Indrumar en Matematica

Roman Ioana
ÎNDRUMAR
PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE
EVALUARE NAȚIONALĂ LA MATEMATICĂ
 Competenţele evaluate
și programa de examen
pentru disciplina matematică
 Teme recapitulative
cu exemple rezolvate
pentru pregătirea examenului de
Evaluare Națională la Matematică
 Exerciții propuse
Lucrarea ÎNDRUMAR PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE EVALUARE

NAȚIONALĂ LA MATEMATICĂ este un material didactic auxiliar, în conformitate cu
programa școlară în vigoare.
Autor coperți color: elev Amos Rezmiveș
Îndrumar pentru pregătirea examenului de Evaluare Națională la Matematică - prof. Ioana Roman
Cuprins
Programa de examen pentru disciplina matematică .................................................................. 4

1. Competenţele generale (CG) și competențele specifice (CS) ......................................................... 4
2. Domeniile de conținut și subdomeniile asociate competențelor: .................................................... 9
MULŢIMI ................................................................................................................................ 15
T.1.1. Rezumat teoretic ................................................................................................................... 15
T.1.2. Exerciţii propuse ................................................................................................................... 24
DIVIZIBILITATE ................................................................................................................... 26
RAPOARTE ŞI PROPORŢII .................................................................................................. 33
ECUAŢII ................................................................................................................................. 43
CALCUL ALGEBRIC ............................................................................................................ 54
FUNCȚII .................................................................................................................................. 64
T.6.2. Exerciţii .................................................................................................................................. 70
UNGHIUL. TRIUNGHIUL..................................................................................................... 73
T.7.1. Rezumat teoretic ..................................................................................................................... 73
T.7.2. Exerciții .................................................................................................................................. 81
PATRULATERE ..................................................................................................................... 86
T.8.2. Exerciții .................................................................................................................................. 89
2
CERCUL.................................................................................................................................. 93
T.9.2. Exerciții .................................................................................................................................. 96
ELEMENTE DE GEOMETRIE ÎN SPAȚIU ........................................................................ 100
T.10.1. Rezumat teoretic ................................................................................................................. 100
T.10.2. Exerciții .............................................................................................................................. 103
CORPURI GEOMETRICE – DESCRIERE, ARII ȘI VOLUME ........................................ 107
T.11.1. Rezumat teoretic ................................................................................................................. 107
T.11.2. Exerciții .............................................................................................................................. 114
3
Programa de examen pentru disciplina matematică
1. Competenţele generale (CG) și competențele specifice (CS)
CG1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea
apar
V.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate
V.CS1.2. Identificarea fracţiilor ordinare sau zecimale în contexte variate
V.CS1.3. Identificarea noţiunilor geometrice elementare şi a unităţilor de măsură în
diferite contexte
VI.CS1.1. Identificarea unor noţiuni specifice mulţimilor și relației de divizibilitate în ℕ
VI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor direct sau invers
proporţionale
VI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate
VI.CS1.4. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a fracţiilor ireductibile şi a formelor de
scriere a unui număr raţional
VI.CS1.5. Recunoaşterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de
cerc) în configuraţii date
VI.CS1.6. Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi
VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparținând diferitelor submulțimi ale lui ℝ
VII.CS1.2. Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuaţii sau sisteme de ecuaţii
liniare
VII.CS1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrame
VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configurații geometrice date
VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului şi/sau poligoanelor regulate în configurații
geometrice date
VII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configurații geometrice date
VII.CS1.7. Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie
geometrică dată
VIII.CS1.1. Recunoașterea apartenenţei unui număr real la o mulțime
VIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice
VIII.CS1.3. Identificarea unor dependenţe funcţionale în diferite situaţii date
VIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în
configuraţii spaţiale date
VIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice şi a elementelor metrice necesare pentru
calcularea ariei sau a volumului acestora
CG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în
diverse surse informaționale
V.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operaţiile aritmetice şi
proprietăţile acestora
V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice
4
V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi

configurații geometrice
VI.CS2.1. Evidenţierea în exemple a relaţiilor de apartenenţă, de incluziune, de egalitate
și a criteriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10n, 3 și 9 în ℕ
VI.CS2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporţii pentru
organizarea de date
VI.CS2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și
inecuațiilor
VI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale pentru rezolvarea ecuaţiilor
de tipul: 𝑥 + 𝑎 = 𝑏, 𝑥 ∙ 𝑎 = 𝑏, 𝑥: 𝑎 = 𝑏, (𝑎 ≠ 0), 𝑎𝑥 + 𝑏 = 𝑐, unde a, b și c sunt numere
raţionale
VI.CS2.5. Recunoașterea coliniarităţii unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse
la vârf, adiacente, complementare sau suplementare şi a paralelismului sau
perpendicularității a două drepte
VI.CS2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul
geometriei triunghiului
VII.CS2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea şi aproximarea numerelor reale
VII.CS2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluţiilor unor
ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare
VII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea
înregistrării, reprezentării și prezentării acestora
VII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiții și proprietăți ale acestora, în
configuraţii geometrice date
VII.CS2.5. Descrierea proprietăților poligoanelor regulate înscrise într-un cerc
VII.CS2.6. Stabilirea relaţiei de asemănare între triunghiuri
VII.CS2.7. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea
unor elemente ale acestuia
VIII.CS2.1. Efectuarea unor operaţii cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor
sau cu mulțimi definite printr-o proprietate a elementelor ei
VIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere
VIII.CS2.3. Descrierea unei dependenţe funcţionale într-o situaţie dată, folosind diagrame,
tabele sau formule
VIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configuraţii spaţiale date
VIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în
vederea calculării unor elemente ale acestora
CG3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice
V.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operaţiilor cu numere naturale şi
pentru divizibilitate
V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu fracţii ordinare sau
zecimale
V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) şi a volumelor (cub,
paralelipiped dreptunghic) şi exprimarea acestora în unităţi de măsură corespunzătoare
5
VI.CS3.1. Utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor și de

determinare a c.m.m.d.c. şi a c.m.m.m.c.
VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin
rapoarte, proporţii şi mărimi direct/invers proporţionale
VI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor
cu numere întregi
VI.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor pentru compararea și efectuarea calculelor
cu numere raţionale
VI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăţi referitoare la distanţe, drepte, unghiuri, cerc pentru
realizarea unor construcții geometrice
VI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruenţă și a proprietăților unor triunghiuri
particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurații geometrice
VII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi şi a proprietăţilor operaţiilor în efectuarea unor
calcule cu numere reale
VII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuaţii şi sisteme de
ecuaţii liniare
VII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin
dependenţe funcţionale și reprezentări ale acestora
VII.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor patrulaterelor în rezolvarea unor probleme
VII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice date pentru
determinarea de lungimi, măsuri și arii
VII.CS3.7. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic
VIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea
inecuațiilor în ℝ
VIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat şi a unor algoritmi pentru rezolvarea
ecuaţiilor şi a inecuaţiilor
VIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării
acestora
VIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăţi de paralelism sau perpendicularitate pentru
analizarea poziţiilor relative ale dreptelor și planelor
VIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale
corpurilor geometrice
CG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și
demersurilor de rezolvare pentru o situaţie dată
V.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăţi referitoare la comparări,
aproximări, estimări şi ale operaţiilor cu numere naturale
V.CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracţiilor/procentelor în situații date
V.CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la
perimetre, arii
VI.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete care se pot descrie
utilizând mulţimile și divizibilitatea în ℕ
VI.CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor şi a mărimilor care apar în probleme
cu rapoarte, proporţii și mărimi direct sau invers proporţionale
6
VI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuaţiilor şi a inecuaţiilor studiate în

mulţimea numerelor întregi
VI.CS4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operații în
mulţimea numerelor raţionale
VI.CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a
noţiunilor legate de dreaptă, unghi și cerc
VI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic şi figurativ a caracteristicilor
triunghiurilor și ale liniilor importante în triunghi
VII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunii de număr real (semn, modul, opus,
invers)
VII.CS4.2. Redactarea rezolvării ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii liniare
VII.CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a
datelor
VII.CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noţiunilor legate de patrulatere
VII.CS4.5. Exprimarea proprietăţilor poligoanelor în limbaj matematic
VII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăţilor unor figuri geometrice
folosind asemănarea
VII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor dintre elementele unui triunghi
dreptunghic
VIII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunilor de mulțime, de interval numeric și
de inecuații
VIII.CS4.2. Exprimarea matematică a unor situaţii concrete prin calcul algebric, volume,
utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură
VIII.CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la
diferite dependențe funcţionale
VIII.CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometrice
VIII.CS4.5. Utilizarea unor termeni şi expresii specifice pentru descrierea proprietăţilor
figurilor şi corpurilor geometrice
CG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date
V.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în care intervin numere naturale pentru a estima
sau pentru a verifica validitatea unor calcule
V.CS5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a
verifica validitatea unor calcule
V.CS5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor
dintre ele, a unei configuraţii geometrice dintr-o problemă dată
VI.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în contextul mulţimilor și al divizibilității în ℕ
VI.CS5.2. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, proporţiilor şi a
colecţiilor de date
VI.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi
VI.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere
raţionale
7
VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în

vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanţe, măsuri de unghiuri și de
arce de cerc
VI.CS5.6. Analizarea unor construcţii geometrice în vederea evidenţierii unor proprietăţi
ale triunghiurilor
VII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale
VII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații
liniare
VII.CS5.3. Analizarea unor situaţii practice prin elemente de organizare a datelor
VII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării
unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri şi a unor arii
VII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăți ale poligoanelor regulate folosind reprezentări
geometrice
VII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice
VII.CS5.7. Interpretarea unor relaţii metrice între elementele unui triunghi dreptunghic
VIII.CS5.1. Interpretarea unei situaţii date utilizând intervale și inecuaţii
VIII.CS5.2. Interpretarea unei situaţii date utilizând calcul algebric
VIII.CS5.3. Analizarea unor funcţii în context intra și interdisciplinar
VIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor
configuraţii spaţiale şi a calculării unor elemente metrice
VIII.CS5.5. Analizarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţie geometrică spațială să
verifice anumite cerinţe date
CG6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achizițiilor din diferite
domenii
V.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea
problemei obţinute prin metode aritmetice şi interpretarea rezultatului
V.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situaţii date, în context intra
și interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.)
V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate,
cu referire la unităţi de măsură şi la interpretarea rezultatelor
VI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situaţii date utilizând mulţimi,
operații cu mulțimi și divizibilitatea în ℕ
VI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situaţii date în care intervin rapoarte, proporţii şi
mărimi direct sau invers proporţionale
VI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situaţii date, rezolvarea ecuației sau
inecuației obținute și interpretarea rezultatului
VI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor
cu numere raţionale
VI.CS6.5. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice pentru
determinarea unor lungimi de segmente, distanţe şi a unor măsuri de unghiuri/arce de
cerc
VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situaţii date legate de geometria
triunghiului, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului
8
VII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situații practice care implică operații cu numere
reale
VII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situații date, utilizând ecuații și/sau sisteme
de ecuații liniare
VII.CS6.3. Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă,
diagramă, grafic)
VII.CS6.4. Modelarea unor situații date prin reprezentări geometrice cu patrulatere
VII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situații practice în care intervin poligoane
regulate sau cercuri
VII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând
asemănarea triunghiurilor
VII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând
relații metrice în triunghiul dreptunghic
VIII.CS6.1. Rezolvarea unor situaţii date, utilizând intervale numerice sau inecuații
VIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuaţiilor
sau a formulelor de calcul prescurtat
VIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcţiilor a unor fenomene din viața reală
VIII.CS6.4. Modelarea unor situaţii practice în limbaj geometric, utilizând configurații
spațiale
VIII.CS6.5. Interpretarea informațiilor referitoare la distanțe, arii și volume după
modelarea printr-o configurație spațială a unei situații date din cotidian
2. Domeniile de conținut și subdomeniile asociate competențelor:
Conținuturi asociate
Domeniul de conținut: Mulțimi. Numere
Subdomeniul: Mulțimi
• Descriere, notaţii, reprezentări; mulţimi numerice/nenumerice; relaţia dintre un
element şi o mulţime; relaţii între mulţimi
• Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
• Mulţimi finite, cardinalul unei mulţimi finite; mulţimi infinite
• Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă
• Intervale numerice şi reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecţia şi reuniunea
intervalelor
Subdomeniul: Mulțimea numerelor naturale. Operaţii cu numere naturale
• Scrierea şi citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea şi
ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări
• Adunarea numerelor naturale, proprietăţi; scăderea numerelor naturale
• Înmulţirea numerelor naturale, proprietăţi; factor comun
• Împărţirea cu rest zero a numerelor naturale; împărţirea cu rest a numerelor naturale
• Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli
de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10
• Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
9
• Ordinea efectuării operaţiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate şi acolade

• Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda
comparaţiei, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze
Divizibilitatea numerelor naturale
• Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni
• Criterii de divizibilitate cu: 2, 5, 10n, 3 și 9; numere prime; numere compuse
• Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicaţie:
determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) şi a celui mai mic multiplu
comun (c.m.m.m.c.); numere prime între ele
• Proprietăţi ale divizibilității în ℕ
Subdomeniul: Mulțimea numerelor întregi
• Mulţimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa
numerelor; modulul unui număr întreg; compararea şi ordonarea numerelor întregi
• Adunarea numerelor întregi, proprietăţi; scăderea numerelor întregi
• Înmulţirea numerelor întregi, proprietăţi
• Împărţirea numerelor întregi când deîmpărţitul este multiplu al împărţitorului
• Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri
Subdomeniul: Mulțimea numerelor raționale
• Fracţii ordinare; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracţii
echivalente (prin reprezentări)
• Compararea fracţiilor cu acelaşi numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor
a unei fracţii ordinare
• Introducerea şi scoaterea întregilor dintr-o fracţie
• Amplificarea şi simplificarea fracţiilor; fracţii ireductibile
• Aducerea fracţiilor la un numitor comun; adunarea şi scăderea fracţiilor
• Înmulţirea fracţiilor, puteri; împărţirea fracţiilor
• Fracţii/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracţie ordinară
• Fracţii zecimale; scrierea fracţiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de
fracţii zecimale; transformarea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
în fracţie ordinară
• Aproximări; compararea, ordonarea şi reprezentarea pe axa numerelor a unor fracții
zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
• Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
• Înmulţirea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
• Împărţirea a două numere naturale cu rezultat fracţie zecimală; transformarea unei
fracţii ordinare într-o fracţie zecimală; periodicitate
• Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr
natural nenul; împărţirea a două fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
• Transformarea unei fracţii zecimale periodice în fracţie ordinară
• Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin și unități de
măsură pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp și unități monetare
10
• Număr raţional; mulţimea numerelor raţionale; reprezentarea numerelor raţionale pe

axa numerelor, opusul unui număr raţional; modulul; compararea şi ordonarea
numerelor raţionale
• Adunarea numerelor raţionale; proprietăţi; scăderea numerelor raţionale
• Înmulţirea numerelor raţionale; proprietăţi; împărţirea numerelor raţionale; puterea
cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul; reguli de calcul cu puteri
Subdomeniul: Mulțimea numerelor reale
• Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un
număr rațional
• Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical
• Numere iraţionale, exemple; mulţimea numerelor reale; incluziunile ℕℤ ℚ ℝ ;
modulul unui număr real (definiţie, proprietăţi); compararea şi ordonarea numerelor
reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări
• Operaţii cu numere reale (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, puteri cu exponent
număr întreg); raţionalizarea numitorului de forma 𝑎√𝑏
• Media aritmetică ponderată a n numere reale, n  2 ; media geometrică a două numere
reale pozitive
Domeniul de conținut: Algebră
Subdomeniul: Calcul algebric
• Operații cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulţire,
împărţire, ridicare la putere); reducerea termenilor asemenea
• Formule de calcul prescurtat (𝑎 ± 𝑏)2 = 𝑎2 ± 2𝑎𝑏 + 𝑏 2 , (𝑎 − 𝑏)(𝑎 + 𝑏) = 𝑎2 − 𝑏 2 ,
unde 𝑎, 𝑏ℝ
• Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în (factor comun, grupare de termeni,
formule de calcul prescurtat)
• Fracţii algebrice; operații cu acestea (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la
putere)
Subdomeniul: Ecuații. Inecuații. Sisteme de ecuații
• Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă; identităţi
• Ecuaţii de forma 𝑎𝑥 + 𝑏 = 0, unde 𝑎, 𝑏  ℝ; mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii
echivalente
• Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituţiei
şi/sau prin metoda reducerii
• Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii liniare
• Inecuaţii de forma ax+b0 ( ,, ), unde 𝑎, 𝑏  ℝ
• Ecuaţii de forma 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 0 , unde 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ ℝ
Subdomeniul: Funcții
• Produsul cartezian a două mulţimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan;
reprezentarea întrun sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale;
reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanţa dintre două puncte
din plan
11
• Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe funcţionale prin tabele, diagrame şi

grafice
• Funcții definite pe mulțimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule;
graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului unor funcții numerice
• Funcţii de forma f : D → ℝ , f(x)= ax+b, , unde a şi b sunt numere reale şi D este o
mulţime finită de numere reale sau un interval nedegenerat; interpretare geometrică;
lecturi grafice
Domeniul de conținut: Geometrie
Subdomeniul: Noțiuni geometrice fundamentale în plan și spațiu, lungimi de segmente,
măsuri de unghiuri
• Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenţii de notare,
reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relaţii între puncte, drepte şi
plane (descriere, reprezentare, notaţii
• Poziţiile relative ale unui punct faţă de o dreaptă; puncte coliniare; „prin două puncte
distincte trece o dreaptă şi numai una”; poziţiile relative a două drepte: drepte
concurente, drepte paralele
• Drepte paralele (definiţie, notaţie); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri
formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicații practice în poligoane și corpuri
geometrice
• Distanţa dintre două puncte; lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul
unui segment; simetricul unui punct faţă de un punct
• Unităţi de măsură pentru lungime; unităţi de măsură pentru arie; unităţi de măsură
pentru volum; transformări ale unităților de măsură
• Unghi: definiţie, notaţii, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura
unui unghi , unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuţit, unghi
obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade şi
minute sexagesimale
• Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma
măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente;
bisectoarea unui unghi
• Drepte perpendiculare în plan (definiţie, notaţie); oblice; aplicații practice în poligoane
și corpuri geometrice; distanţa de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment;
simetria faţă de o dreaptă
Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul
• Triunghiul: definiţie, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui
triunghi; unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalităţi între
elementele triunghiului
• Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurenţa, cercul
înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurenţă, cercul circumscris
unui triunghi; înălţimile unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa; medianele unui
triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa
• Congruenţa triunghiurilor oarecare: criterii de congruenţă a triunghiurilor: LUL, ULU,
LLL; criteriile de congruenţă a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda
12
triunghiurilor congruente, aplicaţii: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui

unghi/mediatoarea unui segment
• Proprietăţi ale triunghiului isoscel; proprietăți ale triunghiului echilateral; proprietăţi
ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de 30, mediana corespunzătoare
ipotenuzei – teoreme directe şi reciproce)
• Segmente proporţionale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales;
reciproca teoremei lui Thales; împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere
(segmente) date
• Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a
asemănării, aplicații: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situații
practice a distanţelor folosind asemănarea
• Proiecţii ortogonale pe o dreaptă; teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui
Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora
• Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta şi
cotangenta unui unghi ascuţit
• Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicaţii: calculul elementelor (latură, apotemă,
arie, perimetru) în triunghiul echilateral și în pătrat; aproximarea în situații practice a
distanţelor folosind relaţii metrice
• Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex
• Paralelogramul: proprietăţi; aplicaţii în geometria triunghiului: linie mijlocie în
triunghi, centrul de greutate al unui triunghi
• Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăţi
• Trapezul, clasificare, proprietăţi; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăţi
• Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez
• Cerc; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi
înscris în cerc;măsuri; lungimea cercului și aria discului
• Poligoane regulate înscrise într-un cerc
Subdomeniul: Corpuri geometrice
• Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă,
paralelipiped dreptunghic, cub; reprezentare, elemente caracteristice, desfășurări
• Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane
paralele
• Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spațiu, dreaptă perpendiculară pe un plan,
aplicații: înălţimea unei piramide, distanţa dintre două plane paralele, înălţimea prismei
drepte, a paralelipipedului dreptunghic, plane perpendiculare; proiecţii de puncte, de
segmente şi de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă şi un plan, aplicație: lungimea
proiecţiei unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a
două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei
de la un punct la o dreaptă; calculul distanţei de la un punct la un plan; calculul distanţei
dintre două plane paralele
• Distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate
• Arii şi volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi
echilateral, pătrat sau hexagon regulat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral,
13
pătrat sau hexagon regulat), paralelipiped dreptunghic, cub, cilindru circular drept, con
circular drept, trunchi de piramidă regulată, trunchi de con circular drept
• Sfera: arie, volum
Domeniul de conținut: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică
matematică
Subdomeniul: Rapoarte. Proporții
• Rapoarte; proporţii; proprietatea fundamentală a proporţiilor; determinarea unui
termen necunoscut dintr-o proporţie; proporţii derivate
• Şir de rapoarte egale; mărimi direct proporţionale; mărimi invers proporţionale; regula
de trei simplă
Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică
• Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul
proporţionalităţii; probabilităţi (aplicaţie la rapoarte)
• Probleme de organizare a datelor; frecvenţă; date statistice organizate în tabele, grafice
cu bare şi/sau cu linii; media unui set de date statistice;
• Elemente de statistică: indicatorii tendinţei centrale (frecvenţă, medie, mediană, mod şi
amplitudine a unui set de date)
14
Tema 1
MULŢIMI
T.1.1. Rezumat teoretic
Mulţimea este o colecţie de obiecte bine determinate şi distincte, numite elementele
mulţimii.
Notaţii: Mulţimile se notează cu litere mari: 𝐴, 𝐵, 𝑀, ...
Elementele mulţimii se notează cu litere mici, numere sau alte simboluri, între
acolade.
Moduri de reprezentare a unei mulţimi:

1. Prin enumerare elementelor
Exemplu: 𝐴 = {0,1,2,3}
2. Prin enunţarea unei proprietăţi comune elementelor
Exemplu: 𝐴 = {𝑥 | 𝑥, 𝑥 ≤ 3}
3. Cu ajutorul diagramelor Venn-Euler
Exemplu: •2
•0 •3
•1
Relaţia de apartenenţă între un element şi o mulţime:

Un element poate să aparţină unei mulţimi () sau poate să nu aparţină acesteia ().
Exemple: 2 ∈ 𝐴, 5 ∉ 𝐴.
Relaţii între două mulţimi:
➢ Incluziune: (, ). O mulţime 𝐴 este inclusă într-o mulţime 𝐵 dacă orice element al
mulţimii 𝐴 este şi element al mulţimii 𝐵:
𝐴 ⊂ 𝐵 ⟺ ∀𝑥 ∈ 𝐴 ⟹ 𝑥 ∈ 𝐵.
Exemplu: 𝐴 = {0,1,2,3}, 𝐵 = {0,1,2,3,4,5} ⟹ 𝐴 ⊂ 𝐵
•2
•4 ••33
•0 •0 •1
•5
15
Dacă 𝐴 ⊂ 𝐵, atunci 𝐴 se numeşte submulţime a mulţimii 𝐵.

➢ Egalitate (=). Două mulţimi sunt egale dacă ele conțin aceleaşi elemente:
𝐴 = 𝐵 ⟺ 𝐴 ⊂ 𝐵 ș𝑖 𝐵 ⊂ 𝐴.
Clasificare:
1. Mulţimea vidă () este mulţimea care nu are niciun element;
2. Mulţimi finite sunt acele mulțimi care au un număr finit de elemente:
𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) = 𝑛 ∈ ℕ;
3. Mulţimi infinite sunt acele mulțimi care au un număr infinit de elemente: ℕ,
ℤ , ℚ, ℝ\ℚ, ℝ etc.
Operaţii cu mulţimi
Fie A şi B două mulţimi.
1. Reuniunea:
A B
𝐴 ∪ 𝐵 = {𝑥/𝑥 ∈ 𝐴 𝑠𝑎𝑢 𝑥 ∈ 𝐵}
2. Intersecţia:
A B
𝐴 ∩ 𝐵 = {𝑥/𝑥 ∈ 𝐴 ș𝑖 𝑥 ∈ 𝐵}
3. Diferenţa:
A B
𝐴\𝐵 = {𝑥/𝑥 ∈ 𝐴 ș𝑖 𝑥 ∉ 𝐵}
Observaţii:
𝑐𝑎𝑟𝑑 𝐴 = 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴\𝐵) + 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 ∩ 𝐵)
𝑐𝑎𝑟𝑑 (𝐴 ∪ 𝐵) = 𝑐𝑎𝑟𝑑 𝐴 + 𝑐𝑎𝑟𝑑 𝐵 − 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 ∩ 𝐵)
𝑐𝑎𝑟𝑑 (𝐴 ∪ 𝐵) = 𝑐𝑎𝑟𝑑 (𝐴\𝐵) + 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 ∩ 𝐵) + 𝑐𝑎𝑟𝑑 (𝐵\𝐴)
Mulţimi de numere
A. Mulţimea numerelor naturale ℕ
ℕ = {0,1,2,3, … 𝑛, … }
ℕ∗ = {1,2,3, … 𝑛, … } = ℕ\{0}
Scrierea numerelor în baza 10
Fie 𝑎𝑛 , 𝑎𝑛−1 , … , 𝑎2 , 𝑎1 ∈ {0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}, 𝑎𝑛 ≠ 0. Atunci:
𝑎𝑛 𝑎𝑛−1 … 𝑎2 𝑎1 = 𝑎𝑛 ∙ 10𝑛−1 + 𝑎𝑛−1 ∙ 10𝑛−2 + ⋯ + 𝑎2 ∙ 10 + 𝑎1
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
̅̅̅̅̅̅̅
𝑎𝑏𝑐𝑑 = 𝑎 ∙ 103 + 𝑏 ∙ 102 + 𝑐 ∙ 10 + 𝑑
̅̅̅̅̅ = 𝑎 ∙ 102 + 𝑏 ∙ 10 + 𝑐
𝑎𝑏𝑐
̅̅̅
𝑎𝑏 = 𝑎 ∙ 10 + 𝑏
16
Exemple:
3546 = 3 ∙ 103 + 5 ∙ 102 + 4 ∙ 10 + 6
253 = 2 ∙ 102 + 5 ∙ 10 + 3
78 = 7 ∙ 10 + 8
Observaţii:
1. 𝑎 ∙ 𝑏 = 0 ⟺ 𝑎 = 0 𝑠𝑎𝑢 𝑏 = 0
𝑛(𝑛+1)
2. 1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑛 = 2
3. 1 + 3 + 5 + ⋯ + (2𝑛 − 1) = 𝑛2
4. 1 + 2 + 22 + ⋯ + 2𝑛 = 2𝑛+1 − 1
Teorema împărţirii cu rest a numerelor naturale
𝐷 = Î ∙ 𝐶 + 𝑅, 𝑐𝑢 0 ≤ 𝑅 < Î, Î ≠ 0, 𝑅 ∈ {0,1,2, … , (Î − 1)}
𝑅 = 0 ⟹ împărțirea este exacta 𝐷: Î = 𝐶 ⟺ 𝐷 = Î ∙ 𝐶
B. Mulţimea numerelor întregi ℤ

ℤ = {… , −𝑛, … , −3, −2, −1,0, 1,2,3, … , 𝑛, … }
ℤ∗ = ℤ\{0}
Opusul numărului întreg x este –x.
Exemple: opusul lui -3 este +3; opusul lui 24 este -24.
Valoarea absolută (modulul) a unui număr întreg

𝑥, 𝑥 > 0
|𝑥| = { 0, 𝑥 = 0
−𝑥, 𝑥 < 0
Exemple: |−2| = 2;
|0| = 0;
|+5| = 5.
Adunarea şi scăderea numerelor întregi

• Dacă un număr nu are nici un semn în faţa sa, se consideră că semnul său este
plus.
Exemple: 3=+3; +9=9
Când se efectuează adunări/scăderi în care intervin paranteze, se pot desface mai întâi
parantezele, astfel:
17
➢ Dacă în faţa unei paranteze se află semnul minus, se renunţă la paranteză şi la semnul
minus din faţa ei, iar semnul termenilor din paranteză se schimbă, adică semnul minus
din faţa parantezei schimba semnul termenilor din paranteză.
Exemplu: -(-2+6-4) = +2 – 6 + 4
➢ Dacă în faţa unei paranteze se află semnul plus, se renunţă la paranteză şi la semnul
plus din faţa ei, iar semnul termenilor din paranteză rămâne acelaşi, adică plusul din
faţa parantezei nu schimbă semnele termenilor din paranteză.
Exemplu: +(-2+6-4) = -2 + 6 - 4
• Dacă se efectuează o adunare/scădere de doi termeni în care nu intervin
paranteze, iar în faţa numerelor se află acelaşi semn, atunci modulul
rezultatului se obţine adunând modulele temenilor, iar rezultatul are semnul
comun.
Exemple: +3+5=+8; -6 - 3= -9
• Dacă se efectuează o adunare/scădere de doi termeni în care nu intervin
paranteze, iar în faţa numerelor se află semne diferite, atunci modulul
rezultatului se obţine scăzând din modulul mai mare, modulul mai mic, iar
rezultatul are semnul din faţa numărului de modul mai mare.
Exemple: -3+5=+2; -6+3 =-3
• Pentru rapiditatea efectuării calculelor, după desfacerea parantezelor se pot
aduna între ei termenii de acelaşi semn, păstrându-se în faţă semnul comun.
Exemplu:
(−5) + (−6) − (−12) − 6 + (+3) =
= −5 − 6 + 12 − 6 + 3 =
= −17 + 15 = −2
Înmulţirea şi împărţirea numerelor întregi
Înmulţirea
(+) ∙ (+) = (+) (+7) ∙ (+9) = (+63)
(+) ∙ (−) = (−) (+7) ∙ (−9) = (−63)
(−) ∙ (+) = (−) (−7) ∙ (+9) = (−63)
(−) ∙ (−) = (+) (−7) ∙ (−9) = (+63)
18
Împărţirea
(+) ∶ (+) = (+) (+65) ∶ (+5) = (+13)
(+) ∶ (−) = (−) (+65) ∶ (−5) = (−13)
(−) ∶ (+) = (−) (−65) ∶ (+5) = (−13)
(−) ∶ (−) = (+) (−65) ∶ (−5) = (+13)
Exemplu:
(−15) ∙ 2: (−3): 5 =
= (−30): (−3): 5 =
= (+10): 5 = 2
Ridicarea la putere
Un număr negativ ridicat la o putere pară va avea rezultat un număr pozitiv.

