Sunteți pe pagina 1din 182

col.

(r) Florian Gdrz

':

Tainele unei vechi mesenr


rt

Editura

ln memoria celor cdzuti pe fronturile "rdzboiului tdcut"


Florian GArz

NOTA EDITURII:
Editura "OBIECTIV" - Craiova nu are nimic in comun cu efemeridele publicafii "Obiectiv de Gorj", "Obiectiv mehedinlean",

'

"Obiectiv de Dambovi,ta", "Obiectiv" de Bragov etc. Ele nu reprezintd altceva dec6t furturi de proprietate intelectuali, pentru care cei vinovati vor fi sanctionati de lege.

Tel/Fax: 05ll 418.943, 094.708.957 OP 8, CP 812 - Craiova

Tipirit la: PRINTEX

'

S.R.L. eraiova

Tel.: 0511146.701

Tehnoredactare comput erizatil: Daniela Munteanu

ISBN: 973-99881-1-3

cUvANTUL EDIToRULUt
"incd un tittu-bombal'- ve[i spune, mai mult ca sigur. ,,incd o carie-bombdl" - punctdm noi. "Ghidul spionului romin" nu e numai un tiflu de senzalie. Este gi
o carte demnd de "Colec,tia Exploziv", aga cum, de ani buni, ne-am obignuit

cititorii. cititori care au inleles repede ta, nu degeaba, editura noastri se numegte "Obiectiv" gi cd ceva "exploziv" poate fl gi ,,ohiectiv,,, nu senzalional cu or.ice pre!... -[n ce ne privegte, ne-am convins, cu timpul, cd avem cititori extrem de inteligenti gi, mai ales, adevdrati romAni. Nu voi spune cd sunt mai inteligenli decdt ai "altora", cum o fac anumi{i "academicieni" cu umor, {ar un lucru este cert: cititorii nogtri sunt avizi de a cunoagte ADEVARUL, chiar dac5, inilial, au mai avut unele prejucl-ecdli generate de o continud gi (in)congtientd campanie antinalionald post-decembristd. patrioti gi bine intenfionali. Lucru dovedit de sutele dd taloane-comenzi gi scrisori de felicitare/propuneri primite, de reaclia pozitivd a numeroase "nume grele" ale RomAniei acestui inceput de mileniu. Mai rim6ne, doar, si inleleagd gi unii parvenifi ai perioadei post-

decembriste cd, intr-o asemenea tranzilie spre dezastru, pe ldngd faptul cd sunt datori celor pe searna cd.rorb s-au imbogdtit, sustinerea adlvirului gi a ima$inii Rominiei este mai importanti dec6t sponso rizareageneroasd a unor concursuri de Miss, cu avantajele (sperate)de rigoare! Cd unii nu pot avea bogdlia lor materiald dar speri intr-o bogdfie spirituald pe care nu gi-o pot permite.la prefurile (obiectiv subiective)actuale, cd in toate trebuie sd existe gi o compensafie. Un lucru pe care Mecena l-a inteles foarte bine...
Mai trebuie sd inteleagd, apoi, gi cei care au (mai) rimas sd se ocupe de comerlul cu o "marfd" extrem de fragili: cartea. Cd a te baza doar pe marii editori gi a-i neglija pe ceilalli (posibiti viitori mari editori) inseamnd nu numai o gregealS de strategie economica dar gi a pune bazele unei dictaturi editoriale, cu grave consecinle ulterioare, nu numai pentlu libertatea cuvantuluidargipentru propria libertate giexisten!6... cd a accepta aga-zigi "colegi'i specializali in neseriozitate gi "!epe" inseamnd o gregald fatald pentru breasl6, pe care ar:trebuisd o evite giediturile serioase.

Cartea nu este numai o "marfdi'. Este "hrana spirituali" a existenlei unui popor, in cele mai grele momeirte sau perioade al6 bale. o Nalie rdmasd fdrd culturd mai are un singur pas de fdcut pentru a dispdrea de pe scena lstoriei: sd renun{e la limba nalionaldl lar o ,'cultur6t'
anti-nafionald, berbece impotriva istoriei, valorilor nalionale gi congtiihlei de neam, duce la acelagilucrul

"Unii" incearcd sd ne "invete" cd ideea de naliune e ceva periculos, cd romAnii sunt progti, lenegi; ho!i, escroci, cdzulidin copac Ai, maiales, nerecunoscdtori fald de strdinii care ne vor binele, vor sd ne "civilizeze", sd "intrdm in Europa"!

Noi vrem si demonstrim, in mod obiec,tiv gi cu date concrete, nu numai ci poporul romdn nu e mai rdu decit alte popoare, ci, chiar, ci este undeva in frunte, prin istoria sa de cel pulin 10.000 ani,
motiv de a ne "bucura'l de numeroase gicane gi "tdlpi" bine puse. Ceea ce dovedegte, pe lAngd altele, cd in Rominia, tridarea, nepdsarea criminali gislugdrnicia au ajuns deja un cancer nafional!... Vrelio dovadS? Ei bine, am incercat, in nenumirate rAnduri, sd colabordm. gisd ne difuzdm cdr{ile prin releaua celor de la "Humanifas" gi, daci pAnd atunci mai avuseserdm indoieli, discufia cu d-na Liiceanu (so[ia "mareluifilosof') ne-a ldmurit total: purtdtorii numelui unor mari loje masonice din RomAnia gi Europa nu vor sd "difuzeze asemenea fantasmagorii" ! Adicd, m6ndria de a fi romAn, in primul rAnd... lar dacd in privinla unora care igi mai zic romdni (degi mai au doar cetdlenia gi le este, probabil, rugine cu ea!) am mai avut speranfe, cAnd a fost vorba de angajalii unor firme strdine speranla a fost minimd gi, s-a dovedit, pe bund dreptate... CAli astfel de "romAni"'existd astizi, nu e cazul sd mai insist. Ve[i citi, in f'secretele Terrei - Istoria incepe in Carpafi", o listd interminabild gi vd vefi ldmuri. Vd asigur cd sunt, acolo, printre cele mai cunoscute nume gi firme din RomAnial Oameni care se bat cu pumnul in piept cd sunt mari patrioli, unii fiind chiar platili sd fie... Pdnd una-alta, ca un preaviz gi pentru al[ii, voiaminti cAteva 'nume" ale ideii de neseriorizate (eufemism): r reclami firi bani: "BERE Scornicegfi" SA, "Microcomputer Service"SA (Ctin M6ndruleanu), "EXTENSIV"SA (fralii Nicu gi Eugen Mihdilescu - un an vechime!); r difuzori "fepari": "Calypso Press" Bucuregti (so!ii Lupagcu, celebri dejat) "Danubius" Cdldrdgi, "Eliptic Prqs's" Timigoara, "Ell Press" Zaldu, "Oldan Press" Cluj-Napoca (Bogdan Potra) ;

o difuzorl "uituci' (neseriogi): "Tinerama" Botogani, "Comgis"

'Aceste liste nu sunt decdt o ingiruire.de nume care au in spate o singurd "calitate'i: NESERIOZITATEA. Unii, cu miliarde in cont, au vrut
reclamd, s-au dat patrioli atunci dar au "uitat" (de 1-4 ani!) sd gi.pldteasp5... Allii, au "dispdrut in cea!d", ori s-au specializat in "tepe", cum sunt bucuregtenii de la "Calypso", arhicunosculi in brangd, de te miri cum de nu au fost "eliminati"

FocAani, AF "$tefan Georgicd"P. Neam!, "Daniva Serv-lmpex" Bucuregti, "loan & Dan" Sibiu, "Candy" lagi, "Andana" Orgova, "Dacia Traiand" Sibiu, "Samlibris" Satu Mare, "OrlescLt" Regila, "Libris" Dr.Tr.Severin etc.

pane acum, ca o mesba stricatd ce poate distruge intregul organism.:.

Difuzarea de carte este un domeniu greu, pentru oameni, in primul rdnd, de bun simt, la care trebuie si te agtepti la un nivel de culturd mult peste media celor din come(. Cu at6t mai mare e surpriza cAnd te lovegti, in domeniu, de indivizi "de cartier", pe care,artrebui sd-i
afldm undeva prin tArgurile de vechituri. . . Poate aga se explicd de ce "pia{a"

este inundatd de subproducfii: reviste gi cdr{i pornografice sau diverse kitsch-uri. Pentru cd le cere "piata" iar "piata" sunt astfel de oambni care pricep prea pulin din fenomenul numit culturd... Dacd nu md crede[i, vd spun cd suntzone in care difuzoriise plAng cd,"nu merge" dar, in schimb,
primim o groazd de taloane-comenzi, telefoane sau serisori prin care cititorii

se plAng cd ar vrea sd ne cumpere cd(ile gi nu le gdsesc aflgate... Ca orice societate cpmerciald, pentru a fi viabilS, o edituri trebuie si aibi vinzare gi, in primul rind, incasiri cit mai prompte. Sunt legi ale comer{uluicare nu potfl eludate. Editarea de carte este, insi, un domeniu aparte, din toate punctele de vedere. Care se inv6rte intr-un cerc vicios, in nici un caz in favoarea eclitprului. Difuzorii seriogi nu sunt mulli. Falimentele in domeniu sunt multe gi te lovesc atunci cAnd te agtepfi mai
pulin. Comisioanele de difuzare au tot crescut, incdt au ajuns la dublul sau triplul dreptului de autorl Gralie "sprijinului" acordat de stat, hArtia gi toate
chettuielile de tipirire se tot "umfld", adeseori peste cursul dolarului. Nu existd sponsoriziri de la Ministerul Culturii, decAt, eventual, pentru cd(i gen "O istorie a evreilor" - PaulJohnson, a Editurii HASEFER (a Federaliei Comunitd[ilor Evreiegti din RoniSnia), in care romdnii sunt "fdcuti" cei mai mari cri; minali de rdzboi, iriaintea austriecilor gi gerrnanilor...

in condifiile in care prelurile tot cresc, comisionul de difuzare urcd dincolo de 30%, dreptul de autor reprezintd 15% (iar prin lege e gi mai
pulin!), suslinerea statului lipsegte cu desdvArgire, pldlile se fac dupd multe

luni de zile, (iar uneori nu se mai fac!).credefi-md, a fi editot in eondifiile actuale, inseamnd unul din urm6toarele lucruri:
sa fii nebun de-a binelea; sd fii patriot (adic5 fraier, dupd perceptelg actuale); sd fii papagalul unor interese strdine (bine pldtite). Prefer sd fiu... nebun gi fraier! Vorbesc la singular, pentru cd editura imi apa(ine in totalitate, am pornit-o cu cei... ZOO.OOO lei deipre care am amintit deja prea mult gi, dacd in "OBIECTIV'a apdrut ceva ce nu convine, eu suport consecinlele: accidente, tentative de accidente, procese (cu "OB\ECT\V MAGAZIN'), "tdlpi" etc., etc. Constat cu stupoare cd un om care incearci si faci ceva (bun)

pentru lara lui nu are decit... stress gi dezavantaje, mesajul fiind clar! Mullise mird de ce ne pleacd valorile din !ara, de ce o ducem din rdu

in mai riu.'Ca unul care arfitrebuit sd lucrez, de pe vremea lui Ceaugescu, "in exterior" gi care aveam toate atuurile si reugesc "afard"i ag fi putut sd fac acelagi lucru demult. Cred, insd, cd maitrebuie sa existe gi romAni in
Rom6nia, sd-gi serveascd lara din interior, sd n-o lase prada unor neaveniti. Nu m-a interesat niciodatd politica, de la inceput am zis cd "sunt toti o apd gi-un pdmdnt" deci, oricumnu era loc pentru oam-eni "nedisciplinati';, cu conceplii proprii despre lu mea inconju rdtoare. Nu m-a interesat niciodatd sd intru in "lumea informatiilor", degi, vorba unor"'racolatori" de ocazie, ar fi fost "lumea mea": informalii, aventurd... Da, poate ag fi putut fi un bun gef de I'analize gi sinteze"! Numai cd nimic nu este maifrumos decit libertatea de gdndire!Am fost incomod gicAnd am lu"iratin presd ("Cuvdntullibertdlii"Craiova, "Adevdrul","Evenimentul zilei') gi.de fiecare datd a trebuit sd plec, pentru cd nu "cadram" cu politica gefilor (eiziceau 'a ziarului'),degiam contribuit mereu la imbundtd-

lirea imaginii gi tirajului ziarului. Atunci m-am convins, incd o datd, ce inseamnd sa aigefigicare le este "mullam"-ul ! Pentru faptul cd nu am vrut niciodatd sd fiu la cheremul nimdnuisau sd fiu influenlaVmanipulat, vd asigur, am "tras" destulin viaidl Astfel de oameni deranjeazi, chiar daci sunt profesionigti, patrioti gi bine intentionati... Un astfel de caracter este gi autorul acestei cirli gi acest lucru, probabil, ne-a apropiat foarte mult, in ciuda diferentei de 22 de ani. Cine a fost cu adevirat col.(r). Florian Girz, puteti afla din biografia (expeditivd) publicatd in paginile urmdtoare., , Ei Uine, dl. Florian GArz, este unul din pufinii militari care s-a manifestat fdfig impotriva lui Geaugescu, cerdndu-i schimbarea, motiv pentru care, la 1 iulie 1984, a fost destituit di1 Centrala M.Ap.N., dupd
30 de ani lucrali ca ofiler in"Serviciul de Cercetare Strategicd al Armatei. Vefi vedea, nedumeri{i, din aceasti carte, cd dl. Gdrz ii apreciazd gi acum patriotismul lui Ceaugescu. Consecvent, insd, permanent gi public, nu i-a

apreciat metodele (dictatoriale) 9i strategia (dovedit gregitd ). . . Pdnd atunci, fdcuse pregitire la Academia de Pace a ONU (19791981), participase ca expert la citeva seminarii gi colocvii internafionale (despre iare scrie giin carte), pe linie de securitate europeani gi mondiali, 9i adusese (de 1a Viena, in 1979 9i 19Bl ) primele regulamente gi instructiuniin legituri cu rolul gi locul trupelor de menfinere a picii. Unii ar,.spune acurn: securisf gi iomenctafurisfl $i ar "reiolva" problema, pentru ca nu cumva sd mai apard un. "dizident" (adevdrat) printre at6lia contrafdculi. . . Numai cd Florian Gitrz n-a fost, niciodatd, nici "securist" 9i nici

'nomenclaturist"t

in fond, "securist" nu inseamnS,"in nici un fel... "fiilSatanei"/4m maiscris 9i nu vreau sd revin pe larg: dacd to{isecurigtii arfifost "diavoli", la cdt nu mi-am putut "[ine gura", Revolulia ar fi trebuit sd md gdseascd dizident, adicd dupi gratii... Oportunigti 9i jigodii sunt peste tot gi majoritatea gi-au "revenit" iar unii ne ionduc Ai acum... De ce n-ar fi fost gi in Securitate? Esenla este ca toate jigodiile umane ale poporului romdn si fie:"eliminate", gi cit mai rapid. De acord, dar dacd nu putem si le "elimindrn" pe cele care sunt la vedere (eu m-am chinuit, in presi, aproape 10 ani, cu sute de parvenili ai 'Junglei" postdecembriste.gi majoritatea au, acum, putere 9i mai mare!), avem dreptul moral

si

acuzim,

firi

dovezi, oameni "din trecut"?

Un lucru este clar: col.(r). Florian GArz, gi daci ar fi vrut, n-ar fi putut fi un opresor! Pentru cd a lucrat in Armatd 9i, nu numai at6t, gi-a servit lara fie in strdindtate, fie risc6ndu-9i postul 9i chiar viala, incercdnd sd-i' "deschidi ochii" lui Ceaugescu.., A lucrat in strdinitate, "pe sudoarea poporului" etc., etc. (gtili sloganurile)? Da, cum sd nu, Florian Gdrz, ca gi alfi golegi, s-a "imbuibat": sti intr-un apartament in Bucuregti pe care metroulil cam "ocolegte" 9i are, ca magini, o "Dacia" ce ar putea fi dati model de rezistenli la

gropile din Rominia!...


Poate n-ar fi trebuit sd dezvdlui asemenea informalii la care n-am dreptul dar cred cd dl. Girz meriti, totugi, o imagine corecti! Chiar gi trecAnd peste incredibila sa dozd de modestie gi de bun sim!, calitifi proprii doar marilor valori. $i, poate, nu e rdu sd vedeli cum sunt tratate marile valoriin Romdnia, nu numai acum, in perioada aceasta de tranzilie interminabild spre dezastru, cigiin "epoca de aur'1... $iatunci, cum sd nu apreciezi un om, care, in ciuda greutSlilor sau gicanelor, gdsegte puterea dea aprecia patriotismul unui gef de stat care nu l-a apreciat la adevdrata sa valoare? Un profesionist adevdrat, afldm acum, nu se lasi niciodati pradi sentimentelor gi rimdne la fel de... OBIEGTIV! Nu-i aga cd, nu intAmpldtor s-a ldsat "racolat" de noi?!. Dacd-iveli citi biografia, vi ve!!convinge, probabil, cd col.(r) Florian GArz ar fi trebuit, de ani buni, si fie general ! E treaba celor in drept, nu hotdrAm noi, dar nu putem si nu observdm cd sunt (mdcar) zeci de oameni care au fost rdspldtili cu acest grad, pe motive politice, firi sd aducd servicii ldrii nici pe sfert cAt Florian GArz... Aceasta, apropo de aga-zisul nomenclaturism.

Patriotismul gi profesionalismul col.(r). Florian Girz sunt deasupra oricirei indoieli, indiferent cdt ar vrea unii si gdseasci "noduri in
papurd". Aproape intreaga sa pregdtire militard a fost efectuatd de pe pozilia

de gef de promofie. Nu este, deci, de mirare cd, in 22 august 1968,

onal'in toate cele trei sectoare ale unui.serviciu de informalii, gi incd unul militar, adicd extrem de dificil gi delicat: a aluns gef ai Secliei Analizi-sintezd din cadrul serviciului de cercetare strategici al Armatei (anii '80) gi al Secretariatulyi Consiliului Sufrem de Apirare
a

dispus la dezvdluiri, fostul (contra)spion a ldsat destule uurme" pe unde a trecut, iaraceasta cu o dovadi clard a profesionalismului: respectul nelimitat aladversarilor! Ca un profesionist adevdrat, Florian GArz nu spune niciodatd mai mult decAt doregte sd spund. Beleaua este cd un ziarist are, uneori, aceeagi (dacd nu superioard, nefiind uneori luat in seamd) calitate de a obline informafiigi de a citi printre r6nduri!... lar ca o concluzie din corelalii, Florian Girz gi-a ficut perfect datoria fali de lard 9i, culmea!, a obfinut 9i respectul indestructibil al celor de la Beijing, Ankara gi Londra... Ei bine, dacd veli gti sd citili printre rAnduri unul din volumele anterioare, "ClA contra KGB",vefi afla una din loviturile de maestru ale col.(r). Florian GArz 1... Un foarte bun spion poate devenioric6nd (mdcar) un bun contraspion. lar un bun (contra)spion are oarecarjganse sd ajungd "cineva" in Serviciul Analizd-Sintezd. Florian Gdrzadovedit ci se poate adapta lapxcepfi-

a ministrului lon lonifi cu ambasadorul (Davis) 9i ataqatul militar (col. Rossa) aiAmbasadei SUA ian Nicolae Ceauiescu l-a solicitat ca translator la intilniri cu atagati militari gi delegatii militare striine. un amdnunt pentru istorie: col. Rossa i-a "evidentiat" cd rugii vor trece Ro. mAnia (in 1968) sub genileie tancurilor, i-a propus sii.scoatd din {arii drept "colet diplomatic" gi a rdmas perplex in fafa refuzuluisdu hotdr6t... Autorul acestui volum se aseamini, in multe privinfe, cu maregalulAntonesc,u, degi nu-i aprobi in totalitate politica: a fost mereu gef de promof ie gi a indeplinit (intr,e 1961 9i 1975) misiuni specifice pe tinie militard in aceleagi metropole: Londra, Beijing giAnkara. Adicd, exact acolo unde se vede, cu adevdrat, valoarea unui atagat militar... Degi nu e

cdpitanul GArz, ofiler in Secfia de Legaturi Externe a Armatei Romdne, a fost chemat de urgenfi pentru a asigura translafia intdlnirii istorice

]irii - CSAT (1991-1997) 9i nu degeaba este considerat {e specialigti unul dintre cei mai buni analigti ai domeniului politico-militar (nu

numaidin Rom6nia!). O dovadd a profesionalismului sdu sunt gi predicfiile din anterioarele cirti, unele deja implinite (rizboiul NATo-Jugoslavia, predictie fdcutd inainte de 27.05,1993), altele in curs de realLare (a se vedea titlul cd(ii din 1995: 'NATO - gtobatizare sau disparilie?,). Mai pufin profesionigti s-au dovedit,din picate, "consumatorii,' firegti ai analizelor sale politico-militare.-La pu{in timp dupd plecarea
:

(pensionarea) sa de la Cotroceni, Florian GArz a trimis pregedintelui Emil Constantinescu un stud.iu de intindere privind situa{ia din Balcani.
Cu o analizd "la sdnge" gi prediclia de'rigoare a evenimentelor ulterioare,

care s-au confirmat intocmai! Culmea indiferen[ei gi neprofesionalismului, ceide la Cotroceni l-au ignorat pe "proaspdtul" pensionar. Dupd
o perioadd suficientd de agteptare, din disperarea omului care vrea sd-gi

serveascd lara prin orice mijloace, exasperat, Florian G6rz ne-a trimis materialulgi, firegte, l-am publicat. Ei bine, dupd multe sdptdmAni, cAnd predicliile incepeau sd se confirme in mod nelinigtitor, rn-am trezit cu un telefon, de la un consilier prezidenlial, care, culmea!, imi solicita si le trimit coleclia cu numerele in care apdruserd articolele'lui Ga'rz! Probabil, pierduseri documentul oficial !!!... ,' \r'qluqrul de fatd poartd denumirea de 'tGhidul spionului romdn"

.
'

din mai multe motive. El po

1 \

de aventuri, riscuri gi cu o singurd satisfaclie: aceea de a-!i servi Jara, chiar dacd (adeseori) in absolut anonimat 1duce Este "ghid" pentru cd nu urmiregte senzafionalul ieftin, ci il conpe cititor in istoria multimilenard a acestei meserii. Chiar dacd acest J gh,iO cuprinde mai multe cazuri senzationale dec6t alte volume care J I urmdresc exact acest lucru.. Ca un pirinte intetegitor, autorul volumului de fald subliniaid, uneori cu umor, faletele pldcute gi nepldcute ale vie{ii de spion gi il

ee-adxeieaze{ I mod Eslg r..a" pe"tru u pEtrioli, atragi de o asemenea vialii, plind special, tinerilor romdni

indrumi pe cititor pe culoarele unui labirint rareori luminat cum se cuvine. Nu degeaba, multe genera[ii de (contra) spioni ai Armatei (om6ne i-au spus gi ii spun "Pdpd" ! Ei bine, daci politicienii nogtri ascultd mai mult de _ce spune Papa gi mai pulin de Patriarhul Romdniei, poate ar fi bine si citeasci extrem de atent gi si asculte dumnezeiegte ce spune (scrie) Pdpd GArz cu privire la spionajul secolului XXI ! Mdcar atdt sd relind din acest nou volum de excep[ie al sdu...
Eugen DELCEA

cor.(r)

FLORIAN GARZ

S=a ndscu/ /a 1 aprilie 1935, in safu/ Borozel, cornuna Borod, din judelul Bihor.

in urma Dictatului de la Viena din 1940, familia

s-arefugiatin Banat.
A absolvit gapte c/ase in municipiul Resita, remarcdndu-se ca un elev de exceplie. De la vdrsta de 16 ani, s-a dedicat carierei militare, u rmd nd cu rsu rile Lice u lu i M il itar,,D.im itrie Cantemir", pe cdre l-a absolvit in 1954, fdcdnd parte dintr-o ,,promofie

de dur" care l-a inclus si pe marele poet, scriitor si dramaturg Marin Sorescu. A absotvit $coala Mititard de ofileri ,,Nicotae" Bdlcescu" in 1957, Academia ae indne Studii Militare in 1'972 gi Cursut Post-Academic de Strategie in 1986, toate cu titlul de sef de promo!ie.
Cariera militar.d, de la gradul de locotenent pdnd la cel de colonel,
gi-a

derulat-oin cadrul Directiei de lnformatii Militare.

lntre 1961 9i 1975, a indeplinit misiuni pe linie de cercetare strategiCd la Londra, Beijing siAnkara. ln momentele de tensiune maximd ale epocii rdzboiului rece, cqm au fost criza rachetelor din Cuba din 1962, ,,Rdzboiul de 6 zite" din 1967 si ,,Rdzboiut Yom Kipur" din 1973, debarcarea militard turceascd din Cipiu
1982, precum gi fenomenele de criza din fosta lume comunistd, mai dles cele din Polonia de dupd 1981, s-a dovedit a fi un expert atdt in cule-

in "1974, conflictul militar anglo:argentinian din Atlanticul de Sud din

gerea de informatii, cit giin cea de analizd si prognozd, anticipdnd cu precizie evolutii acolo unde serviciistriine de informatiide mare prestigiu au esuat. ln perioada 1991-1997, a delinut funclia de consilier in Departamentul pentru Apirare, Siguranti Nationald si Ordine Publici si de gef al Secretariatului Consiliului Suprem de Apdrare a Jirii din cadrul Presedinliei Rom6niei. Este autor a numeroase studii de specialitate, printre care ,,Surprinderea in rdzboiul modern" gi ,,Bdtdlia aero-terestrd 200A", publicate in anii '80 si confirmate, in special de rdzboiul din Golful Persic din
1990-1991.

Cd$ite sate,,Jugoslavia in fldcdri" (1 gg3),,,N.A.T.O.- Globalizare sau dispairi,tie" (1995), ,,Expansiunea spre est a N.A.T.O." (1997) sunt modele de geopoliticd aplicatd, constituind material bibliografic in toate
centrele dq invdfdmd.nt superior, atdt militare, cdt gi civile.' Cei care-l cunosc, din lard gi strainatate, it apreciaza ca pe un analist politico-militar ce nu a fost nicicdnd surprins de evenimente.
10

Xf-----.-,-

r '

CUVANT INAINTE

4-

Aflate in avangarda luptei pentru supravieluirea neamului, pe frontul invizibil, serviciile de informa{ii ale RomAniei 9i combatanlii lor au trecut prin momentd tragice in ultima jumdtate a secolului XX"
Spionul romAn gi cercetagul militar au sdngerat pe frontul de est (1941-

"

1944),fiind 'bchii gi ulechile ogtirii" la Odesa giin Crimeea, la Stalingrad giin Munfii Caucaz. Cei care au supravieluit infernului de pe frontul de est au cdlduzit ogtirea pe frontul de vest (1944.1945) pAnd la Budapestb, Viena gi Fraga. intors vlaguit din rdzboaie, spionul romAn n-a apucat sd-gi vindece rdnile, fiind azv6rlit in marile bdtdlii ale rdzboiului rece, pentru interese strdine. Dupd aprilie 1964, cAnd patria lui s-a trezit "din somnul cel de moarte",
desprinzAndu-se din corsetul sovietic, dovedind "originalitate gi independenla politicd" gi lLrpt6nd cu eroism impotrivb integralionismului rusesc, spionul romAn a fost tot in avangarda evenimentelor.

"

Perioada de ghorie a serviciildn seerete de infor:matii ale


Romdniei din epoca postbelici a fost cuprinsi intre anii 1964-1978. in acest interval, spionul rom6n s-a avdntat in "rizboiul tdcut" cu toatd priceperea gi toatd daruirea de sine de care era in stare. in anul 1978; spionul romdn primegte o lovituri de moarte, dar nu din partea inamicilor, de care nu se temea, ci din partea unuiq-din proprii lui mari gefi, res-

pectiv din partea generalului lban Mihai Pacepa, locliitorul tehnic al Serviciuluide lnformalii Externe al RomAniei, care i-a impl6ntat pumnalul ruginit al tradiriiin spate. Dupd 1996, acest odios triddtor a fost "reabilitat" gi fdcut "erou al lupteiimpotriva comunismului", la ordinul

C.l.A., pentru care a lucrat. intre 1978-1989, serviciile de informalii ale RomAniei au fost decimate pAnd la temelie de furiaoarbd a fostului dictator Nicolae Ceaugescu. Au venit, apbi, valurile revolu[iei de la 1989 care au mdturattotulin cale, impingAnd, timp de peste un deceniu, intreaga Rominie pe marginea
prdpastiei.

Spionul patriot romdn a fost scos din istorie. Hiituit gi denigrat de mass-media gi "clasa cultd", inldnluit

gi dezar-

mat de ignoran[a gi iresponsabilitatea clasei politice, spionul patriot romdn s-a dus "sd rhoard pulin", dupd cum obignuia sd spund prietenul gi colegul

meu din Liceul Militar "Dimitrie Cantemirl', nemuritorul Marin Sorescu. Romdnia a intrat in secolulXXl legati nu numai de mdini gi de picioare, ci legati 9i la ochi, deoarece serviciile de informalii i-au fost
paralizale, deprofesion alizale, timorate, dezorientate gi puse sub control

striin, prin penetrarea lor de cdtre aga-zigii consilieri dupi anul 1996.
11

Cartea nu se adreseazd clasei politice rominegti, deoarece


aceasta este eterogend, de tranzilie, defazatd, preocupatd de orice numai de propdgirea neamului romAnesc nu, aga cum a demonstrat-o in ultimul deceniu al secolului XX. innoirea totald a acestei clase, cAt mai curdnd posibil, este condilia fundamentald a supravieluirii nalionale gi statale a romAnilor gi a reinscrierii Romdniei pe coordonatele de progres gi civilizalie. Nu se adreseazd,"nici marelui public romdnesc, deoarece acesta este coplegit de sdracie gi mizeriile fara de sfArgit ale tranziliei. Cartea se adreseazd tineretului RomAniei, singura noastrd sursd de speranfd (tineri gi tinere), pe care il chem si se apropie de serviciile de informalii nalionale, sd invele, aceastd meserie biblicd. Dupd ce vor deprinde bine megtegugul; sd facd spionaj pentru prosperitate, aga cum au fdcut toate statele dezvoltate care au stdpA nit lumea in ultimii 500 de ani. Dacd nu vom-proceda aga, vom deveni slugi, aga cum am fost in vremea stdp6nirii otomane.

Cartea este mai putin de istorie gi mai mult de invildturi,


ajutAndu-i pe cei interesafi gi dotali sd pdtrunda in tainele artei spionajului. Am scris aceastd carte cu speranla ca mdcar un mdnunchide tineri ai Rom6niei sa ajunga spioni patrioli de marcd in decursul secoluluiXXl. ,

-*l

Autorul

12

Capitolul

DE LA EDEN LA WASHINGTON
Lucifer

spio.nul 9i Moise

geful de agenturd...

,, ') lumii gi a nmului de citre bunul Dumnezeu, dupi prostitutie.

Cu foarte multe secole in urmd specialigtiiin materie au fost unanimi in a recunoagte cd Spi-o:ngiul este a doua ind

i \

Soionaiul are c6teva caracteristici comune cu prostitutia. cum ar fi: banii. secretismul. sexul, marele interes din partea publicului, reputatia

aar!enllgr-e.Il
Cdt de vechi este spionajul? La aceasti'intrebare a incercat sd
rdspundd, printre allii, Walter L.Pforzheimer, unul dintre fondatorii Agenliei Centrale de lnformalii (C.l.A.) din Statele Unite ale Americii. Potrivit pdr:erilor

timpurilor agenft,l hii I ucifer - deqhizat in $afpe, streeurEaJi*Er;@? A fost Edenului a s-o "recruteze" pe Eva, care, la rAndul ei, "recrutat" Adam siambiiau tdin "mdrul oprit", ceea ce a condus l-a
acestui veteran al spionajului american,.primulpion al tuturor noastre.

Biblia sau "Cartea cdrfilor", cum ise mai

ne, la Nunni4lUl 1j!_din Eu

iulTestament

lui lsrael: din fiecare trib sd trimiti cdte un om".


a cAte unui

intr-o misiune s*ecretd da spignai cu o duratd de 40 zile., dAndu-le uindtorul ordin ce se distinoe orin claritate. concizie si orofunzime strateoicd: "Vd veti denlasa oe acesf drum sore sud. apoi veti urca pe munte. Veti obserua acesta; ii ve{i studia pe oamenii

trditoripe aceste
sau
trdiesc oamenii, in corturi sau in sau rdu? Cum

Nu trebuie sd fii expert in


nul de misiune
ma

maestru in arta

pEntru a-!i putea da seama cd cdtrdMoise celor 12 al neamului lui lsrael de timpurile moderne.
13

de spi_on?j organizatd.de cdtre Moise in Tara Canaan s-a ^ cu un esec, degi aceasta s-a intreprins lEEfdffilat de Dumnezeu. Lncheiat

Misiunea

Astfel, agenlii lui Moise s-au inapoiat din misiune aducdnd cu ei date gi .jqformatii extrem de contradictorii,.Maioritatea acestora au raoortat' cd - Canaan este locuitd de giganti. suslindnd iu tarie cd aceasta estq Tara imposibil dg inyadat gi de cucerit. Numai doi dintre cei 12 agenti s-gu plgnunlqt in favoarea invaddrii. lmensa majoritate a evreilor din cete 12 triburi au intrat in panic6, Dumnezeu le-a retras evfe_ilqr Pam6ntul q e d u i n te i, pd p eA v J_ai6 ,F e t l_n a n o u i I m pentru fiecare zi din misiunea ratati de spioni!_lrimi$i, .un an luiMoise, conducerea a fost preluatd de cdtre ne la cale cea de-a doua mare
i

e'ffi

l;

ne

maiales
Cei doi spioni, tineri gi vigurogi, dupi ce au qgrcetat tarajnlUngsi .jn.lat au ajuns la lerihon, unde se afla gi resedinta regelui. Acest orag brbltc tostsludlat cetre , biblic a fostsludiat metodic de cdtre spionii evrei pe timoul zilei, iar pe ev,rei *!impul noplii.'drept loc de odihnd. a fost aleas casa unei celebre aleasd ..prostituate de lux pe nume-BfllAB, cunoscutd chiar de regele lerihonului.
, prin deduc{ie, cd
.

dispuneau de bani si

tati de cdtre ceidoispioni. ins5, un tilEilSimaiinteresfiffi in lumind de cartea sfAntd, este la lerihon a unui glqAnizat de contBEplgnaj. Acest uluitor adevdr rezultd din faptul cd
relatiile acestora cu care se
"latd,

Din modulcum s-au derulatevenimentele Biblie in cazulfrumoaseigi inteligentei-Rahab, rezultd cd aceasta

oameni din fiii lui

au venit aici in noaptea aceasta,

cisa

iscodeascd laral"Oameni din siguranla regelui, sau mai exact din "securitate", au fosttrimigi la Rahab cu urmdtoarea poruncd: "scoate pe oameniicare au

intrat in casa ta in noaptea aceasta, cd au venit sd iscodeascd tara". Frumoasa Rahab, purtatoare a unei inteligenle superioare, s-a dovedlt a fi gi o mare acrild. Ea nu s-a ardtat surprinsd gi nu a negat fqptul cd cei doi strdini au fost in casa ei, aflrmdnd: "Adevdrat, au venit la mine nipte oameni dar, in amurg, cdnd se inchideau porlile, barbalii au plecat gi nu gtiu unde s-au dus. Alergali dupd ei gi-i veti ajunge". in realitate, inainte de venirea "securigtilor" regelui, Rahab i-a urcat pe cei doi spioni evrei pe acoperigul casei, acoperindu-i cu fuioare de c6nepd aflate la uscat. Dupd plecarea urmdritorilor, qahab s-a urcat pe acoper:ig, la cei doi spioni evrei, gi le-a spus: "Priefenii mei, eu gtiu cdalvostru comandant esfe pe cale sd cucereascd lerihonul dar pentru bundvoin,ta pe care v-am ardtat-o scdpAndu-vd de a fi pringi, doresc Ai eu ceva in sci;himb din partea
14

voa*re. Eu vreau sd juralicd atuncicdnd armata voastrd va cucerioragul, tatdl, mama, fralii gi surorile mele nu vor fi ucigigi /i se va permite sd-gi pdstreze proprietdlit e". Ceidoiagenlis-au angajatselemn fa!5 de Rahab cd dorinlele sale vor fi respectate: "Viala noastrd pentru vielile voastre, dacd te legi sd nu sufti o vorbd despre inletegerea noastrd", au conchis cei doi spioni. lnainte de a escalada zidul ce inconjura lerihonul, cu o funie pusd la dispozilie de'cdtre Rahab, spionii evrei,i-au fdcut acesteia ultimele precizdri: "Cdnd vei auzi cd armata noastrd se apropie, sa-li adunitoata familia gi bunurile sale in casa ta, iar la fereastrd sd atirni aceastd funie rogie. Dacd cineva din familie va pardsicasa gi va fi ucis, aceasta va fi din vina tui. Dacd ne veitrdda dupd plecarea noastrd, ne vom coisidera absolvili de promisiunile pe care ,ti le-am fdcut". Cei doi spioni au escaladat apoi zidul s-au ascuns timp de trei zile printre dealuri gi vdi, i-au ingelat pe urmiritori, au ajuns cu bine la logua, pe care l-au informat foarte complet asupra situaliei din lerihon, inclusiv asupra angajamentului sirb jurdm6nt luat fald de Rahab. BazAndu-se.pe informafiile deosebit de precise gi valoroase
aduse de citre ceidoispioni, logua gi-a condus armata spre lerihon; pe ca-re l;a incercuit. inainte de declangarea asaltului general asupra oragului, logua a atras atenlia ca, imediat ce se va intra in lerihon, familia lui Rahab sd fie scoasi din orag gi adusd in tabdra israeliana. in fruntea primelortrupe evreie$titare au pdhuns in lerihon s-au aflat cei doi spioni ajutali in indeplinirea misiunii lor de cdtre Rahab. Acegtia gi-au linut pro. misiunea fdcutd in totalitate. Dupd punerea in sigurantd a familiei prostituatei Rahab, armata israeliani condusd de logua a ras de pe fala

pimAntului oragul lerihon, iar pe locuitorii acestuia i-au ucis pdni la unu, dupd cum scrie Biblia. Se vede cd cele zece porunci date de citre Dumnezeu lui Moise, printre care gi porunca "sd nu ucizi", nu prea erau respectate de citfepoporul lui lsrael !. Una invildm gi alta facem. in legdturd cu viala ulterioard a luiRahab au circulat doud ver,siuni. in prima versiune, susfinutd gi de Biblie, Rahab a devenit solia lui logua,
pundnd bazele uneifamilii din care a rezultat un fiu pe numele de Boaz. Din rarnura lui Boaz s-ar fi ndscut David, iar mai apoi lisus din Nazaret. A doua versiune este aceea ci Rahab s-ar fi cesetorit cu unul din cei doi spioni, iar Boaz ar fi fost primul lor niscut.

lndiferent'de versiuni, rezulti cd Rahab, recrutati de spionajul israelit, a fost foarte bine recompensati. Biserica romano-catolici, la rAndul ei, a recompensat-o pe Rahab trecind-o in rindul sfinfilor, fiind sirbitoriti in calendarul catolic la 1 septembrie. Aceasta nu figureazd in calendarul ortodox.
15

Samson

gi Dalila

.neamului lui lsrael, un fel .de Hercrrles evreu. Pe la 1161 i.H., pentru cd l-au supdrat pe Jehovah (Dumnezeul evreilor), nearngl lql lsrael a cazut sub dominatia fili3teniior. .9gSqn s-a ndscut dintr-o femei stearpd, prin "intervenlia" unui ingertrimis de lehova. Anun!6nd-o cd va nagte un fiu, ingerul i-a destdinuit mamei I u i sa mson cd fi ul e i a fostsle-rd e-Er hgy? sd-i sggglapecvrer de gub-Iqbia filistenihr, -dupa cqsi-voll@

qoale" dar i-au plicut femeile filistine mai mult decAt evreicele. Acesta a trecut gi prin experienla nefericitd a uneicdsdtorii cu o filisteand, spre marea dezamdgire a neamului lui lsrael. Biblia ne povestegte, insd, cd, mai presus
de orice, era.puterea

Samso! a crescut mare, a ajuns judecitor, a omordt un leu "cu mAinile

supranatum

{giSamso!. Astfel, pentru cine este dispus

sd creadd, se vorbegte des}re o luptd dintre Samson gi 3.000 de filisteni, pe timpul cdreia acesta a ucis nu mai pulin de 1.000 de soldali inamici, av6nd, drept armd o falcd de asin...

Asa cum s-a procedat din vremuri imemorabile si se orocedeazd peste tot $iin zilele noastre, pentru a afla sursa extraordinarei puteii _detinute de adversar. conducdtorii

filisteni au apelat la singura

adici

la

acesta a fost prins in mod deliberpt in plasa unei curtezane. de o -tulburdtoafe frumusete, rnaestri in "tehni.ca sexuald", de o excgptionald
inteliqentd, pe nume Dalila. Aceasta a fost-atrasd la colaborare de citre Serviciul de spionaifilistean si, in schimbul sumeide 11.000 arqinli, is cerut_sd-l seducd pe Samson $i sd afle de la acesta sursa outeriisale.

-,

o luoti cumoliti. un "rdzboi al iargonul spionaiului modern. l! .Samson Si-a dat seama din primul momenl gq UMlilqgle Dalila gi, tot focultrdirilor sentirnentale si carnale dintre ei. a ocolit rispunGli-i"a -cu intrebarea insistentE a Dalilei et, orivire la sursa puterii s?le, spur-rEfrd-illl .acesteia o sumede Farmecele personalq inteligenta $i perseverenta Dalileiau triumfat p?n4$ urln4, dovedindu-se ci si cei mai puternici oameni ai lumii au slibiciunisieste doar o chestiune de timp pini ilrxl acestea sunt

. Mdrturisindu-i Dalilei cd puterea lui std in pir, Samson s-a eoncramnat. gjngrtdapjgire, chiar dacd, in final, a reugit sd ddr6me temptul filistenilor. _DaUk, femeia fatald, cAntatd in versurile sale gi ddmarele Eminescu,

care st-a

tn

'

@tatea

misiunea incredintatd in numele $i interesul propriului popor. Exemplele biblice, de la Grddina Edenuluigi p6nd la fara Canaan, pun in eviden!6 gere

gltrjtg@impof;lnti,a actiuni

omeneasce G-a lunqut tuturor timiurilor.

Biblia ne demonstreazd cd nici bunul Dumnezeu nu s-a ptitut sustrage efectelor spionajului, in urma cdrora omul a fost izgonit din Rai. Putem concluziona, deci, cd, aportul spionajului, neamul

lui lsrael nu ar fi putut'intra in posesia Tdrii canaan, ddruitd db

firi

Dumnezeu evreilor. la lerihon au

desfrinata Rahab. Acegsta si-tr tridat poporul, care a fost masacratxane h ultimul om, in schimbul proteidriiv-leiil
cuvinte

ge poatg spune despre

vorbi despre spioni $i trddetori.


Pentru neamU nrc

vorfi vtcgdati implicate in acfiuni de spionai le-ag recomanda si se cornporte ca Dalila gi nu ca Rahab, chiar daci li s-ar promite cd vor fi trecute in rindllGfintelor...
Tu_turor romdncelor care

inviliturile lui Sun-Tzu'citre spioni


gi importanla acestei omeneasci, legaii in special de rizboi, L-PlgviDi-lnlQhilta-fiind-atrihuite"generalrdui SuntT-rr, rrnul rlintre cei

-P!_mele=dove?i scrise I indeletniciri in societatea despre spionaj

Ilai

rep_u(ati teoreticieni militar:i ai tuturor timpurilor. Gener.alul Sun-Tzu s-a ndscut in statul Chi, situat in estuarul Riului

Galben, dar gi-a petrecut cea mai mare parte a vielii sale in statul Wu, afldndu-se in slujba regelui Ho Lu. Sun-Tzu a intrat in istoria universald, nu atAt prin numeroasele victorii pe care le-a repurtat pe cdmpurile de luptd 9i cuceririle fdcute, cdt prin uluitoarea gi nemuritoarea'sa operd teoretici destinatd artei rdzboiului gi spionajului, apdrutd in anul 510 i.H., intitulatd-giagtFa { Principiilq raz[q !.t!! lI
i

-Desi a apdrut cu peste 2 500 de aniin urmd, opera lui Sun-Tzu'este studiatd cu interes in toate marile centre de invdtdmhnt mititar din Eurooa
17

in arta militard a Chinei sub conducerea lui Mao-Tze-dung in


,

Principiile formulate de cdtre Sun-Tzu gi-au gdsit o strdlucitd aplicare

anii

rdzboiului civil, cAt gi in arta militard a Japoniei, in operaliunile de uscat. statului Sun-Tzu era convins cd
cAt gi pe timpde 41zboi, acesta

puternic. Statul
cele

sa al

dusmanE

Dacd in Europa, chiar gi in zilele noastre, spionajul este vdzut ca ceva condamnabil gi degradant pentru cei care il practicd, iar spionii capturali erzu
Si

incd mai sunt executali fdrd prea mult ceremonial, 9udT3g

conlggla

gplonajul drept qaglltvitalq-nobila-I99q[gldald--qa-agen]iiAgb-Gec la con dG61ffi pplLtiQij! m ilErdjerm anedLalQ! zi u a, cAt $i noa ptea. rnamrcr ucr torul militar chinez era
El recomanda ca cu
la , bine

in acest mod Sun- zurealiza ceea ce tn

i sdu de

generalul Sun-Tzu a

putea'

100 de drame de arEint chgltuite pentry

ob
P OErazOoi;

o Dacd ili cunogti ina teme nici de o suti de bitdlii;

te
e

victorie vei suferi o infr6nqere; r Dacd nu te cunosti nici ifiinfrant in toate bEtiliile. # intonOitiite in care dispuide fo(e materiale gi morale comparabile "cu cele ale adversarului, principiile de mai sus surit absolut valabile Si ih zilele noastre. ficut gi o clasificale a spignilor pe care i-a utilizat in re{elele sale, rezultAnd urmdtoarea tipologie:

ffia

. spionii inte
de stat cu
a

.spionii locali. recru

din

ii inalte

valoare constituili din

dubli,

informatii false si trimisi la vor sDune sub efectele torturilor intoiiEarea cu informatii false a adversarului.
1B

de sacrificiu, evident fdrd

in clrrsulCelll de-al doilea_rdzboi mondial. in leqdturd cu debaicdrite trupelor americano-britani,ce in Sicilia si in Normandia. . spionii proprii instruiti special. infiltrati pe terilbriul adversarului. care
spionivolanll Ioate aceste cateqorii de agenti ai serviciilor de informalii existd ii in zilele noastre, intrAnd in stfucturile elementelor umane. secrete, de pulegere de informatii. Din celd cinci categorii de sF ioni definili de cdtre
mat
Un asemenea
" aflat

se intorc din misiuni cu informatii, cunescuti si sub numele de

in slujba C.l,A. a

i Serviciului de
un agent intern
Sun-Tzu" este
secole

lnformatii
de spionai,

FomAnie_i, fuqitin S.U.A. in l9TS.lnigjgonulserviciiloramericane

structunte servlctllor de spionai sau

ul om
milenii

istoria universali care ne-a


ce i se cer unui
tidintre cet mat I cei ce t de dintre ceideosebit de ;

;da

ici subterane foamea, frigul, mizeria si umilinta". ,Asemenea calitdti sunt universal valabile in hrmea spionilor. de le biblici $i p6nd in zilele noastre si nu se qesesc pe toate drumurile. .qei .Spionul de profesie. indiferent cdt este acesta de temut si de blaqet,

tine de oameni de inalti clasd. Sun-Tzu considera drept o

conducdtor) a
al, care

lu ner

nt de

_9i

cele maivechi

valabil 9r ln

Alexandru Macedon, cifrul

.9i...

cenzura

lstoria a demon_strat cd toU mafii conducitori ai lumii, din _anlighitate si pAna in zilele noastre. au dispus de-eiEeGiie serviEilde -tlonaj:Ji ingi$i fiind pricepuli in selectarea, recrutarea 9i utilizarea spioniloi. Acegtia au avut un rol imens in obtinerea victoriilor in rilzboaie, in construirea marilor imperii gi asigurarea securitSlii statelor. .apxangg celtl/la (356-323 i. H.), fi u at Batca n itor, cet ma i strdtucit comandant de ogti al tuturor timpurilor, creatorul prirnei armate de soldali de profesie, a fost priFyl general eurgpean care a infetgs
19

rolul esential elspionaiuluiin rizboi, folosindu-l cu mare art5, ceea ce gie;plicd victoriile incomparabile pe care le-a repurtat. De,numele.luiAlexandru cel Mare este legatd introducerea cifrului Berytru qorespondenta secretS, precum si a cenzurii militare, pe ldngd folosirea pe scard laroi a spionilor. marele general Hanibalsi, in final, strdlucita cetate a Cartagineide pe datoriti faptului cd aceslia au dispus cle un excelent :iu de soioni .< de la Zama i.H.). a trimis intr-o misiune de ile
un qruo de ex cerceta sistemul i in lucrdri
ucrdri $i d

de Ite[ior "

unul din marii

lnseaelulelV|:lgg (d.H,),

lFperiul
arclr
mun

ii

de soionai outernice si bine structurate. ln scrlerile arabe din secolul Xl (d


ambasadorii nu numai in

starea rAurilor
S

iSg_ltaicereau

9i date

de

r:eligioasd, dacd este sau nu consumator de bduturi alcoolice si amalor de femei, daci femei sau bdieti tineri.

AU

un front

rema
al

Xll,lea. La baza relaliilor cu lumea exterioard a ja se situeazS; mai presus de toate, suspiciunea. Aceasta l-a determinat pe un istorie occidental care a vizitat Japonia cu multe secole in urmd sd declare cd exclusiv din clasa samurailor, cunoscutisub numele de "nrnjal'. Printre

allele, acegtia sunt neintrecutiin arta camuflajului si a deqhizdrilor. in afara. mdiestriei de a tanglfofma orice obieclinlr-o armAgctggga.. . Surse documentare bogate gi incontestabile, printre care gi cartea "Rom6nii gi hoarda de aur'ra istoricului Alexandru Gonfa, apdrutd la Mrinchen in anul 1983, evidenliazi faptul cd cel mai mare conducitor de osti din epoca feudald care s-a folosit cu mdiestrie de arta spionaiului in construirea uriaguluj-lnfreriu Mongol de la Oceanul Pacifie gi f'Ani in inima Europei a fost Gingis-Han. Victoriile fulgeritoare impotriva Chinei din perioada 1213-1215, precum.
asupra imensului spaliu al Asiei de vest dupi 1219, cu pdtrunderi strategice gi la vest de Munlii Urali, s-au datorat nu numai calit{lilor excep{ionale ale cavaledei mongole, cigiexisten{ei unuiserviciu de cercetare strategicd de mare eficien!5, comparabildoar cu cel al luiAlbxandru Macedon.
gi

le ca intense
studiau cdile

re ale lui

t
ales in

nctele tari de atac,

la intdmplare, fapt pentru care nici un oras si nici o cetate din imensu cucerit nu le-au . Cuceririle luiAdolf Hitlerin

il. care au nainte de a ajunge generali

gi

conducitori de ogti

Mongol, Subotai gi Gepe Noian au slujit cu succes in serviciul de spionaj,

indeplinind misiuni extrem de riscante, mai ales pe direcliile strategice din Europa.

gtefan cel Mare, fondatorul... Securitilii

Cu toate distrugerile pe care le-au produs in spaliul rominilor din Moldova, Muntenia gi Transilvania, gi cu toate cd i-au linut pe strdrnogii a avut nogtri o sutd de ani in robie intre 1242-1342, ygnirea urmiri politice pozitive. Cucerirea monqol5 a dus i Tara Romdneascd si la inldturarea
a

din toate

cizut s

ar catolici si vorbeam

D espre serv ig!tr desplqnaiale,t:ofnq!! t oJ d e-a u n g u I zb u ci u mate i lor istorii, s-a scris mult gi se va mai scrie. in esen{d, de relinut este faptul ci acestea au cunoscut perio?dg de glorie
I

politice

gim

gi

!e

girii lor sub dominalia strdind, romAnesc au fost scu te de un nume ilustre. Aceasta, pentru cd romant nu s-a bucurat de tare ice ca in statele din ci de un votevozt, i domnitori, slabi, care au 1-2 anisichiar de Astfel, intre 1300 9i 1866, !ga[g!gt de Hohenzollem, in Moldova, Jara Romdneascd gi Transilvania s-au, succedat circa 430 de domnii cronologice luate la un loc, in timp ce in Franta, in acelagi interval istoric, s-au succed at 22 de regi gi impirafi. una din cauzele jstorice pentru. "latd care Romdnia, de numai 83 de ani (191 periferia la

ultimile cinci secole, romdnii au avut in fru


se sacrifice

Propisire? neamului.
lumi

ale neamului romAnesc care au


inte

in mod iscusit se tnscne in orimulr


Srii Romdnesti.

Nimicirea aproape totald a a.rmatei Unqariei. condusd personal de cdtre

regele Carol Robert de Anjou, in intervalul de cAteva zile dintre g-12 noiembrie 1330, de citre ogteniivoievoduluiromAn, in bdtdlia de la posada,
Brfi fost irnpos-ibilS fdri o perfe,ctd cungastere
a

fo4etoi

iffii6utuliliGniiiior

l"_"ur"nt tot r* p*tr"""" in =f'"ti,'l din "u "" intelepte si a utilizatfo4a armelor. "clnoscdndu-se pe srne gi cunoscdndu-t gjr rnaml.c"(Sr.rn-Tzu), fapt ce i-a asiqurat victorii gac-fceririGritori;le-cu etecte pana ln zilele noastre. Puterea gi influen{a politico-diplomaticd ale lui Mircea cei Batran au fost at6t de mari, incdt acesta gi-a putut permite imixtiuni in lupta
22

politige urjndrite de cdtre acesta, precum sia migcdrilorii-spatjila-ieEffiatei i"naniice. Toate acestea sunt sarciniale spionajului, pe care marele BaGaiab a gtiut sd-l utilizeze cu mdiestrie 9i cu rezultate totale. 9ptoqeiUsfg.lglomafia merg mdni in mdni, fiind cete doud fele ale aceluiasiEiilEbitea'au fost riOicate be iiliniineOinuiie Oe catie un alt mare domnitor romdn, Mircea cel Bitrin (1386-It1g) (,,bdtr6n" in scaunuldomnesc, nu in vdrsti), care, prin iscoadele sisolii sdi, a fost

B"ffi

pe-ntru succesiune la tronul imperialotoman,

ficAndu'lsultan pe Mu-sa,

unul din fiii lui Baiazid, cel bdtut gi luat in robie de cdtre Timur Lenk, urmag al marelui Gingis-Han, in bdtdlia de la Ankara (1402). Dacd atest mare domnitor s-a putut intitula: "lo Mircea, mare voievod gi domn din mila lui Dumnezeu gi cu darul tui Dumnezeu, stdpAnind 9i

domnhd peste toatd lara lJngrovlahiei 9i a pdr,tilor de peste mun,ti, incd ' gi cdtre par[ite tatdregti gi Amlagului gi Fdgdragului Herleg gi domn al Banatului , Severinu.lui gi de amdndoua pd(ile pe toatdPodunavia, incd gita Marea cea MarQ gi stdpdnitor al cetdlii D1rstorului",.un mare merit le
icdrturari
t

solii, au

tn

altdrii

secoluluiXXl, dar

Am revenit la
r 1457-15041, cu cea mai lungd domnie p6nd la cea a regelui Carol I de Hohenzollern, poate din iffiiia romdnilor fi considerat creatorul primelor organe de stat

Vorbind in termeni actuali gi pe inlelesul tuturor, $tefan cel Mare 9i SfAnt si-a creat, pe plan intern, una dintre cele--mai putqlnisq gillai

efi

securitate" din

Er

i, viclenisi, la nevoie, excelenli mAnuitori de monezi de secrete, aur, sdbii. pumnale si chiar otrdvuri. Datoriti celor care "au colaborat cu securitatea", adicd a

FffiliOe inaltd culturS, cunoscdtoride

limbistrdine gicoduri

dei

t ostil5 pe toatd care r-a poporului Mare si Sfint a


uE uau uII9q vv 99 vvrgr

isale (vezi "O istorie sincerd a 1997, pag. 103-104),.Stefan cel


Gare s-au

"hiclenit". Dacd

6na TntAi, cu gi ar fi sfargit-o ca 9i siguranld c5 ar fi domnit gi el cel mult caliva anigori

tatdl

siu, sub loviturile de pumnal al unor boieri complotigti."

"Polifia politici" vine de la Apus...


liei(1558-l
ea, ceva maitdrziu,

care s-a distins ca unul din cei mai evul mediu'occidental.

Aceasta a salvat-o pe regind de la peste 20 de tentative de asasinat gi a condus-o spre egafod pe Maria Stuart, pretendenta catolici la tronul

Angliei. Serviciul de spionaj extern, parte a "poliliei politice" de sub conducerea luiwalshingam a ajutat-o pe regina Elisabeta I sd zdrobeascd "lnvincibila Armada" (1588) a Spaniei gi si declangeze exp-ansiunea coloniald a regatuluisdu, pdnd atunci destulde sdrac aide slab. Tot Elisabeta I a patronat pirateria de stat, care i-a adus mari bogaliiin tezaurulregal. icil'din Franta a (1585-1642), condusd de preotul Tr

germane divizate, contribuind la alipirea de cdtre Franla a provinciilor Alsacia gi Lorena. itice au devenit standard feuda
789:1 794, de cursul istoriei. Am insistat asupra exemplelor de mai sus, ?ncepAnd cu $tefdn cel Mare, pentru atrezi la realitate acele elemente ale clasei politice gi mediile

intelectuale din Rom6nia contemporani care acuzd gimul politic romAnesc din perioada 1945-1989 cd ar fi-dispus de "poli{ie politici,' intruchipati in organele securitdlii statulu ul "demascdrii Secuca politie boliticdl'este cea mai
sd stiticd toate

statale, de acum

dispun de structuride Federal de


(F.B.l.) este cea ma

ti

mp de ma i m u lli an i i nformator atElif,EEffiif6irator a r securitdli i" ) I California, av6nd acoperirea de "actor la Holtwood". iar

Fostul pregedinte al S.U.A., Ronald &ggan_(1981-1989) a fost

s-a numr
cane reqimul comunist a

care au contribuit la crearea


Studiere a Dosarelor Securitdtii nu vom

sului Consiliu ar face bine

anisau nu se umbli
sub numele de
24

lmpdratul Rusiei, Alexandru al ll-lea (1855-1881); a modernizat serviciul secret de securitate si spionaj care a fost denumit "Ohrana". La lui Nicolae alll-lea. "Ohrana" avea

ridicate pe noi culmi. intre 1917-1991. de cdtre puterea politicd comunistd

-qglq KrernljL

sl " "g"f .mirare ci spionajul. rusesc_face ravaqii in Stafele_lhite ale Americii, ale . qdror servicii secrete au imbrdgat fprme moderne abia in urma celor doud

-n"a"O

ir"

I5zboaie mondiale.

