Seful USLA catre Militaru: ,,Mi-ati omorat oamenii!

"
Mihai Mincan,

Doua marturii socante incheaga portretul celui inscaunat in decembrie 1989 in fruntea Armatei Romane: razbunator, crud, ucigas cu sange rece. Dupa savarsirea crimelor, Nicolae Militaru a lasat cadavrele celor ucisi in strada, motivand ca nu el era ,,cel responsabil de imaginea Ministerului Apararii Nationale". Citeste: EXCLUSIV Brutele securitatii i-au furat nevasta si l-au urmarit 40 de ani In noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, blocat intr-un ABI in care se tragea din toate directiile, colonelul Gheorghe Trosca isi traia ultimele clipe din viata, urland speriat spre o statie de emisie-receptie: ,,Trag in noi! Trag in noi!". Fusese chemat la sediul Ministerului Apararii Nationale din cartierul Drumul Taberei pentru a-si arata loialitatea fata de noua putere, prin anihilarea ,,teroristilor ascunsi in tufisuri". La cateva zeci de metri distanta de locul executiei lui Trosca, generalul Nicolae Militaru, numit deja, informal, ministru al Apararii de catre Ion Iliescu, savura din biroul sau macelul din strada. Absorbea racnetele unui muribund, transmise prin statie, si se foia prin incapere, repetand sec: ,,N-avea cum...". Trecusera 11 ani de la momentul in care colonelul atacat in ABI contribuia decisiv, prin informarile operative oferite lui Nicolae Ceausescu, la trecerea in rezerva si dezonorarea generalului Nicolae Militaru. Acum venise

momentul razbunarii. Investit in functia de comanda a Armatei si beneficiind de neabolirea pedepsei cu moartea (ce avea sa se intample abia in 12 ianuarie 1990), fostul spion GRU incepea sa-si plateasca politele. Toti cei care-i dovedisera trecutul de agent sovietic trebuiau sa dispara definitiv. Cele doua marturii Teribila crima din fata sediului MApN a fost tainuita ani buni. Miza era enorma: noul regim, autoproclamat ,,democratic", ar fi trebuit sa ofere explicatii serioase privind legitimarea si investirea unui criminal in fruntea celei mai sensibile institutii din zilele Revolutiei: Armata. Marturii succinte, care construiau doar bucati din adevarul acelui moment, au fost oferite, disipat, in presa primilor ani de democratie, dar si in cadrul audierilor Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989. Efectul acestora a fost insa aproape nul. Astfel se explica cum, in decembrie 1996, generalul Nicolae Militaru, pozand intr-o personalitate extrem de respectabila, candida pentru functia de presedinte al Romaniei. Si cum institutiile statului roman i-au acceptat candidatura ca oricarui om onorabil. De la crimele din 1989 trecusera sapte ani. In mormanul de marturii colectate din 1989 pana astazi exista insa doua declaratii zguduitoare, care demonstreaza indubitabil ca generalul Nicolae Militaru este adevaratul autor al macelului din 23 decembrie 1989, ora 22.00. Ambele au fost consemnate de catre istoricul Alex Mihai Stoenescu, ambele apartin unor persoane care se aflau, la momentul executiei, in preajma lui Militaru. Militaru: ,,Sa dovedeasca ca e de partea noastra!" Prima marturie apartine celui care, la momentul crimei din Drumul Taberei, era, cel putin in acte, adevaratul ministru al Apararii. Victor Atanasie Stanculescu fusese martorul direct al intregii operatiuni ucigase, regizata de catre Nicolae Militaru. In acele moment, cei doi se aflau fata in fata, ca intr-un veritabil film de actiune, despartiti de Ion Iliescu. Se intampla chiar in biroul ministrului Apararii, care ar fi trebuit sa fie incaperea de comanda a lui Stanculescu. Din acest loc, infiltrat cu ajutorul si cu sustinerea lui Ion Iliescu, Nicolae Militaru dadea unul dintre primele sale ordine ca ministru al Apararii: uciderea colonelului Gheorghe Trosca. ,,Militaru a fost un tip razbunator. Ma refer la discutia din noaptea cand a cerut sa vina grupul de la USLA, in care Ion Iliescu era pe scaunul ministrului, iar eu si cu Militaru in fata biroului, pe fotolii. Eu am spus atunci: <<Lasati-i sa se opreasca la calea ferata!>>. Militaru s-a opus: <<Nu, sa vina incoa', sa dovedeasca ca e de partea noastra!>>. Cand au raportat ca au ajuns la linia de tramvai, le-am spus celor din birou: <<Sa nu vina!>>. Este noapte deja, n-aveam legaturi, eram vai de capul nostru. In acel moment - si asta mi-a spus seful Directiei Operatii -, Militaru a dat ordin sa se maseze foarte multe trupe in dreptul ministerului. Era acolo capacitatea pentru aparare a unei unitati de tip regiment, pentru frontul de atac al unei divizii! O enormitate! Militaru a insistat pentru aceasta concentrare de foc nemaipomenita intr-un oras, intr-o curte, ca totul se petrecea la cladirile de la Orizont. Cand am auzit lovitura de tanc de nimicire a masinilor USLA, i-am spus: <<Domne, v-am spus ca nu trebuie sa vina pana aici, ca e noapte si se poate intampla o nenorocire...>> Iar el a raspuns: <<Lasa, domne, ca la

