-au avzt, pana lao distant do 240 kn de locul erp, detunaturle puternice care sunau carrigt salve de ator. S-a crezut a rau somnale de alarma ale unui vapor avarlat in Canalul Rangiscto. De po Tnaimea unde bastnagiaveau obiceiul sa ingroape mori, au inceput si iasé vapor, nor de conuga (pan a4 km indljme),belovan,S-a evaluat c&imaterialloxpulzat de vulean,agtemt poo supra- fat de 15.850 kr, uneor cu 0 grosime de 10 m, a fost de cel putin 1,270 miioane de m?. rupli, care 8 drat 24 69 oe, a schimba fala oculu. Pe lang o mare sur, areapart si LacuFotoma, care ination ‘erupfe cisparuse ca prin minune, 2 taca iucrur doosebite tn alinism sé-9 trang randutle i sa priveasca tn vitor Pentu ealzarea acesiel expedi au fost ameni care rau infees $1 mm-aU ajutat, Poate nu vol reugi niciodata sale mullumese cu adevarat, ns Suletato sunt salto 8, de iecare dal, am facut tot ceca ca a fost omeneste Posibl pentn a realiza coca {Ge mi-am propus, La anu, daca vo strange fondue necesare, vol ncerca scaladarea vari K2 {@611 m), al doiea vari ca inaljme din ume. Inlarna, mia propus 8: ajt gi poten, organizand eateva fool de inilere in alpinism, prin intermeatul Federatiel de Alpinism si Escalada, Mihai CIOROIANU, Ion MANTA ‘Supermagazin © 9 ee erra. de la nord la sud State pitice VANTIN In sudul Europel, in pantea contralé a Mali Moditerano, la 98 km de Insula Sicilia gila 290 kmde Attica, seafla un grup de insule care formeaza statul Malta, cu capitala La Valletta Din cole ina’ insula, toi (Malta = 245,7 kmp, Gozo 67,1 kmp si Comino - 2.8 kmp) sunt Tocuite, iar doua (Cominoto si Fila) sunt pusti. Tm insula Malta, cea mai mare dinte ele, predomina un pod calcaros (atitudinea max- mai este de 258 m), cu un abrupt ‘nsua. in insula Gozo attudinea maxima este de 417m. Climatul meciteranean se caracterizaaza prin veri uscato, calde (25°C, in iulie) si ier blande (12°C, in ianuarie) si tumede. Insulele sunt expuse Vanturlorsiroco (In sud-ost), majistral (in norc-vest) si regalo (in nord-) sale) [A Aspretele (Romanicthys Valsaricola) este cel mairar peste din fauna fri noaste, Jnainit numal in epee raul Valsan Mi Prof. Alexandru ROSU, Pitesti Lacul de acumalare de la Virals siStatuia elect Cel mai mare lac de bara LACYUL ROSY ‘pa o legend stdvecte, Lacul Regu sa ndscut dn dtagoste. Din “mates iui & doer — preatcs -moasa Esteraan Lazare sun ctipes cau dn Gheorghen. ordoastii au hotarat sé se césatoreascd, dar -_pecareabaiatilacataniea aménat runta.Esira i cdnta down fecare "_seardlinga un ievr, fn to di: mini, a fost rnits deun thar, care _ Ha cerut cv sles fe sof. A dso “in Munfi Suhara pe care, aspera fata ha mplrat so ut. Din seni, Sastre ftund curt ssénale “sauprevalt omorénat-/pe el dl In | ave oc s-ay aduinal goete muntior, "_formandun lac impede, Locale “umitGyikos To. — Lacu Ucias. fn ind ki —spune egenda — in iole soe, ge vad achi famasi darts ai Eston att variant shar a cis-0penefeita logoonica,séngele _elimogind apa lacuiui (V. BACIU) Este siut|aalttucnea de 9830, thie masivele Ghileos_ (1.384 m). -—Suhardul Mave (1.807 m) si Sunaral (400m) Are supeateta de 12,7 ha, ac -_adéncimea de 10.5 m. Se lunge aol pe drum najonl 12, co lage oragul Rayos to Seger pene er capita propristate perpetual supra... smicutei lagune", ca eA creasca...rafe. Proprietatea le-a fost acordata, dar cand ‘emisariregeluiau facut o vizité In zond, peste cativa ani, si au vvazut care sunt adevaratele di- mensiuni ale lagunei, desco- apd ested 680.000 mc. Temperatura maxiné a aps la suprefé ating vera —Frstchace genoa tea 22°C. lama, cul ghee pe 0 adancime de 60-70 cm, pe toati supratala. Lacul, al cdr contu ia infaigarea unl clzme, este alert dinsore nord-vest de Pardul Suhard, iar dinspre sud ce Péraul Oi, cu aflueni si