Frederic al ll-lea (1740-1786


de

al Prusiei din

de

ic cel Mare" a fost un

de rdzboaie contra slrdlucit conducilor-dsosti. Acesta a purtat o Austriei, a luat parte la rizboiul de gapte ani gi la prima impd(ire a Poloniei
in 1772. in urma unei victorii rapide 9i strdlucite impotriva armatei austriece, Frederic al lt4are a fost intrebat care este explicalia victoriei sale atit de decisive? Regele Prusieia rdspuns: "in timp ce adversarul meu a avut

un spion sutd de b'ucdtari, e si ng u r bucdfar". Aceasta explicd totu

si;

-"t*""
|
le

- *ionqj gi

dezinformare

in stil imperial:..
ni
cu era rizboaielor
nt

Revolutia francezi de la 1789-1 . -...,..

state ale lumii.


lmensa a istoricilor francezi gi strdini au explicat victoriile strdlucite repurtate de Napoleon Bonaparte impotriva statelor feudale din Europa exclusiv prin prisma geniului militar al acestuia.. Pulini gtiu sau inclind sd admitd cd aceste victorii s-au datorat 9i altor cauze. in zilele noastre, ,se un rol in infringerea iar unii dintre
tre care si Kad

Soult, Du

unor victorii decisive ca rmont si Lannes-

Muratsau

lmeister s-a niscut in Alsacia, in familia unui preot luteran. Bucurdndu-se de o inteligenld striluciti gide o educalie aleasd, precum gi de un fizic fermecdtor, in anul 1804, cdnd a fost recrutat de serviciul de

25

'

spionaj al lui Napoleon, acesta vorbea cAteva limbistriine, dintre care'in condilii perfecte franceza, germana gi maghiara. Schul-meister s-a doyedit un artist in arta deghizirilor.

La inceputul anului 1805, Karl Schulmeister gi-a ficut aparilia la Viena sub acoperirea cd este "nobil maghiar" expulzat din Franla sub acuzalia cd era "simpatizant" al Austriei. Tinta spionajului francez era aceea de a intra in graliile maregalului austriac Charles Mach - baron de L:eiberich, comandantul armatei imperiale. Prin farmecul sdu personal, elegania, inteligen{a gi banii de care dispunea, Schulmeister a cucerit repede inalta societate vienezd. Acesta nu numai cd l*a cunoscut pe maregalul Mach dar a devenit in scurt.timp unul din preferalii sdi. Pentru a-gi consolida "legenda" de acoperire, Schulmeister a pus la dispozilia serviciului de spionaj alAustriei o seamd de informalii credibile cu pr.ivire la situalia politicd, militard gi socialS din Franla, seleclionate cu grijd de

citre contraspionajul

fra ncez. Cucerindu{ pur gi simplu pe. maregalul Mach, Karl Schulmeister nu numai cd a fost asimilat in cartierul general al arrnatei

Austriei dar a fost numit director al serviciului de spionaj al Austriei, pozilie incredibilS pe care nimeni nu a mai egalat-o vreodatd in Europa. De pe aceastd pozilie, Schulmeister a intoxicat pur gi simplu conducerea politicd gi militard de la Viena cu "informalii de la fala locului" cu privire la presupuse stdride nemullumire din armata francezi gi la situalia tot mai "dificild" a Franlei, toate conducAnd la concluzia cd lui NapoleonBonaparte i-ar fi imposibil sd se poatd angaja intr-o campanie militard impotriva Austriei. Toate aceste gtiri false au fost larg rdsp6ndite 9i prin intermediul presei austriece, prin articole, fabricate in Fran{a gistrecurate in ziarele din Austria contra unor sume frumoase de bani.

impiratul Austriei, Francisc I (1792-1835) gi maregalul Mach cizut victimi acliunilor de dezinformaie desfdgurate cu miiestrie de citre Schulmeister, crezAnd cd Franla s-ar afla in pragul unei "explozii
au sociale". in realitate, Napoleon se pregdtea sd atace Austria. Acest lucru s-a giprodus prin surprindere, iar pebazainformaliilorfurnizate de cdtre spionul francez implantat in insugi cartierul general al armatei austriece, aceasta a fost incercuitd gi obligatd sd capituleze in urma bitdliei de la Ulm din 9 octombrie 1805. Karl Schulmeister "reugegte" sd se strecoare printre liniile armatei franceze, revenind la Viena, inarmat cu o seamd de documente secrete "originale" puse la dispozilie de cdtre serviciul de spionaj al lui Napoleon, cu care reugegte, in bund mdsurd s5-l convingd pe impdratulAustrieigi pe generalii sdi "asupra celor mai indicate cdi de urmat".A urmat dezastrul armatelor reunite ale Austriei gi Rusiei de la Austerlitz, din 2 decembrie

1805, rdmasd in istorie sub numele de "bdtdlia celor trei impdrali" (Napoleon, Francisc I giAlexandru l).
26

servi

. ln anul 1809, Schulmeistera ajuns in funclia de eomisar-general al armatei imperiale franceze. El a reiigit s5-gi implanteze un spion in chiar cartierul general al impiratului Rusiei, Alexandru L Cu toate meritele sale extraordinare, Napoleon a refuzal sd-i confere ordinul "Legiunii de onoare", motiv6nd cd "pentru spioni, singura rgcompensd este aurul'i Cu banii cagtigali, atdt de la austrieci, cAt gi de la francezi, Karl Schulmeister a ficut o avere imensS, pe care a pierdut-o in totalitate dupd infringerea lui Napoleon la Waterloo, in anul 1815. El a supravieluit acelui eveniment incd 40 de ani, deceddnd in anul 1853 la Strasbourg, unde delinea un chiogc de tutun. Cu toate cd Napoleon nu a avut niciodalatnc'reaefejn_Agenlii

ion--al

Secolului al XIX-lea $i unuldintre cei mai reputati din istoria spionaiului, i:a fost cel mai devotat din toti oamenii importanti care l-au incgniurat pe impiratul francezilor in tot cursul vielii sale. Napoleon l-a denumilpe -Karl Schulm eister "impdratul spionilor". ln timpul rizboiul napoleoniene, serv.iciul de spionaj britanic .a reugit si infiltreze doi agenli in interiorul Ministerului de Externe at luiTalleyrand. Acegtia au descoperit clauzele secrete ale Tratatului de la"Tilist dintre Napoleon giimpiratul Alexandru l, degi intilnirea dintre cei doi impirafi s-a desfigurat pe un doc plutitor in mijlocul r6ului Memel, la 27 iunie 1807. De numele lui Napoleon este legati aparilia in Franla a unui

sistem central de spionaj cu o componenti de securitate interni, denumiti "Suret6 Generate" (Siguianla Generald) care a devenit "Surete Nationale" (Siguran{a Nalionali) iar ulterior mai simplu "Sur6t6" adici
Siguranla, sistem din care s-a inspirat gi RomAnia. ln termeni pe inlelesul tuturor, este vorba de polilia politicd secretd sau "securitatea", termen devenit anatemd in RomAnia postsocialistS.

Serviciul de spionaj al lui Napoleon este autorul celebrului "Testament al lui Petru cel Mare", prin care sunt "dezvdluite" intenliile Rusieide a cuceri cea mai mare parte a lumiigide a iegila mdrile calde. Acest "testament" este unul dintre cele maistrilucite acfiunide dezinformare puse la cale de serviciul de informafii al Franlei dinaintea campaniei lui Napoleon impotriva Rusiei. "TestamentulluiPetru cel Mare" a fost atit de convingitor ticluit, inc6t a cdpdtat crezare pe toatd durata secolului XlX, a fo6t extins in secolul XX in epoca U.R.S.S., avAnd l'credibilitate" chiar gi la inceputul secolului XXl. Existi mulli romAni din "cercurile intelectuale bine informate" care cred in acest testament. Despre falsitatea acestuia se vorbegte in "Enciclopedia asupra spionajului" (autori: Normand
Polmar gi Thomas B.Allen, Editura Greenhil, S.U.A., 1997, pag.217). 27

Dupi inliturarea lui Napoleon Bonaparte, serviciul de spionaj


al Frantei s-a degradat. Aceasta abontribuitin mare mdsuri la zdrobitoarea infr6ngere a armatei lui Napoleon al lll-lea in rdzboiulfranco-prusac din 1870-1 871 . Dupd acest rdzboi, serviciile secrete ale Franfei au fost reorganizate dupd modelul prusac. ln armatd, a luat fiintd Biroul 2, insircinat
"

cu spionajul militar, preluat gitn armata Romdniei. Franfa este prima lari din lume care a pus bazele institufiei atagafilor militari, inci din secolul XVlll. Napoleon Bonaparte a preluat gi extins practica trimiterii de ofileri de informalii pe ldngd misiunile sale diplomatice din strdinritate, iar dupd Congresul de la Viena din 181S, toate statele maridin Europa au inceput sd facd schimb de atagali militari. Misiunea acestora este aceea ca, sub protec{ia pagaportuiui diplomatic, si faci spionaj militar, inclusiv recrutarea de agenli autohtoni. Schimbul de atagali militari se face pe bazi de acord intre state care, in realitate, inseamnd "primegtetu spionii mer, ca sd primesc Aieu dpionii tdi".Tn cercurile diplomatice de pretutindeni, atagatului milit-ar i se mai spune "spion in uniformd" sau n'prsrcd cu clopolei", Atagalii militari nu sunt diploma{i, degi ei pretind acest lucrd. Deoarece spionajul militar s-a complicat foarte mult in secolul XX gi atagaliimilitaris-au specializatpe categoriide fo(e ale armetei, respectiv: atagali ai trupelor terestre, ataga{i aero gi atagali navali, iar pentru a-i
coordona, statele mari, cu posibilitdfifinanciare, trimit gi atagali ai apiririi. Ca giin cazulambasadorilor, pentru trimiterea de atagali militarieste nevoie de primirea acreditdrii din partea statului care ii acceptd. Marile puteriale lumii, S.U.A., Rusia, Franla, Marea Britanie, China, Japonia 9i altele, trimit ofileri de informaliiin strdindtate sub o multitudine de alte acoperiri civile.

Spionii gi independenla SUA

)fi gi singura superputere militard de ta inceputul secoluluiXXl, spionajul igiare sorgintea in Revolulia americand anticoloniald gi rdzboiul de independen{d purtat impotriva Angliei, din perioada 1775-1783. PdrintOle fondatoral S.U.A., generalul George Washington (17321799), pe l6ngd calftdlile sale de om politic vizionar, dl comandant gi sirateg, a fost gi un strilucit arlizanal spionajului revolufionar nord-american, care a contribuitintr-o mdsuri decisivd la incheierea victorioasd a rdzboiului de independentd. George Washington nu a avut studii militare gi academice superioare dar a cagtigat experienli in rdzboi gi mai ales de ofiler de informalii, ca urmare a serviciului prestat in armata enElezd, in contextul rdzboiului dintre Franla giAnglia pentru posesiunile coloniale din sp.aliul nord-american.
ultima jumdtate a secolului

ln Statele Unite ale Americii, cea mai mare putere economicd din

CAnd cele 13 colonii americane au hotdrAt sd inceapd rdzboiulpentru independenld impotriva Angliei, lui George Washington i-a fost oferitd funclia

de comandant al tuturor trupelor continentale, pe care a acceptat-o la

3 iulie 1775. Odatd.cu preluarea comenzii, G.Washington a trecut la infiinlarea unui nucleu secret de spionaj in cadrul statului siu major, pe care l-a
structurat gi condus personal. Primiispioni nord-americani au fost recrutali, instruili 9i trimigiin misiuni in adAncimea dispozitivului trupelo; engleze gi in interiorul controlat de acestea, personal de citre George Washington. Din documentele istorice de arhivd rezultd cd, la 15 iulie 1775, G.Washington a plStit suma de 330 de dolari unei "persoane neidentificate" pe care a trimis-o in garnizoana englezd din Boston "cu misiunea de a afla valoarea trupelor engleze, deplasdrite gi,inten,tiile acestora gi sd /e raporteze prin corespondenla secretd stabilitd". ln 1777, G.Washington a infiinlat un serviciu de spionaj bine structurat, cu un personal numeros, avdnd elemente de legdturd cu toate cele 13 state aflate in rdzboicu trupelb coloniale engleze. Sub directa sa conducere s-a trecut la recrutarea sistematicd de spioni gi crearea de relele de agenturi in teritoriile controlate de englezi.

Tallmadge a organizat o relea clandestini de spionaj la New York, cunoscutd sub numele de "releaua Culper", care s-a dovedit a fi cea mai eficientd din toatd perioada rdzboiului de independenld. Aceasti relea a fost condusd personal de G.Washington. Tot lui G.Washington ii revine meritul de a fiinfiinfat gi primul serviciu de contraspionaj din istoria S.U.A. Spre cinstea conducdtorului revolulieiamericane, acesta nu s-a grdbit niciodatd sd-ispAnzure pe spionii englezi arestali, aga cum procedau comandanlii englezi, ci ii trata cu atenlie pentru a-i atrage la colaborare gi a-itransforma in "agenli dubli". intre 178-9-1796, generalul G.Washington a slujit in calitatea de primul preqedinte al Statelor Unite ale Americii, refuzind altreilea mandat cind acesta i-a fost propus.ln calitatea sa de gef direct al serviciilor de spionaj gi contraspionaj, G.Washington gi-a plStit la timp 9i cu generozitate spionii.

Benjamin Franklin

spion "dubtu"?

Unul din spionii de marci ai generalului G.Washington a fost Benjamin Franklin, savant, om politic Ai diplomat, trimis la Paris in
calitate de ambasador al Statelor Unite, in septembrie 1778. B.Franklin a fdcut parte din Comitetul Secret infiinlat de Congres pentru cumpirarea de armament gi materiale de rdzboidin Europa.

l-a Paris, in cadrul misiunii diplomatice americane condusd de B.Franklin, a fost trimis 9i Silas Dean, spion calificat, de mare inteligenld gi curaj, recrutat gi instruit de cdtre G.Washington. Din punctde vedere politic, misiunea ambasadoruluispion B.Franklin la Paris a fost aceea de a atrage Franta ?ntr-o coalilie cu Statele Unite, impotriva Marii Britanii, de care s-a 9i achitat in mod strilucit. Pe timpul ambasadoriatului sdu, impreund cu Silas Dean, B.Franklin a
colaborat gu serviciul de spionaj al Franlei, reprezentat de Caron de
Beaumarcf,ais, cunoscut drept dramaturg, autor al pieselor "Nunta lui Figaro', gi "Bdrbierul din Sevilia", puse pe muzicd de citre Mozart gi respectiv Rossini,
dar care, in realitate, era un mare agent al spionajului francez.

Cu ajutorul lui Beaumarchais, a fost constituiti compania'de


acoperire 'Roderique Hortez et Qic", cate a transportat in mod clandestin mari cantitati de armament, munitii gi materiale de rizboi in America, fird de care armata lui G.Washington nu ar fi putut cdgtiga rdzboiul. Prin agenlii sdi trimigi in Anglia, B.Franklin a urmdrit migcdrile de trupe engleze 9i pregdtirile in vederea trimiterii lor in America, pe care le raporta lui G.Washington.

, Activitatea de spionaj a lui B,Franklin a avut insi gi o pati neagri, care nu a putut fi elucidatd nici pdnd in zilele noastre. Astfel, se gtie cd spionajulbritanic a reugit sd implanteze pe unul din agenliisiiin cadrul misiunii diplbmatice americane de la Paris, din acea per:ioadd. Este vorba de Edward Bencroft, om cu preocupdri gtiinlifice, membru in Colegiul Regal de Fizicd 9i al SocietSlii Regale. Acesta l=a cunoscut pe B.Franklin la Londra, inainte de revolulia americand, in calitate de
dgent colonial din partea Pennsylvaniei. intre cei doi, s-a legat o prietenie specifiid oamenilor de gtiinla. E.Bencroft era, pe de altd parte gi agent al serviciului de spionaj al Angliei, iar preqcupdrile lui in domeniul fizicii erau o acoperire credibilS. Reintdlnindu-se la Paris, B.Franklin l-a angajat pe Edward Bencroft pe postul de secretar personat. Nimic mai covenabil pentru spionajul Marii Britanii! in limbaj profesional aceasta se numegte "penetrare" gi constituie "visul de aur'' al tuturor serviciilor de spionaj din lume, de la spionii biblici 9i p6ni in zilele noastre. Un spion bine instruit ajuns intr-o asemenea pozitie poate face ravagii... E.Bencroft a linut legitura cu serviciul de spionaj englez in mod indirect, fdrd contact personal, prin procedeul numit "dead drop,,(cdsula moartd) in argoullumii secrete anglo-saxone. Acesta consta dintr-o sticld in care se introduceau documente scrise, care se depunea in Scorbura unui copac din grddina palatului Tuileries, de unde-era ridicati de cdtre

agentul englez.

in afard de aceasta, Be6croft ficea dese cdldtorii


30

la

Londra, fiind gi un reputat jucdtor la bursd.

Edward Bencroft a transmiS Londrei informafii precise 9i extrem de valoroase cu privire la alianla militard ce s-a formatintre Fran{a 9i $tatele Unite dar regele George al lll-lea nu le-a dat crezare, apreciind
cd acestea ar putea fi "speculaliile" lui Bencroft pentru a afecta acliunile la bursd. Pe de altd parte, din surse istorice americane, rezultd ci B.Franklin

ar fi inlesnit in mod premeditat acliunile de spionaj ale lui Bencroft in favoarea Londrei, deoarece. nu era sigur cine va iegiinvingitoare

in rizboi gi dorea si fie asigurat in cazul ci Anglia ar fi cigtigat


rizboiul. Aceastd pozilie duplicitard a lui Franklin a fost sesizatd de
cdtre serviciul de contraspibnaj al lui G.Washington iar, la reVenirea in S.U.A.* acesta a fost cercetat de cdtre o comisie a Congresului. Neput6ndu-se dovedi nimic concret, B.Franklin a fost ldsat in pace, trdind ca un cetSlean onorabil, cu merite in revolulie. Daci a fost sau nu "agent dubh-r", nu s-a

aflat niciodatd.

Cu totul iegit din comun este faptul

ci

simbolul patriotismului

american este legat de viala gi activitatea unui spion din timpul rizboiului de independenld. Este vorba de Nathan Hale (1755-1776), cipitan in armata generalului George Washington. N.Hale a fost absolvent al Colegiului din Yale, promo\ia 1773 gi, inainte de a se inrola in armatd, a fost profesor in Noua Londrd din Connecticut. in anul 1776, avAnd gradul de cdpitan, N.Hale a fost cooptat in

in luna septembrie a aceluiagi an, in baza unui ordin de misiune primit direct de la generalul George Washington, N,Hale a plecat la New York unde se afla cartierul general al armatei engleze gi numeroase trupe aduse in vederea indbugirii
serviciul de spionaj al armatei. revoluliei americane. N.Hale a reugit sd pdtrundi in addncimea dispozitivului trupelor engleze gi sd se prezinte drept profesor cu acte in regulS, "loial coroanei brifanice;, care a fost i'persecutat" de rebeli gi'doregte sd-gi exercite profesia sub administralia britanicd. Afost crezut gi ldsatin libertate. in zilele urmdtoare, N.Hale a adunat informalii gi a Tntocmit scheme cu privire la efectivele, dislocarea, disponibilitdlile in armament gi materiale de rdzboi ale armateiengleze, cu care se pregdtea sd treacd linia frontului. A fost capturat in timpul tentativei de'trecere, iar asupra lui, ascunse intr-o gheatd, au fost gdsite informa{iile culese. Comandantul armatei engleze, generalul William Howe, a ordqnat executarea fdrd juddcare a cdpitanului N.Hale, refu-.
zAndu-i acestuia chiar gi dreptul la un preot, permis oricdrui condamndt. A fost executat prin spinzuritoare (fapt degradant pentru un ofiler) la data de 22 septembrie'1776.
31

Aflat pe egafod, in fala uneimullimide "rebeli" americaniadunatisd ia aminte, cdpitanul Nathan Hale a rostit: cd nu am decdto i-o ddruiesc . Cuvintele luiau rffia6

, capitanu

1914, la Universitatea din Yale, a fost o coore a acestei sta


a clddirii
rar

inil

statuia
idicatd
a S.U.A,

in fata intrdrii

Centrale de

ale vietii lui. au de spionaj ale S.U.A. ln anul 1985


strdini nu le-a scipat din vedere int6rzierea de 138 de ani cu care americanii l-au onorat pe acest erou, dar vorba aceea, mai bine mai tArziu decdt niciodat5... O explicalie ar fi aceea ca moderne S.U.A. s-au I

de-al doilea rdzboi mondial.


luat fiin fondul rdzboiului rece

in 1947
a Washi ii occidentali,
mentale:

superdimenSionarea, hipertehnicizarea gi ineficienla...

32

Capitolul ll

INTELIGENTE ,

iN

ILEGALITATE
!

Spionaj fac intotdeadna ceilalli

mii de ani pe care i-am trecut in revistd, nici un impdrat, la aceastd

"dezonorantd"

au oractrcat-o

anume intelligence !. Acest termen, tradus in limba romdnd, inseamnd inteligenld, inlelepciune dar gi informalii gi spionaj. Combinalia este una logicd, deoarece

au un rdesr

n care

r9r acopera

inteliqentd. Din aceastdqauzd. spionaiul este definit ca . Mai este defrnit gi prin ltq cum sunt l&lgyl se,crel:: "f,&bgjilsllbteran",'@WEqW gi,
mai outin eleoantd. "rdzboiul murdaf'.

Esenlial este faptul cd -qpionajul reprezinti o formi de rdzboi nedeclarat intre stale. care nu cunoagte pauze. fiind o -ac!!yj!ate cu lnuu st ntcr
. Pentru a nu face discriminare state, intre alialigiadversarii potenliali, vom utiliza, pAnd la capdtul lucrdrii, termenul simplu gi pe inlelesul tuturor, adied ac.ela de spionaj, indiferent despre cine este vorba.

un instrument al

militard, spionaju! a statelor, o formd de

I poate fi definit ca o g-ctivitate de culegere de informatii

incalci leqile statului


care sunt de pe

vizat.. Spi

gidintoatesursele,respectivumane9itehnologice'@
din comolexa activitate a serviciilor de informalii moderne.

,legale giilegale

linear al activitdtii de proces a rea, i nteg rarea,


an

al iza, eva I u a re a g

ca, in epoca rdzboiului rece 1947-1989, serviciile de inforrnalii ale celor doud superputeri S.U.A. gi U.R.S.S. au fost tehnicizate dincolo de orice proporlii, s-a ajuns, in final, la concluzia cd nlqi un fel de substitui in activitatea de Elementul de neinlocuit, al economtc este

constituie o mare bdtdlie

moment

-un centru3rl valora de La Termopile, spartanii de sub comanda regelui Leonida au nti numai dupd ce spionul grec triddtor Efialtes le-a ardtat pergilor o cale ascunsd de manevrare a trecdtorii, permildnd trupelor adverse sd-i incercuiasci pe bravii luptdtori greci.
lume.

aur al tuturor

n instruit 9i im

Premiul Nobel se obtine mai ugor...


defineste oe aoentul de soionai ca fiind o
care de informa
UNUI

in secret. in sluiba unui ouvern. in scooul ggrele de uscat, fortele aeriene sau.fo4ele strdin sau zug:]Je informal! cujglgc.lg1segt cu

datd. considerd dreptSpion o persoani care observi in obiective,

armam
etc.

militare de infradoc'umente

Prin aceastd definilie sunt puse in lumind nu numai,scopurile urmdrite de cdtre un agent al unui serviciu de spionaj, ci, gimetodele folosite de acesta pentru a-giTndeplini misiunile. _Spionii se recruteazi; potrivit nevoilor de informa{ii ale statelor gi

le in existd oameni valoare SprdGxemplu, dacd nu poate un ofifer superior din compartimdntul operalii al unei armatei, poatre fi recrutat un subofifer sau un angajat civil care mAnuiegte documentele secrete. Daci nu poate fi recrutat ministrul Apiririi, poate fi recrutati amanta acestuia, cu rezultate devastatoare. Un savant atomist poate fi spionat, in modul cel mai eficient gi mai rapid, de citre un alt savant atomist, aga cum

guvernelor,-din mediile sociale

34

s:a putut constata din acliunile de spionaj atomic derulate in cea de-a doua jumdtate a secolului XX, precum gi in zilele noastre.

de seducere, de

a momentului

tsemnat. Cu toate un \

diferiti natura
in selectarea

un rol acestora

este
de altfel extrem de

lde
terea lor

sebazeazd

tr-un domeniile

serviciile

de oeniu. Acest ni

Richard,Sorqe, Rudolf
tot filhul draconic ce se aolicd. in serviciile de

conform
ba

de conducere

ile secrete de

i. dar mai hles de


sarcini utile din

nici estetic ai nici etic. Rdrndn ceea ce sunt, rmensa

,dn
35

terizatd prin

Lavrdn-tiE6i;ia-- fost sef al K.c.BlFgar l.H@e Enl-geaffiE;Ts-a, drstins prin-o-i$reiry'Gvalorile umane, prin "are gi bestialitate. crimd -Termenul de spion ("spy" - engl.) a apdrut in Anolia in secolul XIV pe vremea marelui poet..1$)o[gJ-.1ChauceLunul dintre intemeietorii literaturii nalionale engleze. Experien{a multimilenard a omeniriiin materie de spionaj, de la spionii blibliciqi pand in zilele noastre, ne demonstreazd cdlangleslgptlneipalrr'l gi,ce!mai,rispindit mobil pentru care un om poate acbpta si rtevini

glnism, coruptie, sadisF, mergind pdni la Ldul satanilc este reprezentat de asemenea lipuri precum-NietzscheJdolf Hitler,

U!-$gggflnalcare

se incadreazd intr-o diagramd proprie, carac-

_:pjgl

Se gtie cd luda iscarioteanul l-a vAndut pe Hristos pentru suma de 30

de arginli. "Banul este ochiul dracului", spune inlelepciunea populari


romAneased, iar se

Un comentator francez scria in alnul Pentru face nimic fdrd sd cumpere

de la secretar la valet, de la seruitoare la amanta aveau la i ln anul 'Tonduri operative" pentru recrutarea gi plata agenlilor. Nu e-isti pe fata Pimdntuh,i de la izgonirea luiAdam gi a Evei din

Grddina Edenului Si pdnd la instalarea lui G.W.Bush in funcfia de pregedinte si nu fi al S.U.A. in anul2001,-i a i din toa de cont. riide , de care

!@

America

-'

paradisul spionilor

At6t in perioada dintre cele doud rdzboaie mondiale, cAt gi in timpul rdzboiului recejara cu g-ei mai multi qalrleniqu.?c-cqg la.inforTnalii secr4e qredispugisd le vindi pe bani buni a fost S.U.A. Nu degeaba iseFpune S"U.A. "fara tuturor posibilitililor"! Celor care doresc sd se convingd de acest lucru, le recomand si studieze cartea"Spy Book",o
la Editura

York, in anul 1997.

cea mai mare putere economicd


nu este de mirare c

si.militard a lumii,

risesc Americii, condi{iilor specifice isi oisesc de lucru in Statele Unite ale Americii, Datoritd conditiilor soecifice

existentein S.U,A., uriaga amploare a legiturilor economice, politice gi militare pe care americanii le intretin ca superputere cu vocalie global6, aeeaEti ului. a traficului de nrer nu se

--

de armament

AlxrAfsm. este vizitatd de circa 450 milioane de strdini. Existd 120 milioane de automobile inmatriculate in afara teritoriului american, B-10 milioane de containere cu mdrfuri, 720.000 de avioane mari$i mici Sicirca 300.000 de nave strdine, care trec frontierele S.U.A. Cine ar putea depista cu eficacitate spionii gi acliunile de spionajin asemenea condi!ii?

La toate acestea, se adaugd caracterul eterogen al populafiei S.U.A., alcdtuitd din emigranli venili din toate ldrile lumii, pentru care patriotismul nu.este cea"mai puternicd trdsdturd. ln schimb,*glolSgg!5i aurul sunt zeii,la care se inchini toti americanii care "visazd" la imboodtire. latd cdteva,exemple mai apropiate de zilele noastre: . .$[1!glr!Amesl ofiler superiorin cadrul C:1.A., din seclia ?nsdr-' cinati cu spionajulainerican in U.R.S.S. giapoiin Federalia Rusd,{ggruIat de ru$i in anul 1985. A furnjzat iqformatii ultr?gecretq in legdtufd cu peste 100 de actiuni c.lendesgne ale q.l.A. in spaliul ruFesc ai date in lesElGe-mO de agenF
-d

e_s p_lg naiqglo h'!qn i_Ieclutati d e C. l.A. D ntre acegti a, i_q au foslexecutall Cea mai mare pierdere suferitd de C,l.A. de pe urma trdddrii lui Ames a fost arestarea gi executarea generalului maior rus Dimitri Poliakov, care a lucrat pentru S.U.A. aproape 20 ani. Aldrich H.Ames a fost arestat in
i

1994 9i condamnat la inchisoare pe favoarea rusilor pentru bani,Tn schimbul serviciilor sale, A.Ames a primit :suma de 2.700.000 dolari. Degi avea un galAriujanul!lq!_Zg.000-- olanpe an. Ames gi.a cumpdrbt o casi splendidi in valoare de 540.00-0 dolari . Ei o masind Jaqirar del0-OO0iolarL-Probabil cd prin acesJe cheltuieli ce-i depdgeau cu tnult posibilitSlile s-a si demascat si a cdzut; a Jay Pollard, ofiler superior in Forlele Maritime ile

via!6.@

il l.fiiGffitanford Tn 1976 9i al gcolii de informalii S.U.A., marinei in 1979. A lucrat ani de zile la Centrul de lnformalii al Fo(elor a maritime de la Suitland, in apropiere de Washington. A fost.recrutat la New York, in 1984, de cdtre colonelul Aviem Sella, din badrulW!SAD-* serviciul de spionaj al lsraelului gi predat pentru exploatare informativd unui ofiler de informalii israelian pe nume Yosef Jagur, cu acoperire diplomaticd de consul la Consulatul lsraeluluidin mis servicirllui de israelian New York. amencan a
1.800 de documente statul oficible din S.U.A., indiferent cAt ar fi

secrete
nu le-ar fi

secrete
pe car

Pentru serviciile prestate,.Jonathan Pollard, spion de mare valoare

implantat in chiar creierul serviciuluiEJfrfirmalii at fo4elor maritime ale S.U.A.. a fost rispl5tit cu dirnicie de citre MOSSAD.
Sub legenda foarte credibild cd se cdsdtoregte, J.Pollard s-a deplasat
la Paris, unde a fost cazat intr-o casd conspirativd a MOSSAD-ului. Cu acest

prilej, a primit indicalii gi misiuni foarte precise din pahea lui RlfaelFitan (alias 'Rofi') - geful serviciului de spionaj gtiinlific din Ministerul Apdrdrii al lsraelului, cunoscut sub acronimul LAKAM. Rezulti ci-Pollard a furnizat ,Jsraelului informatii secrete din domeniul tehnico-gtiintific militar. Pe timpul gederii la Paris, logodnica lui Pollard a primit drept "cadou" un inel eu diamant, in valoare de 10.000 dolari. Cei doi "logodnici" au fdcut un sejur la Mbnte Carlo, apoi ?n Elvelia gi Germania gi s-au cisdtorit dupd toate regulile la Venelia, toate cheltuielile aferente fiind suportate de cdtre MOSSAD. Dupd cisdtorie, s-au imbarcat pe "Orient Expres" gi, 'in final, au ajuns in lsrael; unde au fost tratali regegte. La plecare, "proaspelii cisdtorili" au primit, in numerar, suma de 10.000 dolari. lntors la Washington, Jonathan Pollaid s-a apucat serios de lucru. De. tggi ori pe siptimini, Pollard preCa omului sdu de legdturd din cadrul

Acestea erau, apoi,-copiate intr-u


intrelinute de serviciul de spionaj israelian la Washington. Materialele erau returnate la intdlniriconspirative, de reguld, lunea dimineafa. Acesta este
un mod de lucru folosit de cdtre marea majoritate a serviciilor de spionaj. Le-am folosit cu succes si noi rominii. in peri

ffi

oi,omaGTorere cu oo"urenle uffasecrere.

Oin@lg rur"

din nou, in yjtlqligAnd spionii nogtrivor ca tn oe regarura tsraeilan ar tut t oilaro. JoseT Jaqur (altas -yossr-1, \uilIerur l-ag!!1t pe acesta f unar cu suma de 2.500 dolari, i-a depus intr-un-conl
d

Totodatd, "Yossi" i-a ardtat lui J.Pollard un pa$aport israelian pe ele Dannv Gohen. cu care acesta urnra sd'ffi in care F.B.l. ar ajunge pe urmele lui. cauza cdderii comandorului de de

lui 60 de

nico-militare din
Oin

vor dori acest lucru...

in urma acestui caz de spionaj, relaliile dintre lsrael, cel mai apropiat 9i mai fidel aliat al S.U.A., au fost pe punctul de a face explozie. MinistrulApdrdrii

al S.U.A., Caspaf Weinberger, a declarat cd "prejudiciile aduse de cdtre


comandorulde marind Pollard intereselor securitdtii S.U.A. au fost enorme".

Pollard" scoate in evidentd un alt


universalS ce se aplicd cu riqurozitate in

ncipiu d ului si anume

"Qazul Pollard" este gi care au fost men{inute in secret in unul din sutele care s-au consumat relaliile interaliate. Acest adevdr rezultd gi din cartea "Rdzboiultdtcut - inletegdn'd lumea spionajului",scrisd de Abram H.Shulsky, un veteran al spionajului american, apdrutd la Editura Brassey's din New York in anul 1993. Ar fi in beneficiul RomAniei dacd viitorii ei spioni ar fi convinsi cd orice

firi

identali" din cadrul N.A.


nici un felde

acorduri intre state care vi?eazi limitarea reciproci a actiunilor de sunt teribil de un
asemenea acord. pe, care cele doud pdrti nu l-au respectat niciodatd. Spun acest lucru, deoarece, dupd 1992, gub impactul unor imense Frresiuni din
S.U.A. si

Sd credem

ci

C.l.A. nu maiface

imbecilism nalional! lumii, aliatesau nu

-pionajin Romdnia? AiTfln--act de de altfelin todte statele C.l.A. sunt

linia serviciilor de informalii.

sa

ln 1988, Parlamentul israelian (Knesset) a inaintat un memoriu cdtre fostul pregedinte Ronald Reagan si-lgralieze pe Pollard. Acesta arefuzat. in 1993, primul ministru al lsraelului Yitzak Rabin, a ficut apel in acelagi sens la pregedintele William Clinton, dar gi acesta a refuzat. in 1996, Shimon Peres, ministrulde Externe al lsraelului; l-a rugat din nou pe WClinton sd-l gralieze pe Pollarddar tot in zadar. in lsrael, Jonathan Pollard, aflat in inchisoare gi in anul 2001, este l. in incheierea acestui caz, ag men[ionaun mic "amdnunt'? fosta lui sunt de evrer. Jonathan

Solia acestuia, Anne Henderson Pollard, a stat in inchisoare 37 de luni, dupd care a fost eliberatd gi a divortat de Pollard. I

co@Et

39

Capitolul lll

coNgTilNTA
alt mobil

- O MARFA LA MARE PRET


in
lumea de

Tn baza

'*Locurile sfinte" ale "spionilor de constiinti" din perioada ici 1918-1 au fost celebrele din Marea B Gambridge. Este perioada in care ideile maxiste, valorile Socialismului erau predominante in congtiinfa intelectualitSfii de pretutindeni, perioadi istoricd in care celebra operd a lui Karl Maa, "Capitalul', se situa pe locul doiin lume, dupi Biblie. Aceastd stare de lucruri a fost generatd de mizeriile provocate de primul rAzboi mondial, care au compromis atAt capitalismul, cAt gi burghezia, clasa purtdtoare a acestui sistem.

credeau s-au nirmit "spioni de constiinf{ sau "W!_de su!!!,'. Acest tip de spioni B 9i sociat din Eur.opa;min lume, din perioada interbeliei, maiales ca urmare a victoriei revolufiei bolgevice din octombrie 1917. Ei au supraviefuit 2-3 decenii gi dupd incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial. Dupi incetarea rdzboiului rece, adicd_dupi 1989, acest t! c, precum dinozaurii. ln condiliile "tnumfului democrafiei 9i economiei de pia{5",Jgmea spionilor nu-y'ea si mai ' e" decit pe bani.

mondiald a fost 9i morale. trddat {ara $is-au pus , care Tn slujba unor puteri strdine cu oare simpatizau gi in ale cdror "valori"

affi

-o

XX, a impirtigit ideile marxiste gi gi-a exprimat convingerea lumea trebulp si fie guvernati de sociatigti.

Chiar dacd ne place sau nu, revolulia din Rusia, de la 1 g17, a constituit o sursd de speranfd pentru imensa parte a oamenilor de culturd din Occident. Englezul Bertrand Russel, cel mai mare filozof alsecotului

ci

"Apostolii" de la Gambridge
Gei mai

in Marea
alRusiei

" ai secolului
sub

XX au

britanice, mai ales in rdndul tinerei


la

Din

rindul
intre anii 1930-1

GaTfr6li?1ffi niti:in ",


" ai secolului XX,

de care se De serviciile prestate, acegtia nu accepti si fie pldtiti. Motivalia acestor spioni este putenicd si durabili in timp. ViaEl lor activi este mai lungi decdt ce a aspionilor recrutati dupi alte criterii. Din "Reteaua de la Cambridge", in ordinea importantei lor, au fdcut parte.Har_old Kim Philby, Donald Maclean, Francis Db Monqy Burges, John Gairncross. Alan Nunn Mav. Leo Lonq si lordulAntonv Blunt. Toli

acegti"spionidecongtiinli"aucAteva.caracteristicic inconfundabile: -,toli. fdrd exceptie, au fdcut parte din familii celebre ale aristocratiei britanice, deci nu au fost "fii de proletari" gi nici nu au fost
membri ai Partidului Comunist din Marea Britanie, care sd-ifi selectionat
gi apoiimpins in bralele K.G.B.-ului; - toli au fost oameni de inalt

ce le-a permis sd pdtrundi in cele mai sensibile structuri ale statului britanic, ceea ce le-a conferjt o valoare informativd exceptiqtald; -Jiata activi a spionilor din "Reteaua de [a Cambridge" a fost lungi, au fost din familii bogate gi nu au triit din vinzarea de secrete: - - nicl un "spion de congtiinld" nu a tridat cauza pentru care a lucrat. degi ficea acest lucru impotriva intereselor propriei tdri;
" care au cdzul, acest lucru de la ei au fost tr : de soignai ale fostei U.R.S.S., care au cerut azil politic in Marea Bjitanie gi in S.U.A., atrasi de requl5, de opulenta Occidentului si dorinta de imboqetire prih vi Cu toate cd gi-autrddat patria, ficdnd, deci, parte din clasa spionilor trdddtori, pentru inaltul lor profesionism gi calitdlile personale de exceplie, acegtia sunt descrigi cu o notd de respect gi chiar o amard admira{ie de cdtre Peter Wright, unul dintre cei mai strdluci{i 9i eficienli ofileri de contraspionaj din ultimii 50 ani din Marea Britanie, in cartea scrisS de acesta "Spy Catchel ("V6ndtorul de spioni"), apdruti la Editura William Heineman din Australia, in anul 1987. Pentru aceasti carte, interzisd a fitipdrita in Marea Britanie, Peter Wright a fost urmdritin justilie de cdtre M.l.-5 (Serviciul Secretde Securitate britanic). Referindu-se la lordulAntohny Blunt, recrutat de rugiin anul 1930 gi demascat in urma unui act de trddare comis de citre un ofiler de informalii

niv

A, ceea

lor din

nu li

41

'in favoarea U.R.S.S.

rus transfug in 1979, Peter Wright scrie: "Blunt a fost unul dintre cei mai eleghnli, mai fermecdtori gi cultivali oameni din c6li mi-a fost datd sd intdlnesc in viald". Peter Wright l-a interogat in stare de libertate pe Antohony Blunt timp de gase ani, firi a putea extrage de la acesta informafii de valoare asupra moduluicum a lucrat cu rugii. in acest "rdzboi al inteligenlelor", aristocratul englez Blunt vorbea la perfectie cinci limbi strdine. era un soecialist in istoria artelor. matema-tician si ru Jilozof de taliejnternationald, cu un cqraclelr imposibil de a accepta sd fie interoqat, luiAntthonv Blunt is-a acordat imunitate iuridicd tglali-Elnu a fost niciodati iudecat sicondamnat pentru cii a spionat

subiuqa

informarea si cultura " "somnul cel de moarte" $iva din sdiin perioadele de

romAn"

va trezi

cum
ale ai "Relelei de la Cambridge".

' Kim Philby


Harold Adrian Russel Philby (1912-1988) a fost fiul lui Harry St.John
Philbv, ,aristocrat. e.plorator. administrator colonial Si spion al Marii Britaniiin Triniti, 9nCnlUl_atab."Ce nagte din pisicd, goareci mdnAncd!

facultatea de

recrutat de
s-a a

citre
mod "centrul" de la Moscova, Philby cotidian "The Times" din Londra si s-a oferit d tui influent cotidian statul maior al

"cores t" al eralului Franco,


n

icivil din

intr-un

. ln acelagi an, Philby a fost "recrutat" de, gitre M:1.:6. Secret dq lnformalii al Marii Britanii. ATest lucru a fost ugurat gi de faptul cd tatdl sdu era pTieten Cu--ir SGward Menzies, geful acestui serviciu. in anul 1941, Harold Philby a fost numit e .qeful Sectlei

anul 1939, a lui

ad

F ffiIfif'me.ite -lffii?e
limbi
iubit
Dim'
a

gg11[rasplggijn anul 1945, Philby a fost distins cu Qrdinul lmperiului


exceptionate" in timpul

toate tumea

pe.,t- i.*etigenl6'i[iT[EiuEii6Ei6, vorbitor


fermecdtor,

razffi*-

o ascensrune

coroanei britanice"

la in anul 1945, Kim Philby este.lrimis sub lstanbul. Printre altele, la lstanbul, Philby s-a fdrd urmd. unor soioni enqlezi in Turkestanul atin n anul 1949, Philby a fost trimis ca d dintre M.l.-6 si arii Britanii Ia Washinqton, ca ofiter de C.l.A. ln aceasti calitate, Philby a avut acces neingrddit la o mare

clTffiie de informatiisiactiuniale C.l.A. si F.B.l.. gAndite si implementate in comun de cdtre seryigiile de spionaj americane sibritanicg impotriva lumii comuniste in si a fostei U.R.S.S. in speci americaniin decriptare au rr n anul 1951, ex I cifrul rusesc .S. Unul din acegti decriptori care lucrau americani, pe nume Meredith Gardener, i-a ardtat lui Kim Philby cele descoperite. Era vorba de Maclean. si Burqes, din .lRglg.ggg_dg_lg Cambridge", prieteni apropiati ai lui Philby.,.Ca atare,-K.lG.B. a fost alarmat iar cei doi inalti tanii, in realitate ai serv
. Aceasta a fost o

lovituri de trdznet pentru serviciile de

EI a fost sGrviciului de sev contraspionaj englez, dar fiE_Iezq!&rte.- Philby g-L sustras in mod ia I bd n u iel i or 9el!4!9939!lplq !u i. in a n u I 1 I 55,J n m q!_1n! n istrg @iespectabilul Harold MacMillan, in urma unei interpeldri treilea om" in cazul celor doi triditori, Maclean gi Burges, a declarat in Parlament ci Harold 5im P@i arte a oallcaoer s-alatn* Kim Philby a continqat sd rdm6nd in cadrul serviciului de spionaj britanic, fiind trimis la Bei
I

Printre cei suspecti s-a aflat qi

Aceasta, datoriti faptului cd un ofiter de informalii din cadrul K.G.B.,

in urma tridirii lui Golitin, a fost arestat diplomatul Georqe Blake, care era agent al serviciului de spionaj militar sovietic, recrutat in timoul rdzboiului din Coreea. "omul cArtitS" care i-a informat oe rusi in d cu "tunelul de la Berlin" construit in comun
43

M.1.6

pejlruinlqqgptarea eentn,lui de transmisiuni al trupelgr rgse$ti din

fosta R.D.German6.

Golitdn a furnizat date incomplete in leqdturd cu cel de "al treilea om" din cazul "Maclean-Burges", transfuqii britanici din 1951, binuiala

- Au urmat cercetdri asidue, cu in Mly giaianuarie 1963, M.l.-S erd


trimis o
i"a.

cd "altreilea om'l Cineva l-a s-a vdzut

ln mod inexplicabil, acesta nu a tanic a intrat


superioare serviciilor secrete ale Marii

uvernul sovietic
lomatul britanic Harold A.R.Phi
care a
a

anuntat

ci

in U.R.S.S.,

in orad de ocotenont al K.G,B., al unei vile \4oscovei, cu magin devenit consilier al A scris gi dat cartea "Rdzboiul meu secret".
a avut un succes q avut
, pe care le

trq[in

stil
gi

de cinciori

cinci cop-iii, c5 te in

ani mai

tiniri,

cu care s-a

in decembrie 1971-

1988, Harold Kim PhilbyaEcoidat un interviu marelui ziar "sundayTimes" din Londra, cu care ocazie a dedaiTilihEtoarele: "Cu toate cd viata de aici ei. eu simt cd-i sd frdiesc in nici o altd

Doui luni maitd

Kim Philby s-a

tar Kunlevd
a, cu toate onorurile ce ani de activitate ca spion in favoarea U.R.S.S., Harold Kim Philby a bitut toatb recordurile de longevitate, fiind considerat,

de cdtre scriitorul englez Nigel West, drept @i spioni ai tuturor timpurilor. Este inutil a maiface speculaliiin legdturi rugitorde citre pnitoy. in ioatd Ltoria @te sa, Marea

LlpIqLd Kim Philby va rdmdne etern

in istoria snionaiului. simbolul

scos o serie de timbre cu efigia ltti Harold A R (Kim) Philhy.. - Faptul cd englezilor nu li se spune in mod gratuit cd sunt "gentlemani" este dovedit de atitudinea celor mai vestili ofileri din serviciul de contraspionaj al Mar.ii Britanii, care au ajuns la concluzia cd "eumai un. englez puteq_qlinge aseryeneg culmi ale profesionismului-in spionai. ca cele ale luiKm Philby'...

Francis Burgess
Francis De Moncy Burgess (1911-1963) este al doilea membru al "Relelei de la Cambridge", avAnd un rol de lider in cadrul acesteia. Se trdgea dintr-o familie cu adinci riddcini nobiliare, tatilsiu fiind ofiler superior in Marina Regald. Sub influenla tatdlui sdu, Francis a urmat iniliatr cursurile Liceului Naval din Darmouth dar, nedorind sd urmeze cariera militarS, s-a strdmutat la celebrul Liceu Eton, rezervat exclusiv fiilor nobilimii britanice, unde au fost educali cei mai mari oameni politici gi administratori ai lmperiului Britanic. Pe timpul misiunii mele in Marea Britanie (1961-1965), am vizitat Liceul Eton, convingdndu-md cd este ceva unic in lume. Uniforma obligatorie a elevilorde la Eton este fracul negru cu pildrie inaltd fioben), iar profesorii sunt cei mai strdlucili din intreaga {ard. La
-

Eton sunt educafi fiii tuturor emirilor, geicilor gi regilor din statele

arabe bogate in petrol, care, ajungind in funcliiinalte, se vor simli

legafi de interesele Marii Britanii. Francis Burgess a absolvit Liceul Eton cu rezultate exceplionale, 'oblinAnd o bursi de merit pentru Universitatea Cambridge. Pe timpul facultd{ii, Francis a ficut parte din societatea secreti "Apost6lii", care nu era de orientare marxistd, ci urmdrea reformarea societSlii britanice conservatoare. A fost recrutat de colonelul luri Modin, agent al K.G,B., care a lucrat mulli aniin Marea Britanie sub acoperire diploinatic6. l.Modin a fost unul dintre spionii strilucili aifostei U.R.S.S. Acesta a construit cu miiestrie "Releaua de la Cambridge" gi a exploatat-o cu rezultate incredibile. Modin a fdcut parte din categoria spionilor-eroi. in interesul!5rii sale, el a indeplinit misiuni de cercetare strategicd in Marea Britanie, dugmanul cel mai invergunat al bolgevismului. Prin compunerea gi performanlele oblinute, "Releaua de la Cambridge"a fost unici in istoria spionajului. Componenlii autohtoni aiacestei relele au fostinsd spioni-triddtori, deoarece au aclionatimpotriva
45

intereselor propriei'lorldri, in chiarorganele vitale ale Marii Britanii. in cadrul relelbiformatd inilialdin Harold Philby 9i Francis Burg6ss;'acesta din urmd avea rol de lider. La rindul siu, Burgess l-a recrutat, sub indrumarea

lui Modin, pe fiulde lord Anthony Blunt. Francis De Moncy Burgess era un adept convins al ideologiei marxiste dar luriModin i-a ordonat si se orienteze spre extremismut de dreapta, sd suslind public asemenea ideologie, fapt pentru care a gi
devenit membru al Asociatiei de Prietenie Marea Britanie - Germania din anul 1936, fiind foarte bine primilin cercurile politice germane. Dupd absolvirea facultdlii de istorie de la Cambridge cu rezultate exceplionale, a lucrat temporar la ziarul "The Times" din Londra, apoi la celebrul B.B.C. in anul 1939, dirijat in mod metodic Ai subtil de luri Modin, Francis Burgess a pdtruns sau, mai exact, a fost primit cu brafele deschise de citre M.l.-6, adici Serviciulsecret de lnformalii al Marii Britanii. igiincepe, astfel, adevdrata carierd de spiontrdddtorin favoarea U.R.S.S., din profunde convingeri politice pro-marxiste, in chiar sediul central al serviciului de spionaj britanic. La inceput, a lucrat in cadrul departamentului de propagandi gi subversiune al M.l.-6. in timpul celuide-aldoilea rdzboi mondial, Burgess a lucratin cadrulS.O.E., adici Serviciulpentru Operalii Speciale, creat din iniliativa personald a primului ministrir Winston Churchill, pentru acliuni
de spionaj gi diversiune, in teritoriile din Europa ocupate de trupele germane.

Din nefericire pentru Marea Britanie, rezultatele oblinute de acest serviciu, pe toati durata rdzboiului, au fost submediocre. in aceeagi perioadS, Francis

Burgess l-a ajutat pe Anthony Blunt si pitrundi in M.l.-5 - Serviciul Secret de Securitate al Marii Britanii, unul dintre cele maitemute din lume, pentru stilul gi metodele.sale de acliune atroce.

Francis De Moncy Burgess, un adevirat model de frumusefe masculini britanici, a fost dirijat de citre spionajul sovietic si o curtbze pe nepoata primului ministru W.Churchill, pe nu.me Clarissa
Churchillgisd se cdsitoreascd cu aceasta. Brugess
a "curtat-o" pe Clariss,

care s-a topit de dragul lui, dar cdsdtoria nu s-a putut contracta din doud motive fundamentale gi anume: degi descendentd din arborele genealogic al ducelui de Wellington, irivingdtorul lui Napoleon la Waterloo, domhigoara Clarissa era teribil de pulin atractivi (romdnul i-ar zice sluti), iar in al doilea rdnd nobilul Burgess era homosexual... Francis Burgess a transmis rugilor informalii secrete de importanld

imensd, inclusiv programul primului ministru Clement Atlee, de realizare a arsenalului nuclear al Marii Britanii.

in anul 1950, Francis Burgess este trimis, de cdtre M.l.-6, sub acoperire diplomaticd de secretar doi, la Ambasada Marii Britanii de la Washington, in aceeagi perioadd cu Harold Kim Philby. Misiunea reald a lui Burgess la Washington era aceea de ofiler de legdturd intre Marea Britanie gi S.U.A. in problemele rizboiului din Coreea, care tocmai incepuse, pozilie ce i-a permis sd transmitd Moscoveicele mai intime 9i mai sensibile secrete legate de ducerea rdzboiuluide cdtre S.U.A. gialiatul sdu principal, Marea Britanie. Viala activd a unui spion depinde in proporlie de g5% de calitdlile
sale personale gi numai
5o/o

de priceperea celor din serviciile de

contraspionaj. Acest lucru s-a putut verifica gi in cazul lui Francis Burgess, un om cu o inteligenli iegiti din comun, dar cu grave vicii personale.

Pe ldngd faptul cd era homosexual, adici vulnerabil, deoarece. homosexualitatea era condamnati prin lege in Marea Britanie in acea perioadd, Burgess a mai dat giin "darul befiei", fapt ce i-a ruinat cariera, scurtAndu-i nu numai viala de spion, ci gi pe cea biologicd. Alcoolul nu iartd pe nimeni! Alcoolul omoard fdri drept de apel... Dacd viciile fac parte din viala oamenilor, indiferent de gradul de inteligen!6 gide culturd, in spionaj este mai pulin periculos si fiiafemeiat (aga cum a fost H.K.Philby) decit alcoolic (precum Francis Burgess). in urma opera{iei purtdnd codulVENONA, C.l.A. a reugit unele spargeri ' ale cifrului de stat al U.R.S.S., rezultAnd date privind existenla urtor agenli infiltraliin organele guvernamentale ale S.U.A. gi Marii Britanii. in calitea sa de ofiler de legdturd cu serviciile de spionaj americane, Harold Philby a fost pus la curent cqaceste informa{ii pentru a informd Londr.a. H.Philby a dedus imediat cd primul vizat din Marea tsritanie era cel de-al treilea membru al"Refeleide la Cambridge" pe nume Donald Maclean, inalt funclionar la Ministerul de Externe. Philby a luat hotdrdrea de a-l atenliona pe acesta, fdrd a recurge

insi

la mijloacele tehnice de transmisiuni ale Ambasadei sau a telefonului public, deoarece, cu toatd "prietenia" anglo-americani, diplomalii britanici

de la Washington se aflau*9i ei sub supravegherea F.B.l. Ciderea lui Maclean ar fi putut atrage ciderea intregii refele. Devenit un alcoolic incorigibil, nici Francis Burgess nu maiera de vreun folos, prezentdnd un mare risc..in aceastd situalie, s-a hotirit crearea de condifii care si determine'Ministerul de Externe al Marii Britanii si-l recheme urgent pe Burgess la Londra. Francis Burgess a fost antrenat la o be{ie
cr6ncend pe timpul unei conferinle militare americano-britanice din statul

Virginia, prilej cu care l-a insultat in public pe guvernatorul acestui stat. in aceeagi zi, conducdnd sub influenla alcoolului, a insultat grav trei
ofileri de polilie, care nu l-au putut sancliona, deoarece Francis Burgess
47

se bucura de imunitate diptomaticS. GuvernatorulVirginiei l-a inforrpat de toate acestea pe ambasadorul Marii Britanii care l-a expediat imediat la
Londra.

Nimeni nu gi-a putut da seama ci toate acestea ficeau parte dintr-un scenariu pus la cale de spionajul sovietic! Ajuns la Londra, Francis Burgess l-a avertizat pe prietenul sdu Donald Maclean. Cu ajutorul lui luri Modin,-rezident cu acoperire diplomaticS, cei doi spioni au fost scogi pe cii clandestine din Mar.ea Britanie, refugiindu-se la Moscova,la2S mai 1951. Burgess a sperat tot timpul cd intr-o zi se va putea intoarce in Marea Britanie. A murit in anul 1963, iar urna cu cenuga acestuia a fost ingropatd intr-un cimitir din Marea Britanie, prin grija unor prieteni englezi. in memoriile sale, furi Modin il prezinti pe Francis Burgess ca pe un om cu o extraordinari culturd giCu o inteligenld capabild sd gdseascd solu{ii pentru cele mai complexe situalii. Fuga celor doi diplomali care faceau parte din aristocralia de v6rf a Marii Britanii a produs un puternic aoc in intreaga societate englezd gi un adevdrat cataclism in interiorul serviciilor de contraspionaj gi spionaj engleze, M,l"-5 9i respectiv M.l.-6.

Donald Maclean
Donald Duart Maclean (1913-1983), cel de-al treilea membru al "Relelei de la Cambridge", a fost.fiul unui membru al Parlamentului britanic, innobilat in anul 1917. A fdcut parte din "Asociafia Apostolii" gi, ca mai toli studenlii de la Cambridge, a fost un adept convins al "valorilor marxiste" gi un admirator al U.R.S.S. Pe aceastd bazd a 9i fost recrutat, incd din anii de studenlie. Fiind un tindr deosebit de prezentabil giterminAnd facultatea cu rezu.ltate strilucite, Donald Maclean a fost angajat imediat la Ministerul Afacerilor Externe. La inceputul carierei sale diplomatice, D.Ma:lean s-a ocupat de Belgia, Franla gi Germania. ln anul 1938, D.Maclean a fost trimis in misiune diplomaticd la Parls, unde a fost contactat de un agent al spionajului sovietic, cu
acoperire diplomaticd, incepAndu-gi astfel cariera propriu-zisd de spion. La Paris, D.Maclean a cunoscut-o pe domnigoara Melinda Marling, cetSleand americanS, cu care s-a gicisitoritin iunie 1940. Ca urmare' a infrAngeriizdrobitoare a Franleide cdtre armatele germane 9i a ocupdrii Parisului, Maclean s-a intors la Londra, iar tdndra lui solie a plecat in S.U.A., unde a ndscut primul lor copil. Valoarea informativd de spion a lui Donald Maclean a crescut enorm in anul 1944, cAnd acesta a fost trimis la Ambasada Marii Britanii de
4B

la Washington pe functia de secretar unu. Melinda a ndscut al doilea copil, motiv pentru care a stat impreund cu pdrinlii sdi la New York. Acest aranjament l-a favorizat enorm pe D.Maclean in legendarea deselor sale vizite in ac6st imens orag, unde se intAlnea cu omul sdu de legdturd rus, cdruia ii preda materialele secrete copiate. Washingtonul este un orag in care nu se recomandi a se organizl ?ntAlniri conspirative cu agenli. in lchimb, New Yorkul este un aAeverLt paradis pentru spioni...

Valorea informativi extraordinard a lui Donald Maclean i-a fost conferitd de faptul cd acesta definea gi funcfia de secretar al Comitetului Mixt pentru-Politica de Dezvoltare a Tehnologiei Atomice anglo-americane, cdnd eforturile S.U.A. de realizare a bombei atomice erau la apogeu.
in aceasta calitate, Maclean a avut acces liber, cu permis special de intrare, la Gomisia S.U.A. pentru Energia Atomici, cel mai secret organism din tot ceea ce existd in Statele Unite de atunci gi p6nd in,zilele noastre. in felul acesta, Donald Maclean a intrat in sfera spionajului atomic, cel mai

crAncen gi de cea mai coplegitoare importantd din intr,eaga istorie a spionajului. lnformaliile ultrasecrete transmise de Ddtrlaclean spionajului
sovietic cuprivire la conlinutul programelor nucleare ale S.U.A. gi Marii Britanii pot fi cu greu evaluate in cuvinte obignuite. Donald Maclean a colaborat strdns gi a lucrat nemijlocit cu Alger

Hiss, secretarul personal al pregedintelui S.U.A., Franklin Delano Roosevelt, la documentele care au stat la baza creirii O.N.U. Aicifac o
parantezd deloc lipsitd de semnificatii profunde: Alger Hiss, "omulde taina" al pregedintelui Roosevelt, pe care l-a insolit la istorica conferinld de la Yalta

a celor trei mari gefi de stat - Stalin, Churchill gi Roosevelt, era gi el un spion al rugilor. in anul 1950, Alger Hiss a fost arestat sub acuzatia de spionaj gi condamnat la 25 aniinchisoare. A decedat in anul 1996. in anul 1948, Donald Maclean a fost numit consilier la Ambasada Marii Britaniide la Washington. Din nefericire pentru el gi pentru stdpAnii lui de-la Moscova, gi Maclean a dat tn 'odarul befiei'n, motiv pentru care l-a pdrisit solia, iar el a fost rechernat la Londra.
Degi imaginea luiera umbritd ca urmare a excesuluide bduturd, pentru inaltul profesionalism dovedit in activitatea diplomaticd, Donald Maclean a fost numit director al Departamentul0i S.U.A. din Ministerul de Externe al Mari i Britan ii, menfinAndu-gi astfel valoarea informativd ridicatS. ' Cauzele pericolului cdderii lui Donald Maclean gifuga luiin U.R.S.S. in anul 1951 le-am prezentat in legiturd cu cazul Francis Burgess, prieten intim al lui Maclean. lnteresant este faptul c5, dupd 1B luni de la fuga lui Donald Maclean la Moscova, luri Modin a contactat-o pe Melinda, solia luli Maclean,

49

intrebdnd-o daci nu doregte sd-gi reintregeascd familia. Degi pare incredibil,


Melinda a fost de acord. Cu ajutorul unor agenli sovietici, aceasta, impreuni

cu cei doi copii, s-a deplasat inilial in Elvelia, iar de acolo, in septembrie 1953, i s-a organizat fuga la Moscova. Donald Maclean a decedat in anul 1983, iar urna cu cenugd i-a fost transportatd gi ingropatd intr-un cimitir din Marea Britanie, prin grija unor
prieteni.

in anul 1964, Melinda s-a despd(it din nou de Maclean, cdsdtorindu-se la Moscova cu Harold Kim Philby, cu care a convieluit pdnd in anul 1979, cAnd s-a inapoiatin S.U.A. Donald Maclean a avut trei fii care au crescutin U.R.S.S. qi s-au cisitorit cu rusoaice. Doi dintre acegtia s-au stabilit ulterior in S.U.A., iar al treilea in Marea Britanie.

