Simboluri

MATEMATICE
Simbolul Semnificatia Exemplu
 Mulţimea vidă Mulţimea care nu are nici un element

 Reuniune

 Intersecţie

 Diferenţă

 Incluziune

 Apartenenţă ; PAB

 Implicit, echivalent

 Rezultă

 Sumă

 Oricare ar fi aZ, 2a este numar par

 Există
 , m,n0, () astfel încât

 Aproximativ egal 125:62  2

 Îl divide 315
Se divide 18 9
 Mai mic sau egal

 Mai mare sau egal

 Tinde, cu valori în …, definită pe… ;

 Infinit

Rădăcina pătrată
[AB] Segmentul AB
 Congruent, identic ;

 Asemenea ABC  MNP

 Perpendicular ABMN

 Paralel AB  MN

 Triunghi ABC
Distanţa de la un punct la o dreapta
Distanţa de la un punct la un plan
 Numar irrational   3,15159…

1
 GEOMETRIE
CAPITOLUL: 1. RELATII INTRE PUNCTE, DREPTE SI PLANE
Continutul: 1.1 Puncte, drepte, plane: conventii de desen si de notatie
 Punctul este figura geometrica ce se  Dreapta este figura geometrica ce se aseamana cu un
aseamana cu o urma lasata de un creion; fir foarte subtire perfect intins;
 Punctul nu are dimensiune;  Dreapta are o singura dimensiune - lungimea;
 Punctele se noteaza cu litere mari de tipar:  Dreptele se noteaza astfel: AB, BC, …, d, d1, d2, …
A, B, C, …, A1, A2,…

 Planul este figura geometrica ce se aseamana cu o panza foarte subtire

perfect intinsa;
 Planul are doua dimensiuni – lungimea si latimea;
 Planele se noteaza astfel: (ABC) sau , , , …

Continutul: 1.2 Determinarea dreptei

 Doua puncte diferite determina o dreapta.
Dreapta AB sau d. Ad si Bd.
 Trei puncte situate pe o dreapta se numesc puncte
coliniare: punctele A, B si C sunt puncte coliniare.

Continutul: 1.3 Determinarea planului

Trei puncte necoliniare determina un plan. Doua drepte concurente determina un plan.

O dreapta si un punct exterior ei determina un plan. Doua drepte paralele determina un plan.

2
Continutul: 1.4 Piramida: descriere si reprezentare
 Patru puncte necoplanare si oricare 3 dintre ele necoliniare
formeaza o piramida triunghiulara;
 Daca avem 4 sau mai multe puncte coplanare si necoliare si un
altul necoplanar cu primele atunci acestea determina o piramida cu
baza: un patrulater, un pentagon, un hexagon, etc.;
elementele geometrice a unei piramide:
a) baza piramidei;
b) fata laterala;
c) muchia bazei;
d) muchia laterala;
e) inaltimea;
f) apotema bazei (daca baza este un poligon regulat);
g) apotema piramidei (daca piramida este dreapta).
Continutul: 1.5 Tetraedrul regulat
Tetraedrul regulat este piramida triunghiulara (regulata
dreapta) cu toate muchiile congruente.
Toate fetele (4 la numar) sunt triunghiuri echilaterale
congruente.
In functie de lungimea muchiei = l, vezi pe figura
lungimile elementelor geometrice ale tetraedrului regulat;
Aria laterala: ;

Aria totala: ;

Volumul: .

Continutul: 1.6 Prisma: descriere si reprezentare

PRISMA PATRULATERA REGULATA PRISMA TRIUNGHIULARA REGULATA PRISMA HEXAGONALA REGULATA DREAPTA
DREAPTA DREAPTA

bazele sunt patrate si plane bazele sunt hexagoane regulate si

paralele;
fetele laterale sunt
dreptunghiuri congruente;
fetele laterale opuse sunt in
plane paralele;
fetele laterale sunt
perpendiculare pe baze;
 .
bazele sunt triunghiuri
echilaterale si plane paralele;
fetele laterale sunt
dreptunghiuri congruente;
fetele laterale sunt
perpendiculare pe baze.
plane paralele;
fetele laterale sunt dreptunghiuri
congruente;
fetele laterale opuse fata de
centrul lor sunt in plane paralele;
fetele laterale sunt perpendiculare
pe baze.

3
Continutul: 1.7 Paralelipipedul dreptunghic
Explicatii:
bazele sunt dreptunghiuri si plane paralele;
fetele laterale opuse sunt dreptunghiuri congruente;
fetele laterale opuse sunt in plane paralele;
fetele laterale sunt perpendiculare pe baze;
 ;
 ;
, unde At = aria totala.