Lioagu gi ardul Rog Pilorescul deosetit al regunis1 vecindtaea ChelorBazul al favor zat dezvolarea, injunlLaculiRogu, a ‘Saji aces ume carese inne pe oea 254m lungime. Ea gra print primi caspe static: incepand cu deceniu al valea, cin s-aridcat ac CCaminal turgor, constucje ce a impulsiont st consiuiea ator ve de ‘ond. Ast, in anu 198, ocaatea 2 fost dedleraté stajune climatics, Factor natural teraneutil sunt: boclmatul oro, aerul curt, ips de at ogstin ria uote sicuo lonizare accentuaté a. atmostorl nea almosfric ela joast $2 ot tala: nevioza aston, str de bla, de sumena ic nee, nvalescena cu stare general buns, hipetiroida benigna Muni din preajma stafuni ofr umeroase posit de practice a ‘rumeior, a abonismutul ga sch rnb toare, Gel mai domole sii, cel ‘mal puternice vantul de rasa. Mai sufla, de asemenea, si ‘minuano, capabil 88 Inghele coasele oricdrul curajos ce i sti In cale. Alt vant tiple este ‘carpinteiro (dulgherul), numit asa pentru ca poate sa smulga, Prof, Aneta LUCA, Bucuresti ozraiice REDWOODS, cei mai inalti arbori din lume in rezervajia Sequola National Park din SULA, ese cele mal Inlte exemplare din faceasti specie milena Fecvooos, care sunt cel mai inal arbor de pe Tere. Un ody de redwoods. intr Ge fap, .vea de Mlos2. in 1982. Un copac reawood, care depiseste cole mal semete tururi de beri poate dlinul peste 2000 e an, Jar cng cade doborat de tmp, Gin ruehil ll oes api nol Vesta, care folosesc eva rept pentru a deverino| arborifaicl. Ast, paul de redwoods se regenersazd cont nu, find un eoevent exer de perpatuare a viet atunci ‘nd se respecta. conditile prince dun habtatnatl. mV. BACIU /ARANUL caro aren corp mati, male pueioe gheare ice stamesc\eama, Daca sesimie aca, ol dovne oat patios ui se deschice larg, gu se um, cep sulle Eponots ar cul ss lal par doo na are dest sein relate i 0 do speci da aren amin: varanul step n sual Depot Sahara; va ul co alinge © lunsime de t Shara gi Pakistan; vara lu, mal lung 6 male Nui in rest tert see Ha aes (ane Vartan bis Koodo) atepete dept mung go gteutate de peste 15049. Se hréneste cu pore misteli ¢ oor, animale care populesza’ dn sbunden) tithe Skeet mar paste mince un ear in mai pun do 8 oro ia camvora se Inmullste pn ou, Forelanoroap int-o vagluné pad le 25 de 0 increvate do 200 game go lunge de 10cm, Dupéiun an de le, pu po lunge la uncime dé 1 1 Uns gop a fost descopera iniémpsto,n anu 1812, de cate un evar lander, al ci ‘avon fost oqat saterzeze in miocl sul, eae TLAS Supermagazin © 19 a * isis ae ie @ Carpatii romanest SU O dezlanjuire de varturi gi creste apline, nemalintlnitsnicdier in Carpalii Romania’, Intarmpina drumeful porit s& strabata poteca de Creasta, lunga de circa 70 km, dintre Valea Oltului gi Curmatura Fol ‘Muntii Fagarag impresioneaza prin imensitatea crestei principale, o Custura glaciaré care rareoricoboara sub 2000 m inalime. Cat vezi cu chil numal varfuri creste asculte, abruptur i circuriglaciare, un spectacol mare} care, la prima vedere te inspaimanta, apoi te ccaptiveaza. Monotonia colovitic’, aspra gi sumbr8, datd de sisturlle Cstaline cenusiu-verzul, esto rareorl deranjaté de prezenfa ator tipur de roci, o8 invioreaza peisalul (© puzderio de vartur inalte Insotesc custurlle glaciare; colo care dopagese 2000 m trec de 140, dintre care 8 au peste 2500 m Girl glacia sub Vartul Arpasu Mic ‘ ‘alpine 2drentuite de torent gi cdmpuri de grohotsuri. Fata de zbuciumul reliefulul de pe versanji nordic), destagurat mai mult pe vertical, versantii sudici au un aspect calm si oaze de liniste in imparatia stancaiilor oale. Atractive repereturistice sunt lacuileglaciare: Avra, Callun, Balea, Capra, Buda, Podragu, Urioa, Galbena gi altole mal mic: care stau cuibarite In circuile glacare ce festoneaza