Sir Anthony Blunt


Sir Anthony Frederick Blunt (1907-1983) a fost cel de-al patrulea om din "Refeaua de la Cambridge" a "spionilqrde congtiinld".

Tatil lui Antllony Frederick a fost un inalt prelat al bisericii anglicane. Ca toli cei din inalta societate britanici, A.F.Blunt a studiat
la Cambridge, inilial la matematicd gi filozofie, iar ulterior la istoria artelor.

A fdcut parte din'"Asocialia Apostolii", a avut convingeri marxiste profunde, iar ca spion in slujba U.R.S"S. a fost recrutat de citre Francis Burgess. in anul 1940, A.F.Blunt a devenit ofiler al Serviciului de
Securitate din Marea Britanie M.l.-5 - Departamentul de contraspionaj. in anii rdzboiului, departamentul in care a lucrat Blunt s-a ocupat cu supravegherea personalului diplomatic striin acreditat la Londra, introducerea clandestind de microfoane in clidirile ambasadelor strdine, interceptarea corespondenlei d iplomatice gi tot felul de "ac{iuni murdare" specifice serviciilor de contraspionaj.

Blunt a pus la dispozilia rugilor intregul stat de organizare a M.l.-5, deconspirindu-i pe cei ce lucrau in Departamentul de contraspionaj pini la ultimul om, impreuni cu acfiunile puse la cale qi metodele folosite fald de masivele misiuni diplomaticS, comerciald gi
consulard ale fostei U.R.S.S. la Londra.
in cursul anului 1945, A.F.Blunt a fost geful Serviciului de investigafii

gifilaj din cadrul M.l.-5. Pentru serviciile aduse coroaneibritanie, in anul 1956, A.F.Blunt a fost innobilat. in calitate de critic de artd, Sir Antony Frederick Blunt a fost admis in cercul familiei regale, fiind un consilier
apropiat al reginei Elisabeta a ll-a in domeniul artelor. in acelagitimp, a
predat istoria artei la universitSlile din Londra, Cambridge gi Oxford.

Dupd fuga celor doi diplomali englezi, Francis Burgess gi Donald Maclean, celebrul luri Modin, conducdtorul "Relelei de la Cambridge", i-a
50

propus lui A.F.Blunt

si

se retragi gi el la Moscova. Blunt a refuzat

- aceastd invita{ie pe motiv cd "viala de la Moscova" nu i se potrivegte, iar serviciul britanic de contraspionaj nu dispune de dovezi concrete impotr:iva lui. Ciderea luiA.F.Bluntin anul 1963 s,a datorattridirii unuiagent american pe nume Michael Whitney Straight, recrutat de Blunt in slujba U.R.S.S., in anii '30, cAnd acesta era gi el student la Cambridge. Sir A.F.Blunt a fost interogat la sdnge timp de un arj de zile de cdtre Arthur Marlin gi Peter Wright, apreciali ca unii dintre cei mai iscusili "vAnitori de spioni" ai secolului XX din Serviciul de Securitate M.l.-5 al

Marii Britanii, dar

firi

rezultate.

Blunt a cooperat moderat cu securitatea britanicd in 1g64, riumai dupi ce i-a fost garantati totala imunitate juridicd de citre guvernul britanic.

Dupd ce i s-a .garantat securitatea, A.F.Blunt a mdrturisit cd, inainte de

rdzboi, personal l-a recrutat, pentru a spiona in favoarea U.R.S.S., ie " John Cairncross, care ulterior a pdtruns la Centrul.nalional de cercetare radhelectronicd gi decriptare de la Bletchley Pa;k, cea maisecretd institulie de spionaj tehnic din Marea Britanie, care a reugit sd spargd cifrul militar al Germanieiin aniiceluide-al doilea rdzboi mondial. PeterWright l-a interogat pe Blunt timp de gase.ani, in fiecare lund, pentru a desprinde informalii cu privire la metodele de lucru ale spionajului sovietic, precum gi numele tututor cetdlenilor britanici, din instituliile statului care au avut legdturi,de serviciu sau particulare cu Harold Kim Philby, Francis Burgess 9i Donald Maclean. in cartea sa "Spy Catcher" ("Vdndtorul de spioni"), apdrutd in anul 1 987, Peter Wright recunoagte cd Blunt nu a putut fi doborit in nici un

fel, a rimas ferm pe pozifie, furnizAnd informatiifirave, depigite gi neioncludente. Pentru inalta sa trddare, degi nu a fost judecat niciodati, lui A.F.Blunt i-a fost retras titlul nobiliar gi a fost exclus din Academia. de $tiinfe a Marii Britanii. Credincios ideilor marxiste in care a ct'ezut, Blunt nu a regretat nimic din tot ce a fdcut in calitate de agent de spionaj al fostei U.R.S.S., rdmAndnd un model de "spion de congtiinld" p6nd in ultimul ceas al vielii sale.

John Cairncross
John Gairncross (1913-1995) a fost "cel de-al cincilea om" 9i ultimul din "Releaua de la Cambr:idge". Scofian de origine, John Cairncross,

fiul unui profesor, nu a avut o origing sociald atdt de inal|5 ca a celorlalli camarazi de relea dar a fost cel mai instruit dintre toli acegtia. Dupd absolvirea Universitdlii de la Glasgow, Cairncross gi-a continuat studiile la Universitatea Sorbona, luAndu-gi licenla in limba
francezd gi limba german5.
51

John Cairncross a uimit pur gi simplu comisia prin strdlucirea


rdspunsurilor date.

La examenul-concurs pentru un post in Ministerul Afacerilor Externe,

Activitatea de spion a inceput-o in anul 1939, sub patronajul

'"'

ti;::il,"nl!li."""",r"cross
a

trasmis Moscovei informaliipotitice deosebit

de importante cu privir:e la atitudinea Marii Britaniifald de Germania celui


de-altreilea Reich, pe care U.R.S.S. le-a utilizatin demersulsdu de incheiere
a Pactului de neagresiune dintre Germania 9i U.R.S.S. de la 23 augusJ 1939,

care a lovit cumplit in interesele.Romdniei, prin pierderea Basarabiei

9i

Bucovinei de Nord, "ddruite" de A.Hitler lui l.V.Stalin. in anul 1940, J.Cairncross a devenit secretarul personalal lordului

Maurice Hankey, ministru responsabilcu activitatea de coordonare a serviciilor de informalii gi contrainformalii ale Marii Britanii. Nici nu se putea mai bine pentru un agent pus in slujba spionajului rusesc...
Dupd ce M.Hankey a iegit din guvern, J.Cairncross a lucrat ani de

zile in inima cele maisecrete institufii din sistemul cercetirii strategice al Marii Britanii, ce purta numele de Gomunicaliile Guvernamentale gi $coala de Cifru. Pe inlelesul.tuturor, era vorba de Centrul de cercetare radioelectronicd gi de legdturi cifrate al Marii Britanii. Aici au lucrat, in trei schimburi, circa 10.000 de specialigti in interceptarea mijloacelor de transmisiuni terestre, aeriene 9i navale ale

Germaniei, precum gi cei mai strdlucili matematjcieni, fizicieni, electronigti, logicieni etc. care, prin eforturi extraordinare, au reugit sd spargd cifrul maginii germane "Enigma",la vremea respectivi cea mai buni din lume. Acest centru a funclionat mulli ani in origelul Bletchley Park, situat la nord de Londra, intre oragele universitare Oxford 9i Cambridge Aici a lucrat gi matematicianul Alan Turing, autorul teoriei
numerelor computabile, inventatorul computerului modern. latd cum cea mai avansatd creatie tehnicd a minlii omenegti, calculatorul, s-a niscut in lumea spionajului, ca instrument cul ajutorul ciruia si poati fi sparte cifrur.ile altor state. J.Cairncross a transmis serviciului de spionaj militar al U.R.S.S. cunoscut giatunci, ca giin zilele.noastre, sub numele de G.R.U. (Glavnoe Razvedovatelnoe Upravlenie - Direclia Generald de Cercetare) toate mat'erialele descifrate cu privire la Forlele terestre, Fo(ele Aeriene gi Fo(ele maritime ale Germaniei.

Dupd terminarea rdzboiului, Cairncross,s-a angajat la Ministerul de Finanfe, de unde a fost concediatin ahul 1951, ca urrnare a fugii celordoidiplomali, Burgess gi Maclean. A pdrdsit Marea Britanie, lucrdnd mulli ani la proiecte economice ale O.N.U. in Africa gi Orientul

Mijlociu, apoi ca profesor in diferite universitdli din S.U.A.


52

Demascat in 1964 de citre camaradul sdu din refea, A.Blunt, Gaiincross nu a fost urnnirit de justifia britanici, atdt datoritd trecerii timpului, cAt gi a prestigiului de care acesta s:a bucurat ia O.N.U. 9i in mediul academic din S.U.A. S-a cisitorit, la o vArstd inaintat6, cu eterna lui prietend, cAntdreala de operd americand Gayle Brinkerhoff. S-a intors in Marea Britanie dupd 40 de ani, in 1995, cand a gi decedat,
Pentru tolicei inilialiin tainele spionajului, indiferent de care parte a baricadei s-ar fi aflat, "cei cinci magnifici" ai "Relelei de la Cambridge" au fost un model de profesionism gi de performanle. P6nd 9i cei maiteribili vAndtori de spioni din cadrul M.l.-5, printre care gi Peter Wright, au fost obligali sd-gi scoati pdldria in fala acestora. Harold Kim Philby, Francis de Moncy Burgess, Sir Anthony Blunt, Donald Maclean gi John Cairncross au dat mdsura maximd a spionului modern, fiind oamenide nivelulgeniului. Adeviratulspion are ca princi-

pali armi inteligenfa, sprijiniti de o instruire de nivel


gi armdsar comunal.

academic,

neavind absolut nimic in comun cu spionul hollywoo'dian de tipul lui James Bond - agentul 007 - inarmat pAnd in din{i, ddtdtor de pumni
"Releaua de la Cambidge"a spulberat pfopaganda contrainfor-matlvd

din statele anglo-saxone potrivit cdreia singura bazd sociald de recrutare pentru spionajul fostei U.R.S.S. 9i alialilor sdi ar fi constituit-o membrii Partidelor Comuniste din !drile occidentale. Nu este mai pulin adevdrat cd mulli intelectuali de marcd, membri ai unol partide comuniste, mai ales savanti, au colaborat cu spionajul sovietic, mai ales in anii celui de-al doilea rdzboi mondial, in principal pentru cd doreau infrAngerea in rdzboi a Germaniei naziste, Anii de glorie au trecut, iar fundamentul ideologic pentru recru' tarea de agenli de citre'serviciile secrete rusegti a fost spulberat de acfiunile necugetate ale liderilor de la Kremlin, cum au fost interven{ia militard sovieticd in Ungaria din 1956, raportul secret al lui N.S.Hrugciov la Congresul al XX-lea al P.C.U.S. privind "crimele epocii staliniste", sustras de MOSSAD gidat publicitdliide cdtre C.l.A., precum gi intervenlia militard din Cehoslovacia in 1968 a Tratatului de la Vargovia, in frunte cu U.R.S.S.,
la care Rom6nia nu a luat parte. Toate acestea au indepdrtat intelectualitatea

occidentald de lumea socialistd est- europeand.

in ceea ce-i privegte pe ofililrii din serviciile de informafii ale Rominiei (Direclia Generald de lnformalii Externe a Securitdliigi Direclia
I

nformalii a Ministerulu i Apdrdrii Nafionale), aceptia aveau o interdicf ie

categorici de a intreline relafii de orice naturi cu rnembrii partidelor comuniste Oirflirile cercetate. De altfel, acegtia nici nu aveau valoare
53

informativd, deoarece autoritdlile din statele occidentale nu le permiteau

accesulin postur:isensibile, niciin ldrica Franta, unde comunigtii participau


la guvernare.

Pentru

romAn

alvii

de Ia

Homosexualul E. Hoover

maestrul gantajului.

Gompromiterea gi gantajul constituie, din vremuri imemorabile, de spionaj din lume. Mari maegtriaigantajuluigiintrigilor, de-a lungul istoriei,

o largi bazi de recrutare, utilizati de citre toate serviciile

s-au dovedit a fifrancezii, in frunte eu celebrul ministru al poliliei din epoca lui Napoleon Bonaparte, Joseph Fouche, care a vAndut gicumpdrattoatd

elita politicd a Franlei din vremea lui. Fouche este primul gef al unei pglifii politice care a introdus sistemulintocmirii de dosare pentru tofi oamenii politici de marci, in care erau introduse piese compromildtoare, pe baza cdrora gantajul dddea rezultate maxime. Acesta este dorit
motivul principal pentru care Napoleon nu l-a impugcat pe Fouche, degi a si facd acest gest de multe ori, iar dupd restaurarea Burbonilor in 1815, J.Fouche a fost menlinut in funclie.

Cel mai mare minuitor al armei gantajului, din toate timpurile, triit insi mult mai aproape de vremurile noastre. Acesta a fost Edgar

existat un oficial american care si se fi putut menfine in aceeagi functie intr-un organ vital al statului timp de 48 ani, cum a reugit acest Edgar Hoover. Aceastd malefici creaturd uman5, care a terorizat societatea americand timp de o jumitatede secol, gi-a bazat puterea gi influenta pe doi factori fundamentali, gi anume: - alimentarea pini ta paroxim a ntpericolului comunist',, care
ar fi amenintat insdgi existenla S.U.A; - gantajarea clasei politice amgricane, prin intocmirea de dosare secrete conlin6nd date gi informalii compromi{dtoare la adresa celorvizali,

de o jumdtate de secol, 1924-1973. Pind la infiin{area C.l.A. in anul1947 ,F.B.l. s-a ocupat 9i de acliunite de spionajpe plan extern ale S.U.A. in intreaga istorie a S.U.A., din 1775 gi pdnd in anul 2001, nu a

Hoover, geful poliliei politice gicontraspionajuluiamerican (F.B.l.), timp

at6t din Partidul Democrat, cAt gidin Partidul Republicarf.


54

ci dintr-o

Aceste dosare nu fdceau parte din arhiVa oficiald inregistratd a F.B.l.' arhivi secreti, in afara sediului F.B.l. cunoscutd 9i manipulatd exblusiv de cdtre Edgar Hoover gi un numdr foarte limitat de subordona{i intimi, probabil dintre "iubilii" lui, dat fiind ci era homosexual. , Edgar Hoover gi agen{ii sdi apropiali au jucat un rol imens in promovarea la Casa Albi, in funclia de pregedinte al S.U.A., a unor oameni cu suficiente picate, puse la dosare, pentru ca acegtia sd nu indrdzneascd sd se atingd de F.B.l. 9i eternul sdu director general. in decembrie 1969, pregedintele Lindon Johnson ii relata succesorului sdu Richard Nixon urmdtoarele: "Fdrd <aiutorul> lui Edgar Hoover nu mi-agfi putut exercita mandatulde pregedinte gi de comandant suprem alforlelor armate. Dragd Dick, gitu vei depinde total de Edgar Hoover! El

este stfltpul puterii in societatea noastrd slabd. Pentru mentinerea


securitdlii interne, vei depinde din ce in ce mai mult de el"'

Pind in cel din urmi ceas, Edgar Hoover a fost spaima intregii societili americane, pe care a torturat'o. Nu a existat om politic sau de culturi in legituri cu care "banca de date" a iui Edgar Hoover si hu defini elemente compromifitoare cu care sd poati fi gantajat.
in fosta U.R.S.S., in epQca lui l.VStalin (1924-1953); adicd timp de 29 ani, asupra fiecdrui cetdlean atirna, precum sabia lui Damocles,
pericolul de

fi acuzat

ci

este "dugman al poporului", put6nd ugor ajunge

si populeze "Arhipelagul Gulag". in S.U.A., in epoca lui Edgar Hoover, timp de 48 ani, asupra fiecdrui cetdlean american at6rna pericolul de a fi acuzat cd este "comunist", putdndu-i-se ruina definitiv cariera, chiar dacd nu ajungea direct in i:ugcdrie. Zeci de milioane de americani, inclusiv din mediile culturale cele maiinalte, au cdzutvictimd acestei"acuza!ii". Pini 9i pregedintele'erou al S.U.A., Franklin Delano Roosevelt, a fost acuzat de citre Edgar

Hoover ci era "comunist"... Lui Roosevelt i-a fost imposibil si-l destituie pe E.Hoover (degi a vrut s-o facd), deoarece acesta avea un dosar voluminos cu aventurile amoroase ale "primei doamne" Eleonor Roosevelt. Edgar Hoover i-a "avut la mdnd" pe pr.egedin{ii Richard Nixon 9i Ronald Reagan, deoarece acegtia, in tinerelea lor, au fost informatori plntili ai F.B.l. Pe mdsurd ce i s-a apropiat ceasul mo(ii, Edgar Hoover a luat mdsllri pentru distrugerea dosarelor secrete despre oamenii politici 9i de culturd americani, iri numdr de aproximativ 200,000. Acest mare inchizitor al
democraliei americane a folosit dupd bunul plac, fdrd nici un fel de mandate ale procuraturii, cele mai sofisticate tehnici de ascultare gi inregistrare a convorbirilor, violAnd firi pic de rugine viafa particulard a cetifenilor.
55

gdsit locul, cu diferite "bube", in jur de 140 milioane de cetifeni americani! Dintre acegtia, circa 40 milioane au fost acuzati de "simpatii pro-comunisfe" numai pentru "crima" de a fi participat la

in dosarele oficiale ale F.B.l., ca urmare a acliunilor agenlilor poliliei politice, in cadrul operatiei COTNTERPLO din perioada t 9SO-i922, gi-au

nii americani au figurat in dosarele secrete ale lui Edgar Hoover putind fi gantajali pentru un motiv sau altul.
Familia Kennedy, avAnd in arborele sdu genealogic Ai mafioli, a si se rizboiasci cu Edgar Hoover. Rezultatul - doi morti pentru familia Kennedy: Pregedintele Jolin Kennedy gi procurorur General i s.u.n., Robert Kennedy. latd cum "un homosexual deveceuri publrce,,, dupd cum
incercat
l-a numit un scriitor american, gi-a bdtut joc de cea mai democraticd societate din lume. Edgar Hoover poate fi considerat un reprezentant tipic al "ocultei mondiale",la care se fac atdtea trimiteri, alituri de Himmler (1900-1945), gefulpoli$eisecrete a Germaniei naziste gi LavrentiBeria (1gg9-1953), geful
polilie^i secrete a U.R.S.S. din epoca lui t.V.Stalin.

manifestaliile de masd impotriva rdzboiului din Vietnam. in cei 48 de ani cAt a stat in fruntea F.B.l., absolut tofi congresme-

in cazul Marilor Puteri, cu precidere S.U.A., gantajulconstituie dimensiunea principald a politicii externe. Fortele armite ale S.U.A., in propo(ie de 85%, au misiunea, nu.de a apdra teritor:iulS.U.A., pentru c?i nimeni nu ameninld aceastd uriagd larri, ci pentru "a proiecta putere,, la scard globald. in cuvinte mai pulin academice, a proiecta putere inseamnd a gantaja. De altfel, daci ne gdndim bine, oamenii practicd gantajul la tot pasul,,in familii, in grupuri, in partide politice, intre naliuni. ln spionaj, gantajul apare de la sine. Din momentul in care un cetilean al unui stat comite gregeala de a transmite unui agent striin un material secret prin irycilcarea legii, acesta poate fi imediat gantajat si continue acest lucru gi in viitor. spionajul gi gantajul sunt cele doud
fele ale aceleiagi monede. Toate serviciile de spionaj din lume cautd sd intre in posesia unor informalii compromildtoare despre persoanele cu valoare informativd ridicatd (politicieni, oameni de gtiinld, militari etc.), pentru ca, la momentul potrivit, s5{poatd gantaja gi obliga la colaborare.

Diclionarul explicativ al limbii romdne definegte gantajul drept o constrdngere exercitati asupra cuiva prin ameninlarel cu divulgarea unui secret compromildtor sau prin alte mijloace de intimidare, cu scopul de a dobdndi in mod injust un folos pentru sine sau pentru altul. Daci folosul urmirit este pentru propria !ari, de exemplu pentru Romdnia, metoda gantajului nu mi se pare injust6. Rafiunile supelioare de

stat scuzi mijloacele gi acest principiu trebuie insugit de cdtre "spionul romdn" pus in slujba intereselor lirii pe meleaguri striine 9i ostile.
56

ln spionaj, gantajul inseamni utilizareb unor informalii compromi!itoare pentru a obliga o persoani sd se pund in serviciul unei puteristrSine, prin furnizarea de informalii secrete pe cdi clandestine.

Atdt rugii, cAt gi ameriianii au folosit gantajul ca bazd de recrutare, in special in primele decenii dupi incetarea celui de-al doilea rizboi mondial. in acest scop, serviciile sovietice de spionaj K.G.B. gi G.R.U. s-au folosit de arhivele secrete ale Partidului Mu ncitoresc Nafional Socialist German, adicd partidul lu i Adolf H itler. Atunci cdnd un fost nazist, care avea "dosar" la rugi, ajungea intr-o funclie inaltd in administralia de stat, in armatd sau in serviciile secrete ale Republicii Federale Germania, acesta era interceptat de agenli sovietici
care il obligau la colaborare sub ameninlarea publicdrii "dosarului".

O parte dintre acegtia au cedat ameninldrilor gi au devenit agenli. Allii au refuzat, au informat,organele de contraspionaj, germane gi au demisionat. Au fost gi cazuri c6nd, sub efectele gantajului, acegtia au clacat, punind capdt cogmarului printr-un glon! tras in tdmpld. Un caz tipic de recrutare pe bazi de gantaj a fost cel al colonelului Heiz Felfe, fiul unui general nazist, elinsugi fost membru al Partidului nazist gi fost ofi{er intr-o unitate speciald l'SS". Heinz Felfe a fost cooptat in serviciul de informalii (B.N.D.) al Germaniei Federale' ajungdnd in inalta funclie de gef al Directiei pentru U.R.S.S: gi Tratatul de la Vargovia. A fost recrutat in 1950 qi a lucrat in favoarea rugilor pini in luna noiembrie 1962, cind a fost arestat. H.Felfe a fost un "sp"ion de penetrare" sau "chrti{d", dupd cum le spun americanii spionilor care reugesc sd ajungd in insugi "creierul central" al unui serviciu de spionaj sau contraspionaj strdin. La rindul lor, americanii au vAnat, in scop de gantaj, fogti membri ai unor partide de tip fascist (legionari, ustagi, cetnici etc.) sau oameni caie au colaboral cu trupele de ocupalie germane pe teritoriul fostei U.R.S.S" gi care au reugit sd ajungd in pozilii importante. in acest cadru general de practicare a gantajului de o paite gi de alta a "cortinei de fier" s-a inscris gi RomAnia cu un caz spectaculos. Este vorba de amiralul Mihai Nicolae, fost legionar, cale a reugit sd ajungi in inalta funclie de comandant al Forlelor maritime. Pina la descoperirea sa in 1962, acesta a fost gantajat gi gxploatat informativ de citre spionajul american. Mult mai tragic este, insd; faptul cd, in Romdnia post-socialisti, gantajul a devenit un fel de industr:ie nafionali. Se umbld in arhivele secrete ale statului gi se dau lovituri spectaculoase adversarilor politici, pe motiv cd au fost nomenclaturigti', securigti sau informatori ai Securitilii. Aceste practici de-a dreptulsinucigage nu au ficut decit si distrugi
57

bazele statalitdlii gisi faci din Romdnia o fari cu cea mai precari coeziune nafionali din Europa. De aici gi pini la dezmembrarea Romdniei ca stat nu este decit un pas... Corupfia, care a penetrat societatei'a rom6neascd de la bazd pdnd la cele mai inalte nivele, cuprinz6nd chiar gi asemenea structuri vitale
precum polilia, jandarmeria, magistratura, armata, serviciile speciale etc.,

constituie cel mai favorabil mediu pentru utilizarea gantajului de citre cei interesali.
Dacd la toate acestea maiaddugdm gisiricia lucie, putem conchide fdrd teama de a gregi, chiar dacd unii se vor supdra, cd mediul rominesc de spionaj

post-socialist prezinti condilii exceplionale de lucru pentru serviciile striine care opereazi pe teritoriul Rominiei.

Frustrarea duce la tridare...


O ultimi bazi de recrutare, utilizatd de cdtre toate serviciile de spionaj din cele mai vechi timpuri gi care va fl folositd atAta timp cAt va exista specia umand, este cea legati de EGO. Adicd acea bazd care
se raporteazd la eul, la sinea personalitdlii umane, la ambiliile personale,

la frustrdrile de cele mai deosebite nuan[e, la dorinla de rdzbunare sau la cea de a-fi cineva, la spiritul de aventurS. S-a demonstrat cd frustrdrile profunde il pot impinge pe un om, chiar gi de condilie superioard, la acte

necugetate, cu urrndri dezastruoase nu numai pentru cel in cauzd, ci chiar pentru lara pe care o reprezintd. Un caz tipic de frustrare, exploatat oportun 9i cu rezultate incredibile, este cel al colonelului Oleg Penkovski (1 91 9-1 963), din G.R.U. (Serviciul de spionaj militar al fostei U.R.S.S. gi al Federaliei Ruse, dupi 1991), recrutat de citre M.l.-6, Serviciul Secret de Spionaj (S.l.S.) al Marii Britanii.
Oleg Penkovski a fost un ofiler de informalii strilucit, cu experien!5 de rdzboi gicu cele maiinalte studii militare superioare pe care le putea oferi armata U.R.S.S., respectiv Academia Militard - Facultatea Trupelor

de Rachete gi Academia de lnformalii a G.R.U. (spionaj militar) cu o


duratd de 4 ani.
Fiind cdsdtorit cu fiica maregalului Serghei Varenfov, comandantul AdilerieiArrnatei U.R.S.S., Oleg Penkovski avea toate atuurile pentru o carierd de succes.

Penkovski avea insd un punct vulnerabil pe care superiorii sdi nu l-au cunoscut gi care s-a dovedit a fi distructiv, at6t pentru sine, cAt gi pentru G.R.U. Oleg Penkovski era extrem de orgolios gide pe aceastd bazd rAzbunitor, atunci cAnd era atins in orgoliu.
58

' in perioada 1955-1958, in grad de locotenent-colonel,

Oleg

Penkovski a functionat ca atagat militar adjunct al U.R.S.S. la Ankara. Dovedind o totald lipsi de tact diplomatic ai flexibilitate, indispensabile unui spion de profesie cu acoperire oficialS, Penkovski a avut tot timpul relafiitensionate cu propriul gef, precum gi cu ofilerii de informalii din

K.G.B. cu acoperire diplomaticd din cadrul ambasadei. ln legdturd.cu acegtia din urmd, Oleg Penkovski a trimis, pe cdi ascunse, un raport direct la Comitetul Central al P.C.U.S., prin care iiacuza de abuzuri gi coruplie. S-a ficut o anchetd 9i, degi i s-a dat parlial dreptate, Penkovski a fost retras de la post. K.G.B.-ul nu i-a putut ierta lui Penkovskiscandalul produs de raportul acestuia gi i-a aplicat o contraloviturd.

Dupi o intensd pregdtire teoreticd gi practicd, avansat colonel, Oleg Penkovski era pe punctul de a pleca in lndia, la New Delhy, in calitate de ata$at militar al U.R.S.S. Atunci a intervenit K.G.B.-ul cu lovitura sa de trdznet. ln lumea socialistd, verificdrile de cadre pentru funcliile sensibile inalte se ficeau de cdtre organele securitdlii, iar in cazul U.R.S.S. de cdtre specialigtii de cadre ai K,G.B.i inclusiv in armatS. Pentru cei chemali sd indeplineasci func{ii diplomatice in strdindtate, aceste verificiri erau diabolice. Ee altfel, acest sistem este aplicat in toate statele lumii, indiferent de gradul lor de civilizalie gi dezvoltare a democraliei. in Marea Britanie, de exemplu, diplolnalilor gi ofilei'ilor din serviciile secrete li se pretinde si-gi treacd in figa personald de cadre cu caracter secret, nu numai toate rudele, ci gi cercul de prieteni. Cu cdteva zile lnainte de a pleca la post, K.G.B. a scos la lumind un dosar din,care rezulta cd tatil lui Oleg Penkovski a fost ofifer farist alb-gardist gi a luptat impotriva puterii sovietice in anii rdzboitjlui civil (1917-1920), pe timpul cdruia acesta a gi murit. Dacd tatdl sdu a murit in anul 1920, inseamnd ci Oleg Penkosvki nu l-a vizut niciodati, deoarece acesta s-a niscut in anul 1919. Se pare cd acest din urmd "amdnunt" nu a avut nici.o importanld... Colonelul Oleg Penkovski a fost chemat la comandantui G.R.U., generalul l.A.Serov, pare i-a adus la cunogtinld cd misiunea sa in lndia este
Ai l-a anunlat oficial ci este pus la digpozilia Cornitetului de Stat pentru Coordonarea Activitd[ii $tiinlifice, unde va lucra sub acoperire, in rela[iile externe ale U.R.S.S., in domeniul respectiv.

suspendatd, i-a retras pagaportul diplomatic

Colonelul Oleg Penkovski a fost profund afectat de aceasti mdsuri-trdznet, care i-a pus capdt carierei in cadrul G.R.U. Neav6nd alti solulie, Penkovski a acceptat dar, din momentul respectiv, a devenit cu totul alt om gi anume un om profund lovit in orgoliu gi frustrat dincolo de limitele suportabilitdlii. GAndul rizbunirii a pus stipAnire pe simlEmintele acestui ofiler de informalii,purtdtor al unei inteligenle deosebite gi al unei pregitiri
profesionale de exceplie.
59

Organismulin care lucra intre{inea ample relalii cu statele capitaliste dezvoltate, fiind in realitate un.avanpost al spionajului tehnologic Ai gtiinfific al U.R.S.S. Oleg Pekovski participa la activitdlile protocolare ale ambasadelor strdine din Moscova gi fdcea deplasdri in Occident, in cadrul unor delegalii, uneori, conduse chiar de el. Cu alte cuvinte, degi deturnat de la visul sdu, Oleg Penkovski gi-a pdstrat valoarea informativd ridicata. in luna august 1960, Oleg Penkovski a luat legdtura cu un diplomat al
Ambasadei S.U.A. la Moscova, pe care il banuia cd este ofiler alG.l.A. sub acoperire, oferindu-i cooperarea. Fiind tAndr gi neexperimentat, diplomatul american l-a refuzat, considerandu-l "agent provocator al K.G.B.-ului".Pe linia relaliilor sale de serviciu, Oleg Penkovskia intrat atunci inlegdturd cu un repurtat om de afaceri englez, Greville Wynne, director comercial al unui mare concern de echipamente industriale. in realitate, acesta era ofiter de informatiiin cadrul M.l.-6, adicd British Secret lnlelligence (ServiciulSecret de lnfoimalii Britanic). Bdtrdnul spion britanic, avand o acoperire adAncS, gi-a dat seama cd a descoperit o "mind de aur" gi, cu aprobarea "centrului

conducitor'' de la Londra, l-a recrutat


CUm insd M.l.-6 coopera foarte strAns giintim cu C.l.A., exploatarea

lui Oleg Penkovski s-a ficut in comun de cdtre cele doud servicii. in luna aprilie 1961,Oleg Penkovski s-a deplasat la Londra, in fruntea unei delegalii, unde a luat legitura cu o echipi mixti M;1.-6-G.1.A.,
mai ales pe timpul noplii, in hotelul in care era cazat. Fiind el insugi spion de meserie, Oleg Penkovski nu a maiavut nevoie de o pregdtire speciald

ca ageni in slujba celor doud servicii occidentale, ci s-au stabilit doar


modalitdlile de transmitere a materialelor gi informaliilor. Viala activi de spion a colonelului Oleg Penkovski a fost scurti, derulAndu-se in perioada aprilie 1961-octombrie 1962. in acest interval de timp, C.l.A. gi M.l.-6 l-au stors de informalii pe Oleg Penkovski cu o intensitate giintr-un ritm turbate. Era un izvorlacare C.l.A. gi M.l.-6 nici nu au visaserd vreodatd! Dupi pdrerea lui Peter Wrhight, unul dintre cei

mai reputali ofileri de contraspionaj ai Marii Britanii, ciderea rapidd a colonelului Oleg Penkovski s-a datorat exploatirii lui silbatice gi iralionale de citre C.l.A.9i M.l.-6. La Moscova, Oleg Penkovski transmitea colete cu documente secrete fotocopiate prin solia unui diplomat britanic, pe nume Janet Anne Chisholm, cu care avea intdlniriconspirative sau-lil5sa acestela plicuri gi colete in diferite locuri ascunse in parcurile din Moscova, stabilite in comun ("cdsufe moarte'). Pe durata acliunilor sale"ca spiontrdddtor in slujba C.l.A. gi M.l.-6, Oleg Penkovski a demascat un numdr de 300 ofiferi de informatii ai
U.R.S.S. aflatiin Occident sub diferite acoperiri diplomatice, a transmis
60

111 role de film, conlindnd peste 5.000 de documente gi informafii cu caracter secret gi peste 1.200 de pagini de transcrieri de pe bandd, in. urma informaliilor orale puse la dispozilie de cdtre Oleg Penkovski.

Informaliile furnizate de citre colonelul Oleg Penkovski au fost de maximi importanli pentru pregedintele S.U.A., John Kennedy, pe timpul crizei rachetelor din Cuba, din octombrie 1962, care era pe punctul sd arunce omenirea in catqstrpfa unui rdzboi nuclear. Pentru serviciile prestate, C.l.A. Si M.l.-6 s-au angajat fald de Oleg Penkovski cu urmdtoarea formi de recompensi: - garantarea graduluide colonelin armata S.U.A. sau a Marii Britanii; - suma de 1.000 dolari depusd lunar intr-un cont din strdindtate; - un fond garantat de 250.000 dolari, in cazul cd va trebui sd se refugieze in Occident. ColonelOleg Penkovski nu a apucat sd se bucure de aceste facilitdli. El a fost arestat de citre agenfii K.G.B. la 22 octombrie 1962, fird ca G.l.A. Ei M.l.-6 si descopere acest lucru. Omulsiu de legdturd britanic, Greville Wynne;.a fost arestat la Budapesta in luna decembrie a aceluiagi an gitransportat la Moscova cu un avion special. Spionului britanic, care opera in spaliul Tratatului de la Vargovia, i s-a aranjat o "garsonierd" in celebra inchisoare Lubianka din Moscova. La inceputul lunii mai 1963, cei doi spioni - Greville Wynne - erou gi Oleg Penkovski - trdddtor au fost judecafi intr-un proces public. Ambii gi.au recunoscut vina. Colonelul Oleg Penkovski a fost condamnat la moarte gi impugcat in ziua de 17 mai. "Omul de afaceri'l britanic a fost condamnat la 8 ani inchisoare. Cogmarul lui Greville Wynne a fost insd de scurtd duratd, deoarece, in luna aprilie 1964, acesta a fost eliberat in schimbul a trei spioni sovietici- Gordon Lon-sdaler Peter Kroger gi Helen Kroger -, aflali in inchisorile britanice. Acestea sunt aspectele cele mai cunoscute ale "afacerii Penkovski". in toate scrierile de spionajdin S.U.A.9iMarea Britahie din 1965 9i pdnd in zilele noastre , cazul colonelului Oleg Penkovski este prezentat ca fiind una dintre cele mai mari victorii repurtate de cdtre C.l.A. Si M'|.-6 impotriva U.R.S.S. pe frontul "rdzboiului secret". Vdnitorul de spioni britanic, Peter Wright din cadrul M l.-5 (Securitate gi contraspionaj) in cartea sa 'Spy Catchef', apiruti in anul 1987 in Australia, la pag. 2A4-205, susline cd Oleg Penkovskia fost, in realitate, un agent provocator de mare succes care a "intoxicat" pur 9i
simplu C.l.A. gi M.l.-6, procesul din mai 1963 a fost o inscenare cu scopuri politice gi propagandistice, iar Oleg Penkovski nu a fost "executat", aga cum s-ar crede. Care ar putea fi adevirul? in lumea spionajului nimic nu poate fi considerat drept certitudine...
61

contraspionaj ale aceluiagi stat, precum giintre serviciile de spionaj militare gi cele civile.. intre C.l.A. 9i F.B.l. 9i Agenlia de lnforma{ii a Apdririi (D.t.A.) din S.U.A. existd un rdzboi neintrerupt. Acestea se blameazd gi se submineazd reciproc. Aga au stat lucrurile gi intre M.l.-5 gi M.l.-6 din Marea.Britanie. Aceste aspecte, dacd sunt cunoscute, pot fi exploatate cu rezuliate excelente de cdtre un spion de profesie. in urma "cazului Penkovski", serviciul de spionaj britanic M.l.-6 a
considerat cd s-a "razbunat" impotriva rugilor pentru dezastrele provocate de "Refqaua de la Cambridge". Pdrerea personald este cd Oleg Penkovski a fost un caz real de spion-trdditor in favoarea Occidentului, recrutat pe fondul psihologic creat de frustrdrile la care acesta a fost supus, gi nu un dizident politic dugman al regimului politic din U.R:S.S., cum a fost prezentat de cdtre propaganda C.l.A. Un exemplu de om frustrat, ca urmare a nerealizirii dorinlei de

dezvoltate ale lumii, existi un rizboi surd pentru prioritate, intre serviciile de securitate 9i armati, intre serviciile de spionaj gi

Pdrerile exprimate de cdtre Peter Wright reflectd insd altceva, ce poate fi luat in calcul drept certitudine gi anume cd, in toate statele

imens serviciu de spionaj global. W.P.Kampilas, ndscut in anul 1955, a devenit ofiler activ in cqdrul fOen{idiCentrale de lnformalii a S.U.A. dupi absolvirea Universitdlii lndiana. in perioada martie-noiembrie 1977, acesta a parcurs aga-zisa perioadd de
stagiaturd, pe timpul cireia angajatultrecea prin diferite teste de performan{d, pentru a i se determina calitdlile de viitor ofiler operativ al C.l.A. Performanlele luiW.P.Kampilas nu au corespuns standardelor C.l.A.

afirmare, de data aceasta pentru C.l.A., este cel al lui William P.Kampilas, ofiler in sediul central de la Langley - Virginia, al acestui

gi, ca atare, i s-a adus la cunogtinld cd va fi disponibilizat. Aceasti nerealizare l-a gocat pe Kampilas, care s-a considerat total nedreptdlit. Pentru a se rdzbuna, Kampilas a sustras o cartetdhniii de descriere gi exploatare a celui mai modern Ei sofisticat satelit de cercetare al
S. U.A,, " Big Bi rd ", care efectua atdt cercetare foto de foarte mare rezolulie, cAt gi cercetare electronicd pe'spaliul U.R.S.S., pe care a luat-o cu sine la

plecare. Dupd ce a fost "disponibilizat", adicd dat afar5, in luna februarie


1978, Kampilas, care, dupa nume, pare a fi de nalionalitate grec, s-adeplasat

la Atena gi a vindut acea valoroasi carte tehnici atagatului militar al U.R.S.S. in Grecia, pentru suma de 3.000 dolari. Contraspionajulamerican a fost pur gi simplu revoltat c6nd a aflat cd informatii ce valorau milioane de dolari au fost vAndute cu un asemenea pre! derizoriu... 62

Pe urmele luiW.P.Kampilas s-a ajuns ca urmare a semnalului de aiarmd tras de analigtiihmericani de la Centrul Nalional de lnterpretare Foto, care exploatau toate materialele oblinute prin satelili gi care au constatatbd Tntregul sistem de camuflaj de pe teritoriul U.R.S.S. a suferit modificdri radicale. WFX"rp"im fost arestat de agenfii F.B.l. la 17 august 1978, " judecat gi condamnat la 40 ani de inchisoare, o sentin!5 extrem de severd pentru timp de pace. in urma acestui caz, directorul general al
C.l.A., amiralul Stansfield Turner, a ordonat o inventariere severi a cdr[ilor

tehnice ale tuturor tipurilor de satelili de cercetare strategicd utilizali de urmi a inci 13 astfel dd cdtre C.l.A. descoper,indu-se lipsa

firi

manuale tehnice ultra-secrete!...

63

Gapitolul lV

AGENTII DE SPIONAJ - LANCIERII TNAOANII 't


in accepliunea cea mai largi a.termenului, prin-gggl]l se inlelege
un individ, de reguld de nalionalitate strdini, care ac[ioneazd sub dir.ijarea

unui serviciu de informalii (spionaj), pentru


materiale secrete cu valoare informativd sau

indeplinegte alte misiuni specifice acestor domenii (de spionaj sau


de contraspionaj a S U A, denumirea de AGENT este aplicati tuturor ofilerilor, indiferent dacd sunt operativi sau nu. Cei din personalul F.B.l. igi fac un titlu de mdndrie din faptul cd sunt agenli.
Pentru ofilerii din C.l.A., denumirea de agent este repudiatd ca nefiind onorabild. Acegtia prefera sd lise spund ofileride informaliisau ofilerioperativi. in limbajul cel de toate zilele gi pe inlelesultuturor, a-gentinseamni

pbt ffi

informalii

gi

contraspionaj). in S.U.A., in cadrul F.B.l., structura de securitate (polilie politicd) 9i

::pion, ceea ce nu corespunde intotdeauna aOevdruTiiT-n ffiffie

moderne, serviciile de spionaj pot utiliza gi agenli care nu fac spionaj, cum ar fi agentii de influentd, a caror activitate poate fi incomparabil mai ddundtoare pentru un stat decAt spionajul.

'
!t

Spionajul

firi

agenfi

ca nunta tdrd liutari

d Activitatea de spionaj fdri agenti gi-ar pierde rafiunea de a exista. Ar fi ca religia fird sfinli, muzica fdrd note, armatele fdrd soldali, politica fird politicieni, etc. ''t Visul oricdrui serviciu de spionaj este acela de a avea cdli mai mulli agenli, plasali in centrele vitale ale statelor cercetate, in aceeagi mdsurS, atAt la aliali, cit gi la adversariideclarali sau potenliali. * Agentul in post (agent in place) este cel mai valoros, mai rAvnit dar gi cel mai rarintdlnit, cu toate eforturile serviciilor de spionaj. Aeest tip de agent este rezultatul acliunii de recrutare a unui om aflat intr-o functie
deosebit de importantd din punct de vedere al accesului la informa{iile secrete gi care, dupd recrutare, igi mentine postul gi transmite in mod organizat informaliile la care aie acces cdtre serviciul strdin recrutor. Spioniidin "Refeaua

de la Cambridge", colonelul Oleg Penkovski gi generalul Mihai Pacepa sunt modele dq. cel mai ridicat nivel al agentului in post.
64

g. Agentul dublu, foarte rispAndit in lume, este rezultatul descoperirii

in continuare la locul sdu de muncd dar linforma{iile" pe care le va transmite in continuare cdtre cei care l-au recrutat vor fi pregdtite de
cptre speiialigtiin ac{iunide dezinformare givor avea ca efect ducerea in eroare gi intoxicarea adversarilor. Folosirea "agenlilor dubli" este o

de cdtre serviciul de contraspionaj a unui agent in post, care este menlinut

acliune foarte delicatS, pentru cd "agentul dublu" poate fi gi el la rAndul lui "intors" de cdtre cei care l-au recrutat inilial. Agenlii dubli sunt periculogi, deoarece, la un moment dat, nu maiexistd certitudine pentru cine anume acesta lucreazd cinstit.
a.

Agentul ocazional sau de

forli majori poate fi un om care

lucreazd intr-o institulie de interes pentru serviciile strdine de spionaj, are acces la materiale secrete gi. care, dintr-un motiv de fo(5 major,a, cum ar fi contractarea de cheltuieli pe care nu le poate onora (pariuri, jocuri de noroc) sau are un caz grav in familie (solia bolnavd, cu nevoi de tratament costisitoare etc.), este predispus sd v6ndd documente secrete, cel putin temporar,. pdnd ce crede el cd a iegit din incurcdturS. { Folosind metoda gantajulr.ri, un ofifer de informatii striin il poate transforma pe agentul ocazional intr-un agent in post. Aqentii ocazionali igi oferd in mod vgluntar servigilq, lqcru pe care ilgg f ?'g p-r:Jggp { ?m, in ln o d tU d iry_g$af g*9 e i-qgylq,_-9*e_q- tg_eg.s

E@sryre* ' -?eilt-ltd

parte, acegtiaau gansa degr fi respingi din capul locului de cdtre ofilerii de informalii strdini pe care ii abordeazd, putAnd fi ugor

confundati cu agenfii provocatori.


Un caz de "agent ocazional" a fost cel al subofilerului american de transmisiuni Michael H.Allen care, in 1986, avAnd o situalie familiara

grea, cu mulli copii gi sotia bolnavd, a vdndut documente secrete serviciului de spionaj din Filipine. A fost descoperit, condamnat la 8 ani inchisoare, 10.000 dolari amendi gisuspendarea dreptului la pensie.
in epoca r6zboiului rece, s-a ndscut un nou tip de agenli care au jucat un rol mare in rizboiul secret desfigurat intre,lumile intAia, a doua gi a treia', a cdror importanfd a crescut gi mai mult dupd Revolulia europeand de la
1989 gi care se anunld a fi factori deosebit de influenfi, in perspectiva secolului

)fi|,

in viala naliunilor. Este vorba de agenliide influenfi. Ne vom opri mai mult asupra acestui tip de agent, deoarece acesta a jucat, joaci 9i in prezent gi va juca gi in viitor un rol de mari propo(ii in societatea romAneascd

incd din epoca Renagterii italiene, cAnd diplomalia a fuzionat cu


spionajul, serviciile secrete au fost interesate, nu numaiin culegerea de

informalii secrete, ci gi

in influentarea situa{iei din ldrile cercetate, in


65

sensul dorit de suveranii sau guvernele acestor servicii. Orice ambasador striini este, in acelagi timp, 9i un agent de influenli. in timpurile moderne, mai ales in perioada de dupd cel de-al doilea rdzboi mondial, datoritd mijloacelor de influenlare in masd prin pres5, radio gi mai ales prin televiziune, posibilitifile de a influenla situdlia dintrj"o lari sau alta prin implicarea serviciilor de spionaj gi folosirea agenlilor de influenld au crescut enorm: ln epoca globalizdrii, a trecerii omenirii la societatea informatizatd, posibilitdtile oferite de relelele INTERNET, de posturile de radio gi televiziune cu vocalie globald 9i cu dgenlii serviciililr secrete bine plasaliin aceste sisteme, politicile de influenlare, de manipulare, "pot duce la rezultate spectaculoase dar gi la dezastre. g Agentul de influenfi, potrivit definiliei date de cdtre specialistul american Henry S.A.Becket, fost ofiler operativ in cadrul C.l.A., este "o persoa.nd care nu se afld in mod nemijlocit sub controlul unui ser-

intr-o lard

din randul liderilor politici de orice fel. Orice qEf-ife partid care este matintr-un agent de influenti, pentru a se achita de datoriig[genlii de influenli se recruteazi masiv din rindulstudenlilorfoarte merituogi, cdrora statele strdine le acordd burse, in speranla cd aceitia le vor aduce servicii c6nd vor ajunge in funclii de rdspundere. . g Serviciile de informafii strdine sunt foarte interesate ca ofiferii din diferite state care studiazi in instituliile de invdlimAnt din fdrile lor si ajungi cit mai curind in funcliile-cheie din armatele lor. Aga au procedat rugii cu ofilerii din ldrile membre ale Tratatului de la Vargovia gi tot aga procedeazd S.U.A. cu ofilerii din fostele !5ri membre ale acestui tratat, in inten{ia'clard ca lumina zileide a-ifolosica agenlide influenfd. d. Cu agenfii de influenfi se poate ajunge pini la cele maiinalte funcfii intr-un stat, cum ar fi geful guvernului sau chiar geful statului. Unui agent de influen{d nu i se cere sub nici o formd sd furnizeze
informaliigidocumente secrete,

. Agent de influenld poate fi amanta unui niinistru sau ministrulinsugi, un director de ziar, de post de radio sau de televiziune, un redactor gef r glapeui |g.glglgli sau u n a nat ist pot iti c cu mare a ud ien15.$99.ry.i

viciu de spionaj strdin, dar care aclioneazd in sensul dorit de un astfel de seruiciu, de pe pozilia pe care o de{ine gi care trebuie sd fie una de influenfd".

cisi

propage idei gi, maiales, sd intreprindd

acliuni 9i politici'in concordanld cu interesele statului strdin care il


patroneazi. Plata serviciilor pentru un agent de influenld nu se face pe
ca pentru spionii clasici.

fa[i, in bani-ghea[d sau depugiin conturi,

O formd de platd foarte rdspAnditd pentru agenlii de influenld este

ajutorul acordat pentru cigtigarea sau recigtigarea alegerilor.

Un ziar 9i conducerea acestuia pot fi plitili prin donafii, chipurile de la "fundatii non-profit", care, de reguli, sunt forme de

acoperire ale unor puternice servicii de spionaj. latd un exemplu: Thomas Carothes, absolvent al Universitdlii Harvard, fost consilier in Departamentul de Stat al S.U.A., in cartea "Analiza aslsfenfei democratice pentru Romilnia", Editura Carnagie Endowment, Washington, 1996, la pagina 22, prezintd un tabel cu "donaliile" in dolari, in beneficiul partidelor din Conventia Democratici din Rominia, intre 1990-1994, ?n valoare totald de 13.552.000 dolari.Aceste "donalii" trebuiau compensate prin servicii din parlea beneficiarilor,

t-T

t??;3)"trl::*",

dispozifia ziarului "RomAnia liberd" o instalalie modernd de tipdrit in valoare de 350.000 dolari, iar din partea "lnternational Media Fund", acelagi ziar b primit fonduri de aproximativ 800.000 dolari, toate acestea intre 1990-1993. lat5, in mod concret, cum sunt plStiliagenliide influenld de cdtre americani. Pentru postul.de televiziune SOTI, care s-a dovedit un faliment jalnic, americanii au cheltuit circa 1.000.000 dolari... Cea mai mare gi mai-influentd relea de agenli de influenld,prezenli in toate structurile societdlii rom6negti este cea realizatd de fundafia evreului-ungur George Siirtis, pentru care aceastd funda{ie a cheltuit in medie 10.000.000 dolari anual, dupd cum rezultd din cartea lui T.Carothers (pag.24).

ta pasina 83, se aratd cd suvernut s.u.A. a pus ra

"Craii" C.l.A. de la Risdrit: Ceaugescu, Sadad, Pahlavi gi Gorbaciov


Atunci cAnd se va scrie gi in RomAnia o adevdratd istorie a
spionajului din epoca rdzboiului rece, acei care o vor face se vor opri cu siguranld giasupra a trei progminenti oameni politicicare au influenlat

cursul istoriei,.prin rolul lor de agenli de influenli de inalti clasi.


Este vorba de pregedintele Egiptului - AnwarAl Sadat, impdratul lrgnului

Mohamed Reza Pahlavi Ariamer gi pregedintele RomAniei

Ceaugescu.To!i acesli trei remarcabili gefi de stat au fost atragi la cooperare gi adugiTn pozilia de agenli de influenld in mod gradual; cu rafinarnent gi flexibilitate, pe baza unei profunde cunoagteri a trdsdturilor de caracter ale fiecdruia din ei, precum gitindndu-se cont de poziliile strategice gi interesele nalionale ale statelor pe care acegtia le reprezentau. Daci unii sceptici vor cere "dovezi" in acest sens, am sd-i dezamdgesc. in spionaj, instrumentarea, chiar gi parliali, a unui dosar este

Nicolae

o activitate extrem de grea, daci nu chiar i.mposibili, mai ales in


67

cazul aEenfilor de influentd. Acegtia nu sunt recrutali prin metode


clasice, nu semneazd chitan{e pentru primirea unorsume gi nu participd la intAlniri conspirative. Atragerea la colaborare se face, in plan politic, prin acorduri, convenlii, tratate, protocoale, declaraliioficiale etc: iar"plata" se realizeazd prin acorduri economice, acordarea de credite, de clauze preferenfiale, distinclii onorifice, vizite oficiale gi protocolare inalte etc. Agenlii de influenld la nivel de gefi de stat se achitd, fa{i de patronii Jor nedeclarali, prin politica internd gi internalionald pe care o promoveazi giin care se regdsesc Ai interesele patronilor. Cei tnei qefi de stat amintifi mai sus au fost agenli de influenli ai S.U.A. Pregedintele Egiptului, AnwarAl Sadat, a devenit agent de influenld al S.U.A. pe fondul dezastrului economic alfirii, in urma repetatelor

rdzboaie purtate impotr:iva lsraelului gi a incapacitatii U.R.S.S. de a contribui la refacerea economicd a acestei!5ri. Misiunile principale ale pregedintelui Sadat au fost: spargerea frontului lumii arabe impotriva lsraelului, scoaterea rugilor din Egipt gi a
realizdrii recunoagteriioficiale a lsraeluluide cdtre cAt mai multe state arabe. Toate aceste misiuni au fostindeplinite in totalitate de cdtre Sadat,

in intervalul de timp 1974-1981. Capul de afig al acliunilor lui Sadat, in


calitatea sa de agent de influenld al S.U.A. in lumea arabd, l-a constituit

Acordul de la Camp Davis, dintre Egipt gi lsrael, la realizarea cdruia a


contribuit substanlial gi pregedintele RomAniei, Nicolae Ceaugescu. Anwar Al Sadat a fost asasinat de cdtre migcarea fundamentalisti

musulmani din Egipt, la 6 octombrie 1981, tocmai pentru rolul de agent


de influenfd al S.U.A. in lurneaerabd pe care acesta l-a jucat. Impiratul lranului a fost agent de influen{d al S.U.A. incd de la urcarea acestuia pe tron, la 26 octombrie 1967, cu ajutor american, respectiv C.l.A. $ahul lranului a fost cel mai mare agent de influenfi pe care l-a

avut vreodatd S.U.A. Acesta s-a bucurat de o incredere totald

la

Washington, av6nd acces la cele mai avansate realizdri ale tehnicii militare americane; mai pulin arma atomicd. Acesta asigura accesul, la preluri scdzute, a S.U.A.'gi alialilor sdi occidentali la resursele de petrol din Golful Persic, controla fundamentalismul islamic, bara balea U.R.S.S. spre Oceanul lndian giasigura baze excelente pentnl serviciile militare de spionaj ale S.U.A. in acliunile de cercetare a spaliului fostei U.R.S.S. impdratulpro-american a fost doborAt de pe tron tot de fundamentalismul islamic, in frunte cu Ayatolahul Komeini, in anul 1979, dupd care, in
68

'

lran, a fost instaurati prima"democra{ie islamicd"din lume. impdratul Reza

a murit in exil la Gairo, abandonat de toati lumea 9i mai ales de


cdtre patronii lui americani. Singurul om politic care l-a insolit pe ultimul
'sdu drum a fost Anwar Al Sadat.

Pregedintele Nicolae Ceaugescu a ajuns in postura de agent de influen!5 al S.U.A. in sAnul Tratatului de la Vargovia dupd evenimentele
din Cehoslovacia, din 1968, cAnd RomAnia a fost la un pas de a fi invadatd

de trupele rusegti. Apropierea lui Oeaugescu gi, pdn acesta, a Rom.dniei de S.U.A- a fost o necesitate, in epoca istoricd datd, mult mai mare gi mai stringentd decdt este necesitatea aderdrii la N.A.T.O. in anul 2o02.in anul 1968 9i mult timp dupd aceea, U.R.S.S. era un colos militar ce putea trece teritoriul Romdniei pe sub genilele tancurilor in c6teva zile sau cAteva sdptimdni. in zilele noastre, Federalia Rusd nu rbprezintd nici pe de parte un pericol pentru RomAnia... . Geaugescu nu a fost recrutat de C.l.A. sau de vreun inalt demnitar american. El gi-a oferit serviciile din rafiuni superioare de stat, gdndind la securitatea ldrii sale gi la prosperitatea sa economici. Washingtonul a primit cu bralele deschise serviciile oferite de N.Qeaugecu. Ca agent de influenld al S.U.A. gi lumii occidentale, Ceaugescu a avut ca misiuni principale impiedicarea integrdrii economice in cadrul C.A.E.R. 9i impie{icarea integrdrii militare in cadr:ul Tratatului de la Vargovia a statelor din Europa cehtralS gide est, misiuni pe care"le-aindeplinitin mod strilucit. Pentru serviciile aduse intereselor S.U.A., Ceaugescu gi RomAnia au fost recompensate cu acordarea clauzei naliunii cele mai favorizate, acceS la credite la F.M.l.9i Banca Mondiald, acces la piala Uniunii Europene, acces la tehnologii. Personal, Ceaugescu a fost primit ca un rege in toate capitalele lumii occidentale gi acoperit cu ordine gi medalii. in "epoca de aur"'patronatd de Nieolae Ceaugescu, influenla Rominiei in lume a fost fird precedent, mult disproporlionatd in raport cu puterea economicd gi militard a acesteia. in aceastd perioadd, spionajul romdnesc avea gi el "agenfi de influenfi" la nivel de gefi de state in lumea arabi 9i in Africa. N.Ceaugescu a cizut in dizgrgfie dupd 1985, cdnd, la orizontul

'

ficut aparifia cel mai mare agent de influenld din istoria tuturor timpurilor, in persoana lui Mihail Gorbaciov. ' $efui statului sovietic a fost atras in capcani 9i dirijat ca agent de influenfi de citre George Bush, de profesie spion, devenit presedinte al S.U.A. in anul 1989. Acesta i-a promis lui M.Gorbaciov masive ajutoare economico-financiare dacd va schimba sistemul social-politic din U.R.S.S. Gorbaciov a cdzut?ri capcani. El nu numat cd a schimbat regimul politic, dar a distrus C.A.E.R., a desfiinlat Tratatul de la
mapamondului gi-a
69

Vargovia gi a readus Rusia la granifele de pe vremea lui petru cel Mare. Pentru serviciile prestate in slujba intereselor stratdgice globale ale S.U.A., la propunerea C.l.A., Mihail Gorbaciov a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace. lstoria va trebui sd consemneze de asemenea, strdnsa prietenie dintre Sadat, Reza Pahlavi qi comunistul Nicolae Ceaugescu, o adevdratd "tripletd de aur" a epocii rdzboiului rece. Am motive sd cred cd asasinarea lui Ceaugescu gi a soliei sale, la 25 decembrie 198g, nu gi de anumite cercuri secrete, atdt din vest, cit gi din est. Toti cei trei mari agenfi de influenli au murit firi glorie, fiind reneg"li U" citre marele lor patron - S.U.A. -, aspirant la dominalia lumii.
s-a datorat exclusiv zelului revolutionar gi spaimei generate de "teforigti". Cred ci moartea pregedintelui Romdniei a fost doriti gi instrumentati

Transfugii rugi intoxici Occidentul

Pentru a se submina reciproc, q se dezinforma gi chiar paraliza, serviciile de spionaj gi contraspionaj fac apel la aga numilii agenli

provocatori sau de intoxicare.