Continutul: 1.8 Cubul

Explicatii:
toate cele 6 fete sunt patrate;
bazele sunt patrate si plane paralele;
fetele laterale opuse sunt patrate congruente;
fetele laterale opuse sunt in plane paralele;
fetele laterale sunt perpendiculare pe baze;
 ;
 ;
 A`C`B = triunghi echilateral.

4
Continutul: 1.9 Pozitii relative a doua drepte in spatiu; relatia de paralelism in spatiu
Explicatii:
a) drepte identice;
b) drepte concurente, ;
c) drepte paralele, si coplanare;
d) drepte oarecare, si necoplanare;
e)
e) daca a  b si b  c ,
atunci si a  c.

Continutul: 1.10 Unghiurile cu laturile respectiv paralele

Explicatii:

Cazul I  unghiurile sunt congruente;

Cazul II – unghiurile sunt suplementare.

Continutul: 1.11 Unghiul a doua drepte in spatiu

Explicatii:

Daca avem dreptele a si b (necoplanare) si este

necesar sa gasim unghiul dintre ele, procedam
astfel:
 cautam o dreapta paralela cu una dintre ele si
care are un punct comun cu cealalta
(de ex. b  c);
 Unghiul pe care il formeaza dreapta c cu
dreapta a este si unghiul dintre deptele a si b
( unghiul de masura ).

Continutul: 1.12 Drepte perpendiculare

Explicatii:
Doua drepte (si necoplanare) sunt perpendiculare
daca unghiul dintre ele este de 900.

Fie dreptele a si b necoplanare;

 a  c;
 c  b;
  a  b.

5
Continutul: 1.13 Pozitii relative a unei drepte fata de un plan
Explicatii:
a) dreapta inclusa in plan, ;
b) dreapta concurenta cu un plan,
a) c) dreapta paralela cu un plan,
b) c)
d  , daca d  a si .

Continutul: 1.14 Dreapta perpendiculara pe un plan

Explicatii:
Daca dreptele a si b   si
Atunci si
Teorema: O dreapta perpendiculara pe un plan este perpendiculara pe orice
dreapta inclusa in planul dat.

Continutul: 1.15 Distanta de la un punct la un plan

Explicatii:
distanta de la un punct la un plan este ,,drumul cel mai scurt” de la acel
punct la planul dat;
distanta de la un punct la un plan este lungimea segmentului de dreapta
perpendicular pe planul dat;
PQ = distanta de la punctul P la planul  daca PQ.
Pentru asta este necesar:

Continutul: 1.16 Inaltimea piramidei

Explicatii:
inaltimea unei piramide este distanta de la varful
acesteia la baza piramidei;
inaltimea unei piramide este perpendiculara dusa
din varful piramidei la planul bazei;
in cazul unei piramide regulate drepte, piciorul
inaltimii este centrul cercului circumscris bazei.

6
Continutul: 1.17 Pozitii relative a doua plane
Explicatii:

a) plane identice (suprapuse);

b) plane paralele (a1  b1; a2  b2);
c) plane concurente ( ).
a)
b)
c)

Continutul: 1.18 Plane paralele; distanta dintre doua plane paralele

Explicatii:
Daca: ;
AB este distanta dintre cele doua plane paralele daca: ;
Daca atunci cele doua plane sunt paralele.

Continutul: 1.19 Inaltimea prismei

Explicatii:

Inaltimea unei prisme este distanta dintre bazele

acesteia.
Cand prisma este dreapta, inaltimea este egala cu
muchia laterala.
O prisma dreapta in care bazele sunt poligoane
regulate se numeste prisma regulata.

Continutul: 1.20 Sectiuni paralele cu baza in corpurile geometrice studiate

Explicatii:
 Prin sectionarea unei prisme cu un plan paralel cu baza rezulta o figura geometrica congruenta cu cea a
bazei. De exemplu, la o prisma patrulatera regulata dreapta rezulta patratul MNPR congruent cu
patratul ABCD.
 Prin sectionarea unei piramide cu un plan paralel cu baza rezulta o figura geometrica asemenea cu cea a
bazei. De exemplu, la o piramida patrulatera regulata dreapta rezulta patratul A`B`C`D` asemenea cu
patratul ABCD. Mai mult decat atat, rezulta: .

7
CAPITOLUL: 2. PROIECTII ORTOGONALE PE UN PLAN
Continutul: 2.1 Proiectii de puncte, de segmente de dreapta si de drepte pe un plan
Explicatii:
 Proiectia unui punct pe un plan este un punct. Daca AA`,
A` este proiectia lui A pe planul .
 Proiectia unui segment de dreapta pe un plan este un segment
de dreapta. Daca AA`, BB`, A`B` este proiectia lui AB
pe planul .
 Proiectia unei drepte pe un plan este o dreapta. Daca AA`,
BB`, A`B` este proiectia lui AB pe planul .