creasta principal spre nord gi spre sud. Paraiele cu api muita isi au obarsia in acest lezere glaciare $i pomese spre abruptur, unde formeaza tumultoas cascade: Bales, Capra, Serbota, Urea, Vartopulul s.a. Cine hoindreste vara prin creurle giaciare ale Muntelui Ralosu sau pe la obargia Vail Capra, acolo unde apar sémburi de roc! calcaroase, m&ne impresionat de varietatea covorulul vegetal, de explozia de culoare si de parfumul de flor, de modul in care se armonizeaz’ gingasia Moral cu severitates stancilor. $i tot aici, capre negra Viguroase, mal numeroase decat In oricare ali munfi din Carpal, te privese curicase Tnainte de a disparea spre locuri greu accesible ‘Clopoare intreg isi gsesc sBlasul in caldarile glaciare ale versantului wrormene— Motoveans- 2544 m, Com Citunl- 2510 m Vnatoarea i ode oom ene Hisar dua7ie Helos Sebi bw -2200% Coleponocet plegetei fat ciboweckaiaanedpevarsnadoranrcreme | SREeSa NSRMEE neincwrceceeioned aaaamaaaee al negurilo? intunecate care urca din vagaunile versanjilor nordici ASiNuMe, din Muntit Urata undosonepeca pin tamecla tana rane (2262 TR po rete evs eo [Sut pesto cin : comes Aoieaavomerae nt cy cucee ae ry ce ipa wei aioe Conti se Cont pul wet Ege a Gt areca a Briviea 84 so odihneasca pesto colinle domoalo ale. Podiquli er 1iDambovicoara, la Sau prin aluen, majotatea rauror Fransiveniel Cel apoape 30 de ator i ull depo versal nore . [Wau obarga nctcure gare de de gcoboara vetagros este un 20imeade 244m, in supralaja acestula (Valean, Rat impundtor abrupt tectonic, afundéndu-se n pédurea deasé de conifere, ato sud-vestord- Saltele) ae apo) isi domolesc trepiat curgerea spre sesul Tall Fagérasuli peimporianie. Este AW Aspeiele omen 2 Vaso) \Versanfi suc’ sunt mai primitor, cu pante mai dommoale si prelungl. este cel mairarpeste din fauna fai noaste IG copioe peeved natusrurhparatanea de Tae Lovet eet $s apa Danbowe nde oo sro meererte munflo Cos | Ste cea ezer-Papuga. Deasupra pAdurllor, turme mari de o} strabat paguni [2 Situate la cea may oral, In special pe Valea Arpagulul(rezervaliefaunistica), acolo unde fost adusa din Alp i colonizaté cu succes gi marmota alping TTraseulturstc de oreasti, nici prea grou, dar nici prea ugor, are tape de mers de 6-9 ore de lao cabana la alta, Turi nici prea rll, dar rel putin, sunt ndeabste oameni binevoitor, cu dragoste si respect fata de semeni si fata de munte. li asteapta cabane modeste, ins primitoare, dar $i hotelu, la care se poate renunfa atunci cand vrermea ‘este frumoasd, Un cor, inigtea nopti go lund care:si ceme pulberea de argint peste piramidele piscurlr muntoase nu po fuitate prea ugor. ‘Amenajérie hidroenergetice corespunzétoare Laculul Vidraru do pe Arges, care aduna apele a 9 réur prin intermedi unor galert co Aaductiune, construrea sosele! alpine modernizate ,Transtagarasanut’ intonsificarea activitati turistice ¢1 pastorale au produs schimbari importante in peisajul natural al F&garasulul, Toate acestea impun luarea unor masuri astfelIncat prezenta omului s@ se faca fara urmar degradante asupra mediulul natural existent. Text si foto prof. loan SORTAN, Bucuresti 20 ® ATLAS Supermagazin LAGUNA /@ 4 oT oa UN NOU CONCURS! RATELOR | — ~——__ | Recunoasteti} Numts Marea dn nterorde aia imaginea? catre pescari gaucho, Laguna Rajelordin sudul Brazil, cu ai 8l 10.000 klomet pata, ecea ‘al intnsd din ntreaga Americ& de Sud, Are 0 lungime.de 290 km (peniru compara, intregul literal romanese de la Marea Neagré are 2¢4 km) giatinge, pe alecu,ltimi de 60 kilometr Sid feocabe motte te ‘Aces! ume, oarecum Se ugeae oe isi rprezertind hazy, is are orginile tnt-o os Masso Russi. | anime spec da mami, pet, intémplare veche din Evul perind mistticarea calugarlor, agchie cu agetie, orice parte de | eple, pasin, nsocto. Asada, Mediu. Pe vremea cénd guver- au retras imediat hotérérea, peambarcajunle esuate, pana | Satelpantl vo denies tecare ul portughez nu colonizase ins& numele de Lagoa dos cand rémane numai scheletul. | exemple dn imagine rprouse, Incepdnd cu acest sum, ctor evistel_noaste au posta sa parce la un nou concurs, Pe ing fat ig vor i puiea dovec cultura generala i femeinica canes eobandte, | sign vor raspy cupremi Tan icbecte. Tams cores esl Lumea animale, apastrlor (en toa Bratlia elgirl Pats ea pastel gard an Clmalingrontor esta nea, | MEgua) seine ae Slocij maigieala eMart. UEeraiaantericOae lings penpoto, car cheatin | na Tear nee ee eae Cvapcoui imtertel ete PEN Trmimatbsna’, Ge po copwatanine snaxerat” | Boe re ea lagunel. Fisimjeaunevoia unui Laguna Ratelorconfera acestei caruia nimic nui sta incale. Din | pudlicate in patru numere de j Poor (actualul Rio Grande), prin parji a Braziliel dou’ t&rmuri_pricina acestui adevarat rodeo _| Testa fecare set ava talon care & trimité, cam pe furis, paralele. Inexterioreste coasta al vanturlor, Coasta Guacha a _| Sav. Partcipani sunt obliga s4 sore Europa, produsele din stants, deimtatla nord de fost, timp” Indelungat, un | COUP muna eae cucericele lor misiuni. Aga c& raul Tramandai, iar la sud, de adevarat cimiiralnavelor, pana | fat de folorath, umd | aulnaintat cu nespusd umint bara de pe Rio Grande le-constuirea primelor farur, | trmita deodta vole 4 taoane, a \ © cerere catre prea-puterricul In regiune, vanturile sunt Cu toate acestea Laguna | slat une etape. Prin set de rege al Portugalici pentru a puternice i foarte schimba- Rajeloreoregiune cuobogata | imag este pubicat n pagina 22. capata. proprietale perpetua toate, Cel mai domote sin, cel varitate de speci de animale, | FéSpunsure vr fino in rept | ‘umarulu cae reprezins fiscare imagine, In caseta de pe spatele talonulul. Castgatori vor fi ‘supra... ,micutoi jagune", ca_mai putemice vantul de résérit. pest si pasar. Locuitorl prezinta s@creasca...rate. Proprietatea Mai sufla, de asemenea, si o mare diversitate etnict: le-e fost acordata, dar cénd minuano, capabll s& inghele portughezi, italieni, germani, | desert pn ager la Sf emisariitegeli au fcuto vzité oasele orcaruicurajos ce Ista. afo-brazlieni care corwiejulesc Tela expat peru pimele in zona, peste cava ani, si au in cale. Alt vant tipic este inbundinjelegere, pastrandu-si | Simagini dn etapa |, reproduse in vazut care sunt adevaratele di carpinteiro (dulgherul), numit —obiceiutile gi traditile propri Premarin sy SEE eo for ae cubu puto: 2 Tiesto mensiuni ale lagunel, desco- aga pentru ca poate sa smug ae oe Esto cea mal mare paste acratick in Datta Dun gi co pe Gib. 4 Are gusd giltui-abicoast i un Ciuf ab pe cap. & In caz de peicot seca pe cron agetindse lt evar, sicucocul 6 Est ospacie foarte rara, Se acomodeaza greu ‘cu prezenta mul in medi sau de vig dracului Vizitand oragul Covasna, in parcul central Jntalnim un bazin ingrédit cu un zidde andezitrogu. | | @ ATLAS Supermagazin, In bazin se observa o emanatie naturala de apa ‘octombrie, 1988 rminerala cu nmol si bioxid de carbon, rezultat al activitétlor postvulcanice. Periodic, de exemplu in ani 1837, 1858, 1885, s-au inregistrat si erupi violente in acest loc asemandtor unui mic vuican Noroios, care este denumit de c&tre localnici Bata ‘racului, probabil din cauza concentrajel mar In bioxid de carbon sa radioactvitai gazulu Aceasta rartate hidrogeologica, o curiozitate turistica, este deciarata monument al naturi. O placa de marmura alaturata explicd vizitatorilor provenienta si vechea utlizare a Bai, cea de baie Terapeutica, mai ales pentru bol reumatice. IEGAAL Zsuzsanna, eleva, Sjantu Gheorghe ELAS Supermagazin @21 ® ATLAS