(−𝑎)2𝑘 = +𝑎2𝑘
Exemplu: (−3)4 = +34 = 81
Un numar negativ ridicat la o putere impară va avea rezultat un număr negativ.
(−𝑎)2𝑘+1 = −𝑎2𝑘+1
Exemplu: (−2)5 = −25 = −32
C. Mulţimea numerelor raţionale ℚ

𝑚
ℚ = {𝑥⁄există 𝑚 , 𝑛𝜖ℤ, 𝑛 ≠ 0, astfel încât 𝑥 = 𝑛 }
ℚ∗ = ℚ\{0}
Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr raţional
Fie 𝑥ℚ. Partea întreagă a lui 𝑥, notată [𝑥], este cel mai mare număr întreg, mai mic sau
egal cu 𝑥.
Partea fracţionară a lui 𝑥, notată {𝑥}, este numărul definit astfel: {𝑥} = 𝑥 − [𝑥]
Exemple: [1,6]=1 [5,7]=5
[-1,6]=2 [-5,7]= -6
{1,6}=1,6-1=0,6 {5,7}=5,7-5=0,7
{-1,6}=-1,6-(-2)=0,4 {-5,7}=-5,7-(-6)=0,3
Mulţimea numerelor raţionale ℚ este formată din fracţii zecimale şi fracţii ordinare.
19
Transformarea fracţiilor ordinare în fracţii zecimale se face prin împărţirea

numărătorului la numitor. Prin transformarea fracţiilor ordinare în fracţii zecimale, se
pot obţine trei tipuri de fracţii zecimale: finite, periodice simple şi periodice mixte.
Transformarea fracţiilor zecimale în fracţii ordinare se face folosind următoarele

reguli:
1. Fracţii zecimale finite
𝑎
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
1 𝑎2 … 𝑎𝑛
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑘, 𝑎1 𝑎2 … 𝑎𝑛 = 𝑘 , 𝑘 ∈ ℕ, 𝑛 ∈ ℕ∗ , 𝑎1 , 𝑎2 , … , 𝑎𝑛 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑐𝑖𝑓𝑟𝑒
10𝑛
sau
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑘𝑎1 𝑎2 … 𝑎𝑛
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑘, 𝑎1 𝑎2 … 𝑎𝑛 = , 𝑘 ∈ ℕ, 𝑛 ∈ ℕ∗ , 𝑎1 , 𝑎2 , … , 𝑎𝑛 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑐𝑖𝑓𝑟𝑒
10𝑛
Exemple:
2 (2 1
• 0,2 = 10 =5
15 (5 3 12∙20+3 243
• 12,15 = 12 100 = 12 20 = =
20 20
1215(5 243
sau 12,15 = =
100 20
124 (4 31 2∙250+31 531

• 2,124 = 2 1000 = 2 250 = = 250
250
2124(4 531
sau 2,124 = 1000 = 250
2. Fracţii zecimale periodice simple
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ 𝑎1 𝑎2 … 𝑎𝑛
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑘, (𝑎1 𝑎2 … 𝑎𝑛 ) = 𝑘 , 𝑘 ∈ ℕ, 𝑛 ∈ ℕ∗ , 𝑎1 , 𝑎2 , … , 𝑎𝑛 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑐𝑖𝑓𝑟𝑒
99
⏟ …9
𝑛 cifre
sau
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑘𝑎1 𝑎2 … 𝑎𝑛 − 𝑘
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑘, (𝑎1 𝑎2 … 𝑎𝑛 ) = , 𝑘 ∈ ℕ, 𝑛 ∈ ℕ∗ , 𝑎1 , 𝑎2 , … , 𝑎𝑛 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑐𝑖𝑓𝑟𝑒
99
⏟ …9
𝑛 cifre
Exemple:
3(3 1
• 0, (3) = 9 =3
15(3 5 4∙33+5 137
• 4, (15) = 4 99 = 4 33 = =
33 33
20
415−4 411(3 137

sau 4, (15) = = =
99 99 33
126(9 19 1∙111+19 130

• 1, (126) = 1 999 = 1 111 = = 111
111
1126−1 1125(9 130

sau 1, (126) = = = 111
999 999
3. Fracţii zecimale periodice mixte

̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑎 1 𝑎2 … 𝑎𝑛 𝑏1 𝑏2 … 𝑏𝑝 − ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑎1 𝑎2 … 𝑎𝑛
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑘, 𝑎1 𝑎2 … 𝑎𝑛 (𝑏1 𝑏2 … 𝑏𝑝 ) = 𝑘 , 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑘 ∈ ℕ,
99
⏟ … 9 00 ⏟ …0
𝑝 cifre 𝑛 cifre
𝑛 ∈ ℕ∗ , 𝑎1 , 𝑎2 , … , 𝑎𝑛 , 𝑏1 , 𝑏2 , … , 𝑏𝑝 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑐𝑖𝑓𝑟𝑒
sau
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑘𝑎 ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
1 𝑎2 … 𝑎𝑛 𝑏1 𝑏2 … 𝑏𝑝 − 𝑘𝑎1 𝑎2 … 𝑎𝑛
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑘, 𝑎1 𝑎2 … 𝑎𝑛 (𝑏1 𝑏2 … 𝑏𝑝 ) = , 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑘 ∈ ℕ,
99
⏟ … 9 00 ⏟ …0
𝑝 cifre 𝑛 cifre
𝑛 ∈ ℕ∗ , 𝑎1 , 𝑎2 , … , 𝑎𝑛 , 𝑏1 , 𝑏2 , … , 𝑏𝑝 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑐𝑖𝑓𝑟𝑒
Exemple:
515−5 510(10 51(3 17
• 0,5(15) = = 990 = = 33
990 99
36−3 33(3 11 1∙30+11 41

• 1,3(6) = 1 = 1 90 = 1 30 = = 30
90 30
136−13 123(3 41
sau 1,3(6) = = = 30
90 90
136−13 123(3 41 2∙300+41 641

• 2,13(6) = 2 = 2 900 = 2 300 = = 300
900 300
2136−213 1923(3 641

sau 2,13(6) = = = 300
900 900
Ridicare la putere cu exponent negativ

1
𝑎−𝑛 = ,𝑎 ≠ 0
𝑎𝑛
𝑎 −𝑛 𝑏 𝑛
( ) = ( ) , 𝑎 ≠ 0, 𝑏 ≠ 0
𝑏 𝑎
Exemple:
1 1
2−3 = 23 = 8
2 −2 3 2 9
(− 3) = (− 2) = + 4
21
D. Mulţimea numerelor iraţionale ℝ\ℚ

Mulţimea numerelor iraţionale (ℝ\ℚ) este formată din numerele care au o infinitate de
zecimale ce nu se repetă periodic.
√21
Exemple: √3, √5, 7
,𝜋 etc.
E. Mulţimea numerelor reale ℝ

Mulţimea numerelor reale (ℝ) este formată din reuniunea mulţimii numerelor raţionale
cu mulţimea numerelor iraţionale.
ℝ∗ = ℝ ∖ {0}
Orice număr real care nu este raţional, este iraţional.
10
Exemple: −3; +8; 0; 1,5; −√3; √9, 7
…
ℝ
ℚ ℝ\ℚ
Avem şirul de incluziuni: ℕ ⊂ ℤ ⊂ ℚ ⊂ ℝ
ℝ ℚ ℤ ℕ
Valoarea absolută (modulul) a unui număr real

𝑥, 𝑥 > 0
|𝑥| = { 0, 𝑥 = 0
−𝑥, 𝑥 < 0
Exemple:
|√5 − 2| = √5 − 2 deoarece √5 − 2 > 0
|1 − √2| = √2 − 1 deoarece 1 − √2 < 0
Proprietăţi:
1. Modulul oricărui număr real este pozitiv sau zero.
|𝑥| ≥ 0, ∀𝑥 ∈ ℝ
22
Exemplu: |−2| = 2 > 0; |+5| = 5 > 0.

2. Orice număr real și opusul său au același modul.
|𝑥| = |−𝑥|, ∀𝑥 ∈ ℝ
Exemplu: |−4| = |+4| = 4
3. Modulul unui număr este 0 dacă și numai dacă numărul este egal cu 0.
|𝑥| = 0 ⟺ 𝑥 = 0
4. Modulul unui produs de factori este egal cu produsul modulelor factorilor.
|𝑥 ∙ 𝑦| = |𝑥| ∙ |𝑦|, ∀𝑥, 𝑦 ∈ ℝ
Exemplu: |−5 ∙ 9| = |−5| ∙ |9| = |−45| = 45
5. Modulul unui cât este egal cu câtul modulelor.
𝑥 |𝑥|
| |= , ∀𝑥 ∈ ℝ, ∀𝑦 ∈ ℝ∗
𝑦 |𝑦|
−7 |−7| 7
| |= =
12 |12| 12
6. Modulul sumei este mai mic decât suma modulelor.
|𝑥 + 𝑦| ≤ |𝑥| + |𝑦|, ∀𝑥, 𝑦 ∈ ℝ (inegalitatea triunghilui)
7. √𝑥 2 = |𝑥|, ∀𝑥 ∈ ℝ
Exemple: √(−3)2 = |−3| = 3
7 2 7
√( ) =
4 4
8. Suma a două (sau mai multe) module este zero dacă fiecare dintre termeni este
zero
|𝑥| + |𝑦| = 0 ⟺ 𝑥 = 0 ș𝑖 𝑦 = 0
De asemenea, avem că: 𝑥 2 + 𝑦 2 = 0 ⟺ 𝑥 = 0 ș𝑖 𝑦 = 0
Exemple: |𝑥 − 2| + |𝑦 + 1| = 0 ⟺ 𝑥 − 2 = 0 ș𝑖 𝑦 − 1 = 0 ⟺ 𝑥 = 2 ș𝑖 𝑦 = 1
(𝑥 + 1)2 + (2𝑦)2 = 0 ⟺ 𝑥 + 1 = 0 ș𝑖 2𝑦 = 0 ⟺ 𝑥 = −1 ș𝑖 𝑦 = 0
9. Produsul a doua module este zero dacă cel puțin unul dintre numere este zero.
|𝑥| ∙ |𝑦| = 0 ⟺ 𝑥 = 0 𝑠𝑎𝑢 𝑦 = 0
Exemplu:|2𝑥 − 4| ∙ |𝑦 − 7| = 0 ⟺ 2𝑥 − 4 = 0 𝑠𝑎𝑢 𝑦 − 7 = 0 ⟺ 𝑥 = 2 𝑠𝑎𝑢 𝑦 = 7
23
T.1.2. Exerciţii propuse

1. Scrieţi elementele următoarelor mulţimi:
a) 𝐴 = {𝑥 ∈ ℕ/𝑥 ≤ 4}
b) 𝐵 = {𝑥 ∈ ℕ/1 ≤ 2𝑥 ≤ 35}
c) 𝐶 = {𝑥/𝑥 este ultima cifra a unui pătrat perfect}
2. Pentru mulţimile de la exerciţiul 1, rezolvaţi următoarele cerinţe:
a) Aflaţi card A, card B, card C.
b) Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor: “2 ∈ 𝐴” ;“𝐴 ⊂ 𝐵”; “𝐵 ⊂ 𝐴”
c) Calculaţi: 𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴\𝐵, B\𝐴.
3. Calculaţi restul împărţirii numărului 1·2·3·4·5·6·7·8·9·10+39 prin 35.
4. Suma a două numere naturale este 86. Determinaţi numerele, ştiind că prin
împărţirea celui mai mare la cel mai mic se obţine câtul 3 şi restul 2.
5. Determinaţi cel mai mare şi cel mai mic număr natural de 4 cifre, care prin
împărţirea la 57 să dea restul 7.
6. Comparaţi numerele:
a)|√2 + 1|, |2√2 − 3|;
1 −3
b) √8, (2) .
7. Determinaţi valorile numerelor reale x şi y astfel încât:

a) |𝑥 − 2| = 3
b) |𝑥 + 1| ⋅ |𝑦 − √5| = 0
c) |2𝑥 − 4| + |𝑦 + √2| = 0
d) |𝑥 + 1| = −2012
8. Efectuaţi calculele:
a) -12+32
b) -1-24
c) -(-4)-7
d) 26+(-7) =
e) - 4 ·(-11) =
e) 4· (-2)
g) (-18): (-9)
h) (-81): (+9)
i)(-7)13·(-7)26:(-7)7 =
24
j) [(-10)3]8·(-10)6·(+10)30 =
k) [(-1103)867]13
l) 20220 – 02022 =
m) -6+(-2)·[-3-(-5+8)]·(-5)=
n) 3·(-5)2-3·[4+(-3)2-(-1)5]+(-20)+(-32)=
o) |-2·(-3)-3|·(-3)-|-3|=
9. Scrieţi sub formă zecimală:
4 13 8 36 17
a) 5, , 15 , , ;
3 9 8
5 28 64 17 35
b) , , , , .
16 15 25 6 18
10. Scrieţi sub formă fracţionară:

a)4,15; 2,(18); 0,3(54); 0,35(4);
b)0,49; 0,(49); 0,4(9).
8 15 4
11. Fie mulţimea 𝐴 = {−4 , √0, (4), − −3 , −√12, √0, (2), +√4, 3, √5 9 }
a) Determinaţi mulţimile: 𝐴 ∩ ℕ, 𝐴 ∩ ℤ, 𝐴 ∩ ℚ, 𝐴 ∩ (ℝ ∖ ℚ), 𝐴 ∩ ℝ, 𝐴 ∖ ℤ, 𝐴 ∖ ℚ, 𝐴 ∖ ℝ.