Continutul: 2.2 Unghiul dintre o dreapta si un plan; lungimea proiectiei unui segment
Exemplu / aplicatie:
Dreapta AB nu este paralela cu planul . BC. Unghiul dintre
dreapta AB si planul dat este unghiul BAC de masura .
Daca BC = 6cm si AC = 8cm, atunci:

Continutul: 2.3 Teorema celor trei perpendiculare

Continutul: 2.4 Calculul distantei de la un punct la o dreapta

Exemplu / aplicatie: Fie ABCA`B`C` o prisma triunghiulara regulate dreapta cu muchia bazei de 6
cm si inaltimea de 8cm. sa se afle distanta de la punctual A` la dreapta BC.
Rezolvare: ADBC; AA`(ABC)A`DBC.

Continutul: 2.5 Calculul distantei de la un punct la un plan

Exemplu / aplicatie:
Fie VABC o piramida triunghiulara regulate dreapta cu AB = 12 cm si
inaltimea VO = cm. se cere sa se afle distanta de la punctual O la
planul (VBC).
Rezolvare:

8
Continutul: 2.6 Calculul distantei dintre doua plane paralele
Explicatii:

Luam in planul  mai multe puncte si coboram

perpendiculare din aceste puncte pe planul .
Se obtin mai multe segmente paralele.
Planele fiind paralele, segmentele sunt
congruente.
Lungimea fiecarui segment reprezinta distanta
dintre planele paralele.

Continutul: 2.7 Unghi diedru; unghiul plan corespunzator diedrului

Explicatii:

Continutul: 2.8 Unghiul dintre doua plane

Exemplu / aplicatie:
Fie VABCD o piramida patrulatera regulate dreapta cu AB = 18cm si
inaltimea VO = 12 cm. Se cere sa se afle sinusul unghiului dintre planele
(ABC) si (VBC).
Rezolvare:

Continutul: 2.9 Plane perpendiculare

Explicatii:

Daca :

Sau: Doua plane sunt perpendiculare daca masura unghiului plan al

diedrului celor doua plane este de 900.

CAPITOLUL: 3. CALCUL DE ARII SI VOLUME

9
Continutul: 3.1 Prisma triunghiulara regulata (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)
Descriere si desfasurata corpului Formule:
(la o scara mai mica)
baza este un triunghi
echilateral;
l = latura bazei;
h = inaltimea prismei

Continutul: 3.2 Prisma patrulatera regulata (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)
Descriere si desfasurata corpului Formule:
(la o scara mai mica)
baza este un patrat;
l = latura bazei;
h = inaltimea prismei;
d = diagonala prismei

Continutul: 3.3 Prisma hexagonala regulata (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)
Descriere si desfasurata corpului Formule:
(la o scara mai mica)
baza este un hexagon regulat;
l = latura bazei;
h = inaltimea prismei
Baza superioara

B` C` D` E` F` A`
A`

A B C D E F A
Baza inferioara

Continutul: 3.4 Paralelipipedul dreptunghic (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)
10
 Descriere si desfasurata corpului
(la o scara mai mica)
Formule:
baza este un dreptunghi;
a,b,c =dimensiunile
paralelipipedului;
d = diagonala
paralelipipedului
D` C`
Baza superioara

B` C` D` A`
A`

A
B C D A
Baza inferioara

D C

Continutul: 3.5 Cubul (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)
Descriere si desfasurata corpului Formule:
(la o scara mai mica)
toate fetele (6) sunt patrate;
l = muchia cubului;
d = diagonala cubului;
are 12 muchii.
D` C`

A` B` C` D` A`

A B C D A

D C

Continutul: 3.6 Piramida triunghiulara regulata (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)
Descriere si desfasurata corpului Formule:
(la o scara mai mica)
baza este un triunghi
echilateral;
l = latura bazei;
h = inaltimea piramidei;
ab = apotema bazei;
ap = apotema piramidei;
ml = muchia laterala;
fetele sunt triunghiuri isoscele.

Continutul: 3.7 Piramida patrulatera regulata (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)

11
 Descriere si desfasurata corpului
(la o scara mai mica)
Formule:
baza este un patrat;
l = latura bazei;
h = inaltimea piramidei;
ab = apotema bazei;
ap = apotema piramidei;
ml = muchia laterala;
fetele sunt triunghiuri
isoscele.

Continutul: 3.8 Piramida hexagonala regulata (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)
Descriere si desfasurata corpului
(la o scara mai mica)
baza este un hexagon regulat;
l = latura bazei;
h = inaltimea piramidei;
ab = apotema bazei;
ap = apotema piramidei;
ml = muchia laterala;
fetele sunt triunghiuri
isoscele.