Supermagazin, | ‘octombrie, 1998” | Lumea animalelor <) 2/elcumajoritatea rudelor sale, si aceasta are capacitatea de a se identifica cu (Eranumite elemente din mediul in care traieg- 16, preludndu-le forma gi culoarea. In cazul de fal seamand cu micl ramurele de arbori gi arbust, ‘ncdt cu greu poate fi deosebita de ele. Cand este zadarata, Incremeneste In pozitia de ramura si ramane aga minute fn sir, pana cand trece pericolul. Aceasta proprietate, comuna si altor speci de animale, dobandita tn cursul evolutie gi fixatd prin selecje natural, se numeste mimetism. Lécusta Indiana cu rét nu prea so migca in timpul ile, in schimb, dupa cadorea intunoriculi, devine deosebit de hamnica: cauta mancare, se Imperecheaz, depune oud. Se hraneste, in principal, cu frunze tinere, preferandurle pe cole de trandatir, de mur, de dud. Aproape fiecare individ consuma de-a lungul viejo cantitate de ‘material vegetal cAntarind de 20 de ori groutatea propriulu corp. Coloritul ei cferd destul de mult de la zi [a noapte, travestiul producandu-se fie datoritsintetizaril de nol substanfe colorante de catre celulele piel, fle prin descompunerea pigmentiior existenti in aceste celule. Viteza cu care se desfégoara cele dou’ procese depinds, {n primul rand, de intensitatea luminii si de temperatura, dar gi de cantitatea si culoarea hranei pe care 0 consuma insecta. Astfel, daca mananc& frunze tinere, de un verde intens, pielea el se coloreazA rapid In verde inchis. Daca se hraneste cu frunze roscate de trandatir, si inveligul ccorpulul ei devine rogcat. Cand .domicilul" este slab luminat, se inchide la culoare. In schimb, lumina puternica, o determina ,sa imbracs rnuanje deschise. Cele patru culori de baz’ ale Ficustel cu rat — verde, ocry, galben si cafeniu— 50 amesteca In anumite proporti gi in unctio do prezenta sau absenta altor factori de mediu, favorabill ori defavorabil visi ei. in cazul in care umiditatea $i cantitatea de hrand se mentin nivel optim, corpul lécustelor cu at este veri daschis sau galben. Sub actiunea substanfelor toxice si @ uscdciunii el devine maroniu. In captivitate se simte bine gi chiar se reproduce, rumai daca atmostera din recipientul In care se afla (terariu, borcan mare) este tot timpul umeda (cea ce se poate asigura asterndnd pe fundul vvasului un strat de rumegus jlav). Atunci cénd umicitatea gi temperatura aerului ccorespund nevollor lor, insectele incep s& depuna ‘ou, Intr-un interval de 3-4 luni o femela depune Intre 90 gi 200 de oud. Dezvoltarea embrionilor dureaza tot 3-4 luni. Larvele ies, de regula, noaptea, iar nasterea" dureaza 1-2 minute, Dac in momentuliesiri din ou umiditatea atmosferica este sub o anumité limita, larvele mor. Cei c= execu stropiri cu substante chimice cu scopul combaterii lécustelor cu rat — care produc agube considerabile, in special tn rozarii — lrebuie sa stie ca, din ouale depuse in acelasi timp, pot s@ apara urmasi chiar si dupa 25-30 de zile. Ca urmare, pentru a obtine rezultatele sscontate, stropii trebuie repetate. I Viorica PODINA Lama, camila deserturilor inalte Rudele sud-americane ale cémielor lamele sunt mult mai mici decat acestea. Au lun cap relat mare, cu botulascutit,picioarele inalte gi svelte gi sunt lpsite de cocoage. Pe ‘cand guanaco si vicuna sunt speci salbatice, Tama si paco (sau lama alpaca) sunt forme o mesiice, provenite din guanaco. Toate varie- tale de lama populeaza platourie Cordiletor, ‘ntalnindu:se, de obice, la inaitim! de 4.000 5.000 m. Blana lor, deasa i calduroass, care ie apara de ‘ig, metabolismul speci, influontat de lipsa de oxigen de la marie ‘natin, constitu forme de adaptare la medi ‘Guanaco (Lama huanachus), cel mai mare in fata cu saliva cu hrana vegetala pe care tine in gurd sau pe care o regurgiteaza, Vicuna (Lama vicugna) tréieste in Anzil Ecuadorulu, in Poru gi Bolivia, remarcandu-se rin paul fin, cre, mutt mai scurt ca la rudole Sale, prin camoa el gustoas, moliv pentru care teste infons vanata de bagtinasi ‘Lama domesticd (Lama glam), cea mal im- Pozanté membre afar, a devenit de mult un projos auxiiar al omulu, Lamole au aoeeag! In ‘Semnitata pentru peruanica gen pentru leponi In stargit, paco sau lama alpaca (Lama pacos), mai mica decat lama obignuita si com- plet alba sau neagra, se remarca prin blana mamifer sud-american, se apropie demarimea_ lung Ccerbului din pdurle noastre. Variat colorat, tizarea {quanaco traleste In cote de $0 - 100 indivzi ‘Are un mod caracterstc de @ se apara. Lasa facoa, Tidreapl’ apo urechile inapol sil scuipa bruse $i foarte moale. S-a incercat aclima- alte tinuturl a acestor animale cu came gustoasé 5 cu lana fina, din care incasit odinioara fesatutl pretioase, dar usmanul sa se apropio foarte mult, 'si _Incercarie n-au reusit pana in prezent. 1 Prof. dr. Tudor OPRIS a Dinozaur in miniatura _ ARMADILLO se num printe cele mai curioase manifere de pe Ter “Trieste in SUA (Kansas, Missour), Mexle, America Cental, Argentina, | Uruguay. Corpul su poate tinge o lunge de 80cm, iar coada — Gt cm, Este un animal ctu, singuratc $e adapostost, mai ales timpu zie, ‘ni- vizuné fic dee. re mai mu de 12 adapostur realizate cu alutoru _ghearelr oate puternice, lecare vizuind se al lao adancime cunriné ‘ne 50 cm si 98 met, find fama cint-un labirint de tunee care pot avea ‘luncime dé 6 mer Doua sau ma mule unele au camerepecarele consi ‘egle nga o lira de forbur. Animal este pad la 15 an. Se hréneste Cculnsecle, mc animale, oud de pasar lane, dc, ute, mori, Carapacea pe care o are dela nastor I Invelese pciotele goats ‘soinarea, dela cap pana la coada,avand in miloecateva bone lxible, ate peril ci indosie corpul, aoopeit decesubt cu un par aspru, Specia ‘care aesten Meicare, de oboe, noua asernenea benz intip ce soecio din SUA au injurde tei benz Desleste un arma bland, ghoarel asoufte dau un aspect inoagétor| 4 shud, cee ce apéra de pote alacator, In brite are forte mul ssmani natural Arado poate Inca, poate foe slur de un melt in aer 7c! mal adesea se salveazd srecuréndi-s In tufguri cu marci sau In ‘zune sale, Camel esl foarte mut apreciatédeocanic ar din carapace ‘2 pot confeciona dite podoabe, ‘ncapvite se inmuleste extrem dar, uneorfemelee chiar igiménénc pil Este folosior oamentor,cisugindinsectele ddundtoare, care constiuie i Marius Constantin NEACSU, student, Facultatea de seografie, Universitatea Bucuresti | Soparla w cap rotund Viala in desert nu este mani dar nu ¢ singure metoda, Usoara nici macar pentu o de a soipa de urmirire, Ea sopaid, desi corpul sau este poste recurge le o fuga rapid, bine adaptatiaconditilemediului sau se poate ascunde cu ila seceti, Patura extom.a _dextoritateinnisip, cisparand eu epidermel este comoasa, tatu Culoareael asemanstoare: ‘lcatuind un strat gros si foarte eu cea anisipuuiofece invizbila Tezistent, sub forma de micisolz, _pasailor de prada, ccaresl aparai corpul impotriva _Ariade raspandire a goparlet ‘scciuniig a lovtuior. cu cap rotund nu este foarte iinjume, numarulspecilorde mare: traleste_numai_in ‘gopaile se ridica la circa 2000. deserturie din Asia Centrale iin general, ele proferd locurle Deosebit de agila, acoasia Tnsorie, ards sau nisiposse, Din soparla. isi urmateste prada numeroasa familie a soparlelor —alergénd cu vteza uimitoate pe se distinge o spocie ciudata gi dunele fierbinj, Poate prinde cu ‘anume, sopaHa cu cap rolund. ugurin|& Insectele cu care se Denumizea fi vine de la Tnfa|i- hraneste, Apantia sa pe dune ‘yatea pe care o are alunel cfnd este o rartate, ceoarece pretera ste tata gicasca