Agenlii provocatori din serviciile de contrainfor,matii sunt oameni special instruilf cu'legende credibile, l5s6nd impresia ci au valoare informativd. fcestora li se creeazd condilii, de cdtre serviciile lor, sd se intAlneascd in rnod cAt mai natural cu ofileri din seryiciile de informalii strdine. Scopul agentului provocator este acela de a se ldsa "recrutat". La r6ndul lor, serviciile de informalii cautd canale prin care si-gi pund agen{ii in contact cu cele de

trimigi in valuri succesive spre Occident, impdnate gi cu "ofiferi de

contraspionaj; fie prin ofileri cu diferite acoperiri diplomatice care se lasi "corupfi", comi{and "la vedere" acte comprornildtoare, fie prin intermediul unor "transfitgi" care cer"azil politic" in ldrile vizate. , in cei peste 40 anide rdzboi'iece,cunoscAnd extraordinarul interes al C.l.A. pentru transfugiidin fosta U.R.S.S. giin generaldin fosta "lume comunistS", K.G.B. a dezvoltat o adevirati industrie de "transfugi"

informatii" din K.G.B. gi G.R.U. "incdrcali" cu secrete. Au existat insd 9i' mulli transfugi reali, cum a fost cazul cdpitanului lgor Guzenko, cifrator la Ambasada U.R.S.S. din Canada. in noiembrie 1945, acesta a cerut azil politic in dceasti lard, punAnd la dispozilia organelor de contraspionaj canadiene o serie de documente 9i de informalii verbale care au condus la distrugerea unor importante relele de spioni ai U.R.S.S. in Canada, S.U.A, gi Mar.ea Britanie, contribuind la aprinderea rdzboiului rece. Pe de altd parte; in scopul de a induce in eroare serviciile de contraspionaj cu privire la oamenii realiavuliin atenlie, in vederea credrii
70

condiliilor de recrutare, ofilerii de informalii cu acoperiri diplomatice obignuiesc sd-gi creeze aga numiliiagenli de acoperire. Este vorba de oameni care au o oarecare valoare.informativd, cu care ofilerul de informalii intreline relalii aparent acoperite in afara cadrului oficial, fdrd a progresa insd spre faza de recrutare, dand astfel de lucru agen{ilor de contrainformalii, care pindesc momentul si prindd "pegtele cel mare". ofileruldin ca*drul c.l.A. care se ocupd cu activitilile de conducere gi exploatare a ag6nlilor de spionaj in posturi poartd numele de "case officef"adicd ofiler de caz. ofiterii rugi din serviciulde lnformalii Externe (urmagulcelebrului K.G.B.)gidin G.R.U. care se ocupd in mod nemijlocit de agenlii recrutali se numesc "rezidenti". Acegtia pot fi rezidenli legali, dacd se afld in lara cercetatd in mod oficial, cu pagaport diplomatic, ca atagali militari, funclionari de ambasadd, consilieri, consuli"etc. sau rezidenli ilegali.

Rizbunarea Moskviciului...
Rezidenlii ilegali au apdrut ca urmare a unor acliuni de-a dreptul barbare gi iresponsabile ale M.l.-5, respectiv Serviciul de Contraspionaj din Marea Britanie, in perioada interbelicd, dupd cum apreciazd Peter Wright, autorul cdrlii "Spy C atchef',citatd anterior. Astfel, la 12 mai 1927, un numSr de 150 de ofileride contrainformatiidin cadrul M.l.-5, imbrdcaliin uniforme de politie, fluturAnd un mandat al procuraturii, au pdtruns in fo(d in Agenlia Economicd a U.R.s.S. de la Londra. Acegtia au confiscat cu forta circa 250.000 de documente, din care rezulta cd, sub acoperirea diplomaticd, reprezentantii comerciali ai U.R.S.S. se ocupau 9i de spionaj, ceea ce era adevdrat. Pdtrunderea in agenlie a fost insd un act'de piraterie, deoarece aceasta avea statut de extrateritorialitate, britanicii incdlcAnd in mod grosolan dreptul internalional 9i imunitatea diplomaticd. Exact ce ficeau reprezentantii rugila Londra, ficeau gireprezentantiiMariiBritaniila Moscova, adicd spionaj cuacoperire diplomaticd. in urma acestui incident, U.R.S.S. a rupt relaliile diplomatice cu Marea Britanie. Acest incident a avut un efect cu totul nebdnuit asupra acliunilor de
spionaj ale U.R.S.S. in statele occidentale. Constat6nd cd ambasadele 9i agenliile economice sovietice pot face oricdnd obiectul unor atacuri gi descinderi din partea organelor de

contrainformalii din statele occidentale, K.G.B- 9i G.R.U. du creat institufia secreti a rezidentilor ilegali. Un rezident ilegal este un ofiler de informalii extraordinar de bine pregdtit, cunoscitor perfect a 2-3 limbi strdine, pregdtit individual pe
durata a 10-15 ani, dotat cu documente de identitate irnposibil de contrazis
71

Acegtia nu au nici un fel {e legituri cu oficiile diplomatice comerciale sau consulare ale Rusiei, fiind dirijafi*direct din centrele Moscovei, prin staliide agenturi cu transmitere ultrarapidd, imposibil de goniometrat, sau prin satelifi. Rezidenliiilegalirugi, precum Richard Sorge in Japonia, Rudolf Abelin S.U.A. 9i Gordon Lonsdale in Marea Britanie (toate nume fictive) au ficut ravagii in aceste {iri, devenind eroide legendi, nu numai pentru Rusia, cigi pentru istoria universald a spionajului,.C6!i rezidenli ilegali au rugii in lume, ?n ce state gi sub ce
acoperiri, numai bunul Dumnezeu poate gti ! Durata misiunii unui rezident ilegal este de 5 ani, cu posibilitSli de prelungire. Se trimit in asemenea misiuni doar ofiferi cu calitili exceptionale, cu familie in Rusia (solie gi copii), pentru a:i lega de !ard. In ldrile in care p6trund, dupd caz, rezidenlii ilegali pot deveni oameni de afaceri prosperi, dar nu exagerat, cu conturi in diferite bdnci, care nu dau niciodatd faliment, pot deschide miciintreprinderi sau pot fi oameni de arti, precum pictori, sculptori etc.

gi cu o biografie credibilS a unui cet6lean dintr-o !ar6 occidentald, a cdrui personalitate o copiazd in cele mai mici detalii. Acegtia pdtrund in lara de cercetat, dupi ce au trecutsuccesiv prin maimulte !5ri, intdrindu-gi legenda gicredibilitatea. De exemplu, inainte de a se stabilizain S.U.A., un rezident ilegal, ar fi putut trece prin Austialia, Marea Britanie 9i apoi Canada.

Rezidentilor ilegali li se dau in legituri cei mai valorogi agenfi de spionaj recrutafiin larir respectivi. 1at5, deci, cum o acliune total necugetatd a contraspionajului din
Marea Britanie, aprobatd de guvernul acesteiliri, in loc

si ducd la slSbirea

splonajului rusesc, a produs efecte total inverse... Rugii s-du rizbunat cumplit, au penetrat Marea Britanie cu ofiferi de elitd travestiliin rezidenli ilegali, ceea ce a condus la "Refeaua de la Cambridge", cu efecte dezastruoase asupra serviciilor de spionaj 9i contraspionaj britanice. Dacd tofi inifialii din lurne sunt de acoid ci spionajul nu se poate practica decit cu oameni de geniu, britanicii au demonstrat ci serviciul de contraspionaj se poate face gi.cu progti... Un l'ofiler de caz" american de inalt profesionism, precum gi un
rezident ilegal rus, pot avea in

legituri,

pentru conducere 9i exploatare

informativd, 2-3 agenli. Rezidenlii legali rugi, cu acoperire diplomatic5, pot 9i ei conduce
2-3 agenli, dar nu dintre cei cu valoare deosebit de mare. Acegtia din urmi cad in sarcina rezidenlilor ilegali. in practica spionajului rusesc, 2-3 agenli

(unepri chiar mai mulli) formeazd o "rezidenfd". Mai multe rezidente, repartizate pe un teritoriu mai larg (4-5 orage principale) formeazd o

"rezidenturi". Totalitatea rezidenturilor de pe teritoriul unui stat, conduse


72

atAt de rezidenli tegali, cAt gi de rezidenli ilegali poartd numele de

"agenturi"
Americanii igi structureazd spionii pe sistemul refelelor (network).
intr-o relea, pot intra 5-10 agenli de spionaj. Pentru a distrage atenlia organelor de contraspionaj de la agenlii de mare valoare, atAt rugii, cit gi americanii au aga-numilii "agenfi de consum". Un agent de consum, fie cd nu mai are valoare informativd, fie cd are una redus5, poate fi pus in mod premeditat in situalia de'il fi "descoperit" gi arestat de cdtre organele de contrainformalii care, de
reguld, inghit "momeala", fdcdndu-gi un titlu Ee glorie din aceste "succese".

Arestarea urtui spion este ficuti publici doar atunci cind se urmi'propagandistice majore gi se vizeazi inriuresc scopuri politice tifirea relafiilor politice cu statul respectiv. Un serviciu de contraspiona.i inteligent, atunci cdnd descoperd un spion din rdndul cetdlenilor sdi, nu-l aresteazd, ciiltransformd in "agent dublu", folosindu-l atAta timp cAt este
necesar pentru dezinformarea adversarilor,

Pedepsele pentru activitatea de spionaj,.pdnd la incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial, atAt pentru agenlii strdini, cdt gi pentru cetdlenii proprii, au fost impugcarea sau spinzurarea, ln anii rizboiului rece, statele civilizate au renunlat la aceastd practici pentru spionii strdini care opereazd pe teritoriul lor. Acegtia sunt arestafi, judecali qi condamnafi la inchisoare, iar la momentul potrivit sunt folosili ca monedi de schimb pentru eliberarea spionilor proprii aresta{i in patria celui arestat. Statele nu rimin datoare. Dacd in S.U.A. este arestat gi condamr+at un "rezident ilegal" rus, in mod cert rugii vor gdsi un american care a fost prins fdcdnd spionaj in Rusia gi va primi exact acelagi tratament. Dupd un timp rezonabil de 2-3 ani urmeazd schimbul discret, fdrd publicitate, a spionilor. Mi se pare o treabd civilizata in favoarea spionilor de profesie, acegti oameni extraordinari, care igi pun viala ?n pericol pentru ldrile lor, in plind pace. Primul schimb de spioni profesionigtiintre S.U.A. gi U.R.S.S. a avut loc la data de 10 februarie 1962 la Berlin, cAnd maiorul american Gary Francis Powers, pilot pe un avion de spionaj de tip U-2, dobordt pe teritoriul U.R.S.S. la 1 mai 1960, a fost schimbat cu colonelul Rudolf Abel, rezident ilegal in S.U.A., arestat in urma unui act de trddare (transfug rus), la 21 iunie 1957, de cdtre agenliai F.B.l., in oragul NewYork. in lumea spionajului, in afara agenfilor, miguni gialti minuitori de informafii, de documente secrete gi tehnologii de,vArf reGo: merciabile. Aga cum existd traficanlii de droguri, de armament, de materiale radioactive, existd gitraficanlii de informatii, cu precddere in statele occidentale cele mai dezvoltate. Cei mai multi traficanti de
73

informafii opereazi in S.U.A., "lara tuturor posibilitd{ilor", apoi in Germania, Marea Britanie 9i Franla. in anii rdzboiului rece, ca gi in zilele noastre, sute de militari americani, din toate categoriile de for{e ale armatei, mai ales din trupele dislocate pe teritoriile altor state, au vAndut gi continui si vAndd masiv secrete militare gi sisteme de armament gi de tehnicd militard de ultimd ord.Se pare cd "patriotismul inflicdrat" nu este prima virtute a bravului militar yankeu! Pe primul plan se situeazd dolarul. De altfel, un jurnalist american care a scris
mult despre afacerile ilegale cu armament dintre S.U.A. gi lran, aprobate de fostul pregedinte Ronald Reagan gi derulate de cdtre colonelul Oliver a declarat la anchetd cd ceea ce a intreprins in acest plan a

North, cunoscute sub genericul'l lrangate", atunci cdnd colonelul implicat ficut-o din patriotism, a definit patriotismul drept "ultimul refugiu al celor mai mari

escroci". La drept vorbind, nici noi romdnii nu prea suntem mistuili de flacdra patriotismului. Daci am fifost adevirafi patriofi, Rominia nu ar fi ajuns la situalia dezastruoasi in care se gisegte la inceputul

secolului XXl...
Spionulromdn arfi bine sd relind ci, mai peste totin lume, posesorii de secrete sunt tentali sd le v6ndd atunci cand au mare nevoie de bani. Acesta este un adevircu valoare de principiu.

74

Capitolul V

CANDIDATI LA PREMIUL NOBEL AL SPIONAJULUI , Scriitori gi spioni


istoricd a demonstrat cd statele care au dispus de cele mai vechi gi mai puternice servicii de spionaj sunt gi cele care s-au dezvoltat cel mai rapid, domin6nd lumea dupd anul 1500.
Este demn de relinutfaptulcd, de-a lungultimpului, serviciile de spionaj din'statele cele mai civilizate s-au bucurat de cooperarea 9i sprijinul celor mai luminate minli, inclusiv din domeniul culturii. lstoria a relinut nume ilustre de cdrturari care au ficut spionaj in beneficiul ldrii lor. Ne vom opri asupra cdtorva dintre cdi mai reprezentativi spionicdrturari.

.Experienfa

Scriitorul englez Daniel Defoe (1660-1731), unul din cei mai mari scriitori de la sfArgitul secolului XVll 9i inceputul secolului XVlll, a fost, in bcelagi timp, $i unul dintre cei mai strdluciti spioni ai coroanei Angliei. Cunoscut pentru cd(ile sale 'Robrnson Crusoe" gi "Moll Flanders", citite cu admiralie gi interes gi in zilele noastre, foarle pulini oameni gtiu ci Daniel Defoe a fost cel mai eficient spion al reginei Ana. incepdnd din anul1704, Daniel Defoe a pus bazele unei structuri de spionaj care a creat retele de agenli, atAt pe teritoriile Angliei, Scoliei gi lrlandei, cdt gi in principalele state rivale europene, mai ales in Franla.
S-au intocmit dosare cu date de cunoagtere gi orientarile politice ale

tuturor marilor familii nobiliare din Anglia gi de pe continent. Daniel Defoe, prin agenlii sdi, gi-a subordonat intreaga presi englezi gi a introdus o cenzuri severd la acele ziare care manifestau tendinle antimonarhice. De altfel, in nici o lard din lume, presa gi in
general mijloacele mass-media nu coopereazd atAt de strdns, de integrat

gi de organic, cu serviciile secrete de securitate, de spionaj

gi

contraspionaj, ca cele din Marea Britanie. Jurnaligtiibritanici, de secole, nu de azi sau de ieri, gi-au ficut un titlu de glorie din cooperarea cu serviciile secrete ale statului. Sute de ofileri de informalii britanici strdbat Pim6ntul, in lung 9i in lat, sub acoperirea de jurnaligti. Daniel Defoe gi-a condus relelele de spioni din insulele britanice gi

din Europa sub nume conspirative, precum Alexander Goldsmith

gi

Claude Guilot. Daniel Defoe a decedat la 26 aprilie 1731, fiind inmormAntat in cimitirul din Bunhill Fields. Este considerat fondatorul serviciului de

spionaj al Marii Britanii.


75

Williann Somerset Maugham (1874-1 965), romancier gi dramaturg

de talie mondiald, autorul romanelor "Liza din Lambeth" gi "Robii", al celebrelor piese de leatru "Lady Frederik" gi "Cercul"; a fost, in acelagi timp,.gi unul din cei mai eficienli agenli ai serviciului de spionaj britanic din perioada primului rdzboi mondial. Somerset Maugham s-a ndscut la Ambasada Marii Britanii de la Paris^gi a invdlat limba franceza la perfeclie. in timpul primului rdzboi mondial, instalat la Geneva, a dirijat acliunile unor spioni britanici pe teritoriul Germaniei gi Rusiei. ln anul 1917, puddnd numele conspirativ de "Somerville", a fost trimis la St.Petersburg, pentru a sprijiniguvernul provizoriu al lui Kerenski, in scopul de a impiedica iegirea Rusiei din rizboi. Pe timpul acestei misiuni extrem de periculoasd gi de complexa, Somerset Maugham a avut de luptat cu relelele de spioni germani din Rusia, care ii sprijineau pe bolgevici pentru scoaterea Rtrsieidin rizboi. Spionajul britanic a pierdut aceasti bdtdlie, deoarece, dupd inldturarea
lui Kerenski gi venirea la putere a bolgevicilor sprijinili de Germania, Rusia a iegit din rdzboi in urrha Tratatului de la Brest-Litovsk, din februarie 1918. Printre oameniide culturd britanici care au colaborat strdns cu serviciul de spionaj al Marii Britaniise numdrd gi Gyril Hanry Goles, autora peste 25 de cd(i, Eric Ambler, autor a numeroase romane, marele filozof Graham Green, autorul romanelor "Agentul confldenlial" (1939) gi "Omul nostru din Havana" (1958), prin care a anticipat izbucnirea celui de-al doilea rdzboi mondial, precum gi aspectele ascunse ale rdzboiului'rece.

Agent pe statele de platd ale M.l.-6 (Serviciul Secret de Spionaj britanie) a fost gi cunoscutul scriitqr lan Fleming, specialist in acliunile de spionaj naval gi in cripto-analizd. Ela lucrat la Centrul din Bleatchley Park, la spargerea cifrului german din timpul celui de-al doilea rAzboi mondial. Mai este gi autorul cd(ilor de spionaj avAndu-l ca erou pe James
Bond, celebrul agent 007, S.U.A., John F.Kennedy.

dupi care s-au turnat filme ce au cucerit

lumea. Cel mai pasionat dupd filmele cu James Bond a fost pregedintele

Romancierul american John P.Marqand a indeplinit misiuni de spionaj in Germania, din insircinarea Oficiului pentru Studii Strategice (O.S.S.), serviciul de spionajamerican care a stat la baza infiinlarii C.l.A., in anul 1947. Misiunea de bazd a acestuia a fost aceea de a descoperi
existenta, pe teritoriul Germaniei naziste, a unor laboratoare de pregitire a armei biologice impotriva Alialilor. Sciitorul american Malcom Muggeridge a fost agent al spionajului militaral S.U.A. in timpulcelui de-aldoilea rdzboi mondial, devenind ulterior unul din cei mai mari specialigti in psihologia de agenturd (a spionilor).
76

Scriitorul american Charles McGarry a fost ofiler operativ (spy


handler, adicd conducdtor de agenli) in cadrul C.l.A. Acesta este autorul romanelor " D o s aru l M i e rn i k" (1 97 3), " Lac ri m i l e toa m n e i"'(1 97 5), "Am a ntu l secret" (1977), "Cina cea de taind" (1983). Scriitorul William F.Buckler, autor a numeroase romane, printre care "Un complotfoarte drdgul" (1994), a lucrat mulli ani ca agent acoperit al C.l.A.

Lista oamenilor de culturd din statele occidentale dezvoltate


volume intregi pentru a o epuiza.

Frdn{a, Germania, Marea Britanie gi S.U.A. - este foarte lungi, necesitAnd

Romancierii gi spionii au o trisituri comuni: 9i unii gi allii trebuie fie cunoscdtoii profunzi ai societdlii gi naturii umane pentru a-gi putea indeplini menirea.

si

Nu numai scriitorii, dar gi imensa majoritate a savanfilor din


aceste liri au cooperat gi,,coopereazi cu serviciile de spionaj. ll am' in vedere, in primul rdnd, pe savantulAlen Turing, inventatorul primului copputer din lume, agent al spionajului britanic, apoi pe savantul R.U.Jones, care a, descoperit mijloacele de combatere a stafiilor radar germane.gi a aparaturii de radio-navigalie de la bordul avioanelor de

bombardanlent germane, pe savanlii F.A.L|ndeman, H.T.Tizard, T.C.Keeley, pe A.G.Toch, inventatorul hidrolocatorului pentru descoperirea submarinelor, toli din Marea Britanie. Trecdnd in revistd aceastd sumard listd de spioni cdrturari, md intreb cu ingrijorare gi o justificati invidie, oare c6!i romancieri 9i dramaturgi din cei pe care i-a avut gi ii gre RomAnia au cooperat sau coopere azd cu serviciile secrete de spionaj gi contraspionaj ale Romdniei? Poate au existat gi mai existi, dar nu s-au fdcut cunosculi. Mai sigur este cd nu prea au existat. Romdnia contemporani se situeazi exact la antipodul lumii civilizate. De mai bine de un deceniu, mulli-oamenide culturd gi mai
ales jurnaligti (dacd avern a$a ceva) gi-au fdcut o profesiune de credinld din a boicota, denigra gi submina serviciile secrete ale statului, cdutAnd fdrd pic de rugine prin arhivele acestora gi publicAnd documente secrete.

Adoptarea legii secretulul de stat in luna martie 2001, acliune vitald ce treneazd de peste zece ani, a stdrnit o adeviratd furtuni in rAndul pseudo-oamenilor de culturd gi a pseudo-jurnaligtilor. SurprinzStoare a fost atitudinea ostili fald de aceastd lege, vitald pentru supravie!uirea statului, a unor directori de ziare 9i scriitori de marci. Tuturor acestora le recomand si studieze cu atenlie legea "Official Secrets/cf" din Marea Britanie gi sd se documenteze ce se. intdmpld cu un cetdlean

britanic, de la familia regald gi aceastd lege...

prini la ultimul cetdlan, dacd incalcd


77

latd una din explicaliile pentru care Franla, Marea Britanie, Germania,

S.U.A.

auL

ajuns mari puteri, sunt super-civilizate gi domind lumea, iar

RomAnia se situeazd la periferia civilizatieieuropene.

Spioni care au scris lstoria


in cursul secolului XX, prin serviciile de spionaj ale statelor lumii au trecut milioane de oameni. Aceasta nu inseamnd ca toli au fost ceea ce se cheamd ofi:feri de informalii sau spioni. in spionaj, lucrurile sunt exact ca gi in artd. Zeci de milioane de oameni cdntd la vioar5, adicd sunt instrumentigti, dar in tot cursul secolului XX marii violonigti sunt humdrali eu degetele de la o singurd mdnd. Acegtia sunt George Enescu, David
Oistrah, Yehudy Menuhin, lon Voicu gi lgor Oistrah. Mariispioniai lumii,

acele inteligenle la nivel de genitr, care, prin acliunile gi curajul lor gi-au
pus a-mprenta pe cursul istoriei, au fost foarte putini. ln incercarea de a ilustra imensa importanld a serviciilorde spionajin lumea modernd si contemporand care, in a doua jumitate a secoluluiXX,

au dat patru gefi de state cu un rol decisiv in viata internafionali,


vom trece in revistd pe cei mai reprezentativi oameni ai secolului ce s-a incheiat, din lumea subterand a spionajului.

Sidney Reilly
Sidney Realli (e74-1925), spion britanic de nalionalitate evreu,

cotat in "Enciclopedia asupra spionajului", edilia 1997, drept cel mai mare din intreaga istorie a serviciilor.secrete ale Marii Britanii. A desfdgr.lrat acliuni cu caracter clandestin pe toatd cuprinderea lmperiul'ui britanic dar s-a remarcat cu prioritate in contextul gi condiliile create in cursul primului rdzboi mondial gi ale Revoluliei ruse din 1917. Dacd am da crezare chiar gi pa(ial celor scrise de istoricii britanici, care au colaborat cu M.l.-6 - Serviciul Secret de lnformalii (adicd spionaj) al Marii Britanii, viala gi activitatea lui Sidney Reilly par de domen'iut fantasticului. Biografia acestuia este acoperitd in ceald chiar gi dupd 75 anide la moartea sa. intr-o primd variantd cunoscutd, S.Reilly s-ar fi ndscut in Rusia, la Odesa, sub numele de Sigmund Rosenblum, din mamd rusoaicd gitatd polonez evreu, fizician de- marcd din Viena. Acesta ar fi emigrat din Rusia in Brazilia, unde a gifost contactat de ofiteri englezi din serviciul de spionaj, care l-au dotat cu un pagaport britanic. in anul 1898, fiind la Londra, s-a cdsdtorit cu o englezoaicd vdduvd bogatd, pe nume Margaret Thomas, iar cu sprijinul M.l.-6 a adoptat numele de Sidney Reilly, cu care a gi rdmas in
istorie" 78

O a doua variantd il plaseazd pe S.Reilly

in

lndia, unde s-ar fi ndscut

gi studiat, ajungAnd inginer de cdi ferate. La inceputul secolului XX, a venit

la Londra gi a fost recrutat de cdtre M.l.-6, primind codul de agent "S.T.-1". Despre S.Reilly se afirmd cd vorbea fluent, ca limba maternd,

engleza, rusa gi germana gi in condi{ii foarte bune alte cinci limbi striine, precum hindusa, portugheza 9i altele. Prima rnisiune de spionaj a executat-o in contextul rdzboiului burilor din Africa de Sud (1899-1902) d6ndu-se drept cetdlean german, dotat cu documente gi o legendd indestructibile, indeplinindu-giin mod strilucit misiunile. A doua mare misiune a lui S.Reilly a fost legatd de rizboiul rusojaponez (1904-1905). Pentru indeplinirea misiunii sale, S.Reilly s.a instalat la Port Arthur, cea mai mare bazd navali a Rusiei din Orientul Extrem, sub acoperirea unei firme comerciale britanice, deci un "mare om de afaceri". in perioada respectivd, Marea Britanie era interesatd in infrAnEerea Rusieiin rdzboi, pentru a bara expansiunea acesteia in China gi lndia. Se apreciazd cd informaliile date japonezilor de cdtre M.l.-6 oblinute de S.Reilly au avut o contribulie importantd la asiguraea succesului atacului prin surprindere al floteijaponeze asupra bazei navale de la Port Arthur. intors din Orientul Extrem, S.Rbilly a studiat timp de doi ani la Golegiullrinity din Gambridge. Dupd acest curs post-universitar, s-a deplasat in lran, drept mare financiare gi investitor, ocazie cu care, prin operalia "Mareleioc",a subminat interesele petrolifere ale Franlei in aceasti !ari. La inceputul primului rdzboi mondial, S.Reilly a devenit agentul comercial al Marii Britanii pentru livrdrile de armament cdtre Rusia. Pe timpul rizboiului, S.Reilly a realizat pitrunderi spectaculoase in Germania, lucrdnd cu agenlii englezi p6nd la nivelul Statului Major General al armatei germane. lzbucnirea Revoluliei ruse, cu cele doui faze ale sale, din februarie gi octombrie 1917, a avut un impact imens asupra vielii9i activitdlii lui S.Reilly. Dirijat de M.l.-6 gi dispunAnd de mari resurse financiare 9i militare, S.Reilly a fost angajat intr-o bdtdlie pe viald gi pe moarte pentru indbugirea fazei bolgevice a revoluliei ruse. Sydney Reilly a sosit la Moscova, in luna mai 1918, cu o misiune cruciald datd de M.l.-6, asasinarea conducitotului revolufieiruse, Vladimir llici Lenin, misiune de care S.Reilly s-a achitatin mod strilucit. Se gtie cd, in luna iulie 1918, bolgevicii au masacrat in totalitate faniilia larului Nicolae al ll-lea. Omordrea unui cap incoronat nu mai era o premierd. $iengleziil-au mdceldrit pe Carol lStuaftin 1649, iarfrancezii 'pe Ludovic al XVI-lea gi solia acestuia, Maria Antoaneta, in 1793'
79

Mult mai important pentru cursul istoriei Rusiei gial istoriei mondiale

complotulimpotriva luiV.l.Lenin, din august 1918. Mult timp, acest complot a fost pus pe seama "fo(elor contrarevolulionare" din Rusia, risturnate de la putere. Este "la mintea cocogului" cri to{i ceiinldtura{ide la putere doreau moartea lui Lenin dar nu acegtia au stat in spatele atentatului. Acesta a fost pus la cale nu de citre "socialigtii revolutionari rugi", ci de citre M.l.-6 - Serviciul de Spionaj al Marii Britanii, prin spionul lor de la Moscova, Sidney Reilly (vezi "Enciclopedia asupra spionajului" de Norman Polmar gi Thomas B.Allen, apirutd in S.U.A. in anul 1997, pag.465). Lenin a fostimpugcat pe timpul unuimiting, in ziua de 30 august 1918, de citre o femeie, pe nume Fania Kaplan. Aceasta a fost insi instruiti pini in cele mai mici detalii gi plntiti de citre S.Reilly. Lenin nu a murit pe loc, dar a fost scos din luptd. A supravieluit incd gase ani, pierz6ndu-gitreptat atAt capacitdlile fizice, c6t gi intelectuale. A fost vorba de un asasinat cu efect intirziat. A murit la 21 ianuarie 1924. Eliminarea lui V.l.Lenin de cdtre spionajul britanic a constituit un
a fost ins6 un alt eveniment 9i anume

moment care a schimbat.profund cursul istoriei Rusiei Sovietice, av6nd un

impact imens giasupra istoriei universale.


Mulli oameni cu rudimentare cunogtinle de istorie, dar mai ales anticomunigtii de duzinS, cu siguranld cd au spus gi vor spune cd ceea ce a fdcut S.Reilly in cazul lui V.l.Lehin a fost un act pozitiv de combatere a "molimei bolgevice". O asemenea atitudine denotd o crasd ignoranld. lstorici gianaligti celebridin Marba Britanie, Franla gi mai ales din S.U.A., inclusiv Allen Dulles, fostul director general al C.l.A., cunoscut pentru spiritul sdu anti-comunist feroce, au fost de pdrere cd evolutia U.R.S.S. ar fi fost cu totul alta sub conducerea !ui V.l.Lenin, decit sub cea a lui l.V.Stalin. in analizele din Occident, V,l.Lenin a fost portretizat drept un om de o vastd culturd, un mare admirator al civilizatiei occidentale, mai ales a celei germane, pe care o dorea realizald gi in Rusia. Lenin a trdit in Occident, in Elvetia gi pulin a lipsit, dupd cum relaleazd Allen Dulles, sd nu devina corespondent pentru Europa al ziarului american "New York Times". Lenin nu a fost adeptul doctrinei partidului unic, iar sub conducerea sa, statul sovietic ar fi avut o cu totul alti evolufie. Datoriti intervenliei spionajului britanic, in fruntea statului sovietic a fost adus l.V.Stalin, un georgian rdspopit, o brutd sdlbaticd. Oamenii de bun sim!, chiar daci nu sunt mari analigti sau eruditi in istorie, ar. trebui sd admitd cd personalitifile au avut 9i vor avea mereu un rol imens in evolulia societilii omenegti. Este cdt se poate de clar
80

ce una a fost sd ai in fruntea Romaniei un om ca Aleandru loan Cuza, gi alta ar fi fost situalia dacd in locul lui Cuza ar ftfost pe tron boierul Balg sau caimacanul Vogoride.

Atentatultmpotriva luiV.l.Lenin le-a dat un pretext luistalin gi Djerjinski, geful polifiei potitice, precursoare a K.G.B., si dezlinluie "teroarea.rogie", in urma cdreia au pierit milioane de oameni. Moartea lui Lenin a schimbat natura regimului politic din Rusia in rdu. Dupd asasinarea lentd a lui V.l.Lenin, S.Reilly nu s-a domolit. Cu lire sterline gi armament din Anglia, el a reugit sd adune fo(e evaluate la 60.000 de luptitori, provenili in special din Lituania, care au luptat impotriva bolgevicilor in timpul rdzboiului civil. Cu toatd genialitatea lui, in final, Sidney Reilly a cdzut victimd unor acliuni ale contraspionajului sovietic. Dupd incheierea rdzboiului civil, S.Reilly a lucrat ani de zile in mediile erhigranlilor rugi de la Paris gi din alte capitale ale Europei, din rdndulcdrora recruta spioni gidiversionigti pe care-i strecura in U.R.S.S., maiales prin Finlanda. Pentru prinderea acestora in capcand, securitatea sovieticd a infiin{at o organizalie secretS, chipurile contrarevolu{ionard, '1TRUST" care a reugit sd penetreze emigralia ruseascS, gi si intre in contact cu serviciile de spionaj din Occident, inclusiv cu M.l.-6 "Organizalia Trust" a lasat de in{eles cd scopul sdu este "pregatirea uneilovitui de stat anti-comuniste"la Moscova. Britanicii au inghilit momeala, fapt pentru care, in luna septembrie 1925, S.Reilly impreund cu patru ofiteri britanici s-au deplasat la Helsinki, in Finlanda, iarin noaptea de 28 septembrie au trecut clandestin frontiera in U.R.S.S. Toatd acliunea era de fapt o mare diversiune pusi la punct de rugi, pentru a-latrage in capcani pe
marele S.Reilly. Dupd trecerea frontierei, S.Reilly a fost arestat. El nu a mai pdrdsit niciodatd spaliul U.R.S.S. Primele gtiri oficiale sovietice in legdturi cu capturarea lui S.Reilly au apdrut abia in anul 1927 Soarta lui S.Reilly a rdmas invdluitd in mister. Dupd unele date neconfirmate, acesta ar fi fost executat. Pe de alti par1e, solia acestuia declara in 1933 ci solul eitrdiegte.
^

Concluzia finald este aceea cd asasinatul pus la cale de cdtre spionajul britanic Ai executat de S.Reilly a schimbat.in riu cursul istoriei U.R.S.S. Englezii au fost intotdeauna predispugi ta asasinate, fdri a gindi prea mult la consecinte. Spionajul britanic a fost implicat in asasinarea lui Tudor Vladimirescu la27 mai 1821. Fondatorul lndiei independente, marele umanist Mahatma Ghandi, a fost asasinat, tot prin imixtiunea spionajului britanic, in anul 1948.
B1

in anul 1956, primul ministru Anthony Eden a ordonat M.l.-6 sd-l asasineze pe geful statului egiptean, col. Abdel Nasser, pentru cd a
nalionalizat Compania Canalului de Suez, proprietate britanicd. Tentativa
a eguat (vezi "Spy Catcher" de PeterWright, pag.85). Din surse neoficiale

rezultd cd peste 5.000 de membriaiorganizaliei LR.A. din lrlanda de

firi nici un fel de retinere, arma asasinatului politic pentru promova interesele, in timp ce di lecfii de democrafie gi a-qi "drepturile omului" in fosta "lume socialistf".... Nu este exclus ca intr-o zi sd afldm ci gi prinlesa Diana a fost asasinatd tot de specialigti englezi in materie. S-a spus cd Diana ar fi fost gravidd in prma relaliilor cu amantul ei"egiptean. Daci ar fi ndscut
secole,
"bastardul arab", ar fi fost frate cu un mogtenitor al tronului Marii Britanil, lucru intolerabil pentru familia regald. Din nefericire pentru Marea Britanie, Sidney Reilly a fost ultimul din marii spioni ai imperiului. Dupi prinrul rlzboi mondial, Marea Britanie a intr"at intr-o fazd de declin absolut, locul ei in fruntea naliunilor

Nord au fost asasinafi in ultimii 20 ani, prin acliuni puse la cale de citre serviciile de spionaj gi contraspionaj britanice. Rezultd cu maximd claritate ci Marea Britanie folosegte de

lumiifiind luat de cdtre S.U.A Rdzboiul al doilea mondial, p'e care englezii pretind cd l-au cdgtigat, a fost, in realitate, un dezastru total pentru Marea Britanie. Cu "ajutorul" fogtilor aliali, S.U.A. 9i U.R.S.S., a pierdutintregul imperiu, Marea Britanie devenind un protectorat american. Dupi cum afirmd Peter Wright, serviciile de spionaj gi contrdspionaj britanice, in urma loviturilor primite, au fost paralizate, deprofesionalizate, politizate gi transformate in nigte structuri birocratice ineficiente. Bine cd au trimis in schimb consilieri in Romania ca sd ne facd dupd chipul gi asemdnarea lor...

Richard Sorge
Richard Sorge (1895-1944) a fost un mare agent alserviciuluide spionaj militar G.R.U. din fosta U.R.S.S. gi unul din cei mai mariin ierarhia spionajului mondial. Despre acliunile de spionaj ale lui Richard porge s-au scris multe cd(i gi s-au turrnat filme la Hollywood gi la Moscbva. Richard Sorge s-a ndscut in anul 1895, la Baku, in Rusia, fiind al doilea fiu al unui inginer petrolist german cdsdtorit cu o rusoaicS. inainte de vArsta gcolard, famitr-a lui s-a inapoiat in Germania. in tirnpul primului rdzboi mondial, R.Sorge a fost soldat in armata germani pe frontul de vest, unde a luptat cu bravurd tipic germand, fiind rinit de trei ori. Dupd rdzboi, gi-a continuat studiile, iar in anul 1920 gi-a
6z

in gtiinfe politi6e la Universitatea din Hamburg. in acelagi an, R.Sorge a devenit gi membru al Partidului Gomunist
luat doctoratul German. Un amdnunt nu lipsit de importanld legat de familia lui R.Sorge este acela ci bunicul patern al acestuia a fost multi ani secretarul personal gi dsistentui lui fart Marx. Agadar, nu este de mirare cd doctorul in gtiinle politice Richard Sorge a fost gi unul din rnarii maxigti ai
secoluluiXX. R.Sorge a intrat in lumea spionajului din profunde convingeri, fiind

considerat unul din cei mai mari "spioni de congtiinfd" ai tuturor timpurilor. ln anul 1922, R.Sorge a plecat la Moscova. Timp de cinci ani, a urmat o intensi pregitire individuali pentru misiunea de rezident ilegalin lumea capitalistd. S-a dovedit a fi genial pentru aceastd extraordinard meserie.

1929 in Marea Britanie, iar in 1930 in China, la ganhai. Jara finali vizatd era insi Japonia. in vederea efectudrii saltului de la ganhai la Tokio, Richard Sorge s-a intors la Berlin, s-a fdcut "membru" al partidului nazist, iar prin inteligenla iegita din comun gifarmecul personal a petruns rapid in cercurile politice inalte ale celui de-al treilea Reich. in acest fel, Richard Sorge a oblinut postul de corespondent de presi la Tokio din partea principalelor cotidiarre germane. La receplia datd de cdtre Asocialia Presei Germane, cu ocazia plecdrii la Tokio a lui
Richard Sorge, a luat parte gi celebrul ministru al propagandei Reichului,

peregrinirilor, cu acte in perfectd ordine, prin cat mai multe state ale lumii,^pentru a-gi pierde urma gi originea reald. in anul 1927, Richard Sorge se afla in Suedia,-in 1928 in S.U.A., in

A urmat ritualul .obligatoriu pentru un rezident ilegal, cel al

Josef Goebbels, cu care s-a intrelinut timp indelungat. Goebbels fl cunogtea gi respecta pe Richard Sorge, deoarece acesta a tr.imls ziarelor din Germania cele mai strdlucite analize gi comentarii politice cu privire la situalia din Orientul Extrem pe timpul misiunii sal6 in China. Se poate constata cd o legendi puternicd pentru un spjon nu se poate susline cu vorbe goale, cicu productiicredibile gide autentici valoare. Ajuns la Tokio, Richard Sorge a stabilit puternice relalii de prietenie gi colaborare cu membrii Ambasadei Germaniei, mai ales cu ambasadoiul Herbert von Dirksen, cdruia ii redacta rapoartele citre Ministerul de Externe al Germaniei gi cu atagatul militar, colonelul Ott, cdruia ii intocmea rapoartele pentru Statul Major General. ' Dupd retragerea lui Dirksen, funclia de ambasador al Germaniei la Tokio a fost incredihlatd colonelului Ott. Relaliile dintre ambasador gi Richard Sorge s-au "strAns" 9i mai mult, acesta din urmd devenind amantul infocat al doamnei ambasador.
83

Am afirmat anterior cd viala activi a unui spion de profesie, nu din categoria celor cu acoperire diplomaticd, depinde in propo(ie de 95% de calitdlile personale gi numai 5o/o de priceperea organelor de contraspionaj care il v6neazd. Aga s-au petrecut lucrurile gi cu Richard Sorge. El avea doui puncte slabe. Era un biutor de categorig grea gi un afemeiat iegit din comun. Cei care l-au cunoscut la Tokio au constatat cd obignuia sd "schimbe" cAte 4-5 gheige pe sipti.indnd gi sd o satisfacd gi pe doamna ambasador. Acestea i-au tocit vigilenla gi, in final, i-au fost fatale. Extraordinara misiune despionaj a lui Richard Sorge la Tokio s-a derulat din luna septembrie 1933, pini la data arestdrii lui in luna

octombrie 1941. in acest interval de timp, Sorge a condus, cu o eficien{i de-a dreptul legendard, o rezidenld alcdtuitd din japonezul Ozaki Hozumi, jurnalist, recrutat de R.Sorge la $anhai, Branco de Voukelici, fost ofiler in armata iugoslavd, omul de afaceri german Max Klausen, care era gi radiotelegrafistul grupului 9i al doilea japonez, Miyagi Yotoku. Ultimii trei agenli au fost preluali de R.Sorge de la un alt rezident rus ilegal. Perla grupului a fost Ozaki Hozumi, care a ajuns in postul de consilier al primului ministru al Japoniei, prinlul Konoye, pozilie ce i-a asigurat accesul la toate secretele vitale ale Japopiei. Orice comentariu in plus este inutil. Prin Ozaki gi cu aportul larg al ambasadorului Germaniei la Tokio, Richard Sorge a linut la curent Moscova cu absolut toate planurile strategice ale Japoniei, precum gi cu toate aspectele secrete ale colaboririi dintre Japonia 9i Germania, in plan politic, economic Ai militar.
Moscova a cunoscut anexele secrete ale TratatuluiAnti-Comintern, dintre ceidoi protagonigtiai celui de-al doilea rdzboi mondial- Germania giJaponia, chiar inainte de semnarea oficiald a acestuitratat. lnformafiile prin care Richard Sorge a influenlat cursul isJoriei

au fost cele din toamna anului 1941, care asigurau Moscova ci armata japonezi din Manciuria nu va ataca U.R.S.S., ci va ataca in sud, in China, iar apoi Japonia va lovi posesiunile S.U.A., Marii Britanii gi Olandei din Pacific Ai Oceanul Indian. Toate aceste informalii s-au confirmat in proporlie de sutd la suti. Pe baza acestora, STAVKA (inaltul Comandament Sovietic) a putut retrage trei armate siberiene de eliti, formate din luptdtori care, la -40"C (ajutali 9i de votcd), zburdau ca diavolii, care'au zdrobit pur gi simplu ofensiva armatei germane in fala Moscovei, dAnd-o inapoi cu
peste 300 km. Aceasta a fost prima mare infrdhgere a armatei germane, care degi nu a fost una decisivS, a avut efe_cte psihologice enorme, spulberAnd mitul invincibilitelii acesteia.
84

. Daci ruqii ar fi pierdut bdtiilia pentru Moscova, pe care au purtat.o in totalitate singuri, rizboiul al doilea mondial ar fi putut lua o cu totul alti intorsituri. lati de ce, in lumea spionilor de profesie, atdt din est, cit gi din vest,
deasupra oricdror ideologii, lui Richard Sorge i se recunoagte unicitatea

gimirelia roluluipe care

l-a

jucatin cursulceluide-aldoilea rizboi

mondial. Spionul rom6n nu are motive sd nu se inspire din faptele lui Richard Sorge, care a adus servicii nu numai Rusiei, ci cauzei tuturor alialilor din coali{ia anti-hitleristd. Este demn de refinut ci in gcolile de
spionaj din S.U.A., Marea Britanje, Germania, 9i la Colegiul de'lnformalii al N.A.T.O., activitatea de spion a lui Richar Sorge face obiectul unui curs special. Datoriti traficului radio foarte intens cu Moscova, stalia de agenturd a grupului de spioni condus de R.Sorge a fost reperatd de serviciul de

contraspionaj al Japoniei - Kempei Tai. Pe l6ngd aceasta, colonelul Osaki, geful contraspionajuluijaponez, "prieten" de belie gi orgii cu femei (gheige) al lui R.Sorge, i-a plasat-o acestuia pe una din agentele sale,

frumoasa gheigi Kiyomi. Richard Sorge a cSzut victimi ace$tei frumuselijaponeze, de care nu s-a mai putut despd(i pAnd la dezastrulfinal. in cazul lui R.Sorgp gigheigeiKiyomi, s-a reeditatintr-un fel povestea spionilor biblici, Samson
gi Dalila. Misiunea gheigei Kiyorni a fost aceea de a scoate de la R.Sorge

un material compromi!5tor scris, pebaza cdruia si poatd fi arestat. Pe de altd parte, Richard Sorge a sesizat cd qercul contraspionajului

japonez se strdnge in jurul grupului sdu, mai ales a lui Max Klausen, 9i era pregitit si se retragi cu tot grupul din Japonia Ciderea propriu-zisi a Iui Richard Sorge s-a produs in ultimul moment, datoriti unei gregeli elementare, inadmisibilS pentru un spion
profesionigt gi cu atdt mai pulin pentru unul de geniu ca el. Dupd ce a dat ordinul de incetare a activitdlii gi de pregdtire pentru retragere cdtre intregul grup, in ziua de 14 octombrie 1941 , R.Sorge gi-a luat amanta in magind 9is-a deplasat la un hoteldin afara oraguluiTokio, pentru ultima noapte de dragoste cu Kiyomi. La un moment dat, pe goseaua cdtre hotel, Sorge a oprit magina, a scos din buzunar o hArtie cdreia a incercat si-i dea foc cu brigheta. in ciuda insistenfelor, bricheta nu s-a aprins. Aflat sub o imensd tensiune, furios,gi grdbit, R.Sorge a rupt h6rtia in bucSli mici gi a aruncat-o in ganlul de la marginea goselei. Kiyomi a observat totul. Ajungi 9i instalali la hotel, Kiyomi s-a scuzatfald de Sorge spunAnd cd merge s-o anunle pe mama ei cd nu vine acasd in noaptea respectivd, pentru a nu fiingrijoratd.
B5

.1

Sorge a crezut-o. in realitate, gheiga i-a dat telefon colonelului Osaki,


indibAndu-i pozilia unde a aruncat R.Sorge bucdlile de hdrtie.

Dupd o noapte de dragoste dezldntuitd, cu multe drgasme, ca

gi

cAnd ar fi simlit cd este ultima din viala lui, R.Sorge a adormit profund. in dimineafa de 15 octombrie 1941, a fost trezit de puternice bdt6i in ugd.

ultima telegramd informativi expediatd de Richard Sorge, de la Tokio, inainte de a fi arestat. O redau integral, aga cum este aceasta cuprinsd in "Enciclopedia u"up* ipionajutui",variaqta britanic6, autor Ronald Seth, publicald in 1972, fag.594: "O grupare de portavioane a flotei japoneze va ataca flota S.U.A. de la Pearl Harbour, probabil in dimineada de 6 n6iembrie". Din motive ce nu se cunosc, japonezii au amdnat atacul cu o luni de zile 9i au atacat in dimineala de 7 decembrie 1941. Americanii au pierdut 2.403 morli,1.104 rinifi, 75% dinaviatie distrusi la sol giflota din Pacific paralizati. Ataculjaponez prin surprindere de la Pearl Harbour a fost pus pe seama lipsei de informafii, a falimentului total al.spionajului american. Lucrurile nu au stat tocmai aga. Rugii au pus la dispozilia britanicilor informaliile transmise de sorge la 14 octombrie 1941, privind iminenla unui
atac japonez asupra bazei navale de la Pearl Harbour.

Cdnd a deschis, s:a trezit fald in fald cu colonelul Osaki, care linea in mdnd mesajul refdcut din bucdlelele aruncate de R.sorge in ganlul goselei. Ceea ce a urmat sunt detalii fdra importanld. Era mesajul prin care Moscova era anunfati ci acti'iitatea grupului siu a incetat, urmAnd si se retragS. Este absolut de domeniul incredibilului ce s-a aflat in legdturd cu

Peter Wright scrie in cartea "Spy Catcher" cd informatiile de mai sus au fost trimise lui Edgar Hoover, directorul F.B.l., dar ci acesta le-a ignorat, nu le-a prezentat pregedintelului Roosevelt, pe motiv cd, "venind din surse est-europene", nu prezinti incredere. Richard Sorge qi Ozaki au fost arestati in aceeagi zi. Au fost linuli in captivitate'qi interogati pini la 7 noiembrie 1g44, cdnd au fost spdnzurati amindoi, pe acelagi egafod. Japonezii ar fi dorit sd-l
predea pe R.Sorge rugilor in schimbul unor spionijaponezi arestali in Rusia,

dar Stalin a refuzat. Dupd moartea lui LV.Stalin, Richard Sorge a fost declarat erou al u,R,s.s. gi i s-a dedicat o serie de timbre cu efigia lui. in anul 1947 ,la clubul "Delighfs" din ganhai, unde era "ng4lta "" dansatoare gi cintdreald, a fost asasinatd cu focuri Ae pistoi fosta gheigd Kiyomidin Tokio, de citre agenfi sovietici din G.R.U. Aga a
pldtit "Dalida japonezi" trddarea celui mai mare spion al secolului XX..
.

'86

Rudolf Roesler Rudolf Roesler (1897-1958) a fost un alt mare erou, de legendd, al
spionajului din cursul celui de-al doilea rdzboi mondial. ln RomAnia, nu a fost cunoscut mai deloc, in afara unor cercuri foarte restrAnse de iriitiali. R.Roesler s'a ndscut in Bavaria, intr-o familie de pddurari. Dupd

terminarea studiilor, a intrat in jurnalisticd, ajungAnd redactor al unui ziar anti-nazist din Augsburg. Aceasta nu inseamnS'ci ar fi avut idei de stfinga. Nicivorbi de aga ceva. lstoriculenglez Ronald Seth il prezintd pe R.Roesler ca pe un "anti-comunist mai mare decdt anti-comunigtii"'

De teama perseculiilor naziste, fiind gi cdsdtorit cu o elveliahcd, R.Roestler . s-a stabilit in Elvelia, la Lucerna, unde a fondat Casa editoriala VITA NOVA. R.Roesler a intrat in spionaj datoritd lui Xavier Schneeper, ofiler in

Serviciul de Spionaj al Elveliei, care lucra sub acoperirea de jurnalist. Recrutarea lui Roesler a avut loc in toamna anului 1939, precizAndu-i-se incd de la inceput cd va lucra nu numai pentru Elvelia, ci pentru oricare alte "fo(e antinaziste" care ar putea avea nevoie de serviciilq lui. s-a constatat cd singura "fo([ antinazistd" pentru,care a lucrat Roesler in timpul rdzboiuluialdoilea mondial, sub patronajulServiciuluide lnformalii al Elveliei, a fost u.R.s.s. De unde au gtiut elvelienii cd Roesler avea o mare valoare informativd nu s-a aflat niciodatS. Primul document de importanld incredibild pe care Roesltjr l-a
pus la dispozilia serviciului de Informalii al Elveliei, oblinut de la o "relalie" a acestuia din Germania, a fost "Planul Barbarossa" de inVadare a
u.

R.s.s., pe bazacdruia s-a gi declangat agresiunea Germaniei impotriva

U.R.S.S. la 22 iunie 1941. Cu aprobarea autoritdlilor elveliene, documentul a fost transmis Moscovei, prin rezidentul G'R.U- in Elvelia, Alexander Rado. omul de legaturd al lui Rudolf Roesler cu Rado a fost Christian Schneider, elvelian.
inaintea declangdrii agresiunii Germaniei, la care a participat gi RomAnia cu doud armate, prin "relalia" pe care o avea in chiar inima cartierului general al armatei germane, Roesler a pus la dispozilia Moscovei date privind intreguldispozitiv strategic ofensiv al acesteia, compunerea gi misiunile fiecirei grup6ri de fo(e de sud, centrali gide nord, misiunile acestora,

disponibilitdfile in armament gitehnicd etc. ' LV.Stalin gtia mult mai bine decit Roosevelt 9i Ghurchill despre pregitirile Germaniei dar a fdcut tot ce i-a stat in putere pind la absurd, pentru a nu ofri luiAdolf Hitter nici cel mai mic pretext de rdzboi. conducdtorii Rusiei Sovietice mai gtiau foarte bine cd S.U.A. 9i Marea Britanie,

doreau, din

aga gi maidoresc Aiin ziua de astdzi,.un cum au dorit, in anii rdzboiuluirece

toati fiin{a lor, un rdzboi intre Germania 9i U.R.S.S',

rdzboi intre Rusia gi China. 87

Stalin a crezut pAnd in ultima clipi in seriozitatea celor doui tratate pe care le incheiase cu Germania, respectiv pactul de
U.R.S.S. gi Germania,'semnat tot la Moscova, la 29 septembrie 193g, prin care cele! doud state au reimpd(it intre ele Europa centrald, dupd zdrobirea militard a Poloniei. neagresiune intre Germania gi uniunea sovieticd, semnat la Moscova la 23 august 1939 girratatul Germano-sovietic de prietenie gifrontiera dintre

Dupd cum afirmd istoriculamerican Edward pessen in cartea t'pierzilndu-ne sufletele", apdrutd in 1993, cele care au incilcat intotdeauna tratatele cu fosta U.R.S.S. au fost statele occidentale, fdri exceptie. in perioada 22 iunie 1941 - noiembrie 1943, Rijd;ti Roesler a transmis Moscovei, in mod constant, date complete privind continutul

in feiul acesta, Germania gi U.R.S.S. s-au rizbunat pentru neinvitarea lor la tratativele de la versailtes, din 1g1g-1920, cand au fost retrasate granitele Europei dupa incheierea primului rdzboi mondial.

planurilor de operalii ale armatei germane de pe frontul de est, cu o acuratete atit de mare, incAt acestea pdreau incredibile.

transmis Moscovei nu numaidate incredibil de profunde gi reale despre fcirlele armate ale Germaniei care operau in Rusia, ci gi ce anume cunogteau germanii d'espre forlele armate sovietice. concentrat la Bleachley Park, unde s-a reugit spargerea cifrului militar german realizaf cu magina ENIGMA. in acest fel, britanicii cunogteau
conlinutul directiveloroperative trimise de la cartierulgeneralgennan pentru

frontului germano-sovietic, acesta ajungea in Elvetia la Roesler, chiar a doua zi de la aprobarea lui de c{tre Ad6lf ttifler. Roesler a

La inceput, rugii au fost at6t de stupefia{i de informaliile pe care le primeau de la Roesler, cunoscut sub pseudonimul"Lucy", incat le-a trebuit un anumit timp gi confruntarea cu alte surse p6nd ce s-au convins cd acestea erau absolut autentice. Partea de-a dreptulfantasticd consta in aceea cd, dupi elaborarea unui plan de operafii al arr.natei germane intr-un sector sau attul al

Autenticitatea extraordinarelor informatii obtinute de Roesler a fost confirmati de spionajul radioelectronic al Marii Britanii,

armatele germane care actionau in est, ele fiind transmise gi inaltului comandament sovietic (srAVKA) pJin misiunea militard britanicd de la Moscova. compardndu-se direetivele operative interceptate gi descifrate
de britanicicu'planurile de operaliifurnizate de cdtr,e Roesler, s-a constatat

cd acestea se suprapuneau cu exactitate milimetrici.

cea mai mare performantd la care poate gandi un serviciu de spionaj este aceea de a intra in posesia planurilor de operalii ale armatei adverse, fird ca aceasta sd gtie acest lucru. consecinlele in bdt6lie pentru aceasta
din urma sunt catastrofale.
BB

Rezultd cd, prin ceea ce a pus la dispozilia coaliliei antihitleriste reprezentatd de U.R.S.S., Rudolf Roesler a influenfat rezultatele rizboiului 9i deci cursul istoriei. Pentru serviciile aduse, Roeslera primit lunar de la Moscova suma de 425lire sterline, ceea ce reprezenta o sumi considerabild pentru
perioada respectivd. in noiembrie 1943, sesizdnd cd agenliiGestapo-uluierau pe urmele

lui Rado, legitura superioard a lui Roesler, Serviciul de Securitate al Elvefiei (BUPO) i-a "arestat" pe amindoi, dar nu ca mdsurd de represalii, ci pentru a-i pune sub protecfia autoritifilor elveliene, unde au rimas pAni la terminarea rizboiului. ' in anul 1947, serviciul de spionaj militar sovietic l-a reactivat pe Rudolf Roesler, evident, cu acordultacit al autoritifilor elveliene. Timp de cinci ani, pind in anul 1952, folosindu-se de "relalia" pe care continua sd o aibd in Germania, Roesler a furnizat rugilor informalii militare extnem de exacte cu privire la trupele americane 9i britanice de ocupafie din Germania, aplicatiile desfdgurate gi planurile de operalii pentru situalii de rdzboi, fiind plitit lunar cu suma de 400 lire sterline. in
anul 1952, sub presiunile Germaniei, autoritdlile elveliene au fost obligate sd pund capdt activitdlii lui Roesler, acesta fiind arestat, impreund cu colaboratorul siu elvelian Schnieper. Acegtia au fost'ludecali gi condamnali" la inchisoare, de unde au fost eliberali dupd cAteva luni. Rudolf Roesler a decedat in anul 1962, refuzdnd categoric si recupoasci ci.ar fi fost vreodatd implicat in acliuni de spionaj. Roesler a dus cu elin rnormdnt secretul privind "relatia" lui din Germania care i-a furnizat informaliile de incredibild valoare, pe care el le-a transmis ruEilor.

Aceasta este una din marile enigme ale celui de-al doilea rdzboi
mondial, rdmasd neelucidatd gi in zilele noastre.

Chaim Herzog
Generalul-maior Chaim Herzog a fost unul dintre cei mai strdlucili spioni de profesie, 6vreu, cu merite exceplionale ?n opera de creare a
lsraelului ca stat.

C.Herzog s-a ndscut in lrlanda, ih anul 1918. A urmat studii superioire la universitdlile din Cambridge gi Londra. in toli anii celui de-al doilea rdzboi mondial a fost ofiferin Serviciul de spionaj militar al Marii Britanii, ajungAnd pAni la gradul de locotenent-colonel. Dupd inch'eierea razboiului, Chaim Herzog a participat, ca expert, la acliunile de interogare a criminalilor de rizboi

germani capturali de trupele britanice.


89

A demisionat din armata britanicd, a emigrat in Palestina 9i s-a integrat in migcarea teroristi Haganah, de eliberare a Palestinei de sub ocupalia trupelor britanice. Aceastd migcare este fondatoarea terorismului ca metodi de lupti politici, pubd in aplicare cu mult timp inainte de a fi fost iniugitd gi de arabi sau alte migcdri teroriste. Cu alte cuvinte, cei care au pus bazeleterorismului in lume au fost militantii evrei din migcarea Haganah, in cadrulcdreia Chaim Herzog era comandant adjunct, imediat dupi ltzac Shamir. Fiind ofiter de profesie, Chaim Herzog a rdspuns de actele militare ale migcirii Haganah, fiind responsabil de moartea violenti a multor militari britanici din trupele de ocupafie. Dacd arfifost capturat de englezi, C.Herzog arfi avui una din doud posibilitdli, sd fie impugcat sau sd fie spAnzurat. Migcarea secreti teroristd -Haganah a organizat emigrarea in masd a evreilor citre Palestina, acliune extrem de riscantd, deoarece se realiza in condiliile uneisevere blocade navale impusd de.fo(ele maritime ale Marii Britanii.
Multe nave ale Haganah, avAnd la bord mii de emigranli evrei, au fost

scufundate de nave de rdzboi engleze. Marea Britanie a fost cel mai


invergunat dugman al credrii.statului israelian.
.

delinut funclia de prim-locfiitor al Serviciului de spionaj militar


israelian, iarin perioadele '1949-'1950 gi 1959-1962, Chamin Hezog
a fost

Dupd proclamarea lsraelului ca stat, la 15 mai 1948, C.Herzog.a

geful spionajului militar al lsraelului. lntre 1950-1954, C.Herzog a delinut func{ia de atagat militar in S.U.A., timp in care a ficut spionaj militar dupd toate regulile artei, cu accent pe informalii gi tehnologii din domeniul armelor atomice. in anul 1962, a pdrdsit serviciul activ in armatd, dbVenind conducitorul unui puternic grup industrial, concomitent cd intrarea in politicd. lsraelienii, ca gi statele dezvoltate din Occident, au gtiut intotdeauna sd foloseascd eficient cadrele de valoare din armatd. in Rom6nia, acest lucru nu s,a gtiut
niciodatd... C.Herzog a delinut funclia de guvernator militar al teritoriilor de la vest de rdul lordan, ocupat de trupele israeliene in "rdzboiutde6 zile" din 1966, iarintre 1975-1978 a fost ambasadorul lsraelului la O.N.U. in anul 1981 , a fost ales in Knesset (parlament), iar in 1983 devine pregedinte al lsraelului, deschizAnd astfel era accesului unor spioni profesionigti

spre funcliile supreme in stat, fenomen ce cAgtigi teren in epoca


contemporand.