razboi e ca la razboi!>>", a marturisit Victor Atanasie Stanculescu. Colonelul Gheorghe Ardeleanu, cel pomenit de generalul Stanculescu, era seful trupelor USLA si se afla, in acea seara teribila de 23 decembrie 1989, alaturi de Militaru, Stanculescu si Iliescu, in biroul ministrului Apararii. ,,Pe front, lumea mai si moare" Luata sub forma unui interviu de catre istoricul Alex Mihai Stoenescu, a doua marturie ii apartine generalului Romeo Campeanu, cel care in decembrie 1989 era loctiitor al sefului Inspectoratului General al Militiei. Altfel spus, adjunctul generalului Nuta. In noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, generalul Campeanu se afla, ca si colonelul Ardeleanu, in biroul ministrului Apararii, alaturi de trioul Iliescu - Militaru - Stanculescu. Asadar, el a fost martor ocular al acelor grozavii. Declaratia sa, redata sub forma unei povestiri emotionante despre ura si cruzime, intregeste portretul de criminal feroce al generalului Nicolae Militaru. ,,Ardeleanu vorbea cu Trosca la telefon si avea si statia deschisa, in acelasi timp. Si ii spune: <<Ia trimite tu trei ABI-uri incoace!>>. Nu stiam exact cati sunt, dar erau foarte multi. Tancuri, TAB-uri, artilerie, trupe de infanterie. A intervenit Militaru: <<Sa vina Trosca!>>. Erau tot timpul in legatura pe statie, cand au intrat pe Drumul Taberei si tancurile au inceput sa traga in ei. <<Uslasii>> urlau in ABI-uri, urlau ca in iad. Tot asasinatul s-a auzit in statie, in biroul lui Militaru. L-am auzit pe Trosca urland: <<Tovarase ministru, dati ordin sa nu mai traga!>>. Si atunci Militaru s-a ridicat si i-a spus: <<Bai Ardelene, tu stii ca noi suntem pe front, si pe front lumea mai si moare!l>>. Ardeleanu se ruga de el, il implora. Militaru se plimba prin birou si spunea: <<Tancurile noastre sunt vechi, nu avem conditii de transmisiuni, si chiar daca vreau sa iau legatura, nu pot. L-au gasit pe atacator si au tras!>>. Ardeleanu a inceput sa planga: <<Mi-ati omorat oamenii...>>. Si a murit statia. Ardeleanu plangea si se tavalea pe jos: <<Ce-ati facut>> Militaru se foia prin birou si ii spunea: <<Bai Ardelene, n-aveam cum...>>". ,,Toti raspundeau de cadavre!" Dupa uciderea colonelului Gheorghe Trosca si a celor sapte ,,uslasi" din echipa sa, trupurile acestora au ramas in strada, vreme de cateva zile. Cadavrul lui Trosca a fost decapitat si profanat, iar pe cele trei autovehicule ABI in care se aflau ,,uslasii" a fost scris, cu litere mari, ,,TERORISTI". Din acea seara de 22 decembrie 1989 si pana in 27 decembrie 1996, cand a fost rapus de cancer, generalul Militaru a fost pus o singura data sa explice de ce cadavrele au fost abandonate in strada. Se intampla la 23 septembrie 1993, cand Nicolae Militaru a fost audiat de catre senatorii Comisiei ,,Decembrie 1989". In acel moment, presedintele comisiei era Valentin Gabrielescu (PNTCD), iar vicepresedinte - Sergiu Nicolaescu (PDSR). La finalul unui dialog scurt cu Sergiu Nicolaescu, Militaru isi desavarsea crima comisa in 1989, intr-o dubla nota de cinism feroce si de nepasare. Sergiu Nicolaescu: In dimineata de 24 decembrie stiati ca ABI-urile si corpurile zac inca in strada si populatia urineaza pe elen Nicolae Militaru: Eu nu am iesit din sediul Ministerului Apararii Nationale decat in 26 decembrie, pe la ora pranzului. (...) Atunci am iesit si am vazut spectacolul care era acolo.