larg gura; in sa /asa din nisip numai atunel ‘acelmoment dou pliurlaterale cand se hraneste, in rest se deschid, rtunindusl capul si rémanand ascunsa rmarinductcavitatea bucala, care pare uriasa, Este o modalitate Ingenioasa de a-si speria dug: I Prof, Cornelia DINCA, Bucuresti ATLAS Supermagazin @ 2. ‘rire il Vasco da Gama de tre Dom. Lupa drumul lung parcurs pe apa (Celatet_ in numérul trecut al revste), uns a Calicut, ports- ghezil au gasit 0 lume la fel de ciiizata ca a lo. In acest punct Vasco da Gama trebuia si negocieze un acord comer- ial, sdinstaleze una etoria, ada un birou Comercial si, daca era posibil, sa Inceapa Ccomerful cu miodeni. Negustorarabi sau dat seamna curénd de implcatile concurenje comerciale pe care le ascundea expediia portugheza, chiar daca, aparent,flota era azool0 pentru a intaini oameni de credinga cregtind. Timp dere luni, Vasco da Gama a Incercat diferite forme de _negocier comerciale, dar s-a izbit de o opoziio. Descoperirea lumii ‘continua, fapt pentru care nu a reusit s& fac decat putine tranzac{ii_ avantajoase. in aceasta situatie, la 2 august 1498, amiralul a hotarats& rdice ppanzele si sé porneasca in cala- toria de intoarcere. Totus), aceasta aventura s-a Incheiat glorios, deoarece vasele lui ‘Vasco da Gama au sositla Lisa bora avand la bord, pentru pri- ma oar’, mostre de mirodenil ‘aduse chiar de portughezi direct in Orient. Intrarea flotel pe raul ‘Tagus a fost trumfala. Ea era ‘nsojté de multe alte corabit ale negustorilor care veneau din Mina, Oran, Levant si Flandra, ‘oferind privitorlor adunafi pe uel, porta Lisebona_Taluile estuarull un spectacol de, mare frumuseje gio dovada a uteri comerciale a regatulul, Regele Ma- rue! |, conslient de aceasté mare realizare, Fa acordat iui Vasco da Gama till de don’, anumit Amiral al Oceanulul indian, acordan- duo rent deosebita gi alte multe favonur. Coroana a echipat In anul 1600 0 noua escadta a carei comanda a incredintat-o tui Padiro Alvarez Cabral. Dar, nici el nuareusit ‘84 negocieze un tratat comercial cu Calicut- Ul, aducand, totusi, o incdredturé deosebit de mare de mirodenil, datorité. comertulul facut cu oragele vecine, Kochin si Canonor. ‘Dom Manuel a hotarat sa trimité 0 putemica escadra care s@ puna capat_tuturor aificulttior Intrebuintnd orice mijoace, in special noile arme de foc $i artileria. Tapisrie de cpoci (seclul XVD reprezentand primirea li Vasco da Gama de eitre rege Doms Manuel fa poral Lisabona Yas da Gama, Amira al Ocean Tndian a Comandant al acesteia a fost numit Vasco da Gama, care a patésitLisabona in martie 1502, cu oformaje de 20 de vase, avand ca obiectiv instituirea unei blocade navale gi ‘obstructionarea refelei comerciale controlate de arabisiitalieni(venetieri) ‘Ajungénd la Calicut, Vasco da Gama a dat ordin ca oragul s& fie supus unui asediu neeintrerupt. Concomitent a luat legatura cu ‘ragele Kochin gi Cononor, unde a obtinut 0 Importanta victorie diplomatica, care ia permis s negocieze contracte comerciale deosebit de avantajoase. Projul fixat de portughezi pentru mirodeni i plasa in pozitia de cumparatori priviegiali. Da Gama a Inflinatn flecare din aceste dou orage ote luna feitoria avand un agent comercial sun Descoperirea lumii ‘grup de cameni pentru aparare, deschizand astfal politica birourilor comercial, Dupé ce a facut fata putemicelor atacuri ale vaselor arabe, angajate de negustori din Calicut, amiralul s-a pregatit de plecare. in luna februarie, a pomit cu treisprezece corabit spre Portugalia, unde a sosit in ‘octombrie 1503, aducand o incircatura cu tmirodenil de 0 valoare uriaga. Datorita acestui succes, Vasco da Gama a obfinut titlul de Conte de Vidigueira, lar veniturile sale au crescut in mod consi- derabil, oferindutse, totodata, posibiltatea