Aparifia lsraelului ca stat, act politic la infiptuirea cerfia spionul de profesie Chaim Herzog gi-a adus o contribulie major5, a schimbat cursul istoriei, nu numaiin Orientul Mijlociu, ci giin intreaga lume. {parilia acestuistat a provocat o suitd de rdzboaie cu lumea arabd, cum au fost cele din 1948, 1956, 1966 9i 1973 9i va mai provoca, cLi siguranle gi alte
conflicte in viitor.
90

Fiind in misiune in striindtate, despre rdzboiul o'Yom Kipur" arabo-israelian din anul 1973, am informat conducerea armatei romine, inci din luna niai, cu precizarea ci acesta va izbucni in luna octombrie, a9a cum s-au gi derulat evenimentele.
"Sursa" a fost una de excep{ie gi nu poate fi divulgata, fiind in via{d, acolo, undeva, in lara lui de origine. Pentru exactitatea acelor informalii, meritele au fost atribuite altora. De reguld, ofilerilor de informalii le sunt atribuite doar egecurile, la noi gi peste tot in lume... Generalul-maior Chaim Herzog, prin poziliile pe care le-a de{inut,

a avut mari merite in a ajuta lsraelul si devini o putere nucleari. in legatura cu faptul cd lsraelul posedd arme atomice, nu existd nici o indoiald in cercurile bine informate, in ciuda repetatelor dezminliri ale
guvernului de la lerusalim. Lumea intreagi a fost atenfionati

ci

lsraelul s-a inarmat atomic,

de citre inginerul evreu Mordechai Vanunu, care a lucrat timp de 9 'bni in laboratoarele de cercetare gi produclie nucleare ale lsraelului, de la Dimona. in anul 1'985, Vanunu a fost concediat, aparent fara motive. Frustrat peste mdsurd, M.Vanunu a pdrdsit lsraelul, ludnd cu sine un
geamantan cu documente ultra-secrete. lnilial a emigrat in Australia, apoi s-a intors la Londra, iar in luna septembrie 1986 a dezvdluit ziarului britanic "sunday Times" uluitoarea informalie potrivit cdreia, intre 19601985, l'sraelul a construit 200 de componente de lupti nucleare. Cdteva zile mai t6rziu, M.Vanunu a dispdrut fdrd urmd. La 25 martie 1988, M.Vanunu a reapdrut, de data aceasta in fala unuitribunaldin lsrael, unde a fost adus de agen{i ai MOSSAD. in urma unui verdict de 60 de
pagini, M.Vanunu a fost condamnat la 18 aniinchisoare pentru divulgarea

neautorizatd a unor secrete de stat. Pregedintele Chaim Herzog a fost gocat de actul de trddare comis de cdtre Vanunu, fapt pentru {are nu a aprobat nici un apel de graliere. Secretele dezvdluite de cdtre M.Vanunu au confirmat faptul cd,.in anul 1973, in contextul rdzboiului "Yom Kipur" din luna octombrie, Orientul

Mijlociu a fost la un pas de declangarea unui rizboi atomic. Astfel, in primele zile ale rdzboiului, cdnd trupele egiptene reugiserd sd fo(eze
Canalul de Suez gi sd ocupe aliniamentul fortificat "Bar Lev", nefiind sigur cd va mai putea opri ofensiva armatei eg.iptene, guvernul israelian a ordonat
echiparea rachetelor operativ-tactice "Erihon",din dotarea artileriei israeliene,
cu focoase nucleare. Spionajul militar rusesc a aflat despre aceastd mdsurd

9i a pregdtit focoasele nucleare aflate sub control rusesc intr-un depozit din zona oragului Cairo, pentru a echipa cdteva rachete de tip 'Scud" de produclie ruseascd, aflate in inzestrarea armatei egiptene. Spionajul militar
91

lati cum, pas cu pas, datoriti unui conflict arabo-israelian, intreaga lume a alunecat citre o catastrofi nucleari... in cartea intitulatd "Razboaiete viitorului",apdrutd la Editura Warner Books, in anul 1993, scrisd de colonelul Trevor N.Dupuy din armata 'S.U.A., acesta apreciazd (pag.3-47) ci cel de-al gaselea rizboi araboisraellan va fi un rizboi atomic" RdmAne de vdzut dacd istoria va confirma
sau infirma prognoza analistului militar american.

american a aflat gi el, la rAndul lui, despre mdsurile luate de rugi, iar ca urmare, pregedintele S.U.A., Richard Nixon, a ordonat alarmarea intregului dispozitiv nuclear strategic al S.U.A. l

l. V. Andropov luri Vladimirovici Andropov (1914-1984) este cel de-al doilea mare spion profesionist care a ajuns in functia supremi de gef al statului, intirind aprecierea ci serviciile de spionajjoaci un rol tot mai proeminent in viala naliunilor.
t.V.Andropov s-a ndscut in Caucazul de nord, in familia unuifunclionar al cdilor ferate. A urmat studii superioare la universitatea din RAbinsk, pe care le-a absolvitin anul 1936. A intratin serviciulde spionajin anul 1939.in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial, a aclionat.pe frontuldin Finlanda. Dupd incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial, activitatea de spionaj a lui l,V.Andropov a fost legatd de ldrile din Europa centrali, care constituiau "imperiul exterior" al U.R.S.S. sau zona tampon cu marile puterioccidentale, devenind expert in cunoagterea acestor state. in anul 1951, Andropov a devenit geful Departamentului Politic al Gomitetului Central al P.G.U.S., dar tot de spionaj poiitic in "fdrile

frifegti" se ocupa. A fost trimis ambasador al U.n.d.S. in

Ungaria, lara care ridica cele mai dificile probleme in relafiile sale.cu U.R.S.S. in aceastd calitate, Andropov a jucat un rol esenfial in acliunile trupelor

rusegti de indbugire in singe a revoltei maghiare din octombrie 1956, care s-a soldat cu moartea a 3.000 de oameni. in zilele revoltei, peste 400.000 de unguri au emigrat in Occident,
in luna mai 1967, l.V.Andropov a fost numit in func{ia de pregedinte al Gomitetului Securitifii Statului; adici gef al K.G.B., cu gradul de general de armati. in aceastd calitate, Andropov a fost primul oficial sovietic care a sesizat evolulia periculoasd pentru interesele U.R.S.S. a evenimentelor din Cehoslovacia, dln anul 1968. Cel care a construit scenariile de cregtere succesivd a crizei politice, pe baza cdrora s-a organizat, in final, intervenlia armati a Tratatului de la Vargovia, in noaptea de 20l21august 1968, au fost elaborate de Andropov gi specialigtii sdi din K.G.B.
92

Premergdtor inter:venliei pilitare, sub directa conducere a lui Andr,opov,

la Praga au fost trimigi 30 de agenfi ai K.G.B. deghizali in turigti occidentali. Acegtia au rdspAndit manifdste gi au scris pe ziduri lozinci
anticomuniste, indem nAnd la "rdsturnarea reg imulu i", ac{iu care au accelerat intervenlia armatd strdini.
n

provocatoare

Acliunea agenfilor K.G.B. din Cehoslovacia ne aminteqte de acliunile de la Timigoara, din zilele de 16-18 decembrie 1989, cAnd persoane necunoscute, au spart vitrine, au incendiat, au atacat militari ai armatei giau indemnat la acte antistatale. CAt de "romdni" gi cdt de
"revolulionari" au fost primele zeci de oameni care au incendiat atmosfera de la Timigoara din jurul pastorului Laslo Tokeg nu se va gti, poate, niciodati..; Se doregte insd incriminarea armatei, fdrd aportul cdreia orice speranld de victorie a revolulieidin 1989 arfifost o simpld iluzie. in calitatea sa de gef al K.G.B., l.V.Andropov, om purtdtor al unei remarcabile culturi, care vorbea la perfeclie limbile englezd gi maghiarS,

infiptuit o adeviratd ievolufie in activitatea gi imaginea acestei

femute institufii: a reorganizat dupd criterii gtiinlifice serviciile de spionaj gi contraspionaj; a introdus ordine gi disciplinS; a reirutat un numdr tot mai mare de oameni cu studii superioare, inclusiv oameni de gtiinld gi culturd; le-a rafinat modul de a se imbrdca gi a se comporta tuturor celor din K.G.B.,,dar mai ales ofilerilor de informalii cu misiuni in striindtate. Tot Andropov este cel care a introdus elemente ale tehnicii de virf, electronicii gi automaticiiin culegerea de informalii, concomitent cu accentuarea rolului agenlilor de spionaj recrutali gi infiltraliin sectoarele vitale ale statelor cercetate, cu prioritate in S.U.A., Germania, Marea Britanie gi Franla. Ofiferii K.G.B. cu acoperire diplomaticd din lirile socialiste "frifegti" recrutau cu aceeagi dezinvolturi ca giin ldrile ostile. Aceasta este o legitate universal valabild in lumea spionajului. Cei care nu o cunosc sunt romAnii propulsafiin primele r6nduri de revoJulia din 1989, care, oridin naivitate, oridin prostie, cred in "prieteniioccidentaliai
Romdniei" pe care "morala" ne-ar interzice sd-ispiondm. "Prietenii occidetali" pot face insd cu noi tot ce doresc...

in anul 1982, Andropov a devenit secretar al C.C. al P.G.U.S., iar dupd moartea lui Leonid Brejnev a devenit gefulstatului, in acelagi an. Analigtii occidentali au apreciat, la vremea respectivd, cd l.V.Andropbv ardta lumii intregi un profil cu totul nou, de lider politic deosebit de urban, cum rugii nu au mai avut niciodatd de la larul Nicolae al lllea incoace. Existd informa{iipot}ivit cdrora primele idei cu privire

la nevoia reformirii, a innoirii sistemului social politic anchilozat gi ineficient existent in U.R.S.S. au emanat de la LV.Andropov. Tot el este cel care l-a identificat gi lansat in viafa politici, spre vdrful
93

piramidei, pe Mihail Gorbaciov. Degi a fost gef al statului o perioadi scurtd, decedand la 9 februarie 1984, l.V.Andropov a avut o influentd
majord asupra cursului istoriei U.R.S.S.

Prin felul in.care a pregdtit serviciile secrete ale fostei U.R.S.S., acestea nu au sprijinit tentativa loviturii de stat din 19 august 199i, nu s-au implicat in lupta pentru putere, au prevenit izbucnirea unui rdzboi civil gi s-au adaptat cel mai bine la mdsurile de reformd. Toate acestea au contribuit ca, incepAnd cu 1 ianuarie 2000, in fruntea Federatiei Ruse sd ajungd un spion de profesie, educat la gcoala K.G.B.-ului modernizat de l.V.,Andropov, in persoana luiVladimir Putin. Frin aceasta, Rusia a intrat intr-o noui eri istorici, in care serviciile secrete vor juca un rol imens.

George Bush George H.W.Bush, celde-al 42-lea pregedinte din istoria Statelor Unite ale Americii, a fost spion de profesie, fiind al treilea din ierarhia gi Andropov. Acedsta demonstreazd cd ascensiunea continui a serviciilor secrete in viata societdfii moderne eite un fenomen tot mai cuprinzitor. G.H.W.Bush s-a ndscut in'anul 1g24, in Connecticut,.provenind dintr-o familie foarte bogati, de oameni de afaceri petroligti, tatdl
acestuia, Prescott Bush, fiind senator . G.H.W.Bush a absolvit Universitatea Yale. in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial a plecat voluntar pe
La
marilor, spioni care a ajuns in inalta functie de gef al statului dupd Herzog

frontul din Pacific, fiind cel mai t6nir pilot din marina S.U.A.

data de 2 septembrie 1944, avionul sdu de vAndtoare-bombardament tip TBM Avenger a fost lovit de focul artileriei antieriene japoneze in apropiere de celebra insuld Okinawa. Tdndrul pilot Bush a reugit sd se paraguteze gi, ca un om ce se nagte a doua oari, a avut gansa sd fie descoperit gi salvat de un submarin american aflat in apropiere. Dupi incetarea rdzboiului, G.H.W.Bush a lucrat in Texas, la firma familiei sale; Zapata O/, puternic implantatd in zonele petrolifere din
lumea arabd. Tot din aceastd perioadd dateazd gi legdturile lui cu organi-

zatia americani de spionaj global - C.l.A. Sub directa sa conducere, compania Zapata Oila pitruns in Kuweit, unde a construit primele mari platforme de foraj maritim din Golful persic. Aceasta explicd zelul cu care George H.W.Bush, in calitate de pregedinte al S.U.A., a organizat gi condus coalilia militard interna{ionald ad-hoc impotriva lui

Sadam Hussein, care a indrdznit si ocupe Kuweitul, striveche provincie istoricd a lrakului, separata de aceastd lard de colonialigtii
94

britanici.'Cu alte cuvinte, rizboiuldin Golful Persic, din 1990-1991, a fost purtat, in cea mai mare parte, in interesul magnafilor petrolului / grupaliin jurul clanului Bush; Tot in acest context, al intereselor de familie, trebuie sd fie interpretate gi bombardamentele asupra lrakului, din februarie 2001,
ordonate la numai c;Ateva zile de la inscdunarea la Casa Albd a unui nou mdmbru al clanului Bush, fiulfostuluipregedinte, respectiv G.H.WBush fir.), despre care se afirmd cd strdlucegte prin orice, numai prin inteligenld nu. El este condus din umbri de cdtre tatil siu, bdtrAnul spion G.H.W.Bush, care, de altfel, l-a gifdcut pregedinte, rizbundndu-se astfel pe nalia americand cd nu l-a reales pentru'un al doilea mandat, cu toatd "victoria " sa impotriva lrakului, preferAndu-l pe tAndrul gi afemeiatul William Clinton. intre 1967-1971, G.H.W.Bush a fost membru al Congresului din partea statului Texas. A fost apoi ambasador al S.U.A. la O.N.U., cel mai mare centru de spionaj al lumii. Dupd istoricavizitAin China, din anul1972, a pregedintelui S.U.A., Richard Nixon (fost informator pldtit al F.B.l.), G.H.W.Bush a fost numit geful Oficiului de legituri al S.U.A. la Beijing, ca formuld premeigdtoare stabilirii de relalii diplomatice intre cele doud mari state: Misiunea lui Bush in China era, in totalitate, una de spionaj gi subversiune. " Punctul culminant in cariera de spion profesionist al lui G.H.W.Bush a fost atins in anul 1975, prin numirea sa in func{ia de,director general al C.l.A.

Sub conducerea lui Bush, C.l.A. a, investit sume uriage in tehnologii de virf destinate spionajului. Au fost puse bazele unui
sistem gigant de cercetare prin satelit, cAnd'au fost plasali pe orbite cei mai sofisticali gi mai costisitori satelili din gama "Big Beard", c6ntdrind c6te 15 tone fiecare, cu foarte mare putere de rezolulie, capabili sd

transmitd instantaneu imagini clare de pe orice punct al globului. Din aceastd gamd, cel mai sofisticat gi mai scump a fost satelitul K.H.11, a cdrui carte tehnicd a intrat in posesia spionajului rusesc, pentru doar suma de 3.000 dolari. De numele lui G.H.W.Bush este, insd, legatd gi o dimensiune negativd din activitatea C.l.A. gi anume neglijarea factorului uman, a spionului clasic, a agentulgi recrutat gi plaqat in centrele vitale ale adversarului, Datoritd acestei neglijenle, a exagerdrii rolului mijloacelor tehnice in acliunile de spionaj, autoritSlile americane, cu toate sumele uriage investite in C.l.A., au fost surprinse de tumultul gi rezultatele finale ale Revoluliei europene din anul 1989.
latd ce constatd Mark Urban, un mare analist al spionajului britanic,

in cartea sa intitulatd "U.K.Eyes Alfa", apdruti la Editura


95

Faber,

concomitent la Londra gi Boston, in anul 1996: "Cel mai mare egec unic

in felul siu, al tuturor serviciilor de informatii ale apocii rizboiului rece a fost incapacitatea acestora de a prevedea sfdrgitul' comunismului, Acesta ne-a surprins absolut pe tofitotal descoperili. lmensa cantitate de informatii de care am dispus despre potenfialul de rizboi al lumii comuniste a fost foarte buni, dar nu n"-"u ipr= esenfialulgiqnume cd aceasta urma si se pribugeascd. Aceasta a fost un egec colosal al intregului sistem de analizi qi judecatd politici al serviciilor de informatii". (Ciudat, nu-i aga?, din moment ce, in cartea sa "Marele egecl', Zbigniew Brzezinski prevedea, in 1988,
nu numaiiminenta prdbugire a comunismului european dargi, la milimetru, evolu,tia ulterioard a statelorfoste comuniste din Europa !... - n.ed.)

Gauzele acestui egec rezidd in supratehnicizarea spionajului occidental, accentul pe spionajul militar, unde lumea comunistd era puternicd 9i nu pe spionajul economic, pentru care se alocau mai pulin de 4o/o din resurse. Comunismul est-european a cizut din motive economice gi nu militare. Aceasta este cauza esenliald a egecului serviciilor de spionaj occidentale in frunte cu C.l.A. gi al surprinderii lor, fenomene la care G.H.W.Bush a contribuit din plin. Datoritd acestui colosal egec, in anul 1990, Congresul S.U.A. a fost pe punctulde a promulga o lege ce prevedea desfiintarea C.l.A. G.H.W.Bush, in calitate de pregedinte, a depus.eforturi uriage pentru a. salva C.l.A. gi a convinge Congresul sd renunle la intenlia sa. intre 1981'1988, G.H.W.Bush a delinutfunclia de vice-pregedinte al S.U.A. pe lAngS:pregedintele actor, Ronald Reagan, timp in care a condus cu o mdnd de fiertoate serviciile 9i agen{iile de spionaj ale S.U.A. De fapt, in perioada respectiva, S.U.A. a fost condusi din umbrd de cdtre "eminenla cenugie" - Bush. Analigtii americani il caracterizeazd pe Ronald Reagan ca fiind de facturd intelectuali qi culturali redusi, poate cea mai r:edusi din ierarhia pregedinlilor post-belici. Pe lAngd "modestia" lui intelectuald, R.Reagan mai suferea gide amnezie. William Casey, directorulgeneralalC.l.A. din epoca lui R.Reagan, scrie in memoriile sale ca acesta semna documentele de stat fdri si le citeascd.
SinEura dimensiune a personalitalii lui R.Reagan pe care i-a relinut-o istoria, a fost un anticomunism feroce, pe fondul ciruia, in anul 1983, acesta a fost pe punctul de a arunca omenirea intr-un rdzboi nuclear

"pentru a termina o datd pentru totdeauna cu imperiul rdului", cum ii


pldcea acestui actor scdpdtat sd caracterizeze socialismul est-european. Cel care l-a linut ?n ddrlogi gi l-a oprit de la un astfel de impuls criminal a fost G,H.W.Bush, primul siu locliitor.
96

Bush a gisit cii mai subtile gi mai pufin criminale pentru a submina lumea comunisti; aga cum Ti sti bine unui spion profesionist. El este cel care a organizat gi condus, pAni in cele mai mici detalii, invazia din Grenada, dar mai ales evenimentele din Piata Tien-An-Men din
Beijing a studenlilor chinezi, incheiate cu aga-zisele masacre. Este foarte adevirat cd in Piala Tien-An-Men, in vara anului 198g, au fost ucise sau rdnite in jur de 300-400 de persoane, dar tot atdt de adevdrat este ci 9i la Los Angeles, intre 28 aprilie- mai 1992, au fost ucigi peste 2.500 de

oameni gi rinifi alti zeci de mii, dar termenul de "masacru" a fost exclus! Bdtrdnul Bush estd gi va fi cdtrinit pdnd la capitul zilelor sale cd nu a reugit sd rdstoarne regimul comunist din China in 1989, degi a'depus eforturi deosebite in aceastd direclie. China, mai fiult decit Rusia, a fost obsesia acestui spion profesionist de mare clasi. Opera capitali ?n calitate de spion a lui G.H.W.Bush a constituit-o atragerea la cooperare a lui Mihail Gorbaciov, transformarea acestuia in agent de influenld gi dirijarea lui cdtre mdsurile aberante care
au condus la cdderea regimului politic sovietic Ai ia dezmembrarea U.R.S.S. Metoda principald utilizatd de Bush pentru imbrobodirea naivuluigicredulului

Gorbaciov a fost promisiunea incheierii intre S.U.A. 9i U.R.S.S. a unor acorduricomerciale fdrd precedent, care sd permitd fluxul cdtre muribunda economie sovieJicd a unor capitaluri americane uriage. Tot ce s-a intdmplat intre 1989-1991 este de acum istorie. Gra{ie lui M.Gorbaciov'gi ulterior a belivanului incorigibil Boris Ellin, U.R.S.S. a fost

spulberati, toate poziliile din Europa pierdute, iar Rusia readusd la frontierele sale din 1.711, de pe vremea larului Petru cel Mare. latd ce poate face un mare spion profesionist ca G.H.W.Bush, cdnd a avut de
manevrat nigte progti, chiar dacd acegtia se aflau in fruntea unei superputeri !Aga se explicd faptulc6, dupd un deceniu de cumplite dezastre, provocate

de incompetenla lui Gorbaciov 9i Elfin, clasa politicd din Rusia a adus in fruntea statului tot un spion de profesie, in persoana luiVladimir Putin. in dezastuoasd in care se gi""" Rusia. Plasarea lui Putin in fruntea statutui

numai un an de zile, spionul Putin a redresat mtrlt din situatia

'-

rus a provocat o profundd ingrijorare la Washington. incepind cu anul 2001, intre bitrinul spion G.H.W.Bush, aflat in umbr5, care gi-a instalat feciorul la Casa Albi dar care conduce in realitate

destine[e S.U.A., giintre t6nirul spion V.Putin, instalat la Kremlin; se vor purta betelii subterane cumplite. G.H.W.Bush, in ;;t,i;i" o" ir"s"oi"te at S.U.A., in ciuda tuturor aparenlelor, a fost impotriva unificarii Germaniei. Bitrinul gi foarte inteligentul spion gtia cu exactitate ci un asemenea act politic va
97

submina pozifiile 9i interesele S.U.A. in Europa gi va duce in final 9i la desfiinlarea N.A.T.O. Fo(at de imprejurdri, Bush a angajat atAt S.U.A.,
cdt gi Marea Britanie gi Franla, care, de asemenea, erau impotriva unificdrii

Germaniei, dar nu aveau ce face. Dacd s-ar fi opus, atunci unificarea


Germaniei s-ar fi realizat doar de cdtre Moscova gi Bonn, ceea ce ar fi putut avea ca rezultat iegirea Germaniei unificate din N.A.T.O. Temerile lui G.H.W.Bush din '1990 s-au adeverit. S.U.A. au pierdut

9i continui si piardi pozifii in Europa de la Atlantic la Urali, in favoarea Uniunii Europene, iar N.A.T.O., in care politicienii de la Bucuregti se dau de ceasul mo(ii sd bage RomAnia, se atrofiazi pe zi ce trece, mai ales dupi rdzboiul purtat impotriva Serbiei in 1999, 9i cu siguranli ci, mai devreme sau mai tirziu (5-10 ani), se va dezmembra. Spionul profesionist G.H.W.Bush, tatil pregedintelui de la Casa Alb5, este cel care a alcituit echipa guvernamentali instalati la
conducerea S.U.A. in februarie 2001 giva continua sd influenleze cursul istoriei pAni in cel din urmd ceas al vie{ii sale.

98

Capitolul Vl

sProNAJ 9t SEX TOTAL


Nafiunile - spion

Cu siguranld cd mulli cititori de bund credinla, at6t din rdndul celor ini{iali, c6t gi al celor mai pulin familiarizali cu lumea spionajului, se vor intreba dacd poate exista aga ceva - ca "naliunea spion", aga cuni pretinde autorul. Vd asigur pe toli cd dacd nu ar exista nu mi-ag asuma nici riscul gi nici efortul de a trata un astfel de subiect. Natiuni-spion au existat si

gontinui sd

existe.

'

Fdrd a face o retrospectivd istoricd, o seamd de analigti gi practicieni cu experienld in serviciile de informalii apreciazd c5, in prezent,jqlgng

ar exista trei
a,

ni care indeplinesc con

fi consi-

Probabil cd $i natiuni ca cea francezS, cea englezd sau c,6a germana,

remarcate pentru setea lor de istoriei, prin faza


cd aceastd "invinuire" i-ar
cane includ o , o stare fi atribuitd

-o serie de trdsdturi

afirmare, de l-ag ruga pe

,dea
fll

o dori iabild unor eforturi te. met sa aceastd matrice a unea romAnd de

mai reputa{i analigti americani, drgpl un "spionaj pentru prosperitate".. Spre deosebire de toate celelalte state ale lumii, serviciile de spionai din Japonia, lsrael.si S.ue9i.g aq ca obiectiv principal .sd .facd n?tiunile. Jor tot
mai prosoere si sd le ridice in mod constant standardul de viatSCu aceste serviciiau si o
cu de

resurse
a cer,

acest
care au procedat S.U.A.,
m doar

stilulbarbar
lumea a treia, au existat gi

ca sa ne

ex

care gi-au consumat gi igi consumd

americane au alocat in cei

Vom oferi un exemplu edificator. Dacd serviciile de j i rece, doar 4% din a alocat 85-90% din liderii rioliticide la unea rusi una dintre cele mai

me

H.Hedberq, un concluzia cd

lg!

jat

cursei inarmdrilor. segma


ol

lucru a fost orea

'. a5culif al societdliijaponeze a ajuns la a secolului XlX. au


:

tlrziu. : :::

uns la capacitatea de a gdndi cu cel


primd mdnd. Dupd celde-al ca

i inainte,
mondial, Japonia

aoeste conditii, serviciile

nsformat
s-au pus la din domeniul comercial, de
la cregterea

-un ca
la canale orin care

de vdrf, din toate toare de idei care sd

in

sfe.ra
,

au intrat asemenea
uztnetor,

probleme precum arta man concernelor din cele mai avansate ncar

financiare, cu cele

,a

cu imbunititiri

sr cu

etc. Tot ceea ce a fost


La ta

care ar fi putut fi emulgtq si de lumea a doua

din

de oameni
dar nu a fqq;t cazg!. Dupd anul 1989, in lumii situalia a devenit gi mai catastrofald. fel sau intr-un mod n in anul 1948. Din masele
in toate col

evreii, du

cdrora li s-a oferit un


tn

Cea de-gdpia "natiune spion", Su pe fata Pimintului; SueQezii. cu tara lor de granit, .cele mai-sirace de pdduri gi minereu de fier, au'in{eles ci dacd nu vorinvi{a, dacd nu vor
100

intern brut pe locqitorde 18.000 dolari, fati decirca 3.000 dolariin Romdnia.

aduna informatiidin lumea prosperdJe care sd le valorifice la nevoile lor, voFispirea de pefala pdmdntului. Dupd un secol de eforturi gi spionaj economic total, Suedia a ajuns una qlinlid-cele mai prospere na,tiuni de pe glob, in conditiile in care,

-::: oeste 80 ani. a de

pe locuitor de peste 22.000 dolari*c,ompafabilbu al Germaniei 9i mai

,gerviciile de informatii suedeze, cotate printre cele maisubtile ora tr ale natiunii
foarte mult usurdtd de o trdsdturd nalionald comund a japonezilor, evreilor Si suedezilorsi anume calitifile de spioni.Jraturali, de spioniinniscuti,

care

de la mic la mare.
acestor trei tdri sunt cdutdtori maiales, dupd ce de inf
SA

inlsrmaliilqleconomice din lume, fdrd de carq-qIplo3lag9al-nlormatiilot:


culese nu este posibilS.
Japonezii, evreiisisuedeziicutreieri lumea, nu in cdutarea de locuri muncd, cU cdciula in mAnd, cum procedeazd romAniigialte naliunisdrace, .de

..

nu pentru a se pricopsi. ci pentru a culeqe informatii, a deprinde forme


de instruire sicalificare. pe care le i propriilor natiuni. latd un slemplg. Dr.-&!gmofl din Japonia, ndscut in 1924, dupd ceA absolvit cursurile llniversitdliiTodai din Tokiq-a lucrat timp de cinci ani la![nisterul lndustriei Si ComerlulLtiExtelCI', apoia. plgcat la Universitatea Oxford din Ma(ea8ritanie. unde a invlla! tot ce se putea invSla, adicd s-a incdrcat cu informalii, apoi s-a intors in JaponE,
I

devenit, in timp scurt, cel mai

omice (J.E.R.C.), care a in domeniul

Snionaiul economic total este practicat nu numai de citre organele specializate ale statului din Japonia, lsrael g!_9ue.dia. ci, in aceeasi misuri. de citre toate societdtile. companiile gi corlare. (Oare unde se situeazS
rluluiXXl din acest punct de vedere?)

De culegerea de informatii la scard globali se ocupi toate centrele universitare Si toate centrele de cercetare gtiinlificd din
101

gceste State, neasteptAnd ca informatiile sd le fie furnizate de.organelg de Spionai speciali-ate ale statului. Japonezii culeq. preluqreazd si valorifici informafiilb care -rezultd din zecile {e milioane de fotografii de tot felul. realizate in toate statele globului de citre turigtii japonezi de toate virstele. Un.turist iapone4 aflat in lVarea Britanie a fost impresionat de modul cum Alila o localitate rurald sistematizatd, respectiv5atgl_Laeqek din comitatul Wiltshire. Foarte pldcut surprins, turistuljaponez a exclamat: "Noi nu aven gga ceva in Japon1B.". _-________ Evident cd nu l-a impiedicat nimeni sd fotoqrafieze satul Lacock gi constructiile sale. din toate poziliile, lnformatiile.aduse de
aceSl turist,.au avut ca efect sd-i inspire pe ediliiiaponezi in construirea de Sate foarte aseminitoare nr r satul I acock din Marea Britanie.

in anulf gSO,S_ state dezvoltqte din Europa Or:cide ld, un nulniildC_!.lLOL0 emisari .cu inaltd pregdtire. pentru a culeqe si aduce in Japonia tot ceea ce gste mai avansat in domeniul tehnologiei din aceste state. Acestia si-au
indeplinit in mod strdlucit misiunea, aducAnd cu ei tot ce avea mai avansat u mea occident4d. Operalia a costat 2. 5 m i liarde d olari,adjqiimaipulln d e b zecime din cAt in mod
I

_Kremlin este de natUrd sd dea un nou impuls acestui proces.

in strdindtate,
numele statulu economic purtat Ia nivel decisivd a tran sfo rm area J a po n eilntr:q cu o mare capacitate competitivd.
l i

au si misiunide

intr-o
p

qte

rg_

eqgn

qntcq depdnnii

nftand,

" Tot aparatul diplomatic din'Japonia, lsrael Si Suedia este puternic conectat la soionajul economic global.
in informatii au aiuns la

decit
Power lndex), adici l.P.C

ll.B.) este indicele

cd sunt aiutate ne este culegdtoare de informatii, serviciile_sgglete de specialitate qle "natiunilor-spionl' sunt reduse ca efective. Cu profund regret trebuie sd constat gi sd afirm ci dessqbille dintre " sunt enorme, chiar gi dupd o analizd n o astri n ati o nEFsteTo a rte f i ravE, sumari. in primul r6nd,

Rotrl?nia putAndu-se usor destrima ca entitate statali. mai ales {gIln :lu[99-%.Noi romdnii suntem infestali de virusul admirafiej

102

penttutqt cecste produs striin, ne sufocd atitudinea slugarnicd


fati
de Occident
Si

trdim cu convinqerea,cd numaiin striinilatg ne"am outea reatiza. Oe-a lunqul istoriei noastre, cei care au plecalin-lOccjelqtt

a culege i
nu au

rom6ni, ci evrei, armeni,

RomAnii, la fel ca turcii si arabii, se dau ifr vAnt dupd un loc de muncd

in statele occidentale dezvoltate, nu pentru a face spionai eionomic.

precum japoneii. evreii sau suedezii. ci, pur si si,rlplu,.pentru a Ee pricopsi pe sine. Dacd Tgi-poate aduce o masind striini 9i nigte bijq,lelii-peltru < solie. cutare sd-si "baqe in boala vecinii", romAnul se considerd "!galizat". Sansele ca noi romdnii sd devenim o "natiune-spion" sunt extIQlu de

reduse. ln conditiile in care


avea de la cei proportionald cu unGi natiuni este direct
de afirmare a

ulei de culturd, ori, chial5i


mult

celde-aldoilea
Romdniei era analfabetd merq lucrurile

in Romdnia in'urma inldturdrii tolalitarisrari "cregteri" re au fost in rdndul

-ffiffiTum

oamenl
din \nqlia,

ft

secrete, s-a intors in de care ac-easti.tari nu ?r fi ajuns niciodatd ceea.qe este.in pre?e,nt. De sute de ani, ceva tipic pentru clasel Jomines: q foslscgaterga-de bogdtii din tard si nu aducerea lor.

Mata Hari

- fatali

dar nu ca spioane

"

de cele l-ou5 brostituate de lux Rabah din Erihon Ei Dalila din GaZa. in lumea spionaiului in trei roluri distincte, - Femeile s-au manifestat
de

-Femeile au fost

s-au tnscns
unor oameni de inalti ii cle la acestia. orin rnetoda

capul

verbald sau.de gantaiare a unor detindtori de informatii a dat naSterelsql: spionajului, ca ramuri distinctd a acestei vechi indeletniciri omenegti..,
103

pernii"(pillow talk). f."racfica Oe fonsire a sexutul


dei

lfglagi3 ratgldlf g?
n actiunile de

p de pace. cat si in timo de rdzboi. nu este o

ficfirrna ni a roatifrra

ale

lumiise

qtingerea unor

de femei

I,

ii $i francezii au batalioa
ouctie

in revistd eAteva din eroinele ,,sex-spionajului',, cu spul_ berarea unui mit. scriitori de fictiuni, jurnaligti vdndtori de senza{ii gi producdtori de filme porno au fdcut din filgla_l-ler:i !Ttrodqggrq? {surii acgstei dansatoare in stit orientatGomptA d6t;5ia6 atd la preturi piperate in lumea spionaiului a fost un mare faG

$i penetrare. Vom trece

un@.

i o escrocherie de

deplgns.9i$! biala olandezd,

pe numete .dq

cucerind publicul cu dan urile s"1" . Spectacolele erau i .exorQitante pentru cTffii putea permite. ln lirnW!-rAz!gulu!, nemaiputdnd face prostitu(ie la scard inalti, a .qdldtorit m_ult, in cdutare de lucru, la Roma, Londra, paris, Bruxelles.

alias "Mata Hari"), care 5-a cdsdtorit, la varsta de i7 ani, cuG otiter deE-diinF-Tn-vaEtd de 38 ce a givo4at, a petrecut l!yg_A!i.l!_lnglg, pe nnga un ternptu OeOicat zeilei Siva, unde, cilugdri bjnevoitori au invitat-o dansuriorientele. fugegirut la Paris, la Mus6e Guimet, purtAnd exoticul nunGTer,Mata

r""Uitg"r"t" g"rtlgg

"@pd

il-iifti

nimeniin serios. pe aliali, Mata Hari s-a deplasat ?n Spania, 'gi-a gferit serviciile atasatului militar al Germaniei ta parG naniei la Paris..,Seruiciul de lucru si. de indatiiJillET5 td ce Mata Hari a sosit la cec
sentinla a fost pedeapsa capitali, pronunfati la 24 ialie 1g17. Sdrmana dansa a avut timp nici"cind si adune i tql
n. Procesul a durat doud zile

transmiti

Pentru gralierea eiau intervenit mu(i dintre fogtii sdiamanti, dar cum francezii au fost intoideauna duri gi capsomani, fdri spirit caualeresc, au lmpugcat-o la 15 octombrie 1,917. 104

Mata Hari nici mdcar nu a avut parte de o inmormdntare omeneascd.

Frumosul ei trup a fost abandonat la locul execuliei, fiind recuperat de Facultatea de Medicind din Paris gi folosit in scopuri didactice.' Mark Lloyd constatd cu stupoare cd cea mai slabd spioani din cAte au existat vreodati a rimas in istorie cu cea mai mare faimi, iar eu le sfStuiesc pe viitoarele spioane ale Romdniei sd nu-si ia drept model de urmat pe sdrmana Mata Hari... "Gurile rele" au afirmat cd serviciul de contraspionaj al armatei franceze a gdsit-o pe Mata Hari drept !ap ispSgitor pentru nigte infrdngeri

usturdtoare suferite de trupeie franceze pe front, care nu puteau fi

"explicate" decdt ca urmare a unor "ac{iuni trdddtoare". . Au existat insd Qi femei cu adevdrat de legendi, care au infdptuit acte
de mare cufaj, 4ar care ny s-au bucurat de efectele reclamei de la Hollvwoo9.

Lupte crunte, cu femei

in frunte...

in timpul Revoluliei americane (1V75-1733) Si rdzboiului purtat impotriva armatei engleze de cdtre trupele $eneralului G.Washington s-a distins, prin curaj gi inteligenld, tdndra Lydia Darragh, care a executat misiuni de soionai in disoozitivul inamic.
FdcAnd parte dintr-o
gi-a fdcut.reputatia cd estg

'jmpotriva razboiulal', fapt pentru care a reusit sd conving{autoritdllle militare enoleze s5-i elibereze un oermis de liberd trecere in teritoriul aflat sub controlenqlez. Prin repetatele deplasdri in spatele trupelor
engleze, lydia a cules informatii prin observare, ascultare gi prin discutiile

.A reusit sd cunoascd un cdpitan din statul major al generalului Howe, comandantul trupelor enEleze, pe care "l-a tras de limbS" in mod
:gFtil, fird ca acesta sd-si dea seama de aceslluEru. ta 2 dece.m6tle 1777, Lydia a reugit sd.pdtrundd in clddirea unde se desfigura un important consiliu de rdzboi ce a-?egis executarea- undilnErloffisiVe pentru nimicirea truBelo] lebele" arnericane pentru data de 4 decembrie.

Lydiaaireugitsdtreacdliniafrontului9isd-|@ul
brie 1777, dar a fost respinsd de americani din primul moment.
"

\//agbjruton asupra celor auzite. Ofensiva

a avut loc intr-adevdr la 4 decem-

in timpul primului rdzboi mondial, unul dintre cei mai reputati spioni pe frontul de vest, in favoarea Antantei. s-a dovedit a fi o -e!!g!g,
Este vorba de Marthe Cnockaert, ndscutd in anul 1892, in familia

unuifermier belgian.

ani, era in vacanld, fiind studenta in

Cdnd a izbucnit rdzboiul in august 1914, Martha, o-domnigoard de22 ultimu e medibin5.
105

Deoarece solda{ii francezi au folosit ferma cnockaerl ca punct de rezistenfi, cdnd au sosit, ,trupele germane au ras aceasti fermd,de pe suprafala pim6ntului. lVlartha, care vorbe? lrxcelent limbile englezd. german"i,

francezi giflamandi,
,

a fost angaiatd de ocupantii

qermaniintr-unuldin

uJOa Oe excelente cunostinte


t

pentru tratamentul Martha a fost serviciul de translatie. Martha a fost contactatd gi recrutatd

des

aliat prin agenta Lucelle Deldonck, care actiona in spatele

trupelor germane.

in contac adele, de la care a t nevinova , prin di Injormatiile din care fac miscdrile de trupe, concentririle un or de artilerie nerea itelor de ctelor de comandd etc. i-a fost pus la dispozitie un cod cu ajutorul cdruia sd-gi poatd intocmi rapoartele. ntr-o iald de ire, Martha a lititi naturale de s ceea de doi ani i gi de pericole inimaginabile cr:eate de masurile Degi nutrea o urd de moarte fatd de qermanii invadatori care i-au
un mare o bundtate sufleteascd

spitalulde

laturald, Martha i-a tratat pe pacientii germani. mai ales pe qf4eri. gu maxinrd atentie si profesionism, reusind sd-icucereasci pe toti. pentru modulin care a fost perceputd de germani giserviciile preslate acegtora, . Din relatdrile l{-artha_e lSCt distinsd cu Crueea germani cuprinse in "Enciclopedia asupra spionajului", apdrutd in Marea Britanie, in anul 1972, sub semndtura lui Ronald Seth (pag.396-397), rezuttd cd, la inceputul lunii aprilie 1915,.Maftha a sesizat cd germaniitranspe&u spre front, cu camioanele, nist d :d citeascd cuvdntul "chlorne" pe rrnul din acestea. in acela$itimp, la gafeneau Carillon, din apropierea spitaluluiin care lucra. d cunoscut doi

ci sunt de specialitate chimigti. Martha l-a chemat, printr-un semn stabilit, pe omul ei de legituri cu
cdpitani germani care au afirmat

9srnalqqmentltl aliat.

'?

port in

. I s-a indicat sd acorde maxi


ntezii. Totin

ona se urmdrea cu foarte mare atentie situatia meteoroloqicd din zona frontului, 106

cu situatia meteo, foade avand ocazia sd vadd $i cAteva 9r nou despre toate acestea Comaniate. Martha a din nou admonestatd sd se damentului aliat, dar a serioase", nu strofale. La 22 aprilie 1915, i! zona Passchendacle Ridge, germanii au executat primul atac chimic cu geaq de lqpte-Albl!! au zeci de mii de
td pe lume numai Martha a sd trimitd informaliide valoare peste linia frontului pAni in luna noiembrie 1916, cdnd 1luat parte la o actiune de sabotaj ce a constat in aruncarea in aer a unui depozit de munitii qerman. , in,or"anou-

.La
sfArgitul lunii noiembrie 1916,.Martha a cizut inlr-o capqani intinsi de contraspionaiul german. Ea a vdzut afi$atd in vitrina comenduiriiturpelor germane o listd cu i

gd-ie ridice. De data aceasta, functionat.9.4ldind, prababil, ce l-a p


ntat mult la el, Martha s-a . A fost arestatd

"obie

si-gi ridice

mat ?n mai multe rdnduri bd [nensa maioritate a spionilor


ie de 95% din cauza

sicu Martha. Cu nu a divulqat nimic din


.

td dur, in

n. Martha

Tribunalul

a condamnat-o la moa
le-a

favoarea ei

ntru cd

admiratia au intervenit in cu Crucea de fier

in inchisoare
Germania insd a pierdut rdzboiul. iar Martha a fost eliberAti. Pentru

activitatea sa de spionaj, Martha a


.de Onoare al Franl

fostjistinsi cu Ordinul Leglglii

Martha s-a cisdtorit cu un ofiler englez pe care l;a ingrijit, pe timpul cAt a fost rinit, in spitalul german ca prizonier de rdzboi.

at nici in timpul primului ei mai prejos, reueind s'o rpcruteze pe celebra actriti pariziani Marussia Destrelles.

&Eerig,

iar informaliile culese le transmitea in Germania printr-o legdturd

"

conspirativS ce se realiza in Elvelia. De relinut cd Marussia era lgmdnci ,"*--\

prin nagtere gifranluzoaici prin adopfie...


107

Din nefericire pentru ea, Marussia a atras atentia contra spio0-aiujui

francez datorita prea

des
de

at

seama cd aceasta lucreazd pentru Germania, au luat misuride lichidare. Marussia Destrelles E fost qisitd moarti intr-o cameri de hotel,din

de pe urma unei
Maru
a fost

otriviti

Amor ruso - american


Ferneia potrivitd la
s-au intAmplat lucrurile cu Judith Coolon,

lor

Judith s-a ndscut in anul 1922,in cartierul Brooklin din New York. A studiat limba rusd la Universitatea Barnard, iar dupd absolvire. avAnd rezultate s lai
rte eficientd, la.numai un an de zile de la angajare, a fost

prgmovati la departamentul de analizi a cqzurilor de spionaj gi

subversiune, pebaza rapoartelorinaintate de Biroul Federal de lnGstigalii

cu acqpffitllnlomdLica in cartrul O.N-ll-. .Oef doi s-au int6lnit

polilia politicd gide contraspionaja S.U.A., subordonat MinisteruluiJustitiei. Judith a fost recrutati de Valentin Gubicev. ofiter rus de informatii

TntamFatof'ta muzzut Oe nrta nlocrerna Oin g-a ndscut o idili, mai ales din partea luiJudith, care s-a indrdqostit
in adevdratul sens al cuvAntului gonfracta maimulte
I rus. Printre a

tlewffi

ta i-a
englez Sidney

cu ea. Spionii de

cisitorii.

De exemplu, marele

Reilly avea cdte o solie "legitima" in fiecare lard in care a spionat, ?ncepdnd cu Asia giterminind cu America Latin5...

S.U.A. care gtia cum si se ith a

adevdrati
ile F.B.l.

fatale comise de

Valentin

care, la una din intAlni


gtie de secole cd pe care a

a intdl

-Se

recrutati. Victoria
ca rrnensa

beibdnuiti
umane, cAt si cu

legdturi cu agenfi, sunt

hnice. Scopulfilajului este de a


o int6lnire a unui diplomaTFpion cu eliminarea sigurd a agentului sau

Aga s-e int6mplat.gi cu Judith" Dupd ce a fost vdzutd in compania lui Gubicev la New York,.Judith a fnst supusi unei supravegheri totale din partea agen{ilo1 F.B.l. l-au fost instalate microfoane la domiciliu gi la'birou, iar.agenlii de filaj au linut-o sub supraveghere zilnic. La 3 martie 1949,Ju-dith igi avea familia, fiind aldturat alti 1 filatoridota dintre Strada nr.16 30

com
la

Gubicev,
9i agentii pe care ii
,

cit

mai cu acopenre
#

cdderea agentului devine

asemenea

ffi

indirecte. Dacd Judith si Gub


anumite locuri fost mult mai
di

Deoarece avea

. El a fost declarat

nu a putut fi ata".

i au renuntat la intil
Bossa
recrutat de Toate schim
a
, se intdlnea cu

d o datd la cinci ani.

materi faptului cd a fost dat in

de un ofiter de

rus drn
n ceea ce o

pe Judith Coplon, ea a

egii secretului

cincianide

-era

fost eliberati

evreicd.
!

Sex total cu.,. sotia Premierului


Un $'perh exempl! rrlespionai fenlDln

ajostel h

norvegiancd Vera Gerh


decAt sotul ei. 109

Norvegia, a facut o vizita la Erevan, in R.s.S.Armenia, in fruntea unei delega{ii de copii norvegienicare intrelineau relalii cu pionierii din aceastd
republicS.

in anul 1954, Vera, care se ocupa cu organizaliile de tineret

din

Vera Gerhardsen a fost ca zatdla hotelul lnturist din Erevan, unde l-a intdlnit :TntAmpl6tor" pe E !g{ln vacan!5", ech palt[
i

s-o aJute pe ca rija K.G.B., liber. mai addugdm cd Evqheni Bqliakov gfifer de,infqljrlatii din K.G.B., manierat, curteniibr. cu ha.lr si Qltiut,or de llmbi strdine. "Bdrbatul fatal" a sedus-o cu uqurintd pe vera, chiar dacd

Dupd intoarcerea Verei la Oslo, EVgheni Beliakov a fost trimis la Ambasada U.R.S.S. din Norvegia, sub acoperire diplomaticd. Ceidoi "indrdgostifi" s-au reintdlnit gi au intrelinut infocate relalii sexuale. Un

Plata ficuti de Vera-pentru pldcerea-de aEe culcaE[G ofiler rus din K.G.B. a constatin furnizarea de secrete cu privire la pozilia Norvegiei in cadrul O.N.U., dar mai ales in cadrul N.A.T.O. Vera a decedat in anul 1970,|a vdrsta de 58 de ani, iar so{ul ei i-a

gP.!9n-cale ?jungq silacA dragoste cu sotia primului ministru din tara-dA intd mi se oare demn de o inaltd aoreciere pr:ofesionald...

supravie[uit p6nd in anul 1987. Despre aventura Verei nu s-ai fi gtiut niciodatd niinic, dacd nu ar fi fost mentionatd in amintirile generalului Bogdan Dubensky, fost ofiler in K.G.B. pugticate in anul 19g3.'

Schimb de "rindunici" Anglia

U.R.S.S.

Un exemplu de modul cum sunt utilizate femeile in rolde capcane, numite in argoul serviciilor secrete britanice gi americane "capcane de miere" (honey trap)pentru atragerea sau compromiterea unor ipioni sub acoperire diplomaticd, ni-loferd marele "vAndtorde spioni" peterWright, in cartea lui, "Spy Catcher"'.

ln anul 1964, in urma unor intense acliuni de filaj, Serviciul de contraspionaj britanic din cadrul M.l.-5 a constatat cd serghei Grigovin, diplomat cu rang superior din cadrulAmbasadei U.R.S.S. la Londra, era un expert in a iegi de sub filaj, de "a-i prdfui" pe filatori, cum se spune in limbajul mai pulin literar al spionilor de pretutindeni, iar dupd numdrul mare de vizite fdcute in mai toate cartierele Londrei, s-a tras concluzia cd are in sarcini de mai mulfi agenti. Totodatd, filatorii englezi au semnalat ci lui serghei ii plac mult englezoaicele, pe care le racola in cartierul
110

'femei ale M.l.-5, a fost aleasd o englezoaici trdsnet care, in

Soho, unde igi duc viala prostituatele londoneze. Lui Peter Wright i-a venit ideea sd-i intindd o capcani, urmdrind unul din doui scopuri. Sd-l gantajeze, determinAndu-l sd ceard azil politic in Marea Britanie, ceea ce s-ar fi tradus intr-o mare victorie propagandistica in plan politic impotriva U.R.S.S., iar dacd,aceastd tentativd va egua, sd-l compromiti gi sd-l oblige sd piriseascd Marea Britanie pentru totdeauna. Din rezervele de
mod

legendat, gi-a intretdiat cdrdrile cu cele ale lui Serghei Grigovin. Actiunea a fost organizatd de specialigti din Direclia 1 a M.l.-5, sub conducerea lui peter Wright. "Femeii capcand" i s-a pus la dispozilie un apartament dintr-o casd conspirativd a M.l.-5 care, chipurile, era proprietatea acesteia. Apartamentul era amenajat intr-un asemenea stil inc6t sd pard cu adevdrat unul in uz curent. S-a avut insd grijd sd fie echipat cu aparaturd {e fotografiat, filmat gi inregistrat convorbiri, cu o mascare perfectd. Aceastd metodd se utilizeazd peste tot in lume gi in zilele noastre 9i
se va utiliza mult timp de acum incolo, atdt in spionaj, cAt $i in cantraspionaj. Serghei Grigovin a cdzutin plasd. El a venit la apartamentul femeii pe

care a "cucerit-o" gi care l-a tratat dupd toate regulile artei. Filmirile 9i fotografiile cele mai compromifdtoare s-au executat timp de 15'20 de minute dupd ce amorezii s-au.instalat in pat. La epuizarea acestui
interval de timp, Peter Wright gi cAteva "gorile" au dat buzna in apartament.

Femeia a fost scoasd imediat din scend. A urmat un dialog intre Peter Wright gi Serghei Grigovin, cam dupd urmdtorul tipic: , Peter Wright: "Domnule Grigovin, acesfa nu esfe un compoftament de diplomat. Trebuie sd admilicd egti un omterminat. Dupd cumte compor,ti gi dupd gusturite pe care le ai, egti mai potrivit pentru Occident, decdt pentru lumea comunistd. $tim cd ai lucrat patru aniin S.lJ.A. gitrei ani in Danemarca. Ca atare, ili propunem sd rdmdila noi gite asigurdm cd vom
avea grijd de tine".

Serghei Grigovin: 'Domillor, eu sunt diplomat a/ U.R,S.S. 9i cer rnsisfenf sd mise permitd a lua imediat legdtura cu ambasada mea". in continuare la toate presiunile gi amenin!6rile formulate de Peter Wright, S.Grigovin a rdspuns exclusiv cu aceeagiformulare gi nimic altceva, dovedindu-se imposibil de convins, indiferent de consecinle. Continuarea bdt6lieiera inutild giputea conduce la grave consecinle pe plan politico-diplomaticintre Marea Britanie gifosta U.R.S.S. Serghei Grigovin a fost ldsat sd plece dar, a doua zi dimineala, M.l.'s a trimis Ambasadei U.R.S.S. un plic cu fotografiile lui Serghei Grigovin ficute in pat cu englezoaica. Rezultatul a fost cd in urmdtoarele trei zile, S.Grigovin a tost expediat'la Moscova Personal consider acliunile contraspionajului britanic in cazul lui S.Grigovin drept rudimentare. dacd nu de'a dreptul barbare, atunci cdnd
111

cei vizali sunt spioni de profesie, pentru ci, de regu16, acegtia nu cedeazd. in acelagi timp, serviciile de spionaj ai cdror oifileri.au suferit'un astfel de tratament vor aplica mdsuri de reciprocitate, in cel mai scurt timp. contraspionajul rusesc l-a luat in colimator pe ambasadorul Marii Britanii la Moscova, sir Geoffrey Harrison, care a fost surprins cu o rusoaiciin pat gifotografiat din toate poziliile. Excelenta sa a trebuit si pdrdseasci Moscova cu coada intre picioare. Vihovati de situatiile penibile in care au ajuns, au fost cei doi diplomali ingisi, care nu gilau, gtiut stdpani pornirile sexuale. Vinovat in lumea spionajului este intotdeauna cel care este prins, in cazul cerordoidipromalicompromigi, s-a demonstrat un adevir universal valabil din lumea bdrbalilor gianume cd, atunci cdnd li se intdr:egte organul genital, li se inmoaie mintea; chiar gi celor purtdtoii de inteligenle strdlucite... ln argoul serviciilor de spionaj, femeile folosite in roluri de capcane, pentru gantaj sau compromitere, poarti numele de "r6ndu_ nici". Rolul de "rdndunicd" il pot juca, de regul6, femeile instruite special aflate in slujba serviciilor de spionaj gi contraspionaj.

"Afacerea Profumo" - sex cu... cidere de guvern


Unuldintre cele mai mari planetei s-a consumdf tot in Ma
, care a fdcut

incon-

deot'
Este vorba

intr-o setFete,'ci

militarel

Somf,nia,

cele americane ferma evenimentele d de actiuni. Asa se


ld,.situatia dezastrubasd

ci

astfel de exclusiv
s RomAn

Eroul

",

Profumo" din Marea Britanie, derulatd in peiioada 1 961-

, a fost

naval al U.R.S.S.
isiune la Londra tocrnaiin perioa-da .. am avut

cadru
tar

si,l

cunosc

doi (ci

comandor)

112

"bdrbatului fatal": i vasti cultur


i cu un spontan

limbii

simt al
. inzestrai

ati in cercurile inalte


cu un asemenea

doctoril

.tn
se afla un bazin de inot e-otic, ih care prostitratele tinere Si ellese p sprinceani inotau goale. Magnalii care iegeau din bar bine dispugi,
litate, s-a fi un bordel de lu mai boqate personalitSlidin sociefatea erlqlezd. in parcul hoteluluidin compid,

i inehiqostit Ei domnul John D.Profumo, mtnistrul Aperer prieten intim cu Harold MacMillan, primul ministru al Ertelnii, guvernului. Dupd ce bravul ministru pdrdsea asternutul luiChristine, locul gdu era ocupat, nu peste mult timp. de cdtre bravul marinar al flotei de rdzboi ruse. Se ldcea un amorturbat dar se mai purtau si "discufff cu capul pe pernd"$i astfel mai alflar si lvanov cdte ceva din preocupirile ascunse ale ggyglnulgl-b$anp.lati cum o descrie Evgheni lvanov pe "adolescenta" Christine Keeler: "Christine avea ceva magic, irezistibil in toatd fiinla ei. Degi era o fatd simpld, din provincie, aparent naivd, avea foc in priviri, era vicleand. Ochiieitrddau o pasiune indescriptibild, senzualitate gi sdlbdticie. in pat, se comporta ca ofiard, darin acelagitimp gralioasd, fermecdtoare giprddatnicd La clubul dr. Ward, aBSalg! navatsovietic i-a mai intg!nit pe lor{.ul 4919f, pe,pdlfqnull'buldqg".al lfperiulgiBritanic, -SirWinston Ghurclilf , care se uita cu ochi lacomi (dar numai at6t) la fetele care inotau goale in bazin, precum, culmea culmilor! Si pSgjlete sa re alA p ai ?n goaptS, mai in direct, inclusiy prin ziarele de scandal, au apdpt'bdrfe" cum cd prinlulcon$ort Philip ar fi trecut gi el de multe ori prin patul domnigoarei Christine Keeler care, intre timp, a mai crescut.

se duceau la bErzin pentru a-gi ?ncAnta privirea gi a aleQe dupd gust, pungd gi potenld. Dispun6nd de lire sterline dupd nevoi, bravul marinar rus lvanov a fost admis in acest ciub. Aici, intr-un mediu de vis, lvanov a cunoscut-o pe t6ndra gi superba prostituatd Christine Keeler, in vdrsti de numai 17 ani, cu care a inceput, fdrd prea mult ceremonial, si intrelini intense gi fanteziste raporturi sexuale. Ce nu face omul, in numele i

patriei!

lvan-ov q-a ccqpatjn -special de mjuslr_UJ &gl!'irif, J.gtr_n D.Prol{ltlc, pe care "l-a tras de limbd" in legdtu!"i cu BlanuflgS.!11\.-glg a
disloca in Germania rachete cu incdrcdturi nucleare. 113

de 24 ani, apoi aglqqglpg fryljljar la incheierea celui de,al doilea rdzboi mondial a ajuns la gradul de ggoeral de brigadi. [n anul 1960, primul ministru, Harold MacMillan, l-a numit de securitate din cadrul M.l.-5 care se demn nformat pe d Hollis, na .S-lrqqventeazd clubul dr. Ward, a clasat lsinua ns absolut . ln cartea Hollis a fost spion in , Feter Wright sus{ine cd slujba U.RrS.S., dar cd ul britanic i-a interzis sd-l cerceteze, a Tnaintat ulgport in agggl qel5jgnglqlruflSgy*pjlill_c, britanic i-a atras ministruluiJohn cercul sdu de rel naval
procedeu constituie

con6eEatEf.mc

Profumo era o mare personalitate in rAndul liderilor Parti.duluj

ur"i

Profumo a contacte cu dar


=5

t sd evite orice

lovit in
regald. Ward
a fost

doctorul Ward, mai

cd realizeazd ven

itu ri

pe

"gxglusyitqteqisl-o e .S
#

-cap_gstqlglSlg je-Cb,rrslrre..

jmo-llcata.inpffi

judecat gi Urmeazd lovitura lui lvanov,

aminteste si de relatiile sale sexuale cu ministrulAoirdrii. Profumo. Toatd *-=+-/.:presa de scandal din Marea Britanie, ca in orice democralie, s-a repezit

asupra prizii. Profumo a declarat, insd, in fala Parlamentului, cd nu a intre{inut nici un fel de relatii sexuale cu Christine Keeler. in glugul procesului sir.r..9r. Wafd dezvSluie r:elaliile dintre ministrul Profumo si ChrislingKeeler. Aceasta gqte areslatdBcrtlru-prosjtltuJie*La

4 iunie 1963, in fala unui imens scandal politic, intrelinut furtunos de presS'9i rad io-televiziu ne, P rofu nq lgllneinteitzfubmis l-a. Scandalu I nu se potolegte, intregul cabinet conservator, condus de Harold

@ in ciuda ppqZitiej inVgi$Unete


vatroare britanice, alegerile

ministru MgcWle! de!!!siqneizL iar Partidul-Cqnseryator,.este

MacMillan, aflAndu-se sub un foc necrufdtor. [n luna octombrie, QrimuL


di!:' pqte-a S.U,A. 9i cercurilor conser-

aFnm

din anul 1964 au fost cigtigqtg de Partidul Lablrrist, condqs de Halold WilSgn. cqnogcu!@ pg*yeglgg. Pentru a prev.eni aecesul lq functia de- prito-minlsJru a l_!.li
Harold Wjlso!,9,L\.j! M.l.-6 - serviciul de spion.aj alM3g[!_E$Ani!-grl!gg te qate un.prqgram de qqmprorylitere a acegllta-.merqqndg,:Wjah6_illl a:! adlrqe qqqZa"tia qA -e_ql_e fspip! q_ovr.qt!q:. Mai mult chiar, dupd cum relateazd

114

Peter Wright in cartea "Spy Catcher",9,l,L.gi lttl.t.:6 au avut in vedere lal-de ?q"asrnare aJderulur l .abuns! ltero] { -Wi tsen Dupd cum se poate constata, "Afacerea P_1ofumo" a fost mai pulin u.ne d9 spionai, c6t maiales una-9CjU_bu9!!lItS,=
ctdar. .u,n p la
gi

dintre

mdigstria lgi lvanov- a avut_ca rezultat scoaterea definitivS'dil]*yiq[a politicA a Marii Br gl_ldglglaga_de_h_g$Le1rrare, pqntluqryndtq{ipeIryq!!,eP.edi{gl-qi=9*q-S.3rvataLT9l@e*:q,pj!]lil_g-levilurc-sr-q.LA*-d qgneryg! dq nt9-ate_gi"p;rearqrfpnnp-d-manifeqlate a ideilor socialiste sau socialld--e.m_qgm_t"e. P-Adld_UllahurisLnu-aloStSi

guvernul sdu au inspirat toate ac{iunile de spionaj gi subversiune ale Occidentuluiimpotriva U.R.S.S, gi a fostei lumi comuniste, la care i-au antrenat gi pe americani. Se gi afirmd cd, in toatd perioada rdzboiului rece, in combaterea lumiicomuniste, engleziiau fost inteligenla, iar americanii forla. "Afacerea Pfo n derula.li la !=ondr,a, grin

q'i

fi liderul acestui oartid.

nu".-rjftLc@lL

ln continuarea-;1*fq9erii Profumo" a urmat asasinarea in inchisoare a doitoruiul Wira, cqte_g1!q prel riiutte (g-b_zicg qf!--q_islffr..cS1,' p til5n d u:G6-$i'eidt'i ctia c nibtiii J Kee te i a fd;i $i eilnieim iiif ;td de a nu pirdsi Marea Britanie timp de 20 de ani,

dupi ispdgirea pedepsei.