Formule:

Continutul: 3. 9 Trunchi de piramida triunghiulara regulata

(descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)

12
 Descriere si desfasurata corpului
(la o scara mai mica)
bazele sunt triunghiuri
echilaterale;
L = latura bazei mari;
l = latura bazei mici;
h = inaltimea piramidei;
aB = apotema bazei mari
ab = apotema bazei mici;
atr = apotema trunchiului;
ml = muchia laterala;
fetele sunt trapeze isoscele.
Formule:

Continutul: 3. 10 Trunchi de piramida patrulatera regulata

(descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)
Descriere si desfasurata corpului
(la o scara mai mica)
bazele sunt patrate;
L = latura bazei mari;
l = latura bazei mici;
h = inaltimea piramidei;
aB = apotema bazei mari
ab = apotema bazei mici;
atr = apotema trunchiului;
ml = muchia laterala;
fetele sunt trapeze isoscele.
Formule:
+

Continutul: 3.11 Trunchi de piramida hexagonala regulata

(descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)

13
 Descriere si desfasurata corpului
(la o scara mai mica)
Formule:
bazele sunt hexagoane
regulate;
L = latura bazei mari;
l = latura bazei mici;
h = inaltimea piramidei;
aB = apotema bazei mari
ab = apotema bazei mici;
atr = apotema trunchiului;
ml = muchia laterala;
fetele sunt trapeze isoscele.

Muchie laterala

Baza mica

Fata laterala Baza mare

Sectiuni paralele cu baza intr- o piramida regulata (oricare din cele 3 studiate)
Daca se duce un plan paralel cu baza, forma
sectiunii este un patrat (sau dupa caz un triunghi
sau un hexagon) de centrul O`. Se formeaza o
piramida mai mica si respectiv un trunchi de
piramida.
Piramida mai mica este asemenea cu piramida data.

hp = inaltimea piramidei mici;

H = inaltimea piramidei mare,
H = hp + htr;
htr = inaltimea trunchiului de piramida;
ap = apotema piramidei mici;
a = apotema piramidei mari;
a = ap + atr.
atr = apotema trunchiului de piramida;
ab = apotema bazei mici;
aB = apotema bazei mari;
mlp = muchia laterala a piramidei mici;
mltr = muchia laterala a trunchiului de piramida;
m = muchia laterala a piramidei mari;
m = mlp + mltr.
R = raza cercului circumscris bazei mari;
r = raza cercului circumscris bazei mici;
i = raportul de asemanare.

Continutul: 3.12 Cilindrul circular drept (descriere, desfasurare, sectiuni paralele cu baza, sectiuni axiale, aria laterala,
aria totala, volum)

14
 Descriere si desfasurata corpului
(la o scara mai mica)
R = raza bazei ( a cilindrului);
G = generatoarea cilindrului;
h = inaltimea cilindrului;
h = G.

Formule:

Daca se duce un plan paralel cu baza forma sectiunii este

un cerc de raza R.
Sectiunea axiala a cilindrului este dreptunghiul ABB`A`.

Continutul: 3.13 Conul circular drept (descriere, desfasurare, sectiuni paralele cu baza, sectiuni axiale, aria laterala, aria
totala, volum)
Descriere si desfasurata corpului (la o
scara mai mica)
Formule:
R = raza bazei ( a conului);
G = generatoarea conului;
h = inaltimea conului;

Daca se duce un plan paralel cu baza,

forma sectiunii este un cerc de
centrul O`. Se formeaza un con mai
mic si respectiv un trunchi de con.
Conul mai mic este asemenea cu
conul dat.

hc = inaltimea conului mic;

H = inaltimea conului mare,
H = hc + htr;
htr = inaltimea trunchiului de con;
Gc = generatoarea conului mic;
G = generatoarea conului mare,
G = Gc + Gtr;
Gtr = generatoarea trunchiului de con;
R = raza conului mare;
r = raza conului mic;
i = raportul de asemanare.
Unde: A = aria (laterala sau totala) a conului mare;
A` = aria (laterala sau totala) a conului mic;
V = volumul conului mare;
V` = volumul conului mic.
Triunghiul VAB = sectiunea axiala a conului;
Trapezul ABB`A` = sectiunea axiala a trunchiului de con.

Continutul: 3.14 Trunchiul de con circular drept (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)

15
 Descriere si desfasurata
corpului (la o scara mai mica)
Formule:
R = raza bazei mari;
r = raza bazei mici;
G = generatoarea tr. de con;
h = inaltimea tr. de con;

Continutul: 3.15 Sfera: descriere, aria, volumul

Descriere
Sfera este locul geometric al
Formule:
tuturor punctelor din spatiu egal
departate fata de un punct fix, O,
numit centrul sferei.
R = raza sferei

16