unui ragaz binemeritat. In acest timp coroana @ extins rejeaua birourilor comerciale ortugheze peste tot in Asia si Arica, de la Sofala pana in Insulele Moluce, construind, Imai t8rziu-fortérefe jp jurul muttora dintre acestea,In-4524, card Dom Jogo Il ajuns ‘Pletari naira din, Codce, 1889" — Biblioeea Casanatence (Roma), reprezentindus| pe Vasco da Gama intimypinat de ntabilttl indiene latron, ahotrat ca Vasco da Gama, care pe ‘atunci avea saizec! de ani, 68 fie mobilzat fh, cv Scop de a dao nous cramica lor cu Orientul, dupa golu lsat prin Gispariia si moartea lui Alfonso de | Albuquerque. Amiralula fost numit Vioe-rege allndei Dar peroada a fost mult prea scurta pentru a realize oschimbare esenial. Dupa frei luni §1 jumatate, Amiralul Ocoanulul Indian a muri la Cochin, la 25 decemorie 154, El este cunosout azica un mare navi- gator si nimeni nu poate s8 nege aceasta, chiar daca in mare parte clatoria de la Lisabona spre India, care |a facut celebru, fusese pregatta de predecesori sai B Gheorghe CAZAN M. mt ae = Corabie arab Tole penteu comer? ‘Vaseo da Gama interpelandu-l pe uriagul Adamastor. Pictur’ de Vieira Portaense RAPA ROS! Ze UYU te, Goo Te wo ReatSrgessinnee meted mas cig roeieciremaniah pe owams ne V serplcmieceoiera rt Spa dels ants op ahr meh ine fen ca cree sSind os aoa 4 sonrttony ratte vat tie eorerenmncemrnmanh ti Rat cisternal teas rani cacao, wo ig ean iol ar cn ot a ca femenenoenn ate mo co mst nes alse lees aa wa oe es sale ceerpme ot Shr ween os, fim ee wince reno. cet te a ceinae hin, Swi © eae a cee ce oom oi get cee cee li mse Scuderia teeny atom) eet srocrieyahetncon Or ve me maine ||| Ge pin) péduri,utlizarea pitre Tn construc gi pastontul inten. Fgle poate dechce nec, pr _eFneupUce Late casa AEST eens memstegarmernmee | Sih Siocon Matters ee rite eiongecan oagavrtens on | careers, Si grat cus ciemecy mean ca Sot in Si) ee, | ee ere ee cea principal, avand 1,6 km lungime, gi valea afluent, de 0,5 | lnvecinaté, un pachet de mame cenugi serofinus var demissorum). RAPELE DE LA MIERAG {in Depresiunea Belus, la baza Munjllor Codru-Moma (Mun- {ii Apuseni), nu departe de orasul Beius, la aproximativ 15 km, Se afla Rgpele de la Mierag. Ele reprezinta un vast fenomen torentjal, oarecum asemanator cu renumita Groapa Ruginoasa, Foci In care s-au format répele sunt ugor de erodat (argie mamnoase, argile siltice, nisipuri gi pietriguri, de varsta anoniana). La producerea acestul fenomen au contribuit climatul umed, cu precipita de cca 700-800 mm/an, defrisarea an. fecare dintre ele erminandurse cucate un bazinet in care | cu ostrel mari, de varsté miocen - _Plramidele constiuie adevarate se giseste cate un tum de pamant, ca marior de eroziune. Pe | inferioaré. Rezulté o& formatiunea ovarale de louie, Imparite dupa varful acestor tururi croste © anumité vegetatie, care fereste | rosie este de varsa obgocend Pteferinfa de lumea. zburatoareor ‘substratul de eroziune, astfelc& piramidele naturale de pamant | _ Inacestmaterialeroziuneaalucrat porumbe' slbatic,tuturele, cob rezista tn timp. Piramida de pe fiul principal are cca 20 m | diferent, generénd un rele foarte in ansambu, Rapa Rosie este un Inaijime, find mai mare decat cea de pe ful secundar, inalts | eparto i speciaculos. Panorama remarcabi monument al naur care de cca 15m. In alcatuirea ambelor piramide se poate observa | grandcas’ a Rape Rosi esta daté de prin stuarea sa, la numal 3 km de cel alternana Itlogica mmorfoiogia de amnunt, elécuté cin mel important drum al i (ON tar Det pare ade ata a celor out val sun sectors unde | tome upto, ol, pan dveiunchital obec eroziunea atacd versanji mal intens, astfel cd acestia sunt | coloane, piramide, minarete etc), Accesul spre ea se face urmard