Aceasta, pentru cd cei de la Hqllywood s-au grdbit s-o invite in S.U.A., unde sd toarne un film pe tema "Afacerii Profumo". .F*e':sqnal. am nari rgt
IOna

cd o femeie
de

rrn a se
cum ar fi
-%.*-.-

. Pot fi

.M.qiq{ig!u,tq-,"lira-p-rea,mu[e-sen-tag!e, "capcanele
de miere" si traoerea de limbd.

115

Capitolul Vll

ACTIUNILE "ACOPERITE''

prori

Pentru cei ce doresc sd inve{e mese[g,

Q"e,

;ffffi::delryix.
i i i

spion, "Afa_g-qIg?

a-l-e-u-n-u.i-s!a!*pent"ru-a*prodrce-agb!!la!-eli

U-ggg!-del!-4g=a[gli..Com prom iterea lu i MacM lla n gi sprij n rea venirii la putere a lui Wilson au slujit intereselor Moscovei in Marea Britanie. l*:-,1$lfg9o^p--9ri!e"fqg pqrt.g_.q!!l 919enaluf -tuttt!'-ql Lr-t-e"rl!--o-r t_e rY iq ii d 9 "sji9[4j:i ln epoca post-rizbo[ fgq.e, q_a,td.toatdL tumea. :mzui--g3nd*doet[ngl,e--mititare"au-lupl %:-#

Oinefu

alat

IgIEgs-u, ru-reLe-.lara.inamp-n-axr-CI*qlt?,?-!*as!igllle..e-s!ive'l-"q!.!-.de.v.e-nit

p-reg.l-*t9$9"-tg!-rdesele-egtp-4,te spionajului militar.

De la "asistenfd tehnici" la crimi

mai larg al termenului,


vind securitatea

cuprind u4

pkspn_uLaao"ldpLeaggsslt!9!}A
la

completi cu toate tipurile de "acliuni acoperite".

,naj sBeclaa . c-um ar Ii qsastnata!*"olits :eg, ajllp,rep--pi SprtflArge-lll9IJ9y@*d. -9!{ Este foarte greu de intocmit o listd
aele

lnrunsliM,-llasUg-mf

gqverntr| ungt _sF!,_ca in cazul"Afacerii Profumo", p9=!vi4a"s.oc-i9$-te,a i.n_alsan!-Lq!:ej, cum a fost propaganda anti-sArbeascd in timpul rdzboiului pehtru Kosovo, purtat de S.U.A. 9i N.A.T.O., saupot vjz.-a..ull geg4 g n_t. -41 -s_og gtitj ir.cu m procedeazd serviciile de s pionaj mag h iare cu grupul minoritar maghiar din Rominia. Tfas.dlqrq gppynd g lacJiynilqr acoperite-este aceea ci se desfdgoard in secret, deci au un caracter ' bine leme ileoal- faot-i: - c r -;-g--'' r '-3 -! +4 '
de constilnta.
Pu ne
p
i

"e"""e9---op"9li!e-1'-po.-t"-v-i"zg"

;'l:

rea la

di s

pozilia

unu

cf i u nt]e. o et rLe a I e u_!re t riv ' 3q,tlun:gr sgq p9 rttd1.


n d_a

i ggllq rn*a un g !', i nlo rmali i S-e.glele qlelg y 9 e i n 9__sJ ![: q f g"I3ng3"ry I I q!
t

116

Abraham N.Shulsky prezintd

in 1e49 sipgSlg!-*e*raOio*t-hgek?", infiinlat in 1e51, drept glqnp]e


$I9!'elted9:lqgljgti-e-9.eg9,r!!-{g-ente=qa"rd1q9i,t%9-9s-e-'slitih--esj' ggqqel e i(otall tatea o r. Ace ste p o stu ri a u f o stSlgze n !a[e- re ptJ',i!i aliy:' rc4lqulare dar, in realitate, aq epa4i!r!r!Fipql!!lv?qi qp{ti|t1glA., conchide
I -d

anal istul american (" Razboi u I tdcut", pag -94) g glg1tlr!_q311{gg !rc,n!.ejlgIqe g-e i!_sgie Pu

. Un exemplu apropiat de zilele noastre

il

constituie gtirile puse

in circula{ie de cdtre C.l.A., prin posturile

de

radio gi televiziune americane gi vest-europene, cu privire la "cei 60.000 de mar{i" de la Timigoara, din decembrie 1989. de vdrf sunt cele care urm-dresc ntlgllg1,gg, nile g-gtil*qrssrizaEe-gn.9r!e-v-il.s.{!.-qg tg-i%Pgg1q- qg"gj[9lae- e1|upldlg-ri p,e n]s !p_9 rta!9 :!e!:eeespe Din surse*americane demne de incredere, precum lucrdrile ample gi de mare actualitate "Un secol de spionai" - autor Jeffrey T.Richelson, apdruti la Editura Oxford University Press, New York, 1995 9i "Enciclopedia asupra spionajului" - autori Normand Polmar gi Thomas B"Allen, Editura Greenhill Book, New York, '1997, in epoca rizboiului rece, C.l.A. l"1""ra sioo"ta, tu

;;";i

"""ttunitffi
n

g.U.A Astfel, in urma unor "acliuni acoperite" puse cdtre C.l.A., s-au executat cu succes urmdtoarele acte de asasinat, in cadrul unor lovituri de stat, finanlate gi sprijinite d65:U:AT* r rdsturnarea guvernului iranian 9i asasinarea primului ministru Mahomed Mossadiq, la 16 iulie 1952, pentru cd a nalionalizat companii petrolifere americane; . rdsturnarea guvernului din Zair gi asasinarea primului ministru Patrice Lumumba, la 5 septembrie 1960, bdnuit de simpatii pro-sovietice; r rSsturnarea guvernului gi asasinarea pregedintelu i Vietnamului de Sud, Ngo Dinh Diem, in noiembrie 1963, pentnu ci nu maiera dispus sd
poarte rdzboi impotriva propriului popor;

. rdsturnarea guvernului gi asasinarea pregedintelui


117

Republicii Chile,

SalvadorAllende Gossenes, la 11 septembrie 1973, pentru cd erau de


stAnga gi instaurarea dictaturii generalului Pinochet.

Din_anul 1961 pjani in 1927, G.l.A, a_pus la cde_jfgg!g_2j*.de liq-qtitlni eeeper'lell ylz?n{ gqepinerge l!{!Jr"d l q.a-s-te-s-l[sla-t-ului mai ampl6 1acliune acoperita" reafizicda Castro Ruz a purtat numele de'lQEerNa nd glCo na6 pers g na I de_.cqtref reqqd! nte le 9, U.A, J ghfr !Ke3nec!y, dup6 zdrobirea de cdtre trupele cubaneze a invaziei puse ia AfdTilSIJ.A. prin debarcarea unui desant maritim format din emigranli cubanezi in Golful Porcilor, in aprilie 1961.
Ma-ag_rasfa'f,
I_i

Fidel Castro era... mai "acoperit"


La Casa Albd, sub directa conducere a.lui John F.Kennedy, a fost structuri operativi insdrcinati cu aceastd misiune, din care fdceau parte: Robert Kennedy - procurorul general al S.U.A., generalul Maxwell D.Taylor- consilierul pregedintelui pentru probleme de securitate, Dean Rusk - secretar de stat, John Mecone - directorul ge-neral al C lA., geful Statului Major General - generalul Lyman Lemnitzer gi allii. Ace-st "comitet" cu intenlii asasine s-a intrunit de 42 ori in jurul aceleiagi teme ' eliminarea fizicd a lui Fidel Castro. Toate comandourile din.FloriCa soie cuha" cu mislun-ea de a-mfot
alcSfuitA o

caotur.ate si lichid

Ulterior, s;a rusii stiau de la agentii lor infiltrali la C.l.A. desore "Ooeratia Manqusta" si l-au pe eqstro sd orice tentativi. John F.Kennedy a angajat iotisicilieni: Castro,

de asasinare a lui Fidel Castro. cu unor lnqfioti prqfe iqnisti, s:a qqnsumat.in luta ngie_mbfle ergajarea 1963. Uciderea lui Fidel Castro trebuia si aibi loc ?n ziua de 22

ffintativi

9lllq:-inli,npsl. unsr.-miting-!a

un-_tra,galo-r-de
-e.qrsJige.ry-L.cJb"_qns"=-".9r-n.e-e-i-

ia

"qyerqlgl.-U{ihsy!.nq-,_a.maiav"r't!"es.[n:Sjbifr-h,exasi-Ii_1c_e9"3l|zi, in orasul Da-[Ias din Texas, g fgs_t-qsqsinat, cu fgguq3f9 armg_fia-e {"__h{ii6nttgsiltaro-{"*ry,ffi"e j-ltijid;r_c.s_e1'",d-td;-iilii6ia s.*4*J9 -h-n-_E.I!enlt-edt ACea si5- f a dta iti ca rd stu rn a re o e 6iiu afi iJ a igu?nft;F[i$-simpiii, ,ifilemelie tot edificiul C.t.A. gicercurite de ta iasa Albd. S-a crezut cd asa
secrete amencannt

a fost
o

serviciilor

existd cercuri a fost Robert'


acesta a declarat in 118

Al doilea duqman de moarte al


n

cadrul comitetuluiinsdrcinat cu "Operafia Mangusta": "Nicitimpul, nici banii, nici eforturile gi nici fortele umane nu trebuie economisite pAnd c1nd nu a fost asasinat vom duce la indepl in ire aceastd operafie"..Robert n nou, cu la 6 iunie 1968. Serviciile secrete americane au pace. Atat*C.1.A., cAt s-au 9pt9!99a. Froel uastro sunt convins cd serviciile sec moartealu-f ntre eg41;@Multidiftre eeicare i-au dorit moartea Fidel Castro au ajuns
E

suO OrazOa de moarte nefireascS. -cgl

muri de bitrinete...

naiprobabil
printr-o directivd operativS, a

g|!!gnat scoaterea dln practica C.l.A. a asasinattiltti ca metodd de promovare a intereselor politice ale S.U.A. in lume, Aceastd directivd a fost, insd, anulatd de cdtre pregedintele-actor Rolald Reagan, in anul 1981. din lume. cea Cu alte cffit6l
tt

c6nd este vorba de


C.l.A. face eforturi sd-i
a

*Pp-m-ojra,inl"er-e.,99!g_. _p9 q!l_g

e zi

Saddam Hussein

seful statulu

Nu existi doar un holocaust


Serviciile secrete din fostele state
cu

ste au fost
cea

barbare

ulcam

principale de lucru.
i

folelg qe_g[gllggl i, of i{eri d n toate a rmele toate rad ele, f u nclion ari din C.l.AGfEB.l.-6are au spionat in favoarea U.R.S.S. 9i apoi a Rusiei,"nu
gi
g

fost recruta[i cu pistolul la t6mpld.

i-au oferit

ser

99,

ryrglle_pgltr!! a

de agentul om. Pentru iosT'diiiSn.A., Marea sdraci, dar Britanie, Franla, serviciile de spionaj rusegti, K.G.B. gi G.R.U. au suportat cheltuielile, dirijdndu-i ulterior, tot cu griji 9i flexibilitate, in carierd spre posturi inalte. Asemenea acliuni nu se fac."nici cu pistolul gi nici cu pumnalul. in misiuniin striinitate le

irgffilritaliq_%I9pJ.t

icE-in'=fifra necum a unor arme , cu Gare "ideile comuniste"... rrviciu, col tGiSd ani efGEivi de serviciu, gg|ggll_nfgi U_qg Tine, lu lp -iiprimit nici micar qn si minut de instruire, cu'm sd folosim

arme

armele, cum se ", dupd cum s-au exprimat "silMeldirn"f;gim at multe jalnice figuri din aga-zisele fo(e democratice din RomAnia postsocialistd.

Nu este mai pulin adevdrat cd servici!1g_qqqlglg_tUgegti, mai ates CEKA 9i K.G.B., au comis mulle_j{tfrElffi-'nlan*r"1-I9ln. Lupta pentru putere in interiorul societSlii sovietice a fost un drum presdrat de asasinate
grotegti. Scriitorul rus Alexander SoljenilAn, in cartea sa "Arhipelagul Gulag",

doilea rdzboi mondial, care nu a fost declangat de "lumea comunistd", au

fost ucigi 20.000.000 de femei gi copii, la care se adaugd cei 5.000.000


evrei ucigi pe listd separatd de cdtre nazigtii germani. ln primul rdzboi mondial, au fost ucigi 8.500.000, iar in al doilea rdzboi mondial 19.000.000 de tineri intre 1B gi 30 ani, masacraliin numele patriotismului, nalionalismului gi ideologiilor, ceea ce a produs imense pierderi de inteligen{e, talent gi energie, afectand grav fondul genetic al naliunilor. Oare, toate acestea nu au fost tot crime? Civilizalia americanS, a$a cum o vedemnoiastdzi, s-a indltat, printre altele, gi prin exterminarea, pAnd la sfdrgitul secolului XlX, a circa 40 milioane de bdgtinagi sau "oameni pimitivi", cum li s-a spus indienilor americani, de cdtre colonigtii invadatori gi ucigagi. La statistica generald a crimelor secolului XX de care nu s:au ficut vinovate "regimurile comuniste", maitrebuie adiuga{igi cei 15.000.000 de civili, femei, copii, bitr6ni, rnasacra{i de armata japonezi in China. ln rdzboiul din Coreea (1950-1953), armata americand a masacrat 3.000.000 de civili, iarin rdzboiuldin Vietnam (1965-1975), peste 6.000.000 d e civ i I i. C u to ate a cestea, g n g-a!_jn_l ! rr!g*g.s_te*g gmem p r,At _doar " 'itrglg-g.1y:Jglll_inpstrlu.1ey-"r9-!19i. 9-a -$iffia a_o-ale,-c_-esfj_a ai..fi 9"+ menr.,. ' - 'Cn toate crimele comise pe plan intern sau impotriva unor emigran{i rugi, istoria spionajului mondial nu le poate pune, insd, rugilor in sarcind

-as_qinnrea ulror,egfi=ge

englezii gi americanij.

:gu$vegfng!-specleltsli

Este interesant de re{inut un fapt consemnat de istorie, cd Slalin nu ees.tqliall'pj*u.satetqlatla-uelfll['A{aLtril.J-e.LdcEi"?q9:qla:ei4Cercat lichidarea celor trei m_911"..4i?11 Reo_s.ev,e_lt, C-hq19_hjl!.9i.Stelh, pg timp_ul g4s. toaie ate nthtei e fm potriva tl i n. H iit e r C_$fg-'i d e it-Tlte ra n, Ain a?i ui i

"i-"_i ag fo_slpgqgJa cale de cdtre serviciile secrete britanice...

120

rusesc sME prin "moarte spionilor"), a

din cadrulfostului K.

(care se traduce

t asasinate la

itici

Cel mai zquduitor a fost aten

Leon Trofki, pe numele siu reql de evreu Braunstein, cel mai apropiattovardg de luptd al luiV.l.Lenin, un om de o inteligenld diabolicd, fduritorul "Armatei Rogii" gifondator al orAnduirii de stat sovietice, a fost 9i principalul rival la postul suprem de conducere a Partidului Comunist (b) 9i a U.R.S.S. at lui l.VStalin. Prigonit de rdspopitul georgian, care nu dddea o ceapd degeratd pe viala oamenilor, L.Trolkia emigratin Occident, stabilindu-se in Mexie.
Potrivit relatdrilor istoricului rus Roy Medvedev, din cartea "Ldsaliistoria

jidece" (pag.179),Leon Trolkia fostasasinatin casa luide ldngd MexicoCity, la 20 august 1940, de cdtre spaniolul Ramon Mercader, agent recrutatin acest scop de citre NKVD-K.G.B. Trolki a fost asasinatin mod bestial, fiind lovit in cap, cu un piolet. Pentru crima comisd," Ramon Mercader a fost condamnat la 20 ani inchisoare, in schimb la Moscova acesta a fost declarat "erou a/ U.R"S.S. "
sd

Mama lui Ramon Mercader, care a participat nemijlocit la asasinarea lui Trolki, a fost distinsA cu "Ordinul Lenin". "aqtiune aco0eriE-praga-tita . Asasinarea lui Trot4j a,fost un mqdelllg insecreLiarautoritdtilb sovie_liqe ?u negattimp*d_e zscide anioricsgflggleg
Fapta lui l.V.Stalin a fost una oribild, iar asasinarea lui Tro{ki un motiv propagandd anti-comunistd utilizatd gi in zilele noastre. de O faptd la fel de oribild, ba chiar gi mai reprobabild dec6t cea legatd de asasinarea lui Leon Trolki, care oricurn avea pe congtiinld via{a a sute de mii sau chiar milioane de rugi nno(i in rdzboiul civil, s-a petrecut in S.U.A., patria democraliei gi "drepturilor omului". Este vorba de arestarea, judecarea gi condarnnarea la moarte, in ufma unui simulacru de proces (ca celde la T6rgovigte, din decembrie 1989, irnpotriva luiN.Ceaugescu 9i a soliei sale Elena), pebaza unui scenariu diabolic uzit de Edgar Hoover
i.o

aceg!esastnat

americane, a savantului atom[st lulius Rosenberg gi a so{iei sale Ethel. Ambii au lucrat la Los Alamos, din New Mexico, la programul de realizare al bombei.atomice. Au fost acuzali de spionaj in favoarea U.R.S.S., dupd ce in Anglia fusese arestat gi condamnat savantul Klaus Fuchs, care a 'lucrat in marea echipd a savanlilor europeni, realizatori ai primei bombe atomice.

directorul general al F.B.l., supranumit inchizitorul intelectualitilii

Vinovifia sotilor Rosenberg nu a putut fi dovediti niciodati. Ei au fost arestali pe fondul atmosferei de turbare creatd in S.U.A. de explozia
primei bombe atomice rusegti din 1949 9i de izbucnirea rdzboiului din Coreea. Arestarea solilor lulius gi Ethel Rosenberg a avut loc la 17 iulie gi respectiv la 10 august 1950. Se gtie insd, cu exactitate, cd solii Rosenberg
121

erau marxlgticonvlngi, care au stdrnitfuria F.B.l. pentru cd gi-au exprimat in public admiralia pentru rolul decisiv al U.R.S.S. in infr6ngerea Germaniei fasciste. Solii Rosenberg erau evrei, aiciror pdrinliau emigrat din Rusia. Ambii s-au ndscut insdfn S.U.A. Solii Rosenberg au fost condamnati la moarte, in ciuda unor uriage valuri de proteste de pe tot cuprinsul S.U.A. gi din Europa de vest. Milioane de intelectuali din intreaga lume au cerut, dacd nu gra{ierea, atunci comutarea pedepsei. Pregedinlii S.U.A. Harry Truman 9i Dwight

Eisenhower ar

fi

putut face acest lucru, dar au refuzat. Cei doi soli

Rosenberg au fost executali, prin metoda scaunului electric, pe 19 iunie

1953, la inchisoarea Sing Sing din New York. Ethel era. prima femeie executati in S.U.A., din 1865 incoace. De pe urma lor au rdmas doi copii orfani, Michael de 7 ani gi Robert de 3 ani. Cazul a fost repede ingropat in tdcere, in stil tipic american.
Profesorul american Richard Gid Powers, in cartea sa "lstoria anticomunismuluiamerican", apdrutd la Editura "The Free Press" din NbwYork, in anul 1995, adicd la 42 ani de la execulia solilor Rosenberg, susline cu argumente convingitoare (pag.266) ci acegtia nu au fost vinovati de cri.a de spionaj ie le-a fost pusa in sarcini. in cercurile inielectuale

din S.U.A., acest lucru se gtia de mult. latd dar cd avem de aface tot cu o crimi o{ioasi, ambalati intr-un "act de justifie" gi executatd cu mijloace moderne, scaunul electric, gi
nu cu "securea", ca barbarul de Stalin. $i totugi, unde este diferen{a? Au

murit cumva mai "fericili" solii Rosenberg decdt Trolki? Ar fi onorabil pentru to{i istor:icii gi analigtii, at6t din est, cdt gi din
vest, sd prezinte cu obiectivitate tot ce s-a intAmplat de o parte 9i cealaltd a fostei "cortine de fier" in ultima jumdtate a secolului XX... Acest mod

de a scrie istoria ar fi benefic pentru intreaga lume. Din pdcate acest lucru nu se face. Se minte in continuare cu I fostei lumi iste din Eurooa de
Felul partizan gi

prezentare a lumii ii indepdrteazd pe est-europeni

de aga-zisele "valori" ale democraliei americane. "Actiunile acoperite'l


de amestec brutal in treburile interne ale altor state continud gi vor continua gi in viitor. Situafia dezastruo)si din Balcani existenti la inceputul

secoluluiXXI se datoreazi, in mare mdsuri, unor "acfiuni acoperite" ale diferitelor centie de putere ce includ Washingtonul, Londra, Parisul, Berlinul 9i Moscova. _la1.il-q.l[ry]!*!l__gtrj,BgtrgL1g.s_9_9!sJitq[r,tn3dsviratparadis p_9llttUpte!-qjul si5efiIlldgeg"9p-eJit.e-:strairie.

-:- i''

122

Gapitolul Vlll

SPIONAJUL ATOMIC
De la spionii biblici la spionii care au schimbat cursul istoriei in o icd mai dramatici, mai nip@_nU_e profu ndi gl ins pd mA ntdtoa re pe ntru p rgcli ca s p ionajllirl mb nd ial, decE cea leqatd_de domeniul nuclear. Sg'glgtgQlqniqs*a naszulneli1gglui de-al doilea rdzboi mond ial, :aqr99ln9(a!r-dff lylgglal rl Er s e s a a ffn di" a to mice, d G a
secolul .XX,
i
i

p-cffi
!lt's

:. V+.99-rl!e!-tas

u&s-.!.

S.U.A. au primit puterea (atomici) din Europa


Tratarea acestei teme ar necesita un spaliu foarte larg, ar presupune tomuriintregi, ceea ce nu imi propun. Ag dori, insd, sd pun in lumind c6teva informalii riguros selec{ionate, care sd inldture, chiar gi pa(ial, masa groasd de ceali, de minciuni gidezinformdri premeditate, imbibate de propagandd neagrd, care au acoperit gi continud sd acopere domeniul nuclear. Voiincepe prin a spulbera una din cele mai mari minciunice s-a spus vreodatd sub soare gi anume aceea cd bomba atomicd a fost inventatd de americani. AdeynruL-AqafpA*]qlIma, dar ambalat in minciuni sfruntate de acela cd bomba mai bine de 50 ani,

eqrqpeni si s_erviti pe tqva 9&!elpt_u_Ule_-ql_ Afq{cji, i atomice s-au qruBat in S.U.A.,

lgy9l

era cuprinsd de i. de la Atlantic oAnd Tn atomicd a fost rezultatul eforturilor a treisprezece mari s=aVaryi-granume: Albert Einstein - german, cea mai luminatd minte a secolului XX; Leo Szilard -. maghiar, laureat a[ Premiului Nobel; Enrico Fermi - italian, laureat al Prerniului Nobel; Niels Bohr - danez, laureat al Premiului Nobel; Klaus Fuchs - german; Bruno Pontecorvo - italian;

Ernest Rutherford

german; Fritz Strassmann - german; Otto Frisch - german; Lise Meitner - german; Eugene Wigner - german. Au mai participat 5iat1i savanli gi cercetdtori, dar nu toli de renumele acestora. Singurul savant de renume, dar nu de talia.europenilor, care a fdcut parte din grupul celor care au lucrat nemijlocit la "Proiectul Manhattan" de realizare a bombei atomice in laboratoarele de la Los Alamos din S.U.A., a fost Robert Oppenheimer, numit director de program, dat
123

englez; James Ghadwick

englez; Ofto Hahn

fiind
d gln
i

id

acesta era finanfat, in cea mai mare parte, de EUVpfrlgl S_U'$.,


6
mo
n

g--s-a d el i n

opoh'

Iasup

ra

np

steimonslruQase

Cei care au jucat rolul decisiv in realizarea propriu-zisi a primei


bombe atomice explodate in apropiere de Alamo Gorso din New Mexico, la 16 iulie 1945, au fost italianul Enrico Fermi gi danezul Niels Bohr.
F*embe-ale q! i qe *e-!eq-! inar-cat sava u lucrat sau nu in mod nqnUhel|b*etoslam_Ul-lAanbelittan_dinS-(lA- astfet: %ff - 1896 - francezul Becquerel a descoperit radioactivitatea provenitd din minereul de uraniu. Bazali pe aceastd descoperire, savanlii so! gi solie Pierre Gurie (francez)9i Maria Sklodowska Curie (polonezd)au izolat elementul radium din oxidul de uraniu; - 1.905 - Albert Einstein a publicat prima lucrare teor.eticd privind echivalenla dintre materie gi energie; - 1911- savantul englez Ernest Rutherford a descoperit nucleul atomic, aritAnd cd atomii sunt in cea mai mare parte spalii goale, unde marea majoritate a maseieste concentratd la centru, fiind indrcatd pozitiv; - 1913 - savantul danez Niels Bohr a descoperit cd electronii sunt dispugiin jurul nucleului, intr-un mod specific, in inveliguri distincte; - 1920 - savantul englez Ernest Rutherford a descoperit existenla unor particule subatomice fdrd incdrcdturd electricS; - 1932 - savantul englez James Ghadwich descoperd neutronii, confirmdnd teoria lui Rutherford, dAnd o gi mai mare credibilitate teoriei atomice gi oferind cercetdtorilor atomigti instrumentul corespunzitor pentru scindarea atomului; ' - 1934 savantul italian Enrico Fermi realizeaz|prima fisiune, adicd prima scindare a unui nucleu atomic in mai multe fragmente gi mase cu valori comparabile, pri n bombardarea ura ni ulu i cu neutron i ; - 1 938 - savanlii germani Otto Hahn gi Frik Strassmann recupereazd elemente de bariu gi kripton, dupi bombardarea uraniului cu neutroni; - 1938-1939 - savanlii germani Otto Frich gi Lise Meitner eiu descoperit cd, in realitate, Hahn gi Strassmann au produs fisiunea uraniului; - 1939 - la sugestia lui Eugene Wigner gi a lui Leo Szilard, Albert Einstein ii scrie pregedintetui S.U.A., F.D.Roosevelt, atrdgdndu-i atenlia asupra posibilitdlii ca Germania sd producd bomba atomicd, suger6ndu-i sd accelereze cercetirile gi producerea acestei arme. Ulterior, Einstein a regretat profund acest demers; - 1942- este lansat "Programul Manhattan", patronat de ar:matd, sub conducerea gtiinlifici a savantului american Robert Oppenheimer; - 1945 - la 16 iulie explodeazd prima bombi atomici.

rme.

Drumul

de desco

ucririle

124

."Suntem

toli

nigte

fii de bestii !"

Dupd ce a vdzut explozia, puterea gi efectele acesteia, Robert Oppenheimer s-a intors cdtre intregul grup de savanli participali la realizarea pririrei bombe atomice din istoria omenirii gi, in loc s6-i felicite entuziasmat, a afirmat sobru gi scurt: "Suntem toli nigte fii de bestii !" de t? .|lit 9-SLtnei NagaSekLE e--ql respe,gjjy*9.AUrosfl9a5,-inunralxdlnului"criminatdsfu!9-.pp"9"-ed.g$9le

l@netor"
i.yt

fiIffi

monslr-uqase, simlind.u-se Ltg-9-qg,glii Si-uti!izirii-,unqr-4-9ff-e,!.d.e ar-m-9 vinovati cd s-au pus in sluiba unei astfel de cauze: Totul a fost in miilal iio a i. tvt o n smfaS c u ns in "ri u c i?i u l. a t-o m C Tri s e s eGr o iio 2 if , Ei6fr ffi re a a
i

lFi-

trWt

.gq Robert

-Q

pen

h.e

nle r, _s--a.u pro

n u nf

at im potriva

"flniiie3#,-effbr dacfse 7a muta in Cosmos, pe o altd planetd, omenirea va'lua cu ea


informaliile gi cunogtinlele nucleare. Din partea armateiamericane, programul de realizare a bombe atomice a fost condus gi supervizat de generalul Leslie Groves. Acesta a rdmas in istorie, nu atfit pentru meritele salein fabricarea primei bombe atomice, pentru cd nu avea nimic savant sub caschetd, ci pentru declarafia fdcuti in anul 1945, surprinsd de istoricul american in cartea "Pierzdndu-ne sufletele", apdrutd la Chicago, in anul 1993, in care acesta a spus: "incd din toamna

anului 1942,|a numai doud siptdmini dupi ce am luat conducerea <<Programutui ManhattanD, nu aveam nici o iluzie asupra faptUlui ci-nu Germania nazisti era a-deviratul dugman al S.U.A,', ci Rusia sovietici". biiaFCom6nttriiiesielnuiit.!4:uu-ds-al=.QlgeElff.'qsaAihde[alta general i gi cercuri le conservatoare americane gi1!,s:qu apucat

=--,;''"--

grupul de savanli.care au contribuit prin lucririle lor la producerea bombeiatomice sau au lucrat nemijlocit la "Programul Manhattan", Albert

Einstein a fost purtitorul unor profunde convingeri socialiste, chiar marxiste, aga cum rezulti din cartea savantului economist austriac F.A.Hayek, laureat al Premiului Nobel, "Erorile socialismulul", apdrutd in anul 19BB (pag.104)'. "Albert Einstein, ca gi filozoful Bertrand Russefi recoma.nda produclia pentru nevoi, n;u pentru profit". Acelagi Einstein igi exprima dorinla ca "ra,tiun'ea umand sd fie capabila a gdsi o metodd de distribulie care sd actioneze tot atdt de eficient ca gi producfla". Cei doi mari EAnditori nu au fost niciodatd adeplii "societifii de consum", care inventeazi artificial forme de consum, fdrd a line cont cd o mare parte a
resurselor naturale ale planetei sunt neregenerabile iar omenirea ar putea 125

fiirnpinsi spre dezastre totale"

Cu alli sbvanli, situalia a fost gi maitrangantd. Astfel, savantul german

Klaus Fuchs a fost membru al Partidului Comunist German, iar savantul italian Bruno Pontecorvo a fost mernbru al Partidului comunist ltalian. Ambii au fost agenti recrutati 9i instruifi dupi toate regulile artei de citre serviciul de spionaj al U.R.S.S. lncluderea lor?n grupul de savanli
de la Los Alamos, unde a fost realizatd prima bombd atomicS, a deschis o adevdratd mind d-e aur pentru spionajul atomic rusesc.

Savantul american Robert Oppenheimer nutrea convingeri maxiste, solia luifiind membri inregistrati a Partidutui Gomunist din S.U.A.
Klaus Fuchs (1911-19S8) a fugit din Germania in anul 1933, stabilindu-se in Marea Britanie.A studiat la Bristol, luandu-gidoctoratulin fizicd in anul 1939. in anul1942,a primit cetSlenie britanicd gi a devenit colaborator alserviciului de spionaj al Marii Britanii- M.l.-6. In decembrie 1943, a fost trimis in S.U.A. in cadrul unei echipe britanice, care a lucrat la "Programul Manhattan" de realizare a bombei

Omul de legituri a lui Klaus Fuchs cu serviciul de spionaj rUsesc a fost americanul Harry Gold, de specialitate chimist, recrutat de rugiin anul 1934. lntre 1944-1945, Klaus Fuchs s-a intilnit de opt oricu Harry Gold, cdruia i-a predat colete intregi cu documentalii din domeniul atomic. Acestea erau duse de cdtre Gold la New York gi predate unor ofileri de informalii rugi cu acoperire diplomaticd, cum au fost Semon Semonov giAnatoli lakovlev. Harry Gold a fosttridat de un transfug rus, fost cifrator la Ambasada U.R.S.S. din Canada, lgor Guzenko, 9i arestat in 1949, judecat la 22 mai 1950 gi condamnat la 30 ani inchisoare. A fost gratiat in 1965. lnformaliile transmise rugilor de cdtre Klaus Fuchs s-au referit la separarea uraniului235 din uriniul238, prin metoda extrem de complexd a difuziuniigazoase gi mai ales instalaliile industriale pe care aceasta le presupune.

dtomice. Este foarte clar cd ficea spionaj atomic pentru Marea Britanie. Ceea ce nu s.a gtiut pAnd mai tAziu eite cd Fuchs fdcea spionaj atomic Ai pentru U.R.S.S.

Realizarea armelor nucleare gi termonucleare, precum gi


fdcut gi fac obiectul spionajului atomic.

mijloacelor de transport la !intd a acestora, a necesitat realizarea unor uriage industrii cu totul noi, inimaginabile in trecut. Toate acestea au
Klaus Fuchs a fost arestat ca urmare a cdderii omului sdu de legdturd

din S.U.A., Hqrry Ggld, sub presiunile F.B.l. A fost condamnat la 14 ani inchisoare pentru incdlcarea secretului de stat. Este cdt se poate de evidentcd savantul Klaus Fuchs a fdcut spionaj
de inaltd

clasi

ir,r

domeniul atomic, atdt pentru Marea Britanie, c6t gi pentru 126

U.R.S.S.

in iunie 1959, K.Fuchs a fost eliberat, prin grafiere, fiind liber sd stabileasci unde doregte. Klaus Fuchs s-a stabilitin fosta R.D.Germani, se fiind numit imediat director al lnstitutului Central Pentru Fizici Nucleari
din Berlin.

Bruno Pontecorvo (1913-1993) gi-a luat doctoratulin fizicd in 1934,

la Universitatea din Roma. A fost asistent al marelui fizician atomist Enrico Fermi. intre anii 1936-1940, a lucrat la Paris, in laboratorul lui
Frederic Joliot Curie, membru al Partidului Comunist Francez. in perioada 1943-1949, Bruno Pontecorvo a lucr,at la centrul britanic de cercetdri atomice Chak River din Ontafio - Canada, unde urmirea realizarea bombei atomice engleze, spiondnd intens progresele ficute de americani, in special prin Klaus Fuchs.

in anul 1948, pentru meritele sale gtiinlifice, Bruno Pontecorvo

primit cetdlenia britanicd. Pe timpul cAt a lucrat in Canada, se presupune cd ar fi fdcut spionaj in favoarea U.R.S.S., dar acest lucru nu a putut fi dovedit. in anul 1949, B.Pontecorvo s-a stabilitin Marea Britanie primind un post de cercetdtor principal la lnstitutul Harwell de Fizicd Atomicd, angajat in programul de realizare a arsenalului nuclear britanic.
in luna octombrie 1950, impreund cu familia, Bruno Pontecorvo a plecat "in vacanld" in Europa gi nu s-a maiintors niciodatd la Harwell. in anul 1952,

guvernul sovietic a anunlat oficial cd savantul Bruno Pontecorvo a primit cetifenie sovietici. La 5 martie 1955, B.Pontecorvo a linut o conferinld de presi, in care gi-a precizat pozifia. in anul 1963, a fost distins cu "Ordinuil Lenin" qi primit membru deplin alAcademiei de $tiinle a U.R.S.S. Un alt agent angajat in spionajul atomic in favoarea U.R.S.S., care a lucrat nemijlocit la realizarea primei bombe atomice americane, a fost

tehnicianul David Greenglass.


Acesta a pust la dispozilia rugilor materiale documentare cu privire
la organizarea gi dotarea laboratoarelor atomice de la Los Alamos, precum

gi schemele de construclie ale bombei atomice "Fat Man", care a fost lansatd la 9 august 1945 asupra oragului japonez Nagasaki. D.Greenglass a fost arestat impreuni cu Harry Gold la 16 iunie 1950 gi condamnat la 15 ani inchisoare. A fost eliberat in 1960.

"Dumnezeu a dat Americii bomba atomicd" 9i... a ajuns in U.R.S.S. /


ce s-au vdzut in
a-sr

benpgLqloIl_q9:.9*qljq-erl*eg]"ugt
atory1.icd.",

arme. "Dumnezeu a dat Americii bo

se ldu"dqq preged intele

ueg_Ilrltarst

s-e*r qL?!!. drn=aerqt!"!4.u

127

.Savanlii atomigti care au spionat in favoarea U,B.$.S_..$-au motivat g.gtiq."ile in special prin dorinla lor ca aceastd teribild armd si nu fie monopolul unei singure puteri, deoarece aceasta ar fi putut impune un gantaj atomic asupra intregii lumi

lstoricul american Edward Pessen, profesor la Universitatea din New York, a dezvdluit, in cartea sa "PierzAndu-se sufletele", apdrutd in 1993 (pag.1+S), urcLplanur:i sp*erative de bombald_ament 4!q[n_icllls.ry_esupr-a"Lqrstei lumi socialiste,.pe4tlu nimicirea-iotiia

ru$q

fi putut pieri p6ni la 400-500 rnilioane de oameni. Uruggglellgpercsu$a-bo mb"ei,elqtn!9-9_ e*d-ulalga,trs_ad.


nuclear:

in spaliul Europei de est 9i marilor orage ale Chinei, estim6ndu-se cd ar latd cum s-au derulat evenimentele in fosta U.R.S.S. in domeniul

fuziunii atomilor de hidrogen cu o putere de 400 kilotone. I se mai spune

25 decernbrie 1946 - se realizeazd prima reaclie atomicd in lant; 10 iunie 1948 - produclia de plutoniu atinge cantitdli critice; . 29 august 1949 - are'loc explozia primei bombe'atomice pe bazd de plutoniu; . octombrie 1951 - are loc explozia unei bombe atomice pebazd de uraniu 235; . 12 august 1953 - are loc prima explozie termonucleard pe baza

.
.

gi bomba cu hidrogen; . 22 noiembrie 1955 - are loc explozia unei superbombe cu o putere de 1.600 kilotone. Se intra in domeniul megatonajului, adicd a unor puteri
explozive nu de sute de tone de trotil (T.N.T.), ci echivalentul a miilor de tone,

*Plogramul nqglgar.q!-u,B,_S.,,S-,*_9-:a _bgkl,_mgJli_eni.la-rald_,*ge Ugnju I scos excluS"j-v*.din Rgmini_4.. -furbali de man iecd a g rerd g! m_oglopo_lu t qsgp_l g g .O fne!91 pq,c19q1e n-ucleare,'americanii au raipanAit in lyme fatsa apreCiere "Si !g1mo p-ojrlyit cireia_rugjj_-9,_.?9tig1g..prtmilivg'\,.ryU-g_Vee-y.cum ajunge ta asemenea culmi ale gtiinlei gitehnologiei decdt prin spionaj gi furt {o "[!o!ma!if oin Sl$- proiesoiur uniieisitai oavio Hoilow"/'o" r" Universitatea Yale din S.U.A., in cartea sa 'U.R. S.S. in cursa inarmdritot',, apdrutd la Editura Yale University Press, in anul 1986, combate aceastd teorie fals5. Potrivit aprecierilor lui D.Holloway, -tg511S.fgs_!t-o-t timpul la curent cu dezvoltarea fizicii nucleare. - ." perinfia 6orirGl.-aibfi icri iusebii iri fost savantut N.N.Semeonov, laureat al Premiului Nobel gi lgor Kurciatov, care cunogteau fisiunea
nucleului

inci din 1 939.


128

Degi in 1945, aldturi de savanlii rugi, a lucrat gi un numdr de savan{i 9i

tehnicieni germani, bomba atomicd realizatd in U.R.S.S. a fost mult mai "ruseascd" decAt de "americanS" a fost bomba de la Los Alamos, din 1945. Pdrintele bombeitermonucleare rusegtia fost Saharov, (viitorul dizident!),
tot aga cum americanul Teller a fost pdrintele bbmbei termonucleare a S.U.A.

Rdzboi rece cu spionaj la indltime


o. adey{ratd expJo4le in qpionajql atomic a fost i-g]il!?Af de |q e i Jn p ro iecta rea 9 i p i.od uce rea u n or p ute rn ce rachete balistice. *Ta 4 octombrie 1957, o racheta ruseascd de tip R-7, curazdde ac{iune

Ceea ce a ge11e1q!

gv,a"19.u

i11!e1c9n!;191!g]egp!asg1.qi{;i9jli-.igc_emie_pitrs pfinyl."tgli!g!!ficiar - "Sputnik 1". CAnd au vdzut acest obiect luminos ca o stea survoland teritoriul S.U.A. la indl{imi intangibile gifdrd aprobarea guvernului de la Washington, americanii au rdmas stupefiali. Analigtii americani gi-au dat seama cd rugiiau realizat mariajuldintre rachetd gi arma atomicS, put6nd

a!gq-Sa1tu!ui

lovi orice punct de pe glob._Faptul cd "lumea comunistd" dispunea de o arma

atalde lqibild, fdc6nd vutri6rabit intregul teritoriu al S.U.A., considerat p6nd atilGi in-tarigibit, a generai atat o isterie anticomunisti, cif gi ci spaimi inculabild, transformatd in paranoia na{ionald, de care societatea americand
nu s-a vindecat nici pAnd la inceputul secoluluiXXl.

p9s-tp_ili!a!.i.i_ Un-Ui ata.c-*n-gc,!e_9r p,r!n s-ulprindere impotriva lor, complex psiholg-glc pat-ologic de care s-au contaminat in urma atacului prin gurprindg,r-e- al flotei japoneze de la Pearl Harbour, din 7 decembrie 1941 . Pentru a descoperi fabricile de procesare a uraniului gi plutoniului, a fabricilor producdtoare de armament nuclear gi termo-nuclear, a fabricilor de rachete, avioane de bombardament strategic Ai a submarinelor atomice purtdtoare de rachete nucleare, dar mai ales q dispozitivelor de rachete intercontinentale cu incdrcdturi nucleare gi terhno-nucleare, S. U.R. gi-au mobilizat.tot potenlialul tehnico-gtiintific,'precum gi uriag'eie resurse financiare, creindu-gi un sistem tehnologic de spionaj atomic global care functioneazd gi in zilele noastre, chiar dacd mai pulin zgomotos gi agresiv ca in anii rdzboiului rece. NeputAnd penetra cu agenli recruta{i societatea ermeticd ruseasci, lindnd cont gi de imensitatea spaliului sovietic, americanii au apelat, in cea mai mare parte, la mijloace tehnice pentru b-gi atinge obiectivele in

Aceasti stare de spirit q generat cea mai cumpliti cursi a inarfrErtl6i din i-ste-ria tuturoi ilnlpurllor, cursi incheiatd cu sleirea economici a fostei U.R,S.S. .: .''D9*?,ptpqp" o jupglqtg de secol Americanii trdiesc sub co-gmarul

129

domeniul spionajului atomic. intre 1947-1954, peste Europa dg.Eg_t aq -fost trimise peste 4.000 de baloane de mare-altitudine cu aparaturi foto sofisticatd. Au ajuns in Pacific cu filmele expuse doar citeva zeci de baloane. Resjutbu.tOstcapturate de rugi. ln perioada 1954-1956, a fost realizat q=Vlonul-dlJpjojgi_ka de mare altitudine, cu aparaturifoto gi de cercetare radioelectronicd de cel mai inalt grad, cu glgtgpajg_A--qespopg;ipo=zjfiq rae"he*tglor rusegti gi
G-,-..,-i' a'i :i3"_l

"J.iggi"". ntre 1 9 56-1 960, av ioa nel e U_? _ag*gf99"J"Uda{-q^e -lPoruri in addnci m ea teritori ul u i U. R.S,S., ceea-d6Gchliala cu tiit'bi5i6a abte de
I

ll3inelg

aqresiune. Rusii le-au detectat pe toate, dar nu aveau cu ce sd le doboare.

M"oscovaer

rasurvenit

la 1 mai 1960, c6nd bateriile de rachete antiaeriene moderne de la Sverdlovsk, de la sud de Urali, au.ru9nlp-11111-ll3yign!:a qapt*find Si*g"mlg:U|9=-9f |_qye rs, p i ol u l av o n u l u i. Ace sta a f ost s c h m b at in f56Tie d;;iiin, ci; ;ilibfriil rus' nubl.Ctf Abei, ;idtat de F.B.t.
.V--.

ionul U-2 este doar unq!_tn llt y!.!iplele_?y!,o_qlq_!,o]gsjle-'de--S'lJAlll

Cel ma,i p=qjfgr:ta!pg.e'3yi"anulsup-eJs-o_otg_.9[_e ryla-r"_.allit_udine -ge(,folosit atAt in rizboiul din Golful Persic, in 1990-1991, cAt gi in ibzboiul pentru Kosovo, in '1999.
.

xlreugs-srlelosJgf brs.,* anii rizboiului rece, gi-au pierdut viala peste 150 de piloli americani care au efectuat mtsrUni*d"e-*s-p_lonaj-i;1p""*9Jdr4.a*f-qs-tei
U.R,9,9rS!_a -C_h!p-i. N u m a i in spali u I U . R.S. S. a u fost doborate peste 50 de dfrtiSne americane ce executau misiunide spionaj, pe care glryg-rlql niciodatd. O concluzie ce se desprinde de aici A. fu ndamentali este s,_til11r ;|iip_11ils, este aceea cd, in s
Pentru cd avialia nu a maifostin mdsurd sd execute misiuni strategice de spionaj atom ic in spali u I fostei U. R. S. S.,. g!Lnta.g.!p h n ge C.in*S."U A. au escaladat , care opereeaa_S! fn_Zjlele.noAgfiq, adj_c-a
i

satelit de cercetare strategicd prin fotografiere american de tip "Corona" a fost lansat in august 1960, la numai4 luni de la dezastrul
avionuluiU.2. A urmat a doua generalie de satelifi "Coronan'controlalide C.l.A, avAnd la bord aparaturi de cercetare radioelectronici pentru depistarea staliilor radar de pe teritoriul U.R.S.S. ln anul 1961, a luatfiinld Oficiul Nafional de Cercetare, subordonat Pentagonului,'cu program propriu de cercetare prin sateli{i, care a lansat
130

seria de satelili "Samos" gi "Midas", pentru detectarea rachetelor balistice gi a experienlelor nucleare rusegti. La rdndul lor, rugii au rdspuns cu seria

de satelili "Zenit" gi "Cosrnos", de spionaj.atomic, destina{i urmiririi avioanelor gi submarinelor nucleare americane, precum gi localizirii bazelor
de rachete intercontinentale de pe teritoriul S.U.A.

A urmat avalanga de satelifi ame.ricani cu mare putere de rezolufie, capabili sd.transmitd imagini televizate in timp real, avind la
bord gi instalalii radar din seria K.H. (de la K.H.1 la K.H..11), cei mai performanfi din lume. Rugii au replicat prin stalia spaliali cu oameni permanent la
bord, capabild de manevre gide misiunivariate de Spionaj, care a funclionat timp de 15 ani, incheindu-gi viala in martie 2001, prin arderea sa dirijatd in straturile superioare ale atmosferei. Pentru descoperirea submarinelor nucleare sovietice din Flota nordicd, dislocatd la Murmansk, specialigtii americani au realizat sensori maritimi, pe care i-au plasat pe fundul Oceanului, intre Groenlanda gi lslanda, precum

giin spaliuldintre Norvegia 9i lslanda. Asemenea sensoriau fost plasali


pe fundul

9i

Mirii Oholk, in zona strdmtorilor. in anul 1968, forlele maritime ale S.U.A. au scos de pe fundul

Oceanului Pacific, de la o adincime de 3 500 m un submarin rusesc (K-129), avAnd la bord rachete balistice cu focoase nucleare, reugind si recupereze tre i aseme nea rachete. O peralia a fost realizatd cu ajutoru l nave i de cercetdri oceanografice "Hughes Glomar Explorel', fiind vorba de o acliune acoperitd sub genericul "J ennifer' ln spionajul atomic s-au angrenat masiv Franla, China, lsraelul)Marea Britanie, Africa de Sud, Coreea de Sud, care au furat masiv secrete atomice,

cu precddere din S.U.A. lentru F.B.l., este un adevirat blestem

din

De aproape, se vede mai bine...


qqflsti c3l-e, I { :i yo

Amerlaaniiq-a,u-aanyhscisate|itii"indiferenrde |gr*de r p utea ln psll i n qio-deli_ p"e age nti i de *spi o nai
I

_clasigi,recrglglt*plrul_iUeg:lratrEirngtituliil_ejsme.r,9:nlercs. ln timpul rizboiului din Golful Persic, 1990-1991, comandantul fo(elor de coalilie - generalul american Norman Schwazkopf gi statul sdu major au fost deservili de 12 satelili de cercetare de mare performan{d,
inclusiv de tipul KH-11 , de avioane de cercetare "invizibile" SR-71 9i F-117 de avioane'Awacs", ulfamoderne, de cercetare radio-electronicS, de avioane fdrd pilot etc. inainte de declangarea operaliei ofensive "Furtund in degert", generalul Schwarzkopf a pus o intrebare secliei cercetare a armatei, gi
131

anume: "Armata irakiand dispune de incdrcdturi chimice pentru rachetele sale operativ-tactice de tip Scud? Nimeni nu a putut si rispundi la aceasti intrebare. Teama cd Saddam Hussein ar putea folosi arma chimicd a creat o stare de teami permanentd la trupe, iar guvernul israelian a cheltuit sute de milioane de dolarica sd doteze populalia cu mdgti de gaze. La intrebarea pusi de

generalul Schwarzkopf putea rispunde doar un agent recrutat din armata irakiani, dar acesta nu a existat. lar toli satelilii americani luali la un loc nu l-au putut suplini...
.-Cu

caa

t sute de miliarde de dolari construind cele mai

sofisticate

Us!

care sunt extrem zent,

le
rggij. Toate
care se gi niciodatd certitudini. iin arta
a

lr

t'ermonucleare au
in spionajul atomic sunt doar estimdri

purtat de S.U.A. gi N:A.T.O. in primdvara anului 1999, pe timpul celor 78 zile de rdzboi,.grm_?ta pdlbjil! intoxicat pur si s i mpl u satel'I _e1grlggqlu ti ntg*gj_g.!ie_91!y9l3! e.A$ase expt icd faptul cd, atunbicAnd fostul flre$ecfinte american W.Clinton declara in fala intregii lumi cd "avia,tia S.U.A. a distrus peste 450 de tancuri ale trupetor slrbe din Kosovo", in realitate, pe toatd durata rdzboiului, nu fuseserd

pentru

distruse decit 3 tancuri gi 9 transportoare blindate... Erorile cercetdrii aeriene 9i prin satelit sunt amplificate gi de
imperfecliunile existente in practica interpretdriifoto. Analiza fotogrametricd
se insugegte dupd eforturiindelungate, exist6nd in permanenli loc pentru

erori.

rostdescquenle"Baz$ -d"Ja gu-qt1:!9_,q9,!90_cture_dn americane efectuau zilnic zboruri de'reculunii octombrie 1962, pe masa de lucru a
. lntr-una din zilele John F.Kennedy, a

derulati in luna octombrie 1962, cdnd Ohenirea a fost impinsd la un pas de un rdzboi nuclear, s-a intAmplat un fapt d,q care qe raldq gi qgti?i.Qgp_gg_?ql

s una .'"F

anexat de la

)ao

atentd, s-a

[-e,pleJqre ed, de fapt,

,zi. Datele de mai ficeau sus au apdrutiniartea "Un secolde spionaj", editatd in 1995.

132

ul atomic rdmdne,
indiferent cu ce m

insi,

purtare a rdzboiului.

Romdnia

: in: obiectiv

atomic

ficute la
dintfe cele mai s.frunta&j-_

carora
_t!u*mal-au-Jachete-intercon-tin_e^nlale.c,-u

Analigtii americani estimeazi cd Rusia menline in stare operativd,'gata

de lansare in orice moment, un numdr de cel pulin 650. de rachete interc6ntinentale pe instalalii mobile, din care doud treimi vizeazdteritoriul
S.U.A. Cel pulin un numdregalde rachete americane sunt programate pentru a lovi obiective strqtegice de pe teritoriul Federaliei Ruse.

Atdta timp cdtvorexista arme nucleare, - gise estimeazdcdin lume la inceputul secolului XXI existd in jur de 54.000 componente de luptd nucleare, de'la proiectilele de artilerie, pAnd la rachetqle intercontine4tale -, pos i b i l itatea izb uc n i rii ungi f eabgi j[g]Tt"r c.Ig-pg3!gl!_ eL9 f u s{_teta l. Datoritd degraddrii fo(elor sale armate conven{ionale, Ie_CgIellaBUqa,a renunlat, inci din anul 1993, la principiul cn nu'-yaf_i p'flma-care-va

recurge la

nuclear

Mai mult chiar,

a a declarat, dupd decizia N.A.T.O. de a se extinde spre est, incorporAnd Cehia, Polonia gi Ungaria, cd unui confl ict militar cu N.A.T.O., _v_?*Igc_qrgg]_A_AI!Le._|q-nggle3teC

ticieniiromAni de ceasul Nl.A.T.O. ar trebui sdreflecteze gi asupra,acestuI aspe-g!. nu-:aumai-la A Romania vA fi gpgJanla cA ne vQm umple-de

in

aceasti vor fl lovite cu arme Romdnia. Americanii vor


?n

N.A.T.O.

cu arme nucleare. cel lUnde in Romdnia gi munitie

@ii,rcta1ag;a
P9!!9!.

Dupd cum aratd istoricul britanic Gerhard L.Weinberg, in cartea tstoria gtobatd a celuide-at doitea rdzboi mondial", apirutd la.Editura University Press din New York, existd documente sto ri ce potrivit cd ro ra F. D. Rooseve lt s -a *f gdgi_t*e--e:ruLelg J_gIn be atomice si lie realizaffiffifrb5t =9'd-p_=qa'te ii uiitizdi6- impitriua f ie lansate .im potriva
"Q lume sub arme

133

ci dispune de
Daci, in anul 1945,

minereu de uraniu

exista o ql4gurd putere nucleard, la

Marea Britanie, Pakistan gi lsrael. lntr-o zi; cele' dou5 superputeri ecpno!'rlicq :lqpgli? gi Gelmania, vbJJ clqbglqi nuclear. Acest lucru este inevitabil,.mai devreme sau maitdrziu.

,numdrul acestora+--_- ridicd la opt: 5.v.4*llusla, )ra se norca ra opr: S. l

'"-

. _ -_;

\--::-

:_i

_- r '_

"'-""'

'

134

Capitolul lX

SPIONAJUL "PRIETENESC"

"Nu existd prietenii eterne.,."


Lordul
H
,

John Temple PalqlgrsJo.l (1 784-1 865), eminent lideral partiduluiWhig, din Marea Britanie, prim-ministru

gi ministru de externe in epoca de glorie a lmperiului Britanic, a sluiit gq_nFl interesele naliunii sale.dar a_dus o politicd dr_a-conicii fatd 99 inle1gsglc Alt=ol__sl1tg.Lordul Palmerston Q:_1qpg9*vqft-e-psntaelu-tuigq.ljlr-c-dp*u-nire-a P ri n ci palqtq Bq-m a n e, a qq qli n ut ! ! e I! ti t,E !:ge-lnlesdlalri !.mpe.ri utui-otq-m a n
.Qi
{%:__*

s-a opus eliberdrii naliunilgr-{n Balca4j, nSg!fuit*Q1[glg*s1;-djsle-in sbsslgg_iec_S_sj-qt_e--{rt$*U,A-f 861-1865)s!_g*pJ9lr1z9ggi9_991_0nieli-q]|eJTgq!11*9."bjl31c, alte cuvinte, era un mare pdcdtos. Cu toate acestea, am linut s5-l menlionez pentru mprltU|S--a=U-,eXAep"t-iS!,4_l in

g,ricdrui stat 9gli11tgg,p-119!fy!!Jg!rlr3!.a-!p_o-t!ti_c_i! 9-$..9rne r-eallete-e care se res-p_gg!f. Evident, lordul Palmerston se referea la Marea Britanie rEy,daracestaaqApgql-v-elggle_uuyesala*p.e cAnd a definit
de atunci gi din totdeauna, care a stat la baza politiCii eilerne a Marii Britanii, definit dq lordul Palmerston: "l{t1-gxistd pl.etei,ilileme, aii cuy i1191i2td nici dugmdnii eterne. I,terge3q( do,g1.i.nlprgsefg ;t_ga-sfrg, pe care va tpblti s_d le urmdrim cu Derseverentd". Principiul este actual 9i nemuritor latd principiul
s__u.p=1em,
...e*l*ff

tqusit{9*qe1!-el9l;*oan-q4ip-ql[l_c_ri_e_mapa

ci

J'lg -ctsdilez sqgglg-se*Lolllsa roll3lgg,s-ca-d"m ullinui-?9-9 de-.qni'


ar c-unoeste qi nlqiqg_{.ap!ic*Q nici nu se
99.99_!

pnllgptujn-pp-lii_c.a.-e,x19,rne

lomdniei ! O clasd politicd aservitd gi dependeqtd, cum a avut gi cum

:-

j'dgg"r:p-lgrcjgluld-9qtgep!te-eE-su--stu+entg.{s-e?!19--t-oqte nartuJrilq _c_u.lgspsct*ul de sine.-Nu este gi-cazutRq'lglllei {llLgllL'lf!{l deceniu al secolului XX si inceoutul secolului XXl... Analigtii americani Norman Palmar gi Thomas B.Allen, cu decenii de activitate in serviciile de informalii ale S.U.A.,-in cartea lor
:j: :

"Enciclopedia a.supra spionajului",apdrutd in anul 1997, la pag.27B, afirmd

fir:d echivoc: "lJ1gllj*lltdlfqffli dj,f

e.pg.cq-rgz,b.oi.u!ui. r9.99.,n,u..V-q..fgst
Q-e

nrslpdpli-ellp&_aend ALosty.prba de rQ&;9!g!!-eh!1o_togj9,

Q7p_o,|4t se-cret".