Nicolaescu: Cine credeti ca raspundea de ceea ce se intampla acolo in acel moment si de imaginea Ministerului Apararii Nationalei Militaru: De aceasta chestiune trebuia sa se ocupe insusi comandantul unitatii, colonelul Ardeleanu. Nicolaescu: Vorbesc din partea ministerului, ca eram pe teritoriul si imprejurimile MApN. Cine raspundea in acel momentt Militaru: Pai, de asta raspundea toata lumea! Militaru, renegat de restul Armatei Uciderea lui Gheorghe Trosca si imaginea de spion sovietic pe care restul Armatei Romane si-o formase despre generalul Nicolae Militaru au contribuit decisiv la demiterea acestuia din functia de ministru al Apararii. Se intampla la 16 februarie 1990, la finalul unor saptamani de protest a cadrelor active din Armata, sustinute mai ales de nou-infiintatul Comitet de Actiune pentru Democratizarea Armatei (CADA). Mai multi ofiteri ai acestui Comitet i-au trimis o scrisoare deschisa generalului Militaru, invinuin-du-l direct, pentru prima data, de uciderea colonelului Gheorghe Trosca si a ,,uslasilor" condusi de catre acesta. Prin cateva intrebari bine tintite, scrisoarea viza calcaiul lui Ahile al generalului-spion: -,,Care este motivul pentru care a fost cercetat contrainformativ generalul Nicolae Militaru de catre colonelul Trosca - fostul Sef de Stat Major al USLA - pe timpul cat acesta din urma era maior la contrainformatii militares" -,,De ce Militaru l-a cerut pe Trosca sa vina in fruntea unei formatiuni de lupta antiterorista sa ajute MApN si, fara a instiinta despre sosirea acestei grupari, a lasat sa fie distrus cu armamentul greu de TAB-uri si de tancurile din curtea ministeruluiA" -,,Cine a transmis ordinul din sediul MApN, catre fortele care aparau ministerul, in clipa cand se apropiau ABIurile solicitate pentru a veni in sprijinul armatei: <<Vor veni doua echipaje usoare. Trageti fara somatie!>>f" Ministrul doborat de ofiteri La 12 februarie 1990, membrii CADA redactau celebrul "Apel catre presedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN)". Asadar, apelul ii era adresat lui Ion Iliescu. Cu acel prilej, succesorul lui Ceausescu la carma statului a aflat despre toate reprosurile pe care militarii i le aduceau lui Militaru. Inclusiv crimele de la Revolutie si colaborarea cu sovieticii. Pacate despre care, cu siguranta, stia de multa vreme, dar pe care le neaga si astazi. Apelul CADA solicita, printre altele, aflarea rolului Armatei in evenimentele din decembrie 1989 si inlaturarea cadrelor militare care "s-au compromis, fiind partase directe ale dictaturii ceausiste". La punctul 3, apelul prevedea "trecerea in rezerva a ministrului Apararii Nationale care, prin ordinele date, a dus la o stare de tensiune in Armata". La numai patru zile de la acest moment, generalul Nicolae Militaru avea sa fie demis din functia de ministru al Apararii Nationale. Succesorul sau era chiar cel de la care preluase functia, cu ajutorul lui Ion Iliescu, in

decembrie 1989: generalul Victor Atanasie Stanculescu. ; In editia de maine a ziarului "Adevarul", cititi - Tancuri pentru aducerea Ceausestilor la Bucuresti:Speriat de ordinele pe care le primeste, colonelul Andrei Kemenici a fost la un pas de a scapa situatia de sub controlIn jurnalul de lupta al UM 01417, reprodus de Viorel Domenico in cartea ,,Ceausescu la Targoviste" a aparut o insemnare care te face sa crezi ca unitatea lui Kemenici pleca la lupta. Un ordin de pregatire in cel mai mic amanunt a tehnicii, a munitiei, dar si a hranei destinate trupelor. Putin dupa miezul noptii de 24/25 decembrie in ,,Jurnalul actiunilor de lupta" a fost consemnat: ,,Incepand cu ora 00.15 s-a executat completarea plinurilor cu combustibil lichid la intreaga tehnica de auto si tractoare, tancuri si autotunuri aflata in dispozitivul de aparare al cazarmii. S-a alimentat cu aproximativ 7,5 tone de carburanti. De asemenea, a fost ridicata din depozit si imbarcata in autocamioane, hrana rece pentru o zi de lupta". Ordinul dat de Kemenici pentru toata aceasta mobilizare era de deplasare in coloana, cu blindate, catre Bucuresti.