b) Calculaţi cardinalul următoarelor mulţimi: 𝐴 ∩ ℕ, 𝐴 ∩ ℤ, 𝐴 ∩ ℚ, 𝐴 ∩ (ℝ ∖ ℚ), 𝐴 ∩
ℝ, 𝐴 ∖ ℤ, 𝐴 ∖ ℚ, 𝐴 ∖ ℝ.
12. Fie mulţimea A= {(−2)2 ; 2−2 ; 0, (3); −√27; −√64; (−1)6 }. Determinaţi mulţimile:
𝐴 ∩ ℕ, 𝐴 ∩ ℤ, 𝐴 ∩ ℚ, 𝐴 ∩ (ℝ ∖ ℚ).
6
13. Fie mulţimea 𝑀 = {−2,3; − 5 ; (−3)2 ; (−1)−3 ; 0, (3)}.Determinaţi mulţimea N=
{𝑥⁄𝑥 = |𝑦|, 𝑦 ∈ 𝑀}.

14. Aflaţi partea întreagă şi partea fracţionară a numerelor:
4
a) 5,375; b) -0,6 c) 15; d)− 8
15. Arătaţi că √1 + 3 + 5 + ⋯ + 51 ∈ ℚ şi că √1 + 2 + 3 + 4 + ⋯ + 51 ∈ ℝ ∖ ℚ.
25
Tema 2
DIVIZIBILITATE

Fie 𝑎, 𝑏. Atunci 𝑎 | 𝑏 (a divide b) sau 𝑏 ⋮ 𝑎 (b divizibil cu a) dacă există 𝑐 astfel încât
𝑎 = 𝑏 · 𝑐.
𝐷𝑎 = {mulțimea divizorilor lui 𝑎}
𝑀𝑎 = {mulțimea multiplilor lui 𝑎}
Exemple:
Divizorii naturali: Divizorii întregi:
𝐷12 = {1,2,3,4,6,12} 𝐷12 = {±1, ±2, ±3, ±4, ±6, ±12}
𝑀12 = {0,12,24,36,48, … } 𝑀12 = {0, ±12, ±24, ±36, ±48, … }
Număr prim. Număr compus

Numărul a se numeşte prim dacă şi numai dacă are exact doi divizori: 𝐷𝑎 = {1, 𝑎}
Numărul a se numeşte compus dacă şi numai dacă are mai mult de doi divizori:
card ( Da )  3
Exemple:
𝐷23 = {1, 23} 23 este număr prim
𝐷51 = {1, 3, 17, 51} 51 este număr compus
Observație: Numărul 1 nu este nici prim, nici compus.
Criterii de divizibilitate
• Un număr natural este divizibil cu 2 dacă şi numai dacă ultima sa cifră este pară:
̅̅̅̅̅ ⟺ 𝑐 ∈ {0,2,4,6,8}.
2|𝑎𝑏𝑐
Exemple: 2 | 30; 2 | 32; 2 | 534; 2 | 1206; 2 | 5158.
• Un număr natural este divizibil cu 3 dacă şi numai dacă suma cifrelor sale se divide cu
̅̅̅̅̅ ⟺ 3|(𝑎 + 𝑏 + 𝑐).
3: 3|𝑎𝑏𝑐
Exemple: 3 | 24; 3 | 312; 3 | 4527.
• Un număr este divizibil cu 4 dacă şi numai dacă numărul format din ultimele două
̅̅̅̅̅ ⟺ 4|𝑏𝑐
cifre se divid cu 4: 4|𝑎𝑏𝑐 ̅̅̅.
26
Exemple: 4 | 24; 4 | 312; 3 | 4528.

• Un număr natural este divizibil cu 5 dacă şi numai dacă ultima cifră a numărului este
̅̅̅̅̅ ⟺ 𝑐 ∈ {0,5}.
0 sau 5: 5|𝑎𝑏𝑐
Exemple: 5 | 20; 5 | 315; 5 | 3440; 5 | 84525
• Un număr natural este divizibil cu 9 dacă şi numai dacă suma cifrelor sale se divide cu
̅̅̅̅̅ ⟺ 9|(𝑎 + 𝑏 + 𝑐).
9: 9|𝑎𝑏𝑐
Exemple: 9 | 27; 9 | 315; 9 | 1440; 9 | 8892
• Un număr natural este divizibil cu 10 dacă şi numai dacă ultima sa cifră este 0:
̅̅̅̅̅ ⟺ 𝑐 ∈ {0}.
10|𝑎𝑏𝑐
Exemple: 10 | 20; 10 | 310; 10 | 4450; 10 | 7490
• Un număr natural este divizibil cu 25 dacă şi numai dacă numărul format din ultimele
sale două cifre se divide cu 25:
̅̅̅̅̅ ⟺ 25|𝑏𝑐
25|𝑎𝑏𝑐 ̅̅̅ ⟺ (𝑏, 𝑐) ∈ {(0,0)(2,5)(5,0)(7,5)}..
Exemple: 25 | 100; 25 | 325; 25 | 450; 25 | 8175
• Un număr natural este divizibil cu 100 dacă şi numai dacă ultimele două cifre ale
numărului sunt 0:
̅̅̅̅̅ ⟺ 𝑏 = 0, 𝑐 = 0.
100|𝑎𝑏𝑐
Exemple: 100 | 2700; 100 | 300; 100 | 4000;
Proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate

Fie a,b,c,d,m,n,p. Atunci:
1. 𝑎 ⋮ 1
2. 𝑎 ⋮ 𝑎
3. 0 ⋮ 𝑎
4. 𝑎 ⋮ 𝑏 ș𝑖 𝑏 ⋮ 𝑎 ⟹ 𝑎 = 𝑏
5. 𝑎 ⋮ 𝑑 ș𝑖 𝑏 ⋮ 𝑑 ⟹ (𝑎 + 𝑏) ⋮ 𝑏
6. 𝑎 ⋮ 𝑑 ș𝑖 𝑏 ⋮ 𝑑 ⟹ (𝑎 − 𝑏) ⋮ 𝑏
7. 𝑎 ⋮ 𝑑 ⟹ (𝑛 ∙ 𝑎) ⋮ 𝑑
8. 𝑎 ⋮ 𝑑 ⟹ 𝑎𝑛 ⋮ 𝑑 𝑝 , 𝑛 ≥ 𝑝
9. 𝑎 ⋮ 𝑑 ș𝑖 𝑏 ⋮ 𝑑 ⟹ (𝑚 ∙ 𝑎 + 𝑝 ∙ 𝑏) ⋮ 𝑑
10. 𝑎 ⋮ 𝑑 ș𝑖 𝑏 ⋮ 𝑑 ⟹ (𝑚 ∙ 𝑎 − 𝑝 ∙ 𝑏) ⋮ 𝑑
11. 𝑎 ⋮ 𝑏 ș𝑖 𝑎 ⋮ 𝑐 ș𝑖 (𝑏, 𝑐) = 1 ⟹ 𝑎 ⋮ (𝑏𝑐)
12. (𝑎, 𝑏) = 1 ș𝑖 (𝑏, 𝑐) ⋮ 𝑎 ⟹ 𝑐 ⋮ 𝑎
27
Regula de identificare a unui număr prim sau compus

Pentru a verifica dacă un număr natural este prim sau compus, el se împarte la
numerele prime, în ordine crescătoare, până când avem una din situaţiile:
i. Numărul se împarte exact la unul dintre numerele prime verificate, deci numărul este
compus.
Exemplu: 231 : 2=115, rest 1
231 : 3=77231 este compus.
ii. Ordinea dintre împărţitor şi cât se schimbă, adică împărţitorul va deveni mai mare
decât câtul.
Exemplu: 23 : 2=11, rest 1
23 : 3 = 7, rest 2
23 : 5 = 4, rest 3.
Împărţitorul a devenit mai mare decât câtul  23 este prim.
Cel mai mare divizor comun - c.m.m.d.c. şi cel mai mic multiplu comun - c.m.m.m.c.
Orice număr natural compus se poate scrie ca produs de numere prime sau ca produs de
puteri de numere prime. Această scriere se numește descompunere în factori primi.
Exemple: 6 = 2 ∙ 3 12 2 100 25
2 6 2
12 = 2 ∙ 3 10 25
3 3 1
100 = 22 ∙ 52 1
• Cel mai mare divizor comun a două numere, (a,b), se află înmulţind o singură dată
factorii primi comuni ai descompunerii, la puterea cea mai mică.
• Cel mai mic multiplu comun a două numere, [a,b], se află înmulţind o singură dată
factorii primi comuni şi necomuni ai descompunerii, la puterea cea mai mare.
Proprietate: 𝑎, 𝑏 ∈ ℕ ⟹ (𝑎, 𝑏) ∙ [𝑎, 𝑏] = 𝑎 ∙ 𝑏
Exemplu:
24 = 23 ∙ 3
60 = 22 ∙ 3 ∙ 5
(24,60) = 22 ∙ 3 = 12
[24,60] = 23 ∙ 3 ∙ 5 = 120
Verificarea proprietăţii: 12 ∙ 120 = 24 ∙ 60 ⟺ 1440 = 1440
Numere prime între ele
28
𝑎, 𝑏 ∈ , (𝑎, 𝑏) = 1 ⟺ 𝑎, 𝑏 prime între ele

Exemple: (2, 3) = 1; (12, 25) = 1
Numărul divizorilor unui număr natural:

Fie n, cu descompunerea în factori primi:
𝑛 = 𝑎1 𝑝1 ∙ 𝑎2 𝑝2 ∙ … ∙ 𝑎𝑘 𝑝𝑘
Atunci n are (𝑝1 + 1) ∙ (𝑝2 + 1) ∙ … ∙ (𝑝𝑘 + 1) divizori.
Exemplu: Deoarece 24 = 23 ∙ 3, calculăm că 24 are (3 + 1) ∙ (1 + 1) = 8 divizori naturali.
𝐷24 = {1,2,3,4,6,8,12,24}
29

1. Scrieţi numerele divizibile cu 2 din următorul şir de numere naturale, apoi pe cele
divizibile cu 5: 1; 2; 5;10; 12;15; 20; 37;130;39; 45; 50; 2010.
2. Scrieţi toţi divizorii numerelor: 4; 12; 18; 24; 25.
3. Scrieţi numerele divizibile cu 3 cuprinse între 1 şi 15.
4. Scrieţi numerele divizibile cu 9 cuprinse între 1 şi 26.
5. Scrieţi numerele divizibile cu 10, cel puţin egale cu 1987 şi cel mult egale cu 2013.
6. Scrieţi multiplii lui 25 mai mici decât 180.
7. Aflaţi suma divizorilor numărului 24.
8. Care este cel mai mare număr natural de 4 cifre distincte divizibil cu 2?
9. Care este cel mai mic număr natural de 3 cifre distincte divizibil cu 5?
10. Stabiliţi care dintre următoarele numere sunt divizibile cu 2: 𝑎)2𝑛; 𝑏) 2𝑛 +
1; 𝑐) (𝑛 + 1)(𝑛 + 2).
11. Stabiliţi care dintre următoarele numere sunt divizibile cu 5: a)5𝑛; 𝑏) 5𝑛 +
5; 𝑐) 5𝑛 + 1.
3; 𝑐) 𝑛(𝑛 + 1)(𝑛 + 2); 𝑑) 6𝑛 + 3 .
1; 𝑐)9𝑛 + 9; 𝑑)9𝑛 + 4.
14. Aflaţi toate numerele de forma ̅̅̅̅̅
1𝑥𝑦 care sunt divizibile cu 2, iar suma cifrelor este
divizibilă cu 2.
15. Aflaţi toate numerele de forma ̅̅̅̅̅
2xy care sunt divizibile cu 5, iar suma cifrelor este
divizibilă cu 2.
̅̅̅̅̅̅ ştiind că sunt divizibile cu 5 şi a + b = 10.
16. Aflaţi toate numerele de forma aabb
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅, ştiind că sunt divizibile cu 5, iar 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 =
17. Aflaţi toate numerele de forma 𝑎𝑏𝑐𝑎𝑏𝑐
10, a este divizibil cu 2 şi 𝑎 < 𝑏.
̅̅̅̅̅̅̅ sunt divizibile cu 11.
18. Arătaţi că numerele de forma 𝑎𝑎𝑏𝑏
19. Demonstraţi că:
a) ̅̅̅
𝑎𝑏 + ̅̅̅
𝑏𝑎 ⋮ 11
̅̅̅̅̅ + 𝑏0𝑎
b) 𝑎0𝑏 ̅̅̅̅̅̅ ⋮ 101
c) ̅̅̅̅̅̅
𝑎𝑏𝑐 + ̅̅̅̅̅
𝑏𝑐𝑎 + ̅̅̅̅̅̅
𝑐𝑎𝑏 ⋮ 111.
20. Se consideră mulţimile 𝐴 = {𝑥  𝑵 ∗ |𝑥 < 19, 𝑥  3} şi 𝐵=
{𝑥  𝑵|𝑥 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟 𝑎𝑙 𝑙𝑢𝑖 12}. Să se calculeze 𝐴  𝐵 şi 𝐴\𝐵.
30
21. Se dau numerele: 2, 3, 4, 5, 6. Scrieţi perechile de numere prime între ele ce se pot
forma cu aceste numere.
22. Fie mulţimile:
𝐴 = {𝑎 / 𝑎 𝑑𝑖𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟 î𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔 𝑎𝑙 𝑙𝑢𝑖 12},
B= {𝑏 / 𝑏 𝑑𝑖𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟 î𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔 𝑛𝑒𝑔𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑎𝑙 𝑙𝑢𝑖 15},
𝐶 = {𝑐 / 𝑐 𝑑𝑖𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟 𝑛𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑙𝑢𝑖 20},
𝐷 = {𝑑 / d 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑢 î𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔 𝑎𝑙 𝑙𝑢𝑖 4},
𝐸 = {𝑒 / e 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑢 î𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔 𝑛𝑒𝑔𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑎𝑙 𝑙𝑢𝑖 3}.
a) Aflaţi mulţimile A, B, C, D, E.
b) Calculaţi: 𝐴  𝐵, 𝐴  𝐶, 𝐵  𝐶, 𝐴\𝐵 şi 𝐴\𝐶.
23. La un concurs participă 100 fete şi 35 băieţi. Toţi participanţii sunt grupaţi în echipe
care au acelaşi număr de copii, iar fiecare echipă are acelaşi număr de fete.
a) Arătaţi că se pot forma 5 echipe;
b) Arătaţi că nu se pot forma 10 echipe.
24. La un concurs participă 33 fete şi 18 băieţi. Toţi participanţii sunt grupaţi în echipe
care au acelaşi număr de copii, iar fiecare echipă are acelaşi număr de fete.
a) Arătaţi că se pot forma 3 echipe;
b) Arătaţi că nu se pot forma 2 echipe.
25. Demonstraţi că :
a) Produsul a două numere naturale consecutive se divide cu 2
b) Suma oricăror trei numere naturale consecutive este un număr divizibil cu 3
c) Suma oricăror cinci numere naturale consecutive este un număr divizibil cu 5
d) Produsul oricăror cinci numere naturale consecutive este un număr divizibil cu
trei
26. O scară are 20 de trepte numerotate de la 1 la 20 (treapta 1 este la sol). Un şoricel
sare din două în două trepte, iar un motan sare din 5 în 5 trepte. Scrieţi numerele
treptelor călcate de şoricel şi de motan.
27. Aflaţi c.m.m.d.c. al numerelor:
a) 72, 96; b) 30, 48, 76; c)216, 300, 432.
28. Aflaţi c.m.m.m.c. al numerelor:
a) 24, 72; b) 96, 144, 196; c)162, 270, 405.
29. Aflaţi numerele a şi b stiind ca (a,b) = 18 şi [a,b]=90.
30. Arătaţi că următoarele numere sunt prime între ele, oricare ar fi n număr natural:
31
a) 𝑎 = 𝑛 + 1, 𝑏 = 2𝑛 + 3
b) 𝑎 = 𝑛 + 2, 𝑏 = 3𝑛 + 5
c) 𝑎 = 2𝑛 + 3, 𝑏 = 5𝑛 + 7
32
Tema 3
RAPOARTE ŞI PROPORŢII

Fracţii raţionale ordinare
Fie a, c, r, k  ℕ şi b, n, m, x  ℕ∗ .
𝑎
Subunitare: 𝑏 < 1 (𝑎 < 𝑏)
𝑎
Fracţiile ordinare pot fi: Echiunitare 𝑏 = 1 (𝑎 = 𝑏)
𝑎
Supraunitare 𝑏 > 1 (𝑎 > 𝑏)
• Introducerea întregilor în fracţie:

𝑏 𝑎∙𝑛+𝑏
𝑎 =
𝑛 𝑛
𝑎
=𝑎
1
Exemple:
3 2 ∙ 5 + 3 13
2 = =
5 5 5
7
=7
1
• Scoaterea întregilor din fracţie:
𝑎 𝑟
= 𝑐 , unde 𝑎 = 𝑛 ∙ 𝑐 + 𝑟 (𝑎: 𝑛 = 𝑐(𝑟𝑒𝑠𝑡 𝑟))
𝑛 𝑛
Exemplu:
14 2
= 3 , 14 = 4 ∙ 3 + 5
4 4
• Amplificarea fracţiilor
𝑛)𝑎 𝑎∙𝑛
= ,𝑛 ≠ 0
𝑏 𝑏∙𝑛
Exemplu:
6)
8 8 ∙ 6 48
= =
9 9 ∙ 6 54
• Simplificarea fracţiilor
𝑎(𝑛 𝑎: 𝑛
= , 𝑏, 𝑛 ≠ 0
𝑏 𝑏: 𝑛
33
Exemplu:
27 (3 27: 3 9
= =
105 105: 3 35
• Fracţii ireductibile:
𝑎
Fracţia 𝑏 este ireductibilă dacă nu mai poate fi simplificată, adică (a,b)=1, b0.
𝑎∶ 𝑛
Dacă n=(a,b), n1 fracţia este reductibilă, b0.
𝑏∶ 𝑛
Exemplu:
24(6 4
=
42 7
Operaţii cu fracţii ordinare

1. Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
𝑎 𝑏 𝑎+𝑏
+ =
𝑛 𝑛 𝑛
𝑎 𝑏 𝑎−𝑏
− =
𝑛 𝑛 𝑛
Exemple:
7 3 7 + 3 10
+ = = =5
2 2 2 2
9 4 9−4 5
− = =
8 8 8 8
2. Adunarea şi scăderea fracţiilor care nu au acelaşi numitor

Pentru a aduna/scădea două fracţii care nu au acelaşi numitor, mai întâi acestea se aduc
la numitor comun, apoi se aplica regula de mai sus (cazul 1)
Fie M numitorul comun, 𝑀 = [𝑚, 𝑛], 𝑥 = 𝑀: 𝑚, 𝑦 = 𝑀: 𝑛
𝑥) 𝑎 𝑦)
𝑏 𝑎𝑥 + 𝑏𝑦
+ =
𝑚 𝑛 𝑀
𝑥) 𝑎 𝑦)
𝑏 𝑎𝑥 − 𝑏𝑦
− =
𝑚 𝑛 𝑀
Exemplu:
3)
7 5)
3 21 + 15 36(6 6 (2 3
+ = = = =
20 12 60 60 10 5
34
3. Înmulţirea a două fracţii ordinare

𝑏 𝑎∙𝑏
𝑎∙ =
𝑚 𝑚
𝑎 𝑏 𝑎∙𝑏
∙ =
𝑛 𝑚 𝑛∙𝑚
Exemple:
5 6 ∙ 5 30
6∙ = =
7 7 7
6 3 1 1 1
∙ = ∙ =
9 12 3 2 6
4. Împărţirea a două fracţii ordinare

𝑏 𝑚
𝑎: =𝑎∙
𝑚 𝑏
𝑎
𝑛 = 𝑎: 𝑏 = 𝑎∙𝑚
𝑏 𝑛 𝑚 𝑛 𝑏
𝑚
Exemple:
10 3 3
5: =5∙ =
3 10 2
10 25 10 3 2 1 2
: = ∙ = ∙ =
9 3 9 25 3 5 15
Observaţie:
1 1 1
= −
𝑛(𝑛 + 1) 𝑛 𝑛 + 1
𝑘 1 1
= −
𝑛(𝑛 + 𝑘) 𝑛 𝑛 + 𝑘
Exemple:
1 1 1
= 2022 − 2023;
2022∙2023
3 1 1
= 2 − 5;
2∙5
1 1 1
+ 2∙3 + ⋯ + 2022∙2023 =
1∙2
1 1 1 1 1 1
= 1 − 2 + 2 − 3 + ⋯ + 2022 − 2023 =
1 1 2012
= 1 − 2023 = 2023
35
Rapoarte speciale
1. Procentul
𝑝 𝑝
𝑝% = 𝑝% 𝑑𝑖𝑛 𝑎 = ∙𝑎
100 100
15
Exemplu: 15% 𝑑𝑖𝑛 1200 = 100 ∙ 1200 = 15 ∙ 12 = 180
2. Concentraţia unei soluţii

𝑚𝑠
𝐶𝑆 =
𝑀𝑠
Notaţii: ms – masa substanţei care se dizolvă;
Ms – masa amestecului (soluţiei).
Exemplu: Aflaţi concentraţia a 20 g de sare în 480 g apă.
𝑚𝑠 = 20𝑔 𝑚 20𝑔
} ⇒ 𝐶𝑆 = 𝑀𝑠 = 500𝑔 = 0,04%
𝑀𝑠 = 20𝑔 + 480𝑔 = 500𝑔 𝑠
3. Probabilitatea unui eveniment

𝑘
𝑃(𝐴) =
𝑛
Notaţii: k – numărul cazurilor favorabile realizării evenimentului A;
n – numărul cazurilor posibile.
Exemplu: Calculaţi probabilitatea alegerii unei cifre prime.
Există 4 cifre prime (2,3,5,7), din totalul de 10 cifre, deci:
4 2
𝑃= =
10 5
4. Scara unei hărţi

𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑠𝑒𝑔𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑒𝑠𝑒𝑛
𝑆=
𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑎𝑙ă
Exemplu:
1
Unei hărţi la scara de 200000 , unui cm pe hartă îi corespunde, în realitate, 200 000 cm = 2
km pe teren.
36
5. Titlul unui aliaj

𝑚𝑝
𝑇𝑎 =
𝑀𝑎
Notaţii: mp – masa metalului preţios;
Ma – masa aliajului.
Exemplu: Calculaţi titlul unui aliaj ce conţine 700 g aur şi 1300 g cupru:
𝑚𝑝 = 700𝑔 𝑚𝑝 700𝑔
} ⇒ 𝑇𝑎 = = = 0,350
𝑀𝑎 = 700𝑔 + 1300𝑔 = 2000𝑔 𝑀𝑎 2000𝑔
Proporţii
𝑎 𝑐
Egalitatea a două rapoarte se numeşte proporţie: 𝑏 = 𝑑.
Numerele a,b,c,d se numesc termenii proporţiei, a şi d se numesc extremi iar b şi c se

numesc mezi.
Proprietatea fundamentală a proporţiei

𝑎 𝑐
= ⟺ 𝑎 ∙ 𝑑 = 𝑏 ∙ 𝑐, unde 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 ∈ ℝ∗
𝑏 𝑑
Proporţii derivate
1. Cu aceiaşi termeni:
𝑎 𝑐 𝑑 𝑐
• schimbarea extremilor între ei: =𝑑⟺ =𝑎
𝑏 𝑏
𝑎 𝑐 𝑎 𝑏
• schimbarea mezilor între ei: =𝑑⟺ =𝑑
𝑏 𝑐
𝑎 𝑐 𝑏 𝑑
• inversarea rapoartelor: 𝑏 = 𝑑 ⟺ 𝑎 = 𝑐 .
1 2 6 2
Exemple: 3 = 6 ⟺ 3 = 1
1 2 1 3
=6⟺2=6
3
1 2 3 6
=6⟺1=2
3
2. Cu termeni diferiţi:
𝑎 𝑐 𝑎 𝑐∙𝑛
• = 𝑑 ⟺ 𝑏 = 𝑑∙𝑛 , 𝑛 ≠ 0, 𝑛 ≠ 1
𝑏
𝑎 𝑐 𝑎∙𝑛 𝑐∙𝑛
• =𝑑⟺ = , 𝑛 ≠ 0, 𝑛 ≠ 1
𝑏 𝑏 𝑑
𝑎 𝑐 𝑎 𝑐:𝑛
• = 𝑑 ⟺ 𝑏 = 𝑑:𝑛 , 𝑛 ≠ 0, 𝑛 ≠ 1
𝑏
37
𝑎 𝑐 𝑎:𝑛 𝑐:𝑛
• =𝑑⟺ = , 𝑛 ≠ 0, 𝑛 ≠ 1
𝑏 𝑏 𝑑
𝑎 𝑐 𝑎 𝑐
• = 𝑑 ⟺ 𝑎+𝑏 = 𝑐+𝑑
𝑏
𝑎 𝑐 𝑎 𝑎+𝑐
• = 𝑑 ⟺ 𝑏 = 𝑏+𝑑
𝑏
𝑎 𝑐 𝑎−𝑏 𝑐−𝑑
• =𝑑⟺ =
𝑏 𝑏 𝑑
𝑎 𝑐 𝑎 𝑎−𝑐
• = 𝑑 ⟺ 𝑏 = 𝑏−𝑑 , 𝑏 ≠ 𝑑
𝑏
𝑎 𝑐 𝑎+𝑏 𝑐+𝑑
• = 𝑑 ⟺ 𝑎−𝑏 = 𝑐−𝑑 , 𝑎 ≠ 𝑏, 𝑐 ≠ 𝑑
𝑏
7 14 7 14∙2 7 28
Exemple:2 = 4
⟺2= 4∙2
⟺2= 8
7 14 7∙3 14∙3 21 42
= ⟺ = ⟺ =
2 4 2 4 2 4
7 14 7:7 14:7 1 2
= ⟺ = ⟺2=4
2 4 2 4
7 14 7 14:2 7 7
2
= 4
⟺2= 4:2
⟺2=2
7 14 7 14 7 14
= ⟺ 7+2 = 14+4 ⟺ 9 = 18
2 4
7 14 7 7+14 7 21
= ⟺2= ⟺2=
2 4 2+4 6
7 14 7−2 14−4 5 10
= ⟺ = ⟺2=
2 4 2 4 4
7 14 7 14−7 7 7
= ⟺ = ⟺ =
2 4 2 4−2 2 2
7 14 7+2 14+4 9 18
= ⟺ 7−2 = 14−4 ⟺ 5 = 10
2 4
Aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie

1. Dacă termenul necunoscut este unul dintre mezi, acesta va fi egal cu raportul dintre
produsul extremilor şi celălalt med.
𝑎 𝑐 𝑎∙𝑑
= ⟹𝑥=
𝑥 𝑑 𝑐
𝑎 𝑥 𝑎∙𝑑
= ⟹𝑥=
𝑏 𝑑 𝑏
Exemple:
6 4 6∙8
= ⟹𝑥= = 12
𝑥 8 4
1 𝑥 1∙9
= ⟹𝑥= =3
3 9 3
2. Dacă termenul necunoscut este unul dintre extremi, acesta va fi egal cu raportul dintre
produsul mezilor şi celălalt extrem.
38
𝑥 𝑐 𝑏∙𝑐
= ⟹𝑥=
𝑏 𝑑 𝑑
𝑎 𝑐 𝑏∙𝑐
= ⟹𝑥=
𝑏 𝑥 𝑎
Exemple:
𝑥 15 3 ∙ 15
= ⟹𝑥= =1
3 45 45
24 8 25 ∙ 8 25
= ⟹𝑥= =
25 𝑥 24 3
Şir de rapoarte egale

Într-un şir de rapoarte egale fiecare raport este egal cu raportul dintre suma
numărătorilor şi suma numitorilor:
𝑎1 𝑎2 𝑎𝑛 𝑎1 + 𝑎2 + ⋯ + 𝑎𝑛
= =⋯= =
𝑏1 𝑏2 𝑏𝑛 𝑏1 + 𝑏2 + ⋯ + 𝑏𝑛
3 6 15 3+6+15 24
Exemplu: 4
= 8 = 20 = 4+8+20 = 32
3 24 6 24 15 24
= 32 = 32 = 32
4 8 20
Mărimi direct proporţionale

Două mărimi sunt direct proporţionale dacă atunci când una creşte (scade) de un număr
de ori, şi cealaltă creşte (scade) de acelaşi număr de ori.
Exemplu: Preţul unor fructe şi cantitatea acestora: 1 kg costă 3 lei, 2 kg constă 6 lei, 4 kg
costă 12 lei ş.a.m.d.
𝑥 𝑦 𝑧
{𝑥, 𝑦, 𝑧} 𝑑. 𝑝. {𝑎, 𝑏, 𝑐} ⟺ = = =𝑘
𝑎 𝑏 𝑐
1 2 4
Exemplu: {1,2,4} 𝑑. 𝑝. {3,6,12} ⟺ 3 = 6 = 12 = 0, (3)
Mărimi invers proporţionale

Două mărimi sunt invers proporţionale dacă atunci când una creşte (scade) de un număr
de ori, cealaltă scade (creşte) de acelaşi număr de ori.
Exemplu: Numărul de muncitori şi timpul necesar realizării unei lucrări: 3 muncitori
termină în 12 zile, 4 muncitori termină în 9 zile, 6 muncitori termină în 6 zile aceeași
lucrare.
39
𝑥 𝑦 𝑧
{𝑥, 𝑦, 𝑧} 𝑖. 𝑝. {𝑎, 𝑏, 𝑐} ⟺ = = =𝑘
1 1 1
𝑎 𝑏 𝑐
sau {𝑥, 𝑦, 𝑧} 𝑖. 𝑝. {𝑎, 𝑏, 𝑐} ⟺ 𝑥 ∙ 𝑎 = 𝑦 ∙ 𝑏 = 𝑧 ∙ 𝑐 = 𝑘
3 4 6
Exemplu: {3,4,6} 𝑖. 𝑝. {12,9,6} ⟺ 1 = 1 = 1 ⟺ 3 ∙ 12 = 4 ∙ 9 = 6 ∙ 6
12 9 6
Regula de trei simplă

1. Proporţionalitate directă
Dacă pe o distanţă de 240 km un automobil consumă 15 l de benzină, aflaţi câţi litri de
benzină consumă la 360 km.
240 km .........d.p........... 15 l
360 km ........................... x l
240 15 360 ∙ 15
= ⟹𝑥= = 22,5 𝑙
360 𝑥 240
2. Proporţionalitate inversă
Un bazin este umpult de 5 robinete cu acelaşi debit în 4 ore. În câte ore vor umplea bazinul
10 robinete de acelaşi fel?
5 robinete .........i.p.............. 4 ore
10 robinete ........................... x ore
5 𝑥 5∙4
= ⟹𝑥= = 2 𝑜𝑟𝑒
10 4 10
40

5 11 303 1 89 1009 6
1. Fie mulţimea: 𝑀 = {7 , 10 , , 119 , 89 , , 6}. Reprezentaţi sub formă de
4 7
diagramă:
a) Mulţimea A a fracţiilor echiunitare care aparţin mulţimii M;
b) Mulţimea B a fracţiilor supraunitare care aparţin mulţimii M;
c) Mulţimea C a fracţiilor subunitare care aparţin mulţimii M.
2. Efectuaţi:
5 3 1
a) 12 + 4 + 3
1 7 1 3
b) 25 − 100 + 5 − 20
4 3 4
c) 3 5 − 1 10 − 15
11 1 3
d) 4 18 − 2 4 + 1 8
24 35
e) 25 ∙ 42
20 3
f) ∙ (− 60)
15
18 72
g) (− 5 ) : (− 20)
75 25
h) (− ) : (+ )
17 51
3
7 7 2 7 8
i) [3 ∙ (3) ] : (3)
1 10 1 15 1 25
j) (3) ∙ (3) − (3)
1 1 1
3. a) Arătaţi că 𝑛(𝑛+1) = 𝑛 − 𝑛+1
1 1 1 1
4. Folosind această relaţie, calculaţi + 2∙3 + 3∙4 + ⋯ + 1000∙1001.
1∙2
1 2 3 2014 2 2 2 2
5. Fie 𝑎 = 2 + 3 + 4 + ⋯ + 2022 și 𝑏 = 4 + 6 + 8 + ⋯ + 4044. Calculaţi media lor
aritmetică.
6. Determinaţi elementele mulţimilor:
15 𝑛 19
a) 𝐴 = {𝑛 ∈ ℕ| 29 < 29 < 29}
47 47 47
b) 𝐵 = {𝑛 ∈ ℕ| 53 < < 41}
𝑛
3 𝑛 3
c) 𝐶 = {𝑛 ∈ ℕ| 5 < 10 < 2}
7. Găsiţi x ∈ ℝ astfel încât să avem propoziţii adevărate:
41
3 9 5 x 1 3 x 7
a) = ; b) = ; c) = ; d) = .
7 x 4 16 x 27 4 7
8. Determinaţi cifra x astfel încât x7 = 9 .

1x 4
9. Arătaţi că fracţiile 3838 şi 383838 sunt egale.

4545 454545
10. Determinaţi 𝑥 ∈ ℕ astfel încât următoarele numere să fie întregi:
a) 5 b) 9 c) 10 d) 6
x x −1 x +1 x(x − 1)
11. Media aritmetică ponderată a numerelor 4; 7; 10 şi x cu ponderile 4, 3; 2; şi respectiv

5 este 8. Aflaţi numărul x.
12. Arătaţi că numărul
 1 1 1 1  1
a =  −  : + 0, 01(6) :  −   :1 este natural.
1
 15 18  45  12 15   2
3x − 2 y 6 2x + y
13. a) Dacă = , calculaţi .
2x − y 5 3x − y
2x − 3y 1 3x − 5 y
b) Dacă = , calculaţi .
2x − y 2 x− y
14. Să se scrie numărul 432 ca o sumă de trei termeni direct proporţionali cu numerele ,
3, 4 şi 5.
15. Aflaţi numerele x, y, z ştiind că sunt invers proporţionale cu numerele 2, 3 şi 4, iar
2x+3y+4z=72.
16. Dacă mama ar pune sucul de roşii în sticle de 900 ml, ar umple 18. De câte sticle are
nevoie pentru a pune sucul în sticle de 450 ml?
17. Dacă 15 kg de zahăr costă 315 000 lei, aflaţi cât costă 27 kg de zahăr.
18. Trei muncitori zugrăvesc o clădire în 6 zile, Câți muncitori ar trebui să lucreze
împreună pentru ca lucrarea să fie finalizată în 2 zile?
19. Calculați probabilitatea ca un număr de 2 cifre să fie divizibil cu 17.
20. Într-o cutie sunt bile colorate: 6 bile verzi, 7 bile roşii, 8 bile albastre, 5 bile albe, 4 bile
galbene. Care este probabilitatea ca la extragerea unei bile să obţinem una din culorile
tricolorului românesc?
42
Tema 4
ECUAŢII
Ecuaţii de forma 𝒂𝒙 + 𝒃 = 𝟎, 𝒂, 𝒃𝑹
1. Dacă 𝑎, 𝑏ℝ, 𝑎 0, avem:
𝑏 𝑏
𝑎𝑥 + 𝑏 = 0 𝑎𝑥 = − 𝑏  𝑥 = − 𝑆 = {− }
𝑎 𝑎
2. Dacă 𝑎 = 𝑏 = 0 0 = 0 𝑆 = ℝ
3. Dacă 𝑎 = 0, 𝑏ℝ∗  0 · 𝑥 + 𝑏 = 0  𝑏 = 0 𝑆 = 
Exemple:
a) 3𝑥 − 15 = 0
3𝑥 = 15
𝑥 = 5 𝑆 = {5}
b) 2(𝑥 − 3) − 3(𝑥 + 1) = 5(𝑥 − 2) + 2

2𝑥 − 6 − 3𝑥 − 3 = 5𝑥 − 10 + 2
−𝑥 − 9 = 5𝑥 − 8
−𝑥 − 5𝑥 = −8 + 9
−6𝑥 = 1
1 1
𝑥 = −  𝑆 = {− }
6 6
c) (24 − 16)𝑥 + (42 − 16) = 0

(16 − 16)𝑥 + (16 − 16) = 0
0 ∙ 𝑥 + 0 = 0
0 = 0 (𝐴) 𝑆 = ℝ
d) (√75 − 5√3)𝑥 + 2 = 0
(5√3 − 5√3)𝑥 + 2 = 0
0 ∙ 𝑥 + 2 = 0
2 = 0 (𝐹) 𝑆 = ∅
43
Ecuaţii de forma |𝒙| = 𝒄, 𝒄  ℝ

1. Dacă 𝑐 > 0  𝑥 = − 𝑐 sau 𝑥 = 𝑐
2. Dacă 𝑐 = 0  𝑥 = 0
3. Dacă 𝑐 < 0  𝑥  
Exemple:
a) |𝑥 + 1| = 3 𝑥 + 1 = −3 sau 𝑥 + 1 = +3
𝑥 + 1 = −3 𝑥 = −4
𝑥 + 1 = +3 𝑥 = 2
 𝑆 = {−4; 2}
b) |𝑥 + 2| = −10
Cum |𝑥 + 2| ≥ 0 și − 10 < 0  S = ∅
c) |𝑥 − 1| + |𝑦 + 5| = 0
 |𝑥 − 1| = 0 şi |𝑦 + 5| = 0
|𝑥 − 1| = 0 𝑥 − 1 = 0 𝑥 = 1
|𝑦 + 5| = 0 𝑦 + 5 = 0 𝑦 = −5
d) |𝑥 2 + 1| ∙ |2𝑦 − 12| = 0
 |𝑥 2 + 1| = 0 𝑠𝑎𝑢 |2𝑦 − 12| = 0
|𝑥 2 + 1| = 0  𝑥 2 + 1 = 0, 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙, 𝑜𝑟𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑥 𝑛𝑢𝑚ă𝑟 𝑟𝑒𝑎𝑙
|2𝑦 − 12| = 0 2𝑦 − 12 = 0 2𝑦 = 12 𝑦 = 6
Ecuații de forma x2 = a, unde 𝒂 ∈ ℝ

𝒙𝟐 = 𝒂
• Dacă 𝑎0𝑥 = −√𝑎 sau 𝑥 = √𝑎
• Dacă 𝑎 < 0𝑆 = 
Exemplu:
𝑥2 = 4
𝑥 = −√4 sau 𝑥 = √4
𝑥1,2 = ±2
Verificare: (+ 2)2 = 4 ; (− 2)2 =4
44
Ecuația de gradul al II-lea 𝒂𝒙𝟐 + 𝒃𝒙 + 𝒄 = 𝟎, unde 𝒂, 𝒃, 𝒄 ∈ ℝ, 𝒂 ≠ 𝟎

O ecuație de forma 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 0, unde 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ ℝ, 𝑎 ≠ 0, se numește ecuație de
gradul al II-lea.
Numerele a, b, c se numesc coeficienții ecuației, iar x este necunoscuta ecuației.
Rezolvarea ecuației de gradul al II-lea
Se calculează discriminantul ∆= 𝑏 2 − 4𝑎𝑐

• Dacă ∆< 0 ⟹ 𝑥1,2 ∉ ℝ (rădăcina pătrată dintr-un număr negativ nu are sens în ℝ)
−𝑏
• Dacă ∆= 0 ⟹ 𝑥1,2 = (ecuația are două soluții egale)
2𝑎
−𝑏±√∆
• Dacă ∆> 0 ⟹ 𝑥1,2 = (ecuația are două soluții reale distincte)
2𝑎
Exemple:
1. 𝑥 2 − 5𝑥 + 4 = 0
𝑎 = 1, 𝑏 = −5, 𝑐 = 4
∆= 𝑏 2 − 4𝑎𝑐 ⟹ ∆= (−5)2 − 4 ∙ 1 ∙ 4
∆= 9 > 0 ⟹ √∆= √9 = 3
5−3
−𝑏 ± √∆ −(−5) ± 3 𝑥1 = ⟹ 𝑥1 = 1
⟹ 𝑥1,2 = ⟹ 𝑥1,2 = ⟹{ 2 ⟹ 𝑆 = {1; 4}
2𝑎 2∙1 5+3
𝑥2 = ⟹ 𝑥2 = 4
2
2. 4𝑥 2 − 4𝑥 + 1 = 0
𝑎 = 4, 𝑏 = −4, 𝑐 = 1
∆= 𝑏 2 − 4𝑎𝑐 ⟹ ∆= (−4)2 − 4 ∙ 4 ∙ 1
∆= 0
−𝑏 −(−4) 4 1 1
⟹ 𝑥1,2 = ⟹ 𝑥1,2 = ⟹ 𝑥1 = 𝑥2 = ⟹ 𝑥1 = 𝑥2 = ⟹ 𝑆 = { }
2𝑎 2∙4 8 2 2
3. 𝑥 2 + 𝑥 + 1 = 0
𝑎 = 1, 𝑏 = 1, 𝑐 = 1
∆= 𝑏 2 − 4𝑎𝑐 ⟹ ∆= 12 − 4 ∙ 1 ∙ 1
∆= −3 < 0 ⟹ 𝑥