!. gr-in[ele.99,.yre.,o,.datd,-p-otittc..l=qlLqt"1-q p-ygu1q9-tiae-qst adevdt elementar? '135

Aceiagi autori afirmi cd, de zeci de afri,

rat ample si profunde operafii de Statelor n anul 1987, un grup de analigti americani din cadrul Agenliei centrale de lnformaliiaprecia cd gel putin 80% din resursele serviciiror 4e infurrmatii ale Japoniei sunt dere industrial. pe teritoriul S.U.A. r anul 1992, agen{iai F.B.l. au inaintat ministruluiJustitieials.U.A. uh raport din care rezulta ci francez a realizat la firmele l.B.M. EiTexas au sustras

lsraelul spioneazi "en-gros"

in

S.U.A.

Tot in anul 1992, firma Recon/Optical din Chicago, specializata in echipamente destinate armatei S.U.A., a dat in judlcati lsraelul, deoarece ?qefiti,ai splonajgLuj_j$ae.[A0_Au incerqqt 9]a _olllgLle*sai

i|eq

r_e

p_u_1qry_deJez_q_t*js..deslirgtd

avioanelor de cereetare aelland. Statul israetian a fost obligat pliteascd despigubiriin valoare de 3 milioane dolari.
de

si
si

ale lsraelului,'MOSSAD, SHIN BET giAMAN, sunt

expe(iin
ca tn( '',:E::__i:__y__.' _'-:_::VjYllgva 1.|n!199-ar qfla pe glob 9i ce fel de

suntcotati

sa

sale secrete.

ln anul 1985, agenliai MOSSAD au mijlocit rile ilegale dearmament american cdtre h:an, trdgdnd foloase gi profituri atdt dintr-o par"te, c6t

gidin cealaltd parte.


lnteresa"nt este faptul cd israelienii spioneazi masiv in S.U.A., in qglgitqllade la lliile in care, pri.n tratatul i4glreiatt intre S.U.A. si lsrael, autoritdtile dela 9i m au acces la toate i itr d-i nT?ze r,;TeT*afiiA s. U.A., de naturd sd contribuie existd, rnsa, ntcr limite, deoarece qg,l_s!rt. nqslii Aga cum am exempl prin "cazul Pollard", seryiqiile de" a

toatesectoare|esociet
ultrasecret

spionaiale lsraeluluirecrutgazi aggnti$i lVqlep;A cg:-ele!_e^d9;plgS-lJ1

erigangdeintere_spgntrU_stqlulisraelie|.Cele mai ample acfiuni de spionai desfisurate de secrete ale lsraelului* MOSSAD siAMAN in S.U.A. au..fost
mentanr mentdrii acestui program, in anul 1957, sub directa conducere a primului anul mr-nistru Ben Guribn gi a ministrului apdririi Shimon Peres, a fost creati o 136

*qge@
fiffiffi

cqleserea_d_g itf9r!!!_atii

nr.lclear, deci un organ special de spionajatomic sub acoperirdade "Birou relalii gtiinfifice" sau.LA|(A[V|,. in fruntea acestei structuri, a fost numit Binyamin Blumberg, irnul dintre cei mai reputaliofileri din serviciul de spionaj militar SHIN BET al lsraelului. Sub conducerea LAKAM,-aJoSI

din.d

construit, in desertul

aggpg{rejr- u nei fabJic-t de. lgXlue, in anul-tgOS, prin agentia LAKAM, du-fo_st_sustrase pe cii ilegale, de la corpora{ia americand "Nuclear Materials and Equipment - Apollo", 1 0 0 ks de ura n i u im beffil['ggl qa ! e puleaq _ll-gp1gtlV!!e*_6*Lo-mhe atomice. -_::_ altd acliune temerard a agenliei LAKAM, cu numele de cod O "Qpergti? Plum!S!', la care a participat 9i MOSSAD, a constat in sqoak"

1ea1!ggglg4[1Serygl1?*aq1elcgtlllelg9!_e_20pl9ne_d-e-sxrd*dsuauu. ln anul 1381, in fruntea agenliei LAKAM a fost numit Rafael Eitan, spion legendar al lsraelului, incd de la fondarea acestui stat in 1948. Eitan are mari merite in recrutarea comandorului de marind arnerican Pollard. Dacd acesta nu ar fi fost arestat gi judecat, F.B.l. nu ar fi aflat nicioditd despre existenla Agenliei de spionaj atomic isiaelian - LAKAM. Pregedintele S.U.A., Ronald Reagan, a protestat vehement fald de primul ministru al lsraelului, Shimon Peres, atAt pentru "cazul Pollard", c6t
gi pentru acliunile agenliei LAKAM pe teritoriul S.U.A. Evident cd Shimon Peres nu gi4 turnat cenugd in cap, nu gi-a cerut nici scuze, afirmAnd cd

desa*:-"4!L99[!:*il-u$rle*gr-qg9la4-g9ea1*-*a-Ll"l--q-c-g!"i,{9"-9-!ir-e"a

ei

aplg!3 EF-9?, A5ggfoggg-gg=gg15gl_q9 stdsa-ud g swern-c--are,sqre-sp-epld sine si tara sa.


i-probabiLs=a-ingrn.-

p-artnuit_n?|e,{-qlt-9:_ly.P:"gllg,9"9.!.gri'.e. Se nu siiicai;d"6inn6Ed?6-Tepfri Cd lsraelules\9 "ce! mai intim atlat q/_q,U.4," Ntgl_!g_te_pqelq"Al,tfe!, i1.co;tp[[ille i11 carq T-ll1e.Cin -finanfele
_SJatelg1Qoite_alg*A11erfc-[*s-.upt.contref

atedeban.cherievrei.

Frantaegtggjleli.-qeEtsJ-{re_plgne_dnqe-!sl.t9i_aqr_q9-'ye''_19lly1i.r.1-d9-mqnrq!-s-pt-qndtlu!_de,sla-*rr-a!.p9teritoJlgtS,9"4.Contrasllcjriajut american a constatat cd, in programele de cdutaie de informalii


ale serviciilor secrete franceze din ultimii ani in S.U.A., au figurat, printre

altele:
o strategia gi tactica firmelor din S.U.A. in comercializareaavioanelor civile gi militare pe piala mondiald; . date gi documentalii privind modernizarea avioanelor din dotarea Fo(elor aeriene gi programele de dezvoltare-a avioanelor militare qi civile cu razd mare de actiune;

137

. cercetarile din S.U.A. in domeniul realizdrii sistemuluide apirare antirachetd; r sisteme tactice, operative gi strategice de rachete antiaeriene gi
antiracheti;

. aparatura de la bordul avionului de cercetare radioelectronicd E.6A.; r contractele pentru statia orbital5 internalionald, in care S.U.A. deline
pozilia principald;

. realizirile S.U.A. in domeniul satelitilor de cercetare; r sistemele de rachete electromagnetice de la bordul portavioanelor;
o
o

sistemele radar de la bordul avioanelor de luptd; sistemele de rachete ultra-rapide cu bdtaie mare aer-aer.

"schimb de amabilitifi" S.U.A. - Franla - Japonia


infiltrafiin companiile americane producitoare de tehnici de calcul
in anul 1987, F.B.l. a descoperit gi anihilat o retea de agenli francezi

"'d JK ikY;ry:{L:,::";fff d e oriteri rra n cez i d e i nro rm a! i i desfigoari acfiuni de spionaj in lumea dezvoltati occidentali, cu precidere in S.U.A.
ln anul 1993, C.l.A. a atras aten{ia companiilor americane participante la Expozitia lnternalionali Aeriani de la Paris, cd vor constitui obiectul unor actiuni de spionaj tehnologic din partea serviciilor de spionaj ale Franlei.

Spioriajul economic, gtiinfific, tehnologic Ai financiar american impotriva aliafilor sii estb mai agresiv decit al tuturor acestora luafi la_un loc! Atunci c6nd vizeazd anumite informalii din domeniile de vArf ale gtiinlei gi tehnicii, spionii americani au in vedere nu numai recrutarea de agenti, ci cumpdrarea cu totul a oamenilor de gtiinfi din tirile aliate gi aducerea lor in S.U.A. Aceasta operalie practicatd

Ca urmare a acestui fapt, marea corporalie "Hughes Aircraft" s-a retras de la aceastd expozilie. Spionajul industrial gi tehnologic al Franlei are in obiectiv permanent marile firme americane "Boeing", "General Dynamic", "Lockheed", " Mc Donnell Douglas", "Martin Marieta" $i altele. Ar fi insd un neadevdr strigdtor la cer dacd am ldsa sd se inleleagd cd S.U.A. ar avea doar rolul de "victimd a spionajului" din partea,aliatilor sdi.

de americani poartd numele de "brain drarn" (scurgerea de inteligenld evident cdtre S.U.A.). in anul 1995, contraspionajul franceza surprins, chiarin timpul unei. intdlniri cu un agent, pe un ofiler al C.l.A. cu acoperire diplomaticd la paris, de la care a preluat informalii financiare cu caracter secret. Cu acest prilej, un numdr de patru "diplomali" americani au fost invitali sd pardseascd teritoriul Franfei, sub acuzalia cd au desfigurat activitdli de spionaj.
138

Dupd fncetarea rdzboiului rece, in S.U.A. a luat fiinld, la iniliativa fostului direitor al C.l.A.- Robert Gates, "Agenfia Nafionali de Gestionare a lnformafiilor", cu misiuneade a valorifica la scard nalionald informaliile din "bazele de date" ale C.l.A., Agenlia de lnformalii a Apirdrii 9i F:8.1.

.-

Aceastd Agenlie hotdrdgte ce informalii sd fie puse la dispozilia companiilor industriale private, precum gi a centrelor de.cercetdri 9i laboratoarelor de stat gi universitare. Spionajul economic al Japoniei, care opereazd de zeci de ani in toate statele dezvoltate din Occident, igi are acoperirea in Ministerul

Gomerlului Exterior gi lndustriei - M.l.T.l. ,Marea Britanie, prin insugi guvernul siu; care gi-a subordonat nemijlocit serviciile secrete, practici un spionaj economic, gtiinfific gi tehnologic dintre cele mai rafinate gi eficiente, fiind cea mai experimeniatd in acest domeniu, practicAndu-l de peste un secot. Unde se gdsegte Rominia fald de astfel de practici standard? in
locul unui "spionaj pentru prosperitatel', "minlile luminate" ale intelectualitdlii romAnegti igi bat capul cu studierea arhivelor Securitdlii, otrivind atmosfera in intreaga societate romineasci, in care coeziunea sociald este gi aga cea mai firavi din Europa...

Triditorigi lepidituriau fost cei ce s-au pus,in slujba C.l.A., K.G.B., MOSSAD etc. gi nu cei care au colaborat bu organele
securitifii Rominiei
!

Aga-zisul "Con siliu N alionat pe ntru Stud ierea Arhivelor Securitdfii" opereazd exact ca un vierme la rdddcina unei plante firave. Cine va maifi dispus si coopereze cu serviciile secrete ale Rominiei, atit pe plan intern, c6t gi extern, cAnd se gtie cd in aceasti lard se poate umbla la arhivele secrete? Precedentul creat de.acest "consiliu" ne-a descalificat ca stat civilizat. latd de ce Romdnia va fi, multe decenii de acum incolo, la periferia civilizaliei Europei. Spionajul economic este o condifie, nu numai a prosperitifii, ci chiar a supraviefuirii. Cine nu spioneazi piere...

O.N.U. Este

cel mai mare centru de spionaj !


autorului de a

cit se poate de departe de realitate intenlia

ofensa Organizalia Naliunilor Unite, cel mai reprezentativ forum din istoria tuturortimpurilor. Sunt cunoscute iolul 9i misiunile nobile pe linia asigurdrii pdcii 9i securitdlii mondiale pe care le-a avut O.N.U., precum gi importanla Cartei O.N.U., ca fundament alordinii politice internalionale, care artrebui sd se bazeze pe forta dreptului gi nu pe dreptul forlei, cum s-a intdmplat in cazul rdzboiului pentru Kosovo, din primdvara dnului 1999.
139

Prezentarea O.N.U. ca "cel mai mare centru mondial de spionaj,, apa(ine celor doi experfi americani Normand Polman gi Thomas B.Allen, intr-un subcapitol special al cd(ii lor "Enciclopedia asupra spionajului", editati in anul 1997. Din datele prezentate de acegtia, se desprinde ideea centrald cd, inci de la inceputurile'bale, O,N.U. i-a atras pe spionii statelor membre, exact ca un magnet. in anul 1945, c6nd delegatiile statelor aliate fondatorare s-au reunit la san Francisco, serviciile de spionajale s.u.A. au instalat microfoane gi aparaturd de ascultare in toate spaliile de acces ale membrilor acestor delegalii, in camerele de hotel, la restaurante etc. ln paralel cu aceste mdsuri standard, cercetarea radio-electronicd americand_intercepta legdturile gi convorbirile dintre delegalii gi ambasadele! acestora de la Washington, precum Ei cele cu guvernele statelor participante, concomitent cu eforturile de spargere a cifrurilor gi codurilor folosite, de cdtre serviciile de decriptare americane. Aceste practici s-au permanentizat gi globalizat, angajind forle gi tehnologii uriage in anii rizboiului rece. Schimbdri de fond in practicile americane gi ale altor puteri cu disponibilitati in materie nu s-au inregistrat nicidupd legendarulan 1989. Fiind construiti de trusturi americane, impresionanta clidire a O.N.U. a fost garnisiti cu microfoane gitehnici de inregistrare a convorbirilor, din subsol gi pdni pe acoperiq
Despre acliunile de spionaj desfdgurate de cdtre S.U.A. in cadrul O.N.U.,

incd din anul 1945, au iegit la suprafald primele documente incriminante abia in anul 1993. Agenlia Nationali de Securitate a S.U.A., un gigant al spionajului radioelectronic Ai al spargerii cifrurilor de stat striine, i-a tratat cu acedagi monedi, atdt pe "inamicii" din Tratatulde la Vargovia, cdt gi pe "piietenii" din blocul militar N.A.T.O. La r6ndul ei, fosta U.R.S.S. - superputere cu drept de "veto" in Consiliul de Securitate, a ocupat pozitii-cheie, dupd cele ale S.U.A., in

structurile O.N.U. Mai mult chiar, rugii veneau la O.N.U. cu trei delegalii Ru.sia, Ucraina gi Belarus, in limp ce toate celelalte state, inclusiv _ S U.4 aveau dreptul la o singuri delegalie.
ln primiianide dupd rdzboigiin timpul rdzboiuluidin Coreea, spionajul rusesc a beneficiat de serviciile diplomatului britanic Donald Maclean,

agent recrutat de K.G.B. in anii '30, care avea acces larg la C.l.A., Pentagon gi Departamentulpentru probleme politice speciale din Ministerulde Externe

al S.U.A. Acesta a reprezentat Marea Britanie 9i la O.N.U.


Prin Donald Maclean, ru$ii erau la curent cu situalia trupelor americane din strdindtate, mai ales a celor din Coreea. Cu toate cd nimeni nu recunoa$te acest lucru, imensa majoritate a funcfionaritor permanenli ai O.N.U. sunt ofiteri de informalii Vatentin

140

GubiceV care ayecrutat-o pe Judith Coplan, funclionariin MinisterulJustiliei

alS.U.A., era "func{ionar" alO.N.U. din partea U.R.S.S. Diplomalii O.N.U. din statele lumii a treia au fost gi sunt finta presiunilor de recrutare din partea serviciilor de spionaj ale S.U.A., Rusiei, Marii Britanii, Franfei etc. Adundrile generale ale O.N.U. au fost gi sunt folosite pentru cultivarea unor agenli de influen!5, precum gi pentru operalii speciale de propagandd psihologicd. Agentia lnternalionali pentru Energia Atomicd de la Viena,

folositi, de cdtre cei ce ocupi funcliiin cadrul acesteia, pentru desfigurarea unor ample operalii de spi6naj in domeniul nuclear. Prin aceastd agenlie, MOSSAD-u| a oblinut date
subordonatd O.N.U., este exacte despre reactorul irakian din apropierea Bagdadului, pe care avialia israeliani l-a bombardat in anul 1981. La sediul O.N.U. din New York, C.l.A. a repurtat una dintre cele mai strilucite victorii in "rizboiulticut" purtat cu K.G.B. Este vorba de recru-

tarea, de citre agenfi ai C.l.A. cu acoperire diplomatici in cadrul O.N.U., a "diplomatului" rus Arkadi Sevcenko, ce delinea inalta funcfie de secretar general adjunct al O.N.U., in aprilie 1974. Acesta a fost cea mai inalti oficialitate sovieticd ce a lucrat pentru spionajul american in toli anii rdzboiului rece. Arkadi Sevcenko a furnizat, timp de 4 ani, informalii politice gi politico-militare de mare valoare, emanand direct de la Ministerul de Externe 9i guvernul U.R.S.S. ' La incheierea misiunii sale la O.N.U., Arkadi Sevcenko a refuzat sd se intoarci la Moscova, cerind "azil politic" in S.U.A., care bineinleles cd i-a fost acordat imediat. Solia gi fiica acestuia au refuzat s5-l
urmeze, inapoindu-se la Moscova Din mai multe surse rezultdcd, in "afacerea Sevcenko", a fost vorba

de un caz de sex-spionaj, acesta fiind sedus de o frumoasi agenti a C.l.A., cu care s-a gi cdsitorit'in.anul 1978. De lainfiinfarea O.N.U. gi piniin zilele noastre, seruiciile de spionaj ale S.U.A. au "convins" multi "diplomali" din fostele liri comuniste si colaboreze cu ele sau sd rdmAni in S.U.A. dupd incheierea misiunii. Aga s-a intimplat gi cu primul ambasador al Rominiei in S.U.A. la O.N.U., dupi 1989. 9i Este vorba de Aurel Dragog Munteanu, c6tifean romdn de

nalionalitate evreu, ajuns in aceasti inalti funcfie ajutat de un alt


evreu, pe nume Silviu Brucan (adici Brukner), care ne invald "democralie" in fiecare duminicd pe canalul PRO-TV. "Dizidentului" Aurel Dragog Munteanu, trimis ambasador al Romdniei la O.N.U., i:a pus Dumnezeu, sau Moise, mdna in cap, deoarece, in anul
141

1990, in baza principiului rotaliei, RomAniei i-a venit rdndulsd ocupe pozilia de pre$edinte al Consiliului de Securitate format din 15 state (cinci membri permanenli, S.U;A.,Rusia, China, Franla giMarea Britanie gizece nepermanen!i). Aceasti pozilie a fost ocupatd de Aurel Dragog Munteanu.

ln vara anului 1990, lrakul a ocupat Kuweitul, creind prernisele rdzboiuluidin Golful Persic, in cbre S,U.A. gialialiisdiapropia[is-au angajat cu multd ardoare, ivindu-se prilejul de aur de a'ocupa cu fo(e armate cele mai mari rezerye de petrol ale lumii. La rAndul lor, geicii.gi prinlii arabi kuweitieni erau vital interesa{i intr-o intervenlie militard strdind pentru izgonirea lui Saddam F{ussein din Kuweit. Pentru aceasta, eia insi nevoie de o rezolulie favorabild a Consiliului de Securitate, care sd confere Jegitimitate acestei intervenlii. Din surse americane demne de incredere, rezultd cd petroligtii kuweitieni, putrezi de boga{i, au mituit Gonsiliul de Securitate cu frumoasa sumi de.500.000.000 de dolari, pentru a . fi siguri ci acegtia vor votd'a$a cum trebuie. Tot ceea ce a urmat este istorie. Dacd suma respectivd a fost impd(itd in mod egal intre prea-cinsti{ii membri ai Consiliului de Securitate, atunci inseamnS'cd fiecare dintre acegtia, inclusiv domnul pregedinte Aurel Dragog Munteanu, s-a ales cu frumoasa sumd de 33 milioane dolari gi ceva pe deasupra... in asbmenea condilii, la incheierea misiunii sale in S.U.A., "patriotul
gi dizidentul" Aurel Dragog Munteanu nu era nebun sd se intoarcd la Bucuregti 9i sd-gi cheltuiascd sacul de dolariin amdrdta de Rom6nie, care l-a propulsat cdtre acest uriag cdgtig venit din cer pe gratis. intrebarea este insd, in numele cui a ajuns Aurel Dragog Munteanu in fotoliul de . pregedinte al Consiliului de Securitate gi cui i se cuveneau de drept acegti dolari?
N-ar trebui sd md mir gi sd pun intrebdri, deoarece nu este prima datd cAnd am fost jefuili 9i ingelali de cdtre astfel de "patrio[i"... Despre veleitdlile de centru al spionajului mondial delinut de cdtre O.N.U., am avut prilejul sd md conving, de doud ori, pe baza pioprieiexperienle. Astfel, in anul 1979 giin anul 1981, pe fondul cregterii interesului RomAnieifagd de rolul fo(elor militare ale O.N.U. de menlinere a pdcii, in ideea cd RomAnid ar putea fi invitatd sd pund la dispozilia O.N.U. efective

si urmez cursdrile de vari de la Viena ale. Academiei,pentru Face - O.N.U., subordonati Consiliului de. Securitate. Zonele de asigurare
imensd responsa-bilitate aceastd misiune, iar arhivele Direcliei lnformalii Militare a Ministerului Apdrdrii pot confirma aceastd pretenlie. La aceste cursuri nu au fost admigi decdt ofileri din fosta R.S.F.Jugoslavia gi din RomAnia. At6t in anul 1979, cAt giin anul 1981, cursurile s-au desfigurat pe parcursul lunii iulie. 142

militare pentru mentinerea pdcii, in diferite zone ale lumii, am fost trimis

a picii, unde se avea in vedere de cdtre O.N.U. trimiterea unor batalioane rom6negti, erau Angola gi Namibia, de pe continentul Africa. Am tratat cu

tuturor ofiferilor gi diplomalilor occidentali. Cu prietenul meu german ne-am adresat unul altuia cu numele mic, dupS o jumdtate de ori, iar cu

La cAteva zile de la inceperea cursurilor deosebit de intense (zilnic intre orele 09.00 gi 19.00, cu o pauzd la prAnz), mi-am dat seama cd din cei 120 de "cursanll'1, ofiteri superiori gi diplomali cu rang inalt, mai mult de 85% ficeau parte din serviciile de informafii. La cursurile din anul 1979, am stat in camerd cu un "diplomat" din Germania Federali, cafe anterior indeplinise misiuni in Elvelia gi in S.U.A., in cadrul O.N.U. Am devenit "buni prietenir', in limitele in care ni le permitea profesia. "Diplomatul" german tocmai lucra la o tezd de doctorat cu privire la rolul trupelor O.NrU. de menlinerea pdcii. Am trdit o experienfd extraordinard cu acest german, cdruia ii pistrez o ami,ntire de negters. Analizdnd retros. pectiv relaliile, disculiile, schimburile de idei, momentele de relaxare gi divertisment trdite impreund, mi-am dat seama cd intre ofiterul romAn din partea de est a "cortinei de fie/'gi "diplomatul" german de la vest de aceastd cortind au existat 9i trdiri de sincerd gi omeneasci prietenie. Am constatat, insd, o curtenitoare gi atentd atitudine fali de mine 9i fali de ofiferii de informafii din lumea a treia; din partea

restul ofilerilor cursanti dupd cel mult o zi. S:?u predat leclii de cdtre ceimai strdlucili generalicare au comandat trupe O.N.U. cu misiuni de menlinerea pdciiincep6nd din anul 1948 9ip6nd la zi, cum era, spre exemplu comandantultrupelor O.N:U. din Cipru, minigtrii de externe din ldile occidentale care au furnizat contingente militare pentru' trupel-e O.N.U. de menlinerea pdcii, inclusiv secretarul general adjunct al O.N.U. cu problemele de securitate. S-au desfdgurataplicalii practice pe hartd, in care noi, cursanlii, ocupam funclii politice gi militare, prin tragere la
sor[i.

Laaplicalia"Criza militard din Liban", prin tragere la sorli, qu am ocupat, in"cadrul negocierilor, nici mai mult nici maipulin decAt funclia de ambasador al S.U.A. la Beirut, in timp ce un oolonel american, A,Ross, prin acelagi procedeu ocupa func[ia de ambasador al U.R.S.S., tot la Beirut. Trecdnd pe lAngd masa mea de lucru, colonelulA.Ross mi-a goptit printre dinli: "Excelenld, abia agtept sd vii sd md consul ,ti gl sd-fi spun NIET". . . Cu'prietenul meu german am fost nedespdrlit pe toatd durata cursurilor

din vara anului 1979 gi tot datoritd lui am apdrut pe postul nalional de televiziune al Austriei. Disculii cu fond ideologic nu am avut cu diplomatul german decdt

intr-o singuri noapte, in camera noastrd comund, evident dotati cu microfoane de asculta[e, cd doar serviciul de spionaj auStrjac trebuia si se aleagd gi el cu ceva de pe urma acestor cursuri gdzduite in castelul fostului maregal Laudon al impdrdtesei Maria Tereza... Probabil cd neamtul meu a luat cdteva pahare de coniac "Milcov" in plus, din rezerva mea strategicd, pentru cd mi-a linut un discurs de
143

peste o jumitate de ord cu privire la "racilele comunismului". L-am ldsat si-gi desfiigoare programul gi, pentru cd nu-mi tiecea prin cap sd port un
duel ideologic cu el, care ar fi putut duce la stricarea u4ei prietenii, m-am limitat la urmdtoarea replicS: "Dragd <Z>, ar fi stupid din partea mea sd incerc a te converti ta idei comuniste" Ceea ce pot sd-li spun, iar tu nu md poli contrazice, este faptut qa vinovati de aparilia ideologiei comuniste gi de diseminarea acesteia in lume, nu suntem noi, cei din est, ci vinovatii sunt germanii. Kait Marx gi Frederich Engets nu au fost nici romdni, nici rugl gi nici bulgari, au fost germani. Noi cei din est suportdm consecinlele unei invenlii germane". Neamlul a rdmas descumpdnit gi mi-a replicat cd ce spun eu este perfect adevdrat, dar cd ei germanii au dat comunismul la

export. Atunci m-am ardtat 9i mai surprins, spunAndu-i: "$i eu care credeam cd Germania exportd doar lucruri de calitate !l'. Cu aceasta
discufiile noastre pe teme ideologice s-au incheiat pentru totdeauna. Am discutat impreund toate problemele politice gi militare din lume, mai.pulin probleme ce vizau ldrile noastre. Acesta este un alt principiu care sti la baza relatiilor dintre cei ce activeazi in universul informaliilor. intre profesionigtii serviciilor de informalii,existd un "spirit de corp" care trece peste orice fel de bariere ideologice. Profesionigtii din lumea spionajului, mai ales cei cu acoperire diplomaticd, se re.specti.gi chiar se ajutd unii pe alfii, atunci cAnd nu se pirn in joc probleme gi informalii ce afecteazd interesele statelor lor. Din acest "spirit de corp", s-a ndscut expresia "screatch my back and I will screatch yours", ceea ce in traducere neprelucratd inseamnd "scarpind-md pe spate, ca sd fe scarpin gieu pe tine"... Toli ofilerii de informa{ii din lume gtiu cd succesele pe care le repurteazi ei sunt insugite de citre cei mari, iar insuccesele li se

sparg lor in cap. Ei mai gtiu ci atunci cdnd cad, in multe situafii, "patriile mami" ii abandoneazi, aga cum S.U.A. i-a abandonat pe cei peste 150 db ofileri de avialie, dobordli in misiuni de spionaj in spaliul

aerian al fostei lumi comuniste. Pulinilor ofileri din cadrul C.l.A. care sunt distingi cu ordine gi niedalii, acestea le sunt inm6nate in cadrul unor ceremonii din sediul C.l.A. de la Langley, dupi care le sunt ridicate gi pdstrate in seifuri speciale. in caz cd pdrdsesc C.l.A. sau in caz de deces, medaliile giordinele nu se regtituie posesorilorsau familiiloracestora.

Dupd incetarea rdzboiului rece,

in ciuda tuturor aparenlelor de

schimbare, O.N.U. continud sd joace rolul de "magnet pentru spionii din intreaga lume", dupd cum au apreciat analigtii americani citali anterior. Despre spionii de profesie, adicd ofilerii de informalii ai statelor lumii, ag fi tentat sd afirm qd sunt patrioti, dacd nu ag fi citit definilia unui sociolog american, potrivit cdreia "patriotismu! este ultimul loc de refugiu
al celor mai mari escroci". Ca atare ii voi denumi pur gi simplu

profesionigti

care igi fac datoria...


144

Capitolul X

INFORMATIILE ,,,

REVOLUTIE iru CVOIUTIE

Salvarea nalionald
.onqlrg_3.g*g_elljpilqf

- informafii gi sacrificii

1njlitere-ps*b_Umyg4le*U,n_9,r-q9qtlc_d_e_

"q:i__s,g_"qr,!e_t9e_nu[olqlipe.qqal{ii pqtgle st1{ine a1e p,sline e*1I,99-C-e*slpr3yig$4L9.,-p^u!?:tt-{-dsye-n1-e1c-aod qn pi-on .s*?.erifigbil P-e*ggle-1h-UA-geseh-alqq!iL_ !r!g1te!g.1gidreptul ta via.fi se asiguri cu sacrificii. O natiune, indiferent ae-in-arimea ei, trebuie si fie gata si- sg bate,*atunci cdnd interesele sale vitate sunt puse in cum[ena. Hotaraiea'4";ti;1, J; ; aCcepta o cgn[rUrtqre Oilitard cu S.uA_Sj X4.1.O,, in prim5vara anutui 1 999, strate.g_Lg_pglilig_1g 111titaq qpf!ca!6 de sArbi in acest rdzboi fanlgp-tiq 9qilqgqlin gp-a ce plyegle Eportul de fo(e, care, in finat, te-a dat q?q[g dg_paqza.yq G416ngun model pentrutoate statele mici gi mijlocii, yleme irldglung-qtd.

"9tq!gg1g1[ggb,ne cd sunt sau nu cuprinse intr-o aliantd militarS, bazAndu-se pe serviciile proprii de informatii, adicd pe metode, procedee gi surse specifice activitdtilor de spionaj, in procesul de elaborare a politicii lor in plan militar gi doctrinar, !lt."S:fq19.g qdgpuqdd la urmitoarele probteme: . Cine ar fi inamicul probabil intr-un eventual rdzboi, cine i-ar putea
fi aliat acestui inamic, ce state ar fi neutre, cu cine s-ar putea alia? . Care sunt obiectivele politico-militare ale statului in cauzd gi ce strategie ar trebui adoptatd pentru atingerea lor?

Ce fo4e gi mijloace militare sunt necesare pentru atingerea scopurilor

rdzboiului gi cum'vor trebui pregdtite aceste fo(e pentru un viitor rdzboi?

Natura viitorului rlzboi. Care ar putea

fi situaliile de crizd de

naturd sd duci la izbucnirea unui rdzboi? . Prin ce se va caracteriza situalia iniliali a rdzboiului? . Ce mUloace de purtare a rdzboiuluiartrebuidezvoltate? . Cum trebuie pregititd economia pentru rdzboi gi cum sd se asigure baza logisticd a acesteia. La aceste sarcinifundamentale in domeniul securitdtii statului la nivel stratdg Lb, trebuie addu gate gi nevoile cu noagterii fenomenutu i mi litar LllcafgSlgbg$, !1nand cont cd ne gSsim intr-o etapd istorici a unei noi revolutii in domeniul militar. .neV_q!ylla in _dgmeniul militar este rezultatul generat de introducerea celor mai noitehnologii intr-un numdr semnificativ de sisteme 145

gi lovire de inaltd precizie), S=gryn-amgnt (cum sunt cele de cercetare combinat cu idei novatoare privitor la purtarea acliunilor militare giadoptarea unor structuri organizatorice, care, luate la un loc, conduc la schimbdri fundamentale in caracterul gi desfigurarea conflictelor militare.

in concluzie, pentru ca o revolulie in domeniul militar si aibi loc, vor trebui si se imbine cele trei dimensiuni fundamentale: - tehnologiile ultra-avansate; - concepliile noi de ducere a luptei armate; - structurile organizatorice adecvate. Toate acestea ridicd sarcini enorme in fala spionajului militar. Cei care. le ignori o fac pe riscul propriei lor existente. Mi-arfifoarte greu si precizez unde se gisegte Romdnia vis-a-vis de

toatd aceastd' pro.blematicd. Cobordnd gtacheta nevoilor de informalii de la nivelul strategic, la

cel operativ gi tactic, nevoile de informalii militare, in expresia lor cea mai succinti, se referi la: . Cine sunt comandanlii egaloanelor inamice? . Cu ce fel de soldali sunt incadrate unit5lile gi marile unitdli ale
inamicului?: - sunt soldali de profesie angajali pe bazd de csntract? - sunt soldali recruta{i pe baza serviciului militar obligatoriu? - ce vechime in serviciu au militarii recrutali? o Care este starea fizicd 9i morald a trupelor? - sunt ei soldali sdndtogi, cdlili 9i devota{i? r Care este tdria inamicului? Ce efective are? Cdte unitSli gi mari unitSli pe categorii de forle ale armatei (trupe terestre, fo(e aeriene gi forle maritime) gi pe arme-tancuri, artilerie etc.? . Ce armament modern (arme nucleare, chimice, bacteriologice, de inaltd precizie) are inamicul in dotare 9i gradul de mobilitate al acestuia?

Unde se

afli

armamentul (zona, raionul, pozitia) gi unde sunt

dispuse toate elementele dispozitivului sdu? . Este inamicul dispus in poziliifortificate gicare este natura lucrarilor? . Unde a fost inamicul anterior, caracterul migcdrilor sale gi ce ar putea face in continuare? . Dacd se deplaseazd, care este direclia, scopul final al deplasdrii gi posibilitdlile in timp gi spaliu ale inamicului? . Cum ar reac{iona inamicul in diferite situafii ale ac{iunilor de luptd? . Care sunt posibilitdlile in timp gi spa{iu ale inamiculuide a contracara acliunile noastre, cu argumente pentru fiecate situa{ie in parte.
Enumerarea,chiar gi succintd, a sarcinilor serviciilor militare de spionaj ajutd la inlelegerea faptului cd indeplinirea acestora cere intreprinderea de

146

acliuni, cheltuirea de resurse, angajarea de fo(e umane calificate, existenla unor institulii specializate. Toate acesteavizeazdin ultimd analizdobtinerea de informalii. Pentru a le obline este nevoie de surse corespunzdtoare.

Sursete publice gi... minciunile diplomatice


lnstitutul Diplomatic al Universitdlii Georgetown din Washington, intr-un

din informatiile de care au nevoie guvernele pentru a lua decizii corecte pot fi obginute din surse publice. Prin sur:se publice, inlelegem totalitatea izvoarelor de informalii militare, politice, economice gitehnologice existente intr-o lard, accesibile marelui public, fdrd nici un fel de restric{ii legale. pur gi simplu, acestea constau din cd(i, studii, buletine periodice, dnuare statistice,
studiu elaborat in anul 1992, apreciazd cd 90%
albume specializate pe diferite domenii, reviste profesionale de specialitate;

ziare, emisiunile posturilor de radio gi de televiziune, releaua lnternet,


materialele de reclamd comercialS, etc. care pot fi cumpdrate de pe piald. - Volumul gi calitatea informaliilor din sursele, publice diferd de la o lari la alta. Gele maivaloroas'e gimai bogate surse publice din lume se

gisesc in tirile cele mai dezvoltate ale lumii, in frunte cu S.U.A., care este un adevdrat "paradis al spionilor".
Un fizician cu o pregitire temeinicd poate ob{ine, din sursele publice existente in S.U.A., toatd documentalia gtiin{ifici gitehnicd in mdsurd sd-l ajute sd producd bomba atomicd, dacd dispune de instalaliile industriale adecvate sau o bombd atomicd artrizanalil,dacd nu dispune de o asemenea instala!ie.

Tehnica de aviatie militari 9i tehnica spafiali rusegti au fost realizate 9i cu unele inspirafii 'din sursele publice americane 9i invers. Buletinul sdptdmAnal'Avi ali a gi Teh nofog i a S p aliat d",care apare in S.U.A., este tradus, cu o magind electronicd specialS, chiar la bordul
avioanelor rusegti care fac cursa Moscova-New York gi retur. Volumul, valoarea gi regimul juridic al circulatiei informatiilor in lumea dezvoltatd occidentald sunt extrem de largi gi permisibile,,st6nd labaza a ce-ea-be numim "societatea deschisd". Libera circuialie a informaliilor purtdtoare de valori, ca surse de inovalie gi creativitate, a contribuit imens la dezvoltarea civilizatiei 9i abundenlei materiale.din aria euro-atlantici. Pe de altd parte, secretismulexcesiv, incdtugarea circulafiei informa[iilor generatoare de progres in fostele state socialiste, in frunte cu U.R.S.S., au constituit una din cauzele care au condus la colapsul sistemului social-econbmic din aceste state. Tdrgurile gi expozitiile nalionale gi internafionale de armament gi tehnologii militare cu scopuride cornercializare, constituie excelente surse
147

publicel legale, de culegere de informalii, intens exploatate de spionii


de profesie.

Pentru ofilerii de informalii cu acoperire diplomatici, sursele publice includ gi vizitele gi turneele de informare organizate de cdtre autoritdlile statului de acreditare, conferinlele, simpozioanele gi seminariile cu tematici speciale. Un simplu abonament la buletinul siptiminal "Jane's Defence Weekly", editat de "Jane's lnformation GraLtp", cea mai mare agenlie de informalii militare particulard din lume, te va line la curent cu tot ce este

nou in cercetarea, proiectarea,.produclia gi comercializarea tehnicii

gi

armamentului din toate statele lumii. De ia acetaligrup, potficomandate celebrele volume cu absoluttoate categoriile gi sistemele de tehnici gide arme, electronice gi de comunicalii, toatd gama de munilii, de la cartugul de pistolet la ractietele intercontinentale etc. Mergdnd insi pe axa Vest-Est, de la Wasghinton la Vargovia gi apoi la Moscova gi Be'rjing, sursele publice devin tot maisdrace gi mai

restrictive. Pe axa Nord-Sud situafia este gi mai dezastruoasd. Pentru


informaliile militare gdsite din abundenld in S.U.A., Marea Britanie, Franla, va trebui sd folosegtiagenli pldtili, sd desfdgori acliuni ilegale de spionaj gi sd-!i rigti capul, daci este vorba de !5ri ca Federalia Rusd, Grecia, Turcia, lran, Afganistan, China. in fiecare !ar5, valoarea givolumul surselor publice

diferd. Personal, nu-i invidiez pe profesionigtii serviciilor strdine de informafii care sunt obligali si apeleze la sursele publice din Rominia. Sdricia lucie in plan economic genereazd aceeagi sdricie lucie giin
domeniul informaliilor din surse publice. Cele prezentate maisus nu trebuie sd duci la concluzia cd in S.U.A. gi celelalte state occidentale dezvoltate nu ar exista secrete sau legi care sd protejeze secretele de stat giale aQenlilor particulari. lncdlcarea acestor Romdnia, se cred a fi deasupra oriciror legi. in statele membre in N.A.T.O., sistemul clasificirii documentelor includ6: documente confidenfiale, cu un grad de acces mai larg, dooumente secrete, care restrAng aria de acces, documente strict-secrete; la care au acces numaigefii instituliilorstatuluigidocumente strict-secrete de importanli deosebiti, la care au acces gefulstatului, gefulguvernului gi un numdrfoarte limitat de minigtri gi demnitari direct interesali. ln toate statele membre in N.A.T.O., existi organe de cenzuri

legi atrage sancliuni .aspre, inclusiv pentru oamenii de presd, care, in

militari gi de securitate. in Marea Britanie existd sistemul

numit "D.-NOTES", care constd in circularele sdptdmdnale trimise tuturor

directorilor de ziare, de cdtre geful Serviciului Secret de Securitate (M.1.-5) cu problemele care, in interesul securitd{ii statului, nu trebuie abordate in
presd.

148

Democralia gi liberul acces la informafii nu au absolut nimic in comun cu debandada qi iresponsabilitateilexistente in aria Balcanici gi Europa de Est. Din prezentdrile de mai sus, rezultd cd serviciilor de informalii le-ar reveni oblinerea doar a 10% din informalii apeldnd la sursele acoperite, la surse ilegale, adicd la spionajul propriu-zis. Abordarea acestor surse inseamnd asumarea de riscuri, incumbd
iar in timp plitegte cu viafa. Abordarea surselor ilegale de informalii, de rdzboise

posibilitili de cideri, inriutilirea relaiiilor dintre state,

carevizeazdajungerea la documentele secrete, strict-secrete gi de importanld deosebiti ale unui stat, este posibilS numai de citre oameni de excepfie, profesionigti de indltd clasd, posesori ai artei spionajului in accep{iunea cea mai inaltd a conceptului. Degi puline din punct de vedere statistic, informaliile oblinute

din surse ilegale au gi cea mai mare valoare, de multe ori linind chiar de supravieluirea gi existenfa unui stat. Nu este un secret cd imensa majoritate a oarpenilor care se migci
in universul informaliilor trdiesc toatd viala lor pe seama surselor publice. Gondilia fundamentalS a exploatirii cu succes a surselor acoperite

de informalii, a surselor ilegale, este pdstrarea unui secret total, desivArgit permanent. Cei care pretind "transparenld" in activitatea
serviciilor de informalii, aga cum se int6mpld in Rom6nia post-socialistd, sunt fie pugi in slujba unor interese striine, fie de-a dreptul lunateci ! A pretinde "transparen!d" unor servicii secrete, fie cele ale poliliei, ale jandarmeriei, de securitate internS, de spionajgicontraspionajeste sinonim cu a le pretinde si se sinucidd. Dargrddina Domnului este rnare... Legea fundamentali care std la baza folosirii surselor ilegale este

aceea ca adversarul

binuiali ci i-au fost sustrase informalii secrete.

si

nu gtie,

si

nu nutreasci nici cea mai mici Aceasta este 9i

raliunea pentru care existd gi se practicd spionajul. Dacd adversarul a aflat cd i s-a sustras un secret de importanld'deosebitd (cum ar fi un plan de operalii militare), va lua imediat mdsuri de contracarare gi va efectua schimbiride fond in secretul pierdut. De peste un deceniu, agenlii diplomatici provenili de la G.l.A.

depun mari eforturi pentru a determina serviciile de informafii din fostele state membre in Tratatul de la Vargovia sd renunle la sursele acoperite de informa{ii de pe teritoriul S.U.A. gi si se limiteze exclusiv la sursele publice, adicd la sursele deschise. Este foarte adevdrat ci sursele publice din S.U.A. sunt extraordinar de bogate in informalii gi
personal recomand sd fie exploatate cu maximum de intensitate, dar atrag aten{ia cd, din aceste surse, guvernanlii Romdniei nu vor afla in vecii vecilor 149

care sunt adevdratele intenlii, .scopurile ascunse, scopurile nedeclarate


ale S.U.A.

fali de Romdnia.

De miide ani, declaraliile oficiale ale impir.alilor,

regilor, pregedinlilor gi gefilbr de guverne nu au corespuns gi nu vor


corespunde cu scopurile reale urmarite. Dacd declara{iile oficiale ale statelor ar exprima in toate situaliile realitatea, atunci nici nu armai fi nevoie de

serviciile de spionaj...

Declarafiile oficiale 9i diplomafia fac parte din arta politici a imbrobodirii. in declaratiile oficiale cred doar cei naivi gi, eventual, "presa
democraticd" din RomAnia. Ministrul Propagandeicelui de-altreilea Reich, dr. Goebbels, igi baza intregul program al acliunilor sale de infl uenlare psihologicd pe urmdtorul principiu: "Cu cdt minciuna este mai mare gi mai des repetatd, cu atdt poporul o va crede mai ugor". Propaganda psihologici postbelicd americand a preluat multe din metodele gi princi-piile acestuimare maestru al propagandei negre. Profesionigtii serviciilor de spionaj gtiu cd, de mii de ani, in politicd

statelor giin diplomafie, de reguli, vorbele nu au nici o legituri cu actiunea. Vorbele sunt vorbe, iar acliunile (cele subterane) sunt ac{iuni. Vorbele frumoase se folosesc pentru a ascunde faptele urite. Diplomafia sinceri nu este.posibili, aga cum nu sunt posibile apa
uscatd gi fierul de lemn. Sper ca viitoarele gendralii de oameni politici gi cei care Vor lucra sub stindardul serviciilor de informalii ale Romdniei sd inleleagd aceste adevdruri fundamentale. Pe de altd parte, "consilierii" C.l.A., in cooperare cu cei britanici

din M.l.-6, depun eforturi pentru a orienta eforturile serviciilor de informafii din statele Euiopei Centrale, inclusiv din Romdnia, exclusiv citre spatiul Federafiei Ruse. Aga au procedat gi rugii cu serviciile de
informafiiale fostelorstate satelite, orientdndu-le exclusiv cdtre N.A.T.O., mai pulin pe cele din Romdnia, care au iegit de sub controlul sovietic in anul 1964. Afldndu-md in misir:lne la Londra, relin gi astdzi ordinul foarte
categoric pe care l-am primit dupd "Declaratia politicd din aprilie 1964", "de a intrerupe orice forme de cooperare sau consultare cu reprezentan,tii diplomaticial U.R.S.S., precum gi ai celorlalte state membre in Tratatul de la Vargovia". Autoritdlile britanice au luat cunogtinld de acest ordin,

cii neoficiale gi, drept Lrmare, diplomalilor Ambasadei Romdniei la Londra le-au fost anulate restrictiile.de deplasare pe teritoriul Marii Britanii. Romdnia intra in regimul de liberd circulalie, exact ca cel aplicat statelor membre in N.A.T.O. "Fo(ele democratice" din Rominia contemporani nu-gi maiamintesc astfel de "aminunte:'... Dupd natura lor, sursele acoperite se impart, in mod convenlional, in surse umane (human intelligence) gi o multitudine de surse speciale tehnice, definite in funclie'de scopurile urmdrite gi aparatura utilizatd.
evident, pe
150

'

Sursele umane gi arta recrutdrii

in activitatea de spi.oqgj nu existd limite, nu existi reguli de comportament conveqite intre state, pentru ci nimeni nu le-ar rCspectq, nu exfsti 'jdgqlufl'. Atunci cdnd ajunge la un secret de stat sau militar, spionul de profesie il ia pur gi simplu. Omul este cel mai valoros purtitor de informatii. baci nu gtii ce gjdndesc oamenii politici care influenfeazd cursul is_toriei gi c_e. iq.telfii.as-gun-9e au, nu gtiiin realitate nimic! l-a g5ratufrG bamenilor nu pot pdtrunde decit alfi oameni. Cu nici un satelit, indiferent cdt de sofisticat ar fi, nu vei afla niciodati ce 96ndesc gi ce intenlii ascunse au liderii politici de la Washington sau Moscova,
Londra sau Berlin, Sofia sau Budapesta, cd sunt mai aproape de noi.

informa{ii mai poartd gi numele de surse de Neglijarea surselor umane de informatii prin agenli 1ge_ntu1i. recrutafi, afla-ti in centrele vitale de decizie ale adversarulgi, dqce !n fil_e!,lg gggg_yri, atgt i1 politicd, in economie, in come(, in finanle, in cercqtapq gtiinlificd, cAt mai ales in r{zboi. Cu sateli{ii 9i staliile radar, cu avioanele "invizibile" gifdrd pilot, cu
Sglq.qlg-_-\l-ry-gle-.ge''

c9 g3$g.qc Ai ce hotdrdsc factorii de decizie. --8":9_ ?"!e

tolisensoriidin lume, cu submarinele giaparatura de interceptare a comunicaliilor, [g:gJg gjungg-ga s-g p5{upd nlciodqti in congtiinla umand,

Sursele umane se ridicd la ra4gul de activitatg de spionaj atunci cand-bbla-aCeitea de obtin informatii cu iaracter 6ecret, apdrate prin lege, utile pdrlii adverse. g=Wsgle u.trane_ pqt fi imqginate ca o piramidi Stru_cJqrati in -qrdiqeajmportgnfei to1 astfel; . agenlii de informalii, recrutali dupd criteriile tratate anterior; . transfugii 9i trdddtorii, foarte numerogi in epoca rizboiului rece, precum giin situaliile de crize politico-militare, cum au fost rdzboaiele din Balcani, in ultimuldeceniu al secoluluiXX; . opozi,tia politicd, exilalii, guvernele fantomd; r informatorii ocazionali secreli; . prizonierii de rdzboi gi populalia aflatd sub ocupalie;
o

contactele de afaberi;

. refugiatii; . cdldtoriile ocazionale. in timp de rizboi, toate statele lumii folosesc intens, ca surSi de informalii, prizonieriide rizboi, utiliz6nd toate metodele imaginabile, inclusiv tortura gi substanlele chimice. Aceasta pentru motivul cd
informaliile oblinute de la prizonieri pot avea efecte imbdiate asupra
151

rezultatelor acliunilor de luptd: sd invingi sau sd fiiinvins. in timp de rdzboi, nlme_nr_lq:Si--Ua,bgte cqpul cu prevederile Convenlieide la Haga, care
iql-e14i

ge aces.t lucru.
nt if

..
$t.
q e1,e, _f_oq rt

Id g

presu_pune o adeviratd artd in materie. Dup'5-iOCntificar'e gi recrutare, lucrurile sunt departe de a se ' simplifica. 9gg.ngjtgn-ribile g!mai p_errcuj9.a.9d.part-e= a tq,cqqlui cu agenlii g-,cgl'gtitllig=leg{turile, modulde comunic.qlq cu acegtia- De multe ori, in situatiile de'Ciiza sau iezbdi,-dgeniii sunlpusi in situiiia de a furniza informalii in timp real, ceea ce este extrem de periculos. Sursele umane au o mare cuprindere, put6nd acoperitoate domeniile de inieres pentru serviciile de spionaj. Acestea au o mare sensibilitate la orice schimbdri, sunt flexibile gi manevrabile. -QCg-lme= a sp_ionajului o -cqrtstil-yigpg.19tlgr33,c!-ag,e.n!i ? gervfciilor"de_!1!g,rmafil qdverse.
p

iggreaS tr-eq ru!g!:e4.de. age

mu

lt

t im

p gi

Furselg umane sunt singure_le care d_au rezgltafq _Usrr_fn qiql?#!Je,l3?199-i9_:i=q!U.I"{i9. usu cu m s-a de mo nstrat in cazu,

sptonajulut atomlc. Direclia pentru $tiin{a gi Tehnologie din cadrul C.l.A. pune un foarte

mare accent pe factorul uman, mergand de la recrutare, pdni la

cumpdrarea la preluri mari a savanlilor gi cercetdtorilor valorogi din orice tard a lumii, indiferent dacd este aliatA sau adversar6. .9li.k_fL'{" i nfo rm af i i c u a eo pg ri_re d ip lo ma![c_d, pe I d ngd
.

gpec=ie.gmgni" Pentru a-gi mari raza de observare omul s-a urcat pe o


n'lovild, pe un deal, pe un

gg.{! ent!!1ca 9 ! reglqta,qg e nli, d gsfigoa ri e i inq g i acli u n i de culegere continui de informalii. M etod e e f u n d a m e n ta e fo o s te s u n t_ o b_se.r:rar:ea._ gi -e -qu]!a,rea_. gompreta!9_-c_tlgjgqqsLrUtireA-"Sl_edelniee-dp-asettula! inyeSgfilglqqte o-_pg_e-ry91eq ca sursi,de i1r91111_g!!ie_ste !_o_! qlalde-v,e.qhe ca si
pfqo=ryqll=_e
i
l l l
i

g.

virf de munte, intr-un copac, o turld,

pe catarg.

Apoi a inventat balonul gi a urcat gi mai sus, luAnd cu el gi aparatul de fotografiat, apoiavionul, satelitulde observare cu transmiterea de imagini,
iar mai recent, navetele spa{iale gi staliile orbitale.

.AdelftulSg
i

q_a!:_o1td

Iumea privegte dar numai spionii vdd.

Ascultarea se iaCe prin sifl-q! auzului, dar gi cu tehnici speciale de nter#pta i1r 1e g isirale a convoibiii ibrl iii ce pa nd de la m icrofoa nete

6li

implantale_ip loqle_lgcurile imaginabile $i inimaginabite, pAnd ta satetilii sp_ealalizall it rntgpsplg-fpa Coirft'riicefl lbl iadlogi a tbtefoe netor. i;mlte-fn eler"poare fi interceptat gi AGAut tot ascultat. De aici, rezultd aprecierea cd acei ofileri de infggng!! cale qu miEi!.rnea de a conduce aqen!,_dgSa-Vgl--_cg=?gg lr_a sa-!u cqga,sa.tqgx de spectru I electromagnetic, ll*recu m draeu I de_lgpaig. f olosire{

;;a;;sG

152

gs lpeslelxalelnve
adevdrate r

telefoanelor digitale. a staliilor radio-mobile, a telefoanelor cu fir, inclusiv cu fibri opticS. a retelelor lnternet. a cdrtilor de crediLin relatiile cu narea acestora Ia moarte !_qrl -Epg,g-qqrLg. doar sistemele indirecte, care .*. ..invatd in .** se , .'-' :. .

este la fel de veche ca giobservarea. Combinate cu dei , metodble clasice de

Dumnezeu

a dat spionilor computerul !'


_,._,j_rt-.,!,"..,:;....,.'--","''.q:-

Cea mai importantd sursi tehnici de informatii o constituie --qsn4{-e*:egiee!gS"r9n'qe (9!s!:'el lr19l!is-erys qelr Sl9li-l])A-c.eap-!e
a

a doua iumitate a secolului alXlX-lea. ul civil din S.U.A. (1861-1865), adversarii gi-au interceptat fizic reciproc

liniile telegrafice militare. in primul rdzboi mondial, interceptarea


circuitelor telefonice a fost larg rdspAnditd. in anii '50, americanii au construit celebrul tunel de la Berlin, pAnd sub centrul de transmisiuni al Comandamentului for[elor armate sovietice din R.D.Germand, de unde au interceptat mii de circuite, colect6nd o cantitate imensd de mesaje gi informalii. in ultimii ani, americanii au recunoscut ci au interceptat gi cablurile submarine existente in coastelor Federafiei Ruse.

sunt utilizate cele mai performante calculatoare din lume. De altfel, calculatorul-sau cgm.puterul a fost creat de citre_spionii lritanlci, in {runte

cu matematicianul Alen Turing, in contextul eforturilor acestora de a gpggg@,ill9.5!Ci{rurlie germa;6 il anii cgrui de-al doilea rdzboi mondial, lucru ce le-a'ieu$lt-: Se afiimd cd DumneiC-u a dat spionilor computerul.
Considerat drep_t-c,ea maiinaltd culme a realizdrii minliiomenegtiin domeniul -%

tehni-c*,c-9np-u!eru!,=.!-Lav-antaieal.4--p=l_q!t_9_!i.-Tiecbiea bazelor cib

informalii din toate instituliile-cheie, inclusiv cele militare, ale statelor dezvoltate ale lumiide la sistemulclasic pe computere este o adevdratd mand cereascd pentru agenlii de spionaj plasali in aceste institu[ii.'O
153

.docu-me_ntalig sec_ret6.d.e..g"0-0.paginl p-oate.fi.._tleguti pe 9.-dis-gfrgfe

in mai pulin de treiminute, iar discheta poate fi scoasi din institu_tie fdrd a lisa urme. Sistemele de securizarg aplicale go-11p9t919]_q1-p-gt reduce riscurile de phtru*ntriiei la Oaiete Oe informalii, Oai eiimfnared coffipbte a acesteia este practic imposibilS. Rizboiul rece a ridicat cercetarea radioelectronicd pe culmi inimaginabile.

S.U.A. gi alia{ii sdi au inconjurat fosta lume comunistd cu puternice

stafii gi centre de monitorizare radioelectronice. Gercetarea radioelectronici are doui sub-diviziuni: . "COMINT" (Comunicatio4 !rytelligence), ceea ce se traduce prin interceptarea mijloacelor de comunicalii (mai ales prin radio); . "ELINT" (Electronic lntelligence), adicd interceptarea celorlalte mijloace care emit fard a fi parte a retelelor de comunicalii, cum sunt sta{iile radar, de hidrolocalie etc. lrlerv_ulcentral al "GOMINT" este efortul de spargere a cifrurilor. in acest plan, se deruleazd intr-o tdcere totald, un rizboi cumplit intre criptografi, care sunt realizatorii cifrurilor gi codurilor, gi decriptori, adicd
spdrgdtorii de cifruri. Acest razboi este linut in cel mai desdvdrgit secret. Un stat cdruia i s-a spart cifrul este complet descoperit gi foarte vulnerabil. Cercetarea radioelectronicd se " aer, de pe uscat gide pe mare gi nu face de la mari distanfe, din Cosmos, presupune incilcarea spaliuluiaerian; din terestru sau naval ale adversarului nefiind nici vizuti gi nici simfiti. pgglgqdtate de secol, Agenfia Nationali de Securitate a S.U.A. lnte1c_qpleazd comunicaliile tuturor statelor lumii, atdt ale celor aliate, cAt gi ale celor considerate adversare. Mii de ahaligti, matematicieni, informaticieni, sociologi, lingvigti, economigti gi istorici sunt angajati in procese de analizd 9i decriptare a cifrurilor de stat. Prin interceptarea traficului radio, chiar gi fdri spargerea codurilor $i cifrurilor, se pot obfine informafii deosebit de valoroase gi se pot

trage concluzii cu privire ta: . echipamentul tehnic utilizat; . determinarea caracteristicilor tehnico{actice ale emitdtoarelor

gi

filovite;

chiar reproducerea acestora; . determinarea pozilieiin spa{iu a !intelorgiobiectivelorce urmeazd a


. determinarea compunerii fo(elor gi a dispunerii lor in teren; . ordinea de bdtaie gi maneyra de fo(e gi mijloace;

Thbelul general al surselor de informatii utilizate in spionajul modern, altele decit sursele publice, se prezintd astfel:

HUMINT (Human lntelligence)

surse umane;

154

. SIGINT (Signallntelligence) .

cu cele doud subramuri: COMINT (Comunication lntelligence) - cercetarea radio; - ELINT (Electronic lntelligence) - cercetarea electronicd; SATI NT (S atel ite I ntell ge nce) - ce rcetarea pri n satel ili ;
i

PHOTINT (Photografic lntelligence)


i

mijloacele posibile;
o N UG Ll NT (N u cl e ar lntell ge nce) prin seisme gi radialii;

cercetarea foto cu toate


i

detectarea explozi lor n ucleare

o INFRAREDINT (/nfrared lntelligence) - cercetarea pe baza radiainfrarogii a lansdrii rachetelor intercontinentale; !iilor . ACOUSTINT (Acousflc lntelligence) - cercetarea pentru detec-tarea submarinelor nucleare purtdtoare de rachete intercontinentale. Este absolut necesar de re{inut cd toate aceste surse pot fi distor-

sionate prin dezinformare, prin mascare, falsificare; codificare etc. La orice misuri, existd gi o contramisuri. La acliunile radioelectronice, se rdspunde cu misuri contra radioelectronice (de bruiaj, etc.). lstoria a demonstrat cd, din toate sursele utilizate, sursele umane, "HUMlNT", sunt cele mai valoroase. Sursele tehnice de cercetare strategici SATINT, SlGlNT, PHOTINT, COMINT etc., pe care C.l.A. a pus atdta accent in cei 45 ani de rdzboi rece, au pierdut competifia cu sursele clasice de informare, adicd cu
HUMINT.

La inceputul secolului XXl, at6t C.l.A., cit gi celelalte servicii de informalii din ldrile dezvoltate se intorc spre clasicism, spre metodele,
relele.

procedeele gifo(ele spionajului clasic, axate pe om, pe agent, rezidenli gi

Analiza gi sinteza informaliilor - totul sau nimic


cu factoriide decizie politicd.

Analistii gi serviciile de informaliitrebuie sd se afle "in aceeagitrangee" Serviciile de informatiidintr-o societate modernd, dezvoltatd, sunt parte inte! ranti a sistem ul u i d" gruurnure pe care il deservesc .$ela!{q$rtre

acestea sunt un amestec de intimitate gidistanfi. lntimitate la nivelul ;creierului de decizie" gi distanld fa{d de procesul propriu-zis de luare a deciziei.

Valoarea serviciilor de informatii este acestea deservesc in mod eficient pL

dati de misura in care


de informafii la

"on"urnatorii nivel inalt, unde se iau deciziile politice: ' -Pregedinte-Parlament;


- Primul ministru' 155

- Consiliul Suprem de Apdrare a Jdrii;

- minigtrii;

- gefii militari de la egaloanele inalte. Aceste egaloane pretind din partea serviciilor de informatii aprecieri

gi concluzii superior analizate gi ugor de utilizat. informare, firl analizA gi estimare, firi elementele de -Simpfa previziune este lipsiti de utilitate pentru factorii superiori de decizie. Estimirile la nivel nafionalocupd un loc de o importanti exceplionali in procesul de analizd a informafiilor. Aceste estimiri nu pot fi produsul uneisingure institu{ii. [-a elaborarea acestora trebuie sd participe toate organismele implicatein activitdli de informalii, precum gi cei care rdspund de securitatea nalional5. Rominia, aga ceva nu a existat niciodati gi nu existi niciin "ln prezent, fapt pentru care, societatea romineasci a fost gi este defazati in raport cu mersul istoriei. Estimirile constitrlie pr94e4!areg 4!!"-un mod extrem de atent gi elaborat a proOtemeior cu privire la probabilitatea producerii unor fenomene gi evenimente in viitor. Estimi{le nafiongle- sult docqmente speciale, de profunzime,
care prezinta situaliile ce s-ar putea produce in viitor, de mare importanld pqnti-u securitatea nationalS gi'poliiica externd a statului.

Asemenea extimiri nationale se elaboreazi permanent in


statelq dezvoltate - S,U A., Japonia, Marea Britanie, Germania, Franla dar nu au existat g^i in practica statelor din fosta lume socialisti, in frunte cu U.R.S.S. ln acea lume care s-a gi prdbugit, dorin{a era luati drept realitate, iar locul estimdrilor era luat de propaganda de partid. ,Estimdrile sunt necesare pentru situalii greu de anticipat, pentru acele evoluliiin legdturd cu care nu existd rdspunsuri clare. Atunci cand totul este limpede, nu este nevoie de estimdri. Nimeni nu pune intrebdri simple, ugoare. O,estimare incearcd sd reducd md'rja inevitabild de
incertitudine la minimum, prin elaborarea de calcule c6t mai apropiate de
gyglg!!9_r4llo3uqplobe

-_--qltboiipa

e.

unoibJlifrsri este o activitate comptexS, deosebit de

dificild, bazatd pe calcule bine fondate, pe ralionamente logice, puse in evidenld cu maximum de obiectivitate, c6t mairelevante pentru factorulde
decizie.

Este o adevirati catastrofi si crezi gi ceea ce tu nu gtii existi, giceea ce tu nu p6lisalacl, nicialiii nu pot !

nu

insi gi o estimare in legituri cu gansele Rominiei de a:gi atinge


156

De ani de zile, Romania se dd in spectacol in legdturd cu "dorinla fermd a tuturor romdnilor, de aderare la N.A.T.O." Nimeni nu a elaborat

acest obiectiv. Totul se rezumd la o propaganbd facild de suprafald. . . Nu imi propun sd elaborez o astfel de estimare dar, incd din capul locului, consider cd gansele RomAniei de a adera la N.A.T.O. depind de o intrebare fundamentald ce se pune, acum, la inceputul secolului )fi|, gi anume: 'Ce esfe maiimportant pentru Europa Occidentald, adicd pentru Uniunea Europeand? O alianld militard cu Statele Unitp ale Americii impotriva Federa,tiei Ruse, care s-ar putea finaliza chiar printr-un rdzboi, sau o largd gi profundd cooperaire cu Rusia, care sd-i permitd Uniunii Europene accesul pe pia,ta ruseascd, la imensele sa/e resurse de materii

pime?"... Dacd Uniunea Europeand va opta pentru prima varianti, gansele


Romdnieide aderare la N.A.T.O. sunt mari. in situafia cd va opta pentru cea de-a doua variantd, atunci, atAt gansele N.A.T.O. de a se mai extinde spre
est, c6t gi gansele RomAniei de aderare la aceastd alianld sunt foarte reduse.

Europa nu va putea Bvea gi una gi pe cealaltd. N.A.T.O. este o alian!5 militard anti-ruseascd gi aga va rdmdne pind in ultimul ceas al existenlei.sale. P6nd in prezent, existi indicii ci Uniunea Europeani va opta pentru cea de-a doua varianti, adici o ampli cooperare gi, intr-un viitor mai indepirtat, chiar o integrare europeani a Rusiei. ' Analizele gi estimSrile sunt mult mai dificile decAt ac{iunile de culegere de informalii, iar analigtii de mare clasd, capabili sd discearnd viitorul gi sensurile istoriei, sunt extrem de rari. $i mai rari este simbioza

dintre omul politic de marci gi analistul politic de marci.

lonel l.C.Britianu - un model prea indepirtat...


estimeze c-111qyI gg in?llg ca!!!e!!"$e.analig_l: 9al9 y-"alqrif'g-"9_ reel._?U9!-9-"[igj_S_t ilt-_iqt9"!:_9s-y"l n"qtiy_n-ii-.ro-mane ep,o$q"s_i. ugJ!Jesr$t-gJ!"s,u-rs"u[p.r!mu-Lu-irzb-pr;m.qnd-i?"!:Aqe$g"19!19!91
J,Q.9rit1gry=u,_!j-{"egglPatt"i$qlU_!_llel91{_.1=ihS_tg!, Genial analist politic, lonel l.C.Brdtianu s-a dov.edit a fiun prim-ministnl apropiat de modelul britanic al lordului Palmerston, inlelegdnd cd "RomAnia nu are nici pieteniieterne gi nicidugmdnii eterne, ci doarinterese eterpe".
Jtt.to!_c*u.rygls-es-q_lgltiXx,_R_9"md"1!"t_9*9,y-t1t-gn*9U!"g_':rt

gm-p-ettig_

lfo-e!_93P3biI si

in exclusivitate interesele Rominiei qi nefiind preocupat de a incflcCtTrei mari tratate internafionale, pentru

ao

r incalci
n

, semnat de
i

AustrorU

it sd ntre in pri mul rdzboi mondial alituri de Puterile Centrale (Germania - Austro-Ungaria) 9i, la 17 august 1916, semneazd Tratatul de Alianld cu Antanta;
ga r,

in baza cdru ia RomAn iaar fi trebu

157

o incalci Tratatul cu Antanta, atunci cdnd RomAnia este abandonatd in fala tdvdlugului german gi austro-ungar, ca urmare a prdbugirii lmperiuluiJarist gi incheie pacea draconicd de la Bucuregti; r in noiembrie 1918, cAnd in Europa Occidentald se incheia primul rdzboi mondial,lonel l.C.Brdtianu incalci Trhtatul de pace semnat la 7 mai 1918 cu Puterile Centrale gi pornegte rdzboiul Romdniei pentru reintregirea neamului, care se incheie la 3 august 1919 cu ocuparea Budapestei. Marele om politic lonel l.C.Brdtianu, vizionargi analist de excep[ie, a
gtiut chiar din primul moment, dat fiind raportul de for{e existent, cd RomAnia

gtiut mai bine ca nimeni altul ci Rominia va termina rizboiul in tabira invingdtorilor, iar de pe urma calvarului prin care va trece naliunea romdnd, se va nagte Rominia Mare. latd ce inseamnd om politic Ai analist de geniu t t-g1gl_!,,C,Fl.d!ianu a avu! o imagine foarte negativi in Occident 9i era temut in toate can-cela{ile guvernamentale. Acesta era cel mai bun certificaf ci-gi ficea datoria fafi de !ari... n spune cd-Romania fr4ar,e a fos! op"o n"g"iui Ferdinand l, cum se mai afirmd in zilele noastre, este_ tot atOt de Ap!:Aape de adevdr cum ai s-pune cd operele lui Constantin Br6ncugi au foii icltpiate de un olar. t+t"q:Tl:ameni politici de valoare gi a unor analigti potitici pe -sdcietbte-a mdsurd auEffit 6a rom6neascd din ultimul deceniu alsecolului
in domeniile politic, economic Ai militar gi nici de structuri care ie elaboreze studii Ei estimiri de valoare nafionali. Ne orientdm "dupi uieche" sau ne conduc consilieriistriini... Datoritd incapacitd{ii gi iresponsabiliteli clasei sale politice, Rominia a pierdyt toate oportunitilile pe care i le-a deschis istoria la sfArgitul
secoluluiXX.
XX sd pluteascd in derivd, ajung6nd pe marginea pripastiei. La inceputul secolutui XXl, Rom6nia nu dispune nici de analigti

va suferi multe infrAngeri pe c6mpurile de bdtdlie. Dar in acelagi timp, el a

Balcanii- linuli "la foc mic" de S;U.A.

O altd problemd la ordinea zilei, atdt ?n Rom6nia, c6t giin celelalte foste state socialiste este legatd de esenfa relatiilor Est-Vest, dupd incetarea rizboiului rece in anul 1989. Profesorul u niversitar america n Jeffrey E. Garten sustine ci "rdzboiul rece" a fost inlocuit cu o "pace rece", a cdiei dimensiune'principbii o va constitui globalizarea. in ceea ce privegte Europa de sudcst, realitatea este cu totul alta.

Epoca "rizboiului rece" a fost inlocuiti cu epoca "rizboaielor calde". Din 1991 9i pind in anul 2001, conflictele militare din Balcani 9i
158

Caucaz s-au linut lan!. Dupi conflictele militare care au lovit Slovenia, Croalia, Bosnia-He(egovina, Serbia gi Kosovo, in martie 2001 a izbucnit rizboiul din Macedonia, care ar putea arunca in aer intreaga Peninsuli
BalcanicS,

Gonflictele militare din Europa de sud-est sunt alimentate pe cdi subterane, in mod sistematic, de cdtre S.U.A., care, in principal, urmdresc: . exploatarea avantajelor supremafiei militare a S.U.A., dupd ruperea echilibruluide fo(e la scard globald in urma disparilieiTratatului de
la Vargovia, a dezmembrdrii U.R.S.S. 9i ocuparea de pozilii strategice-cheie aducdtoare de avantaje economice in perspectiva secolului XXI; . realizarea, printr-o prezenld militari, a "Arculuistrategic BalcaniGaucaz", care si permiti accesulS.U.A. la rezervele de petroldin bazinul Mdrii Caspice, evaluate la circa 13 miliarde de tone;

. menlinerea unor stiri perpetue de tensiune gi conflict in Balcani, pentru a interzice Uniunii Europene construirea marilor magistrale
energetice care sd lege zona economicd a Mdrii Cqspice de Europa Centrald,

astfel inc6t marile companii petrolifere americane sd impund orientarea acestora spre Marea Arabiei din nordul Oceanului lndian sau spre Golful lskenderun din Turcia, situat in partea de nord-est a Mirii Mediterane; . interzicerea formirii unui "spafiu economic balcanic" 9i sub-

minarea cooperirii economice a zonei Mirii Negre, la care participi giRusia; . blocarea procesului de integrare a Europei potrivit prevederilor Tratatului de la Amsterdam din 1997 Si a Tratatului de la Nisa din anul
2000;

c subminarea monedei unice europene EURO, introdusd la 4 ianuarie 2000. Aparilia EURO constituie cea mai mare loviturd in plan economic suferitd de S.U.A. in ultima jumdtate de secol. Operaliunile
militare din Balcani, in contextul rdzboiului pentru Kosovo, au condus la sciderea cu 30% a ratei de schimb a EURO in raport cu dolarul american; . revigorarea industriei de rizboi a S.U.A. care, timp de 50 ani, a fost gi incd mai este locomotiva economiei S.U.A.; o ameliorarea relafiilor S.U.A. cu lumea islamici, in concordanld cu obiectivul strategic al S.U.A. pentru inceputulbecoluluiXXl, de a pdtrunde ?n statele islamice din sudul fostei U.R.S.S. - Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, KArkz6stan gi Turkmenistan, unde existd uriage rezerve de petrol, gaze, aur, uraniu etc. inainte ca Rusia sd-gi refacd fo(ele; . remilitarizarea relaliilordintre Europa Occidentald gi Federalia Rusd gi revenirea sub noiforme, la epoca rdzboiului rece, care a fost atit de beneficd pentru S.U.A.;
159

. menlinerea cu orice pref a N.A.T.O-, ca unicd organizatie prin care S.U.A. igi mai pot exercita influenla politici gi promova interesele
-economice in spaliul Europei Occidentale gi Centrale. _E,s! ev_ilegt ci, alita timp cit vor deline supremafia militari, _9.U.N- Vqfggl!nqgsd 1pg1rygi frecvent 14 "di plomalia rachetelor de crogzier-Q", aga,.g=gM au pqoqeda!, in prlmdvara anului 1999, impotriva Serbiei;gi la inceputul anului 2001_, impotriva lrakqlui .

Rdzboiul rece, inlocuit cu "pacea cartaginezd": distrugerea din temelii a Estului ?!...
in anul 1992, fostul pregedinte al S.U.A., Richard Nixon a criticat S.U.A. gi Uniunea Europeand pentru faptul cd nu acordi suficienti asistenli Europei de Est, iegitd din epoca comu.nistd. ln perioada respectivd, ca de altfel 9i la inceputul secolului XXl, predominantd este euforia "victoriei asupra comunismului" gi nicidecum preocuparea de a scoate din impas fosta "lume comunistd", mai ales cd
"pericolul comunist" era considerat trecut pe vecie. lati insd ca, in anul 2001 , nimeni nu mai gtie cu certitudine spre ce anume evolueazd Omenirea.

in locul uneiasistenle, maiales de naturd economicd, fostele state ;linia socialiste situate la est de Huntington", caresepard 'civilizalia catolicd
occidentald" de "civilizalia ortodoxd orientald", au fost supuse rigorilor "pdciicartagineze", dupd cum constati lnstitutulde Studii Strategice din S.U.A.(neguvernamental), in eseul intitulat: "Europa Centratd gi de Esf: Probleme gi perspective" nr.37 din anul 1998. ln eseul respectiv sunt comparate, pe buni dreptate, scopurile gi
tratamentul aplicat de Occident, in frunte cu S.U.A., in fosta "lume comunist5", cu cele ale Romei antice in raporturile sale cu Cartagina, in urma "rdz-boaielor punice" (anii 264-146 i.e.n.), adicd distrugerea pdni la temelie a ac'esteia, lucru ce s-a gi realizat. Din analiza eseului, rezulti cd cei care l-au elaborat au demonstrat o profundd cunoagtere a esenlei politiciiS.U.A. 9i N.A.T.O. fald de Europa Centrald gi de Est din ultimul deceniu al secolului XX, apreciat ca epocd post-rdzboi rece. O primd apreciere de importanld politici majord este aceea cd cercurile politice conservatoare din S.U.A. giin general din Occident urisc Ai suspecteazi fosta lume comunisti din Europa, cu precidere cea care fine de cultul cregtin ortodox. Sintagmele "limbajuluide tabld" din epoca rdzboiului rece, precum cortina de fier, imperialismul sovietic, fogtii satelili ai U.R.S.S. se utilizeazd gi in anul 2001, cAnd se vobegte despre Europa Centrali gide Est, in maitoate analizele gi mesajele politice

din S.U.A.
160

au fost gi rdmin in continuare urmitoarele:

adici distrugerea pAni la temelie. Obiectivele majore urmirite prin rigorile l'picii

Mult maigravd gide naturd sd ingrijoreze profund este cea de-a.doua apreciere de fond ficutd dB analigtii avizaliai lnstitutuluide studii strategice din S.U.A., potrivit cdreia, Vestul a impus Estului "pacea cartagineid,',

cartagineze,,

o distrugerea bazelor economiei statelor vizate gi in mod deosebit dezindustrializareaacestora, transformarea lorin economiiagrare, arhaice; . distrugerea structurilor de stat gi aducerea lirilor respeotive in starea de neguvemabilitate, pentru ca, ulterior, acestea si poatdL fi "modelate" dupi criterii corespunzdtoare intereselor S.U.A.; . "spilarea ideologici gi culturali" a populaliilor din fostele state comunite, printr-o invazie a "valorilor" culturii americane, mai ales prin intermediul televiziunii; o distrugerea puterii militare a fostelor liri comuniste, prin reducerea la minimum a armatelor gi armamentelor acestora 9i prin depro-

. exterminarea fizicd, prin privaliuni planificate a populaliei mai in vdrstd, legatd de epoca comunistd; o curilirea de talente, de specialigti gi oameni de mare valoare a fostei lumi comuniste, printr-o politicd sistematici de racolare a acestora. De acest obiectiv, se ocu_pd cu precddere "Funda{ia Soros pentru o
societate deschisd"; . degradarea sistemuluieducaliei nalionale, prin "mdsuri de reformd", subminarea istoriei gi culturii autohtone, in specialin mediultineretului, cultivarea. neincrederii in viitor a acestora gi a dorinfei de emigrare in Vest; o subordonarea economici a fostelor state comuniste, prin preluarea gifalimentarea principalelor ramuri ale industriilor, acapararea pielii acestora gi instituirea, prin orice mijloace, a controlului asupra resurselor naturale existente in aceste state.

fesionalizare;

in schimbul tuturor acestora, S.U.A. gi in general Vestul nu ofera namic...


Pentru impunerea rigorilor "pdcii cartagineze", recurs, cu precddere, la urmdtoarele mijloace:
S.

U.A. gi

:A.T.O. au

. exploatarea disensiunilor intra-statale gi inter-statate, cu precidere in Balcani gi.Asia CentralS; o interventii militare directe in afara sferei de responsabilitate juridici a l.t.R.f.O., aga cum a fost cazul operaliei "For{a Allat6" impotriva.
Jugoslaviei, din primdvara anului 1999.
161

o presiunile gigantaj0lin domeniile politic, economic, cultural, psihologic ai militar;

Gondiliile "picii cartaginezgn' au produs pierderi catastrofale in economiile fostelor state comuniste din estul gi sud-estul Europei.
CAnd s-au produs toate acestea, unde au fost serviciile de spionaj gi analigtii din aceste state, victime ale unor indescriptibile forme de agresiunb? Cazul Romdniei este tipic din acest punct.de_ vedgre- Degi, este ceq mqi 11-al.e ca suprafald, cea maipopulatd gi cu cele mai bogate resurse naturale din Perlinsula Balcanicd, la inceputul secolului )fil, dupd zece ani
.:@..'..|''.=...

de 'ireformd'', Rominia este cea mai


comp3rabild doar cu Albania...

siraci lari din Europa,

in anul 1989, ultimul an al regimului totalitar, potrivit datelor furnizate

de cdtre lnstitutul de Studiistrategice de la Londra, produsul intern brut al Romdnieiera estimat la valoarel de 105,7 miliarde dolari S.U.A., iar datoriile elle-rne erau la cota zero. '' in anul 2000, produsul intern brut al RomAniei era sub 30 miliarde dqlali, iar detofia externi se ridica la circa 10 miliarde dolari. ln anul2000, produsul intern brut pe locuitorin Romdnia era estimat la 4.000 dolari, iarin Ungaria la 7.600 dolari, in condiliile in care suprafala total5 a Ungariei este de 93.030 kmp., iar populalia de 10.000.000, fa!5 de 237.500 kmp. suprafala Romdniei gi peste 22.000.000 locuitori, ca sd nu mai vorbim gi despre diferenla colosalS in resurse naturale dintre Romdnia gi Ungaria. In buletinul anual "International Security Review-2000" (Analiza
Securitdlii lnternalionale

al Forlelor'Armate din Marea Britanie, unul din cele mai prestigioase centre de analizd din lume, se face urmdtoarea apreciere: '_Daci SlSqflg jul in ceea ce privegte uolloarea prodisului intern brut dintre Rom6Etr-_E7 llngaria va continua sd se addnceascd ii favorarea llngariei, atunci autoritdlile de Ia Bucuregti vor pierde controlul asupra Transilvanfei".

2000), elaborat de cdtre lnstitutul Central Regal

162

Gapitolul Xl SPIONAJUL iN SECOLUL XXI

Toati lumea spioneaze pe toati lumea !


.Revolu$a de la 1989, din fosta "lume comunistd", a schimbat nu 3.rumai fqla Eulgpei, ci insigi axa istoriei universale. ;Snionaigl aga cum a lost e!inleles gi practicat in epoca poslbelici,

este un domeniu mor1, SfArgitul rdzboiului rece a adus cu sine gi distrugerea

vechii lumi "bipolare", in c-are serviciile de spionaj aveau o-OiectivJ Uine


i1for.ry19tjiloq glal

stabilite, cunogteau in profunzime natura "pericolelor", aveau o doctririd a folmqtati gi mijloacele tehnice pentru a le combate.

'l[gyq g-fndire" a lui Mihail Gorbaciov a distrus pur 9i simplu

fqn{amentul de pe care aclionau serviciile de spionaj din intreaga lurne.


Lupta la scard planetard dintre S.U.A.gifosta U.R.S,S., precum gidintre satelilii

acestora, grupali in N.A.T.O. gi Tratatul de la Vargovia, nu mai existd. Se pretinde cd Vestul a repurtat o victorie clard impotriva blocului comunist. in ce a constat aceastd victerie? Nimeni nu poate da un rdspuns clar. Rdzboiul rece a fost un fenomen unic in istoria civiliza{iilor, un fenomen degenerator pentru Europa gi intreaga lume, o aberalie a istoriei. Rizboiul rece a fost provocat qi alimentat de Occident sau mai exaci dd S.U.A. gi nu de "expansionismul comunist", aga cum s-a pretins.

Noul curs al istoriei universale a fost determinat de Est, nu de Vest. intregul Occident trece prin transformdri profunde determinate de ce s-a intAmplat in fosta lume comunisti. Toate serviciile de informafii, nu numai din fostele state membre ale Tratatutui de la Vargovia, ci gicele din statele membre in N.A.T.O., trec
prin profunde schimbdri structurale. inceputul secolului XXI a gdsit aceste serviciiintr-o stare generali de d6ruti, dezorientare gi pai ales de teamd fald de perspectiva pierderii rolului pe care l-au avut gi a fondurilor uriage de care au dispus.

Pdnd in anul 1992, Agenlia Centrald de lnformalii$i Agenlia de


lnformalii a Apdrdrii din S.U.A. dispuneau impreund de circa 30 miliarde dolari anual. Din anul 1993 incoace, aceste alocalii au fost reduse cu 10 miliarde dolari dintr-o singurd loviturd. De relinut cd intregul buget al

armatei Rominiei din anul2001 este de sub un miliard de dolari... Toate serviciile de s_piongj, a-tdt din Est, c6-t-$i din VesJ,_caut6- cu digp6lrare noi misiuni, ma|putin_in Rominia, aflati in degringoladi p9_!oaJ9. planurile.
163

Serviciile de spionaj ale S.U.A. 9i Marii Britdnii s-au implicat masiv in acliunile de reorganizare gi reorientare a serviciilor secrete, atdt de informalii, cdt gi de securitate internd, din statele Europei Centrale, in numele aga-zisei cooperdri. Statele mici gi mijlociicu demnitate nalional6 gtiu, din experienta proprie de zeci de ani c5, de r:eguld, cooperarea cu serviciile de informalii ale Marilor Puteri duce la inghilirea lor de citre cei mari.

in tiinp ce serviciile de informaf ii ale statetor"din Europa Gentrali sunt aservite intereselor G.l.A., in Europa Occidentali are loc un proces de separare a serviciilor de informafii, atit in ceea ce privegte raporturile lor cu S.U.A., cit gi cu N.A.T.O. Se nasc servicii europene de cercetare strategicd, total indepen-

dente de S.U.A. 9i N.A.T.O., at6t pdn satelili, cAt gi prin centre de cercetare

radioelectronicd (SlGlNT). Se.contureazd, tot mai evident, o cooperare

intre serviciile secrete ale Franlei, ltaliei gi Spaniei in bazinul Mdrii Mediterane giin statele limitrofe, intr-o confruntare directi cu interesele S.U.A. La rAndul lor, S.U.A. coopereazi cu Japonia. in aceastd !ard, sunt dislocate avioanele americane de tip AWACS, care efectueazi cercetarea radioelectronicd in spa{iile Federaliei Ruse gi Chinei.
Foarte interesantS, pe planul evoluliilor relaliilor inter-occidentale, este convenlia incheiatS, in anul 1998, intre Uniunea Europei Occidentale 9i N.A.T.O., prin care "tnaltele pdrli contractante se angajeazd sd facd

schimb de informalii", ca gi cAnd cele doud alianle nu ar avea in compunere aceleagi ldri. Desprinderea graduali, firi qocuri, prin "politica pagilor mdrunli", a Uniunii Europene de S.U.A. 9i N.A.T.O. va
constitui nota deminantd a evoluliei relaliilor inter-occidentale la inceputul

secolului XXl. Acest proces va avea efecte majore asupra orientdrii misiunilor serviciilor de spionaj din aria euro-atlanticd.

gi

O notd distinctd, fundamental5, pentru toate serviciile de spionaj din lume, la inceputul secolului XXl, chiar dacd este vorba de state mem-bre in aceeagi alianld, este lipsa lor reciproci de incredere. Fiecare serviciu este convins cd nu se poate baza cu adevdrat dec6t pe ceea ce face el
singur. Nu se gtie dacd giserviciile de informa{ii ale RomAnieisu;rt pdtrunse de acest spirit sau au fost aliniate la "standardele N.A.T.O.", pierzdndu-gi

caracterul nafional, ca 9i armata care, incet dar sigur, din elementul debazd al sistemului nalional de apdrare, este transformati intr-o piesi anexi a mecanismului militar al N.A.T.O. Cooperarea in domeniul serviciilor de informalii, spre care este impinsd gi RomAnia, implici o enormitate de riscuri dintre cele mai grave. Aceasti cooperare trebuie si aibe limite foarte exacte. Este
164

de importanld

vitali pentru statele micigi mijlociica aceastd cooperare

si

nu se facd pebazdde contract permanent, sd nu permiti accesul nimdnui la surse, la oameni (agenli) gi metode sau la arhivele serviciilorsecrbte, ci

sd se rezume strict la schimbUl de date gi informalii legate de cazuri concrete de interes reciproc, delimitate in timp 9i spaliu. Tare imi este teami cd guvernanlii RomAniei din 1990 incoace au semnat acorduri permanente cu unele puteristr6ine, in specialcu S.U.A., prin care serviciile de informalii ale statului au fost pur gi simplu incdtugate. 'Accesul partenerilor de cooperare la sursele umane de informalii poate fi fatal. ln spionaj, trebuie avute in vedere principiile verificate de viald gi de istorie, potrivit cdrora aliafii de astizi pot deveni inamiciide miine gi vice-versa, precum gi acela cd invingii de astizi pot deveniinvingitorii de mdine. Atunci cind "coop ereazi" cei mari cu cei mici, statele satelite Tqi structureazi serviciile secrete, nu dupi nevoile proprii, ci dupi modelul statelor mari. De exemplu: Coreea de Sud, total aserviti S.U.A., gi-a denumit
organul nalional de informalii pur gi simplu C.l.A., dupd modelul american. Pdni in anul 1989, serviciile de informa{ii din statele foste membre ale Tratatului de la Vargovia erau structurate dupi modelul sovietic. O

datd cu venirea consilierilo.r americani, s-a trecut la restructurarea


acestora potrivit standardelor gi intereselor S.U.A. Cu alte cuvinte, s-a

schimbat stdpinul.
N

icdieri gi niciodatd in lume, atdt inainte, cAt gi dupd

ristos, cooperarea

intre serviciile de spionaj nu a exclus gi nu va exclude, niciin secolul XXl, spionarea reciproci intre state. Oare, clasa politici de tip balcanic din RomAnia posltotalitard va inlelege vreodatd acest adevdr elementar,
care ddinuie de mii de ani? inleleg, oare, acest lucru cei care se autointituleazd "elita culturald a Romdniei" gi care cer in cor "curdlirea"ambasadelor Romdniei de spionii de la Serviciul de lnforma{ii Externe gi de la Direclia lnformalii gi Reprezentare a Armatei? $tiu, oare, aceste "elite" cd nu existii scriitor englez de valoare care sd nu fi lucrat cu serviciile de spionaj britaniceiincd din vremea reginei Elisabeta I ?

Ar fi absolut inutil si intreb cAli scr:iitori sau cAlijurnaligti rom6ni vor fi dispugisd coopereze cu serviciile de informaliiale RomAnieiin secolulXXl. Societatea romAneascd abundd in naivi care cred in "diplo-malia albd"... $i pentru a nu lungivorba, in legdturd iu modulio'care spioneazd israelienii pe teritoriul S.U.A. se recomandd a fi cititd cartea "Teritoriul

minciunii", autor W.Blitzer, apdrutd la Editura Harper din New York, in anul 1989, chiardacd S.U.A. a ajutat lsraelulcu informaliiin toate rdzboaiele cu arabii.
165

Globalizare dar nu pentru spioni...


tgndinfa serviciitoJ de spionaj de a,qe ingeta -9-Ugf {a-Blggpereqa{, qgcjploc estg o_4n!pr-ezen!i. Aga.a f.ost 9i aga va fi giin seqotutXXt. in secolulXX, statele vor continua si-gi consolideze independgnlajn {orlglriuj informaf iilor, in ci uda globalizirii gi a procesetor

integrar.e{egional i ; 4gggqjqdgoarece retraggrqa ecgesul ui Ia-inf.ormaf ii poate cqnstitui mis-qg ggleP Le-s a lii pq itie,o'dipL qm at ce, Aga a p roced at p re g ed nte e 9 S.U.A., Ronald Reagan, in cazul NoiiZeelande, in anul 1983, pentru refuzul acestei!dri, foarte legati de S.U.A., de a maiaccepta in porturile sale nave
4"9_
I

de rdzboi americane avdnd la bord armament nuclear.

Cu alte cuvinte, cei mari, care te'lajutd" pe linie de informalii, ili pot "tdia macaroana" oricAnd, dacd nu stai cuminte in front !Acegtia te pot lipsi de informalii dacd depinzi numai de ei, exact atunci cdnd ai cea mai mare nevoie de ele. -Dintre toate serviciile de informafiiale.lqmii, cea mai mare "inti-mitate,, eiiitllniie Cerviciile i'eCiete ale s.t A. gt Marii erit"nii. impr_"una, a, p,g:i? |_.?!g:r5i_boiuiiece", in anul 1947, pe fondut ri2boiutui civiidin Grecia, deci in Balcani, gi tot impreuni au desfigurat cele mai agresive ac{iuni de
spionaj, de subversiune, asasinate gi propagandd neagrS, din toli anii postbelici, atdt impotriva fostei lumi comuniste, c6t gi impotriva lumii a treia.

William Donovan, fondatorul C.l.A., a creat acest organ de spionaj cu vocalie globald dupd ample gi indelungate consultiri cu serviciile de spionaj britanice. Englezii se consideri mentorii de facto ai tuturor structurilor de stal, juridice gi de spibnaj americane. Marea Britanie, in realitate o putere de mAna a doua, igi hrdnegte iluzia de mare putere tocmai prin participarea guvernului de la Londra la deciziile de politicd
externd ale Washingtonului. Politicienii englezi considerd aceastd simbiozd americano-britanicd
drept o stare de normalitate gi sunt extrem de frustrali atunci c6nd americanii iau o decizie fdrd a-i consulta, lucru ce se intdmpld foarte des.

Totugi, influenta Marii Britanii asupra deciziilor ce se iau la Washington nu trebuie neglijati. De exemplu, ideea intervenliei militare
americane in Golful Persic din 1990-1991 a fost de sorginte britanicd. Marea Britanie a fost cel mai ardent sus{indtor al interventiei militare americane gi N.A.T.O. impotriva Serbiei in anul 1999, situalie ce se poate'repeta gi in alte zone ale Europei Centrale 9i de Sud-Est in secolul XXl. Existd gio laturd nevizutd a tandemuluiamericano-britanic Aianume aerulde superioritate, experienla de secole pe care engleziipretind (gi nu fdrd temei)ci o au. in general, in materie de spionaj, engleziiii privesc pe americani cu un aer de superioritate gi de indulgenld. 166

in viziunea celorde la M.l.-6 (Secret lntelligence Service), americanii


sunt cota{i ca "rudimentari, simpli, fdrd imaginalie, care mai au foarte multe

de invdlat de la seniorii lor britanici in materie de spionai"- Nici aceste ase(iuni nu sunt departe de adevdr. S.U.A. gi Marea Britanie sunt principaliiexecutori ai prevederilor " pdci i' ca rta g i n eze" in fosta u me com u n isti. Spre deosebire totald de Marea Britanie, Franfa, sora noastrd cea mare, fine morlig la independenla serviciilor sale secrete 9i s-a linut la distanld de orice forme "intime" de colaborare cu serviciile strdine 9i mai ales cu cele americane. Dacd tot suntem "francofoni", oare de ce Rominia nu urmeazi exemplul Franfei? Mai mult chiar, intre serviciile secrete ale Franlei gi cele ale Statelor Unite ale Americii s-a purlat gi se poartd un rizboi subteran necrufitor. De zeci de ani, F.B.l. este pur gi simplu inspdimAntat de dimensiunile gi
I

profunzimea spionajului industrial francez pe teritoriul S.U.A. Dupd rdzboiul din Golful Persic, pentru a exclude orice dependenld de S.U.A., Franla a trecut la realizarea propriului sistem de cercetare strategicd prin satelifi,

iar dupd rdzboiul pentru Kosovo, Uniunea Europeand gi-a accelerat programul de realizare a unui sistem propriu de pozilionare globald prin
satelili.Toate acestea vizeazd scoaterea americanilor din Europa, obiectiv urmAiit de Franla incd din perioada cdnd in fruntea acestei!ari, leagdn al civilizatiei occidentale, se afla legendarul Charles de Gaulle. in cadrut N.A.T.O., existi o linie de demarcafie 9i evident de' contradiclie intre statele vorbitoare'de limbi englezi, care vizeazd hegemonia, gi celelalte state, care nu se va putea gterge decdt prin fali-' mentul N.A.T.O., evenimentce poate surveniin viitorii 5;10 ani. ln anii ce urmeazi, Europa 9i lumea in ansamblu vor fi martore

la afirmarea puternic.i a serviciilor secrete germane, care se vor


Dupd zece ani de la dezmembrarea fostei U.R.S.S., serviciile de

mani-festa in numele unei Germanii unite gi suverane, 9i nu ca nigte prelungiri ale C.l.A., ca pAnd in anul 1990.

spionaj extern ale Federafiei Ruse au intrat din nou in acfiune pe fronturi largi, concentrindu-gi loviturile, cu prioritate, in domeniul ec-onomic Aitehnico-gtiinfific, adicd tocmai de ceea ce are nevoie Rusia

pentru a se reface. Mdsura luatd de noua administralie americand din luna martie 2001, de a expulza 50 de diplomali ru$i, denotd o stare de iritare 9i impotenld din partea organelor de contraspionaj ale S.U.A. Aceasta denotd

cd loviturile aplicate de spionajul rusesc au devenit greu de suportat gi genereazi reaclii iralionale din partea S.U.A. Nu sunt de vind nici rugii 9i nici francezii cd inallj func{ionari americani din C,l.A., F.B.l. 9i ofileri din armata S.U.A. se lasi recruta{i sau, mai mult dec6t atdt, chiar igi oferd serviciile...
167

Pe de altd parte, Washingtonul nu va convinge pe nimeni ci americanii nu fac spionaj in Rusia gi restul lumii. Mdsura este cinicd,
brutalS gi fdrd efecte in timp, nefiind altceva dec6t o formd de ha(uire politicd specificd epocii rdzboiului rece. Pentru un stat, indiferent de mirimea qi potenfialulsiu, dependenla

fali

de un alt stat pe linie de informafii este o stare extrem de gravd.


i

Furnizorul are in mAni gi pAinea gi culitul, iar celui dependent oricand "cordonul ombilical", fiind ldsat sd moard.

se poate tdia

lnternet

arma americani

invaziei tdcute

Mullioamenide bund credinld prezintd'INTERNET'-ul drept un mare progres, o expresie a "globalizdrii" gi o inepuizabildr sursi de informatii. in
realitate, lucrurile nu stau a9a..!SlE*Bl!F-T=gste elpre-9!1do1i1!e_i S.U.A, Ae poliza sursele de ln{gryafii, de a le alinia intereselor stiitegice mo..31o. globale ale S.U.A., constituirid un ihstrument de manipulare a informiliei gi de propagandd psihologici. Nimeni nu va realiza o lucrare de inaltd !inutd gtiinfifi cAin baza informaliilor oblinute prin iNTERNET.

INTERNET-ul a apirut, in anii '70,ca o vasti retea a pentagonului,

menii siieaiiz.ete-o legdturd informafionald intre MinisterulApdrdrii"t s.u.n. gitotalitatea bazelor gi instalaliilor militare americane de pe tot globul.

,Transformarea INTERNET intr-un mijloc de informare publici la inifiativa C.l.A., aceita devenind un instrumeni Je iqfluenti gi manipulare, sub falsa imagine cd ar contribui la informarea marelui public. lnformaliile care sunt circulate prin lnternet nu sunt din clasa^celor purtdtoare de putere, de inovalie gi progres. .lntre timp, in paralel cu sistemul INTERNET, devenit public, ar,:torititile americane au construit un sistem retea de tip INTERNET - total secret, exclusiv pentru cele peste 40 de servicii de spionaj politic, economic, tehnologic Ai militar, prin care circuli adeviratete informalii de valoare, la care nici cei mai intimi aliati nu au acces.
slq.f-Ecu't

Spionii gi armamentul nuclear - garanlii pacii

FrF actiunile lor, serviciile de informafii au constituit gi vor ,c-gn9!!tui, 9i in secolul XXl, avangarda tuturor demersurilor politico-diplomatice ale guvernelor, indiferent d'e natura acestora. lnainte de a ac[iona, un guvern responsabil maiintdise informeazd, lucru
pe care guvernanlii RomAniei din 1990 incoace nu l-au mai fdut. Acegtia au aclionat la comanda altora... Acliunile de intervenfie de orice fel, dar mai ales cele militare, gestionarea unor stdri conflictuale, medierile, sunt toate precedate de implicarea

168

serviciilor de informalii. Marile puteri ale lumii, cu precddere S.U.A. 9i Federalia Rusi, igi exerciti influenla in lume bazindu-se pe puterea

serviciilor lor de informatii.


Acordul Tehnic Militar be la Kumanovo, care a pus capdt agresiunii militare a S.U.A. gi N.A.T.O. impotriva Serbiei din 1999, a avut,ca bazi de disculii imaginile realizate de sateliliide spionaj ai S.U.A. 9i Federaliei Ruse, acceptate ca veridice de citre pdrlile beligerante. Serviciile de spionaj sunt cele care vegheazdca statele parli la un tratat si-gi respecte ad-lifteram angajamentele asumate. Nimeni nu se bazeazd pe buna credinld a celuilalt, mai ales in domeniul armamentelor strategibe nucleare. inainte de a se infelege intre ele statele gi a se ajunge la acorduri

politicodiplomatice de anverguri, mai intii trebuie si se inleleagi intre ele serviciile de informafii, prin negocierisecrete. Aicise ascunde "oculta internafionald" pe care o cautd toatd lumea dar nu o gdsegte... Pe fondul acestor realitili, a apdrut preceptul potrivit ciruia "la nego' cierile adevdrate nu se intrd niciodatd pe uga Qin fala". Semnarea unor acorduriintre gefiide state giguverne este doarfalada. Acegtia finalizeazd

siu

formalizeazd ceea ce au pus la punct expe(ii serviciilor secrete, prin negocieri tainice. Armamentul nuclear va continua si fie garantul picii globale giin secolul XXl, prin efectul sdu de descurajare. Va continua, chiar dacd intr-un
ritm lent, proliferarea armamentuluinuclear. Statele lumiis-au convins

ci

nu

Rolut primordial al spionajului atomic se va menline gi.in secolulXXl.

se poate sta de vorbd cu americanii dacd nu di arme nucleare.

Cunoagterea insemni putere

gi pentru Rominia...

. si se ridice

Europa Centrali gi de Est are una din cele doui ganse: la nivelul Occidentului, prin atingerea standardelor
ta nivetul

de integrare in Uniunea EuropeanS;

. si fie redusi

"sudului", adicd acela de sursi de materii

prime gide piala de desfacere pentru Occident.

Romdnia este in cea maiteribild c.umpini, cu mari ganse de a

terea inseamni putere este de la sine infeleasi, mai pulin in Rominia post-socialisti.
Pentru a repurta succese in politica externd, o naliune, fie ea democraticd, autoritari sau totalitard, are nevoie de informalii precise de ordin
169

deveni un stat tipic al lumii a treia. lntr-o epocd in care s-a produs o revolulie in mijloacele de comunicalie gi o eiplozie in domeniul informaliilor, ideea potrivit cireia cunoag-

politic, economic Ai militar cu privire la rivalii sdi, la competitorii sdi gi, desigut gi la prieteniisdi. Acest adevirigiva menline gi amplifica valabilitatea in secolulXXl.
Abram Shulsky, veteran al spionajului american, in cartea sa "Rdzboiul tdcut", apdruti in 1 991 , pag.1 61 , considerd activitatea de culegere de informalii (legalS 9i ilegald)ca pe o gtiinld sociald care urmdregte sd in{eleagi gi, in final, sd anticipeze aspectele majore de ordin politic, economic, social gi militar ale lumii. state dezvoltate se vor orienta prioritar spre sursele umane (HUMINT), spre recrutarea, instruirea gi infiltrarea de agenli la scard planetard. Aceasta, in urma constatdrii, scump pldtite, potrivit cireia nici un fel de tehnologie, indiferent de gradul ei de sofisticare, nu poate substitui agentul, faclorulom, in culegerea de informafiisecrete esenliale, purtitoare de putere. in secolul XXl, se va produce o revenire in forld a serviciilor de spionaj la for-mele gi metodele clasice, av6nd ca figurd centr:ald "agentul".

in secolul XXl, serviciile de spionaj din S.U.A. 9i din celelalte

Secolul XXI va fi secolul marilor riZboaie economice, fapt pentru care 9i spionajul economic va trece pe primul plan. Daci in epoca rdzboiului rece, serviciile de spionaj ale S.U.A. alocau doar 3o/o din resurse pentru spionajuleconomic, in anul2001, acestea au
ajuns sd aloce 40%.

Pe frontul secret al spionajului economic, se vor confrunta serviciile gigant ale Japoniei, considerate'ca cele mai performante din lume, cu c.ele americane, ruseqti, germane, franceze gi britanice.

Spionajul privat - tot- mai agresiv gi


S.q

firi

limite

se rizboiesc pe viafi gi pe moarte, firi nici un fel de restricfii. Sub acoperirea Organizaliei Comerciale Japoneze JETRO se ascunde cel mai temut serviciu particular de spionaj economic din lume. JETRO are filiale in 57 de state, incadrate cu peste 600 de spioni de inaltd calificare in spionajul economic, care apeleazd la intreg spbctrul de metode tipice muncii de spionaj, adicd corupere, gantaj, sustragerea de documente secrete etc. Spre disperarea F.B.l., japonezii de la JETRO recruteazd, fdri nici un fel de scrupule, manageri ai marilorfirme americane: in inima Marii Britanii, la nord de localitatea Leeds, se afli Gentrul de Gercetare Radioelectronici MENWITH HILL, aparlindnd
170

pe l6ngd parile qgncgrne gifirme na{iona!9 gltransnalionale. Dacd serviciile de spionaj apa(indnd statelor mai au unele r:elineri de teama unor consecinle politice nedorite, serviciile de spionaj particulare

!gs9,in gcelagitimp, tot ma!multe serviciide spion4[p!v,4!9,

Agenliei Nafionale de Securitate a S.U.A. Acesta este cel mai mare centru de spionaj radioelectronic din intreaga lume, unde lucreazi 2.700 de specialigti, analigti 9i decriptori americani. in acest centru sunt interceptate comunicaliile radio, telefonice, prin fax gi prin satelit ale tuturor statelor dezvoltate din Uniunea Europearii. in principal, in acest centru sunt interceptate comunicaliile
lndustrieide automobile a Germaniei, precum gicele ale "BinciiGermaniei", "stafia pilon" a programuluide introducere a monedeieuropene unice EURO, pe care S.U.A.ll saboteazd cu toate forlele de care dispune. Fostul pregedinte american WClinton, dupd inaugurarea celui de-al

spionajul industrial (parte integrantd a spionajului economic) reprezintd o ameninlare la nivel nalional gi a cerut serviciilor secrete ale S.U.A. ca "la un spionai dus cu metode agresive sd se rdspundd tot cu un spionaj agresir/'. Aceasta va fi nota dominanti a relaliilor inter-aliate din aria Atlanticului de Nord in secolul XXl. Lupii care au hiituit, timp de peste 70 ani, fosta lume comunisti, dupi disparifia inamicului comun, s-tlu intors unii citre alfii 9i se sf5gie ca in jungli... doilea mandat, a declarat
Recent, Franla a arestat un numdr de cinci agenfi americani infiltrali in compania "France Telekom" gi pe rezidentul lor cu acoperire diplomaticd de la Paris. Diplomatul a fost expulzat, iar agenlii trdddtori incdrcali cu ani giei de pugcdrie. Totul s-a fdcut "pe gest", fdrd zgomot, ca intre lgentlemeni"... Bernard Schmidbauer, ministru de stat, coordonator al serviciilor secrete ale Germaniei, citind dintr-un raport secret al B.N.D.(Serviciul Federal de lnformafii), a atras atenlia cd "serviciile americane de informalii gi-au amplt'ficat spionajut economic in Germania", iar Ambasada S.U.A. este incadratd cu un personal mult peste nevoi 9i, in propo(ie de 90%, cu of{eride informalii. Spionii francezi au reugit sd sustragd informalii de mare valoare de la Uzinele "Boeing" din Seattle, maiales cu privire la noulturboreactor gi sistemele de navigalie de ultimd or5, utilizate ultlerior la proiectul AIRBU5-340.

ci

ln apropierea granitei cu Belgia, se gisegte o stalie puternicd de ascultare germand, exact pe linia Bonn-Paris. Este stalia cu care Serviciul Federal de lnformalii Externe intercepteazi comunicafiile firmelof franceze. Unde se situeazi Rominia din punct de vedere al preocupirilor in dbmeniul spionajului economic? Niciieri. Noi rom?nii suntem obiect gi nu subiect in rdzboiul secret pe frontul economic.
171

tl1SFLU iroc ratice, {e c onsili ff i _s_tf if n i.

Serviciile de informa[ii ale Romdniei au fost transformate in nigte para izate, ti m o rate, Aero rie ntaG g i p"
I

^"trJi"

qeunite ale Parlamentu_lri, tot a$a Cum este ales pregedintel_e Ungariei :qag-g"le!-ql9@S9"e c9 est-e o ln fruntea serviciilor aga-zis secrete ale Romdniei, in locul unor ptg&signi$ti sunt numili oameni politici., dupd criterii ctientetare de p?4id, 9@g cqgste o atti mare aberafie! in acest fet, serviciile secrete gle statulqi_sg1t politizate gi utilizate in interese de oartid...

Ptfg_g_t_o_rq!LB.l,j_s_te

numit in functie, prin votul Camerelor

abera,tie!

Qezq_qlre-le-economiCe, politice 9i sociale din Romdnia de ta sfirgitul -.g>qqlu!u|Xxgg5qrbmlnat capacitatea de a opera a serviciilor de informa{ii roIglSIL gJfg 4f q reg-9 itu gf i e i va n e ce s ita 2 5--9 L a n L pani "-" reinnoirea totali a clasei politiCe iiinovate de aceste stdri

J;

de lucruri...

172

Anexa

SiTANTHONY BLUNT

GUY BURGESS

KIM PHILBY

DONALD MACLEAN

Cei patru mari "spioni de congtiintd" ai secolului XX

'

173

STRUCTURA ORGANIZATORICA A C.I,A.

DIRECTORADJ,PT.

DIRESTORADJ.PT.

STIINTA SI TEI{NICA

ADMINISTRATIE OFICru DE ANALIZA SPATIUL SLAVIC SI


EURASIA

OFlCru PT.CERCETARE.DEZVOLTARE

OFICru PT. CARCE. TARI STIINTIFICE

SIDEARMAMENT

OFICruPT, ALAINZA EUROPA

OFICru PT.RESURSE
COMERT SI

TEHNOLOGII

! A

OFICruDE ANALIZA - ASIA DE


SUD.EST

OFICruDE ANALIZA IMACINI

OFICIU DE ANALIZA - ASIA DE


EST

OFICruPT.PROD. CURSNTA SI SPRIJIN

ANALITIC OFICruL PT. RESURSE


DE INF.(BANCA DE

OFICIL'L DE ANALIZA ATRICA SI AMERICA LATINA OFICruLPT,CER. CETARSTEHMCA

DATE) OFICruL
PA.

SI

ANALIZA

CONDUCERE

STRUCTIIRA ORCAN]ZATORICA A SERVTCruLUI DE INFORMATtr MILITARE AL FED3RATI3I RUSE

DIRECTII

I
EUROPA

II
AMERICADENORD, DE SUD, ANGLIA, AUSTRAIIA, NOUA
ZEELANDA

III
ASIA

ff
AFRICA

v
SPIONAJ.

VI
SPIONAJ

ACENTI

RADIO. ELECTRONIC

! ('r

l- sproNAr-_l l-lREcrrA I lnnosperrell I pERsoNAL I

l- DrREcri^ I rEHrNcA I opp.n arrva I

DIRECTIA
I I

TEltNicoADMINISTRATIVA

fDiJ^"t"** I I nrrnrtt I I Polmc lpxrBnr.ra ll


l- DTRECilA--I
I I

L
DEPARTAMENT

ARHIVA

INSTITT'TDE INFORMATII

CURSURI POST

UNIVERSITARE DS INFORMATII

o x q)
(.)

(:()t/t-/Nl7AI l:'A Sf:l?VtAlLAf? DF

{NFOtlt1.,t 47JI

iSn{{J^,))

(Dttpd Legea Servir:tilor Secrele

1994)

o x !,

\
COMITETiit
t$roRM,rTlt 3l

3[:cui{itait

i{Nf*U

'

o)
';r

EFLL S'lV:CtL'l

Ut

:i

0 l*fo&|}lnial r,ilLllAng

irt ,:tturA i trLtr!ilrl ltjulrcl FE$Tnu A5!,:uF4qEt lillhttI. A. FEl!LEl 5 r!i?tuF!.rt A)Jut{c1 llt6{L t{41 3neLt?rr - 5F Biljir,Jr.i n.cEtul,'. lttcAtA 0E AIEHTI lttrlL-rRATl 5!'r.tAtr.r R.lLril,nlt
l.Erzll]FIT
ATiJUHnT CU AC0PERTqE

1rr.?ltJrHI 2.Rt?ll.rFt]T

t:tj acfiPFRlRr nrPLrl!inttcn-5EF o! nElE.d AirJUlllT ('U ACOFClnF DtrL*[aAI:q{-5f r f r ft I ut


DtPLCUnI:A-Srr

.$l'_esg g u41!E*. DgJ$IqFF|ATll RITEAUA I.lODEENA DE SFl I] HAJ ' 5chenro gtondarrj } {

r.Li

7.ETIA TiHHIi,l A FET:LEI 54TURt l:trRA? t E T ELEt0 r.1Ut'lt{trTil

{ !

ir

it

It'-'.:, , ,/ '\. \\, */" lr{i'\ .'t ,r;/ ...'\''" * i ,'\ ii H ..i,-' i !
Ut,r' ,i

-.*C''tt
".,,
,+

'--'*...,{ -'''\*-\
.,--:)

'

"i

};,

,,.-.;- -..'.

" tiit illl ,,.Irr" 'trli 'f;;"1+],'ili'if


J-n,
.,:fr,,. "'.i1\

'"'*"'':i

!r#,+i

| trt ll' l/l .rt;:rl Ill, fi'


a

c,fri. olj -,1"i:i, rl /|


/'lll

*.. - .,i, ,l

?
'r'i':i
l!

flll[,[l I *a- gli*:i/

liI

''s

0 [r] li I r tu!,{j,
i/

-ttir fl ,..\

','

li t" .fi '.'r

,--;,i

n'* r'l* ;.t--

i. ,l r
,--i

'

,t-esruoe - ____Ltc,rru4r tEFl\nHtcE u. 1., r; LIG,IIUFT cUA0tiltil ffliJ;.'^i;'l1o1l.,r,f"1lJJ'n'nn'

-h,,.,t

it 'id /
*

/ r; i'

\ '... * I'l
fii

t';;--.;
-r:

b
o

x o,

Ctr

EDGAR HOOVER

MATA - HARI
"Spioana care nu

a terorizat intelectualitatea $i a supimat


cu brutalitate orice migcdri

A fost, timp de 48 de ani, geful poliliei politice -'F.B.l. - a S.U.A. A Santajat clasa politicd,
cu orientare de stdnga. fost supranumit "Marele Inchizitor" al democraliei americane.

a existat"

Adevdratul rol al
TNTERNET-utui!

M.S. GORBACIOV
- cel mai mare "agent de influenld" al secoluluiXX gi "patronul" sdu Ronald Reagan

178

BIBLIOGRAFIE SELECTUA
1. Sanche de

Gramont

-,,Rdzboiulsecret" iA itu ra G. P. P utnarn's Sons


NewYork 1963
- ,,lilIeseria

2. Allen Dulles

de spion!'

Editura Haroer-Row New York 1963

3. Oleg

Penkovsky Seth

- ,,Documentele Penkovsky" Editura Collins Londra 1965

4.'Ronald

- ,,Enciclopedia spionajului" Editura New English Library Londra 1972


.

5. Ford

Rowan ' Deacon

- ,,spionajul tehnologic"
Editura Putnam's Sons New York 1978 - ,,serviciul secref al Japoniei

6. Richard

KEMPEI-TAI{' Editura Berkley Books NewYork 1983

7.

R.V.Jones Hodges

- ,,Cel mai secret rdzboi" Editura Coronet Books Londra 1983


- ,,Alan Turintg Landra 1985

8. Andrew

Enigma spionajului"

Ed itu ra U nwi n Pe oe rbacks

9. David

Holloway

-,,U.R.S.S.9icursa inarmdrilor"
Editura Yale University Press

5.U.A.1986
10'

Henrys'A'Becket'i:diPl{;::offfJie*s{ifn4"
179

11. Peter Wright

,,Vdndtorul de spioni"

Editu ra Witt iam H ei ne man n

Australia 1987 12. David P.Barash


- ,,Cursa tnarmdrilor gi rdzboiul

nuclear"
Editura Belmont California 1987
13.

Jeffrey E.Garten

,,O pace rece" Editura Times Books New York 1992


-

14. A.Blanovski

-,,Di plomalia cotropitori lor"


Editura Universitas
Chiginau 1992

15. Lucien S.Vandenbroucke

-,,Operatiile speciale"
Editura Oxford University Press New York 1993

16. Edward Pessen

-,,Pierzdnd u-ne sufletele" Editura lva R.Dee


Chicago 1993

17. Abram N. Shulsky

- ,,Rdzhoiul tdcut"
Editura Brassey's New York 1993

18. Mark Lloyd

,,Cartea Guinness a spionajului"

Ed itu ra Gurnness P ubl i sh i ng Londra 1994


1

9. Jeffrey R.Richelson

,,Un secol de spionaj't

Editura Oxford lJniversity Press

NewYork 1995 20. Norman Polmar

Thomas B.Allen

- ,,Cartea

spionilor, o enciclopedie"

Editura Grennhill Books

NewYork 1997.

180

CUPRINS
I.

DE LA EDEN 1A... WASHTNGTON


Lucifer-spionul 9i Moise-geful de agenturi.
Samson gi

13
13

lnviliturile lui Sun-Tzu citre spioni Alexandru Macedon, cifrul 9i.., cenzura $tefan cel Mare, fondatorul... Securitdfii ! .....;............. "Polilia politici" vine de la Apus...
Napoleon-spionajgidezinformareinstilimperial'..
Spioniigi independenla
Benjamin Franklin-spion

Dalila

......-........................................:........ 16

..

17 19
21

23

SUA........ "dublu"?

..

28 29

[.

TNTELTGENTE

ir.r LECRLITATE

33
33

Spionaj Spionai fac intotdeauna ceilalti. ! .,... ceilalfi.

PremiulNobelse,oblinemaiu9or..................................j 34 .........................;.., 36 America - paradisul spionilor......


rfr.

GoNgTilNT;A-O MARFA m MARE PRET!............. ..Apostolii''delaCambridge.......,............:............,#'.


Kim Philby Francis Donald

40
+S

Burgess ...................:... Maclean......................:

.......

48
51

Homosexualul E.Hoover- maestrulgantajului Frustrarea duce la trddare ..................

SirAnthonyBlunt.........'..,....:.......,.....'..'.'.. John Carneross..................

54
58

rv.

AGENTil DE SPTONAJ

Spibnajul firi agenfi - ca nunta firi liutari ! .............:................ 64 "Craii" CAde la Risirit Ceaugescu, Sadat, PahlavigiGorbaciov ......,.... 67 Transfugii rugi intoxicd Occidentul ! .................... 70
Rdzbunarea

LANCTERil TRADARil

.........

64

Moskviciului

...........:.......

71

V. CANDIDATI LA PREMIUL NOBEL AL SPIONAJULUI


Scriito/i 9i spioni Spioni care au scris istoria
Sidney Richard Sorge ............ Rudolf Chaim Hezog

...

75
75

Rei||y....................................

7I
87
92

Roes1er.....................

|.V.Andropov................ ...........,...........

George Bush .............

vr. sproNAJ gr sEX TorAL

!........................:........
181

9e

'

Naliunile-spion: spionaj pentru prosperitate ................:............., 99 Mata Hari -fatald dar nu ca spioani ! .................... 103

Lupte crunte, cu femei in.frunte... Amor Sex total cu... sof ia premierului ! Schimb de "rdndunici" Anglia - URSS "Afacerea Profumo" - sex cu.,. cddere de

ruso-american

.......... ............ ........... guvern

105

108
1

0g
0

11

112

vil. AcTtuNtLE,,ACOPER|TE"
De la

Fidel Gastro era... mai "acoperit" Nu existi doar un holocaust ! ..................

"asistenfi tehnici"

la

crimi

116

118
119

vilt. SP|oNAJUL

-Rom6nia-inobiectivatomic!....'.'''..'..'...:....:.'''..'''..

SUA a primit puterea (atomici) din Europa "Suntem toli nigte fii de bestii !" ........ "D.lmnezeu a dat Americii bomba atomicd" 9i... aajunsin URSSI......... Rizboi rece cu spionaj la inilfime De aproape, se vede mai bine. . .

ATOMTC

............... 123
123 125

.,

t2T
129
1

31

lX.

SplOttRJUl$'"PRIETENESC" *Nuexistdprieteniieterne..."..............
- REVOLUTTE iN EVOLUTTE

135

lsraelul spioneazi "en gros" in SUA 1 ........,... "Schimb de amabilitifi" SUA - Franfa - Japonia ONU - cel mai mare centru de spionaj ! ....................

.............;...... l35

136 139 139

x. TNFoRMATilLE

Salvarel nafionali - intorma'1ii 9i sacrificii .......:......--...-...-.::.. Surselepublicegi... minciunilediplomatice Sursele umane gi arta recrutdrii ................ Dumnezeu a dafspionilorcomputerul ! .................... Analiza gi sintezainformafiiloi- totul sau nimic !
lonel l.G.Brdtianu - un model prea indepirtat... Balcanii - tinuli "la foc mic" de SUA ! ............ Rizboiul rece, inlocuit cu "pacea.cartaginezd": distrugerea din temelii a Estului ?!... .............

.............. 145 Ms
147
151

153

..

155
1

157 58

160

xr. SPToNAJUL iN SECOLUL XXt

Globalizare dar nu pentru spioni... lnternet - arma americani a invaziei ticute Spionii gi armamentul nuclear- garanlii picii ! .........................Cunoagterea inseamni putere gi pentru Rom6nia... Spionajul privat - tot mai agresiv 9i firi limite ..........................

Toati lumea spioneazd pe toati lumea

...........
!

....... 163
166
169 1 69
1TO

cupRrNs

B|BLTOGRAF|E

............
182

..................., 179

. ....:.::. ......::::::.:.::...:::::::::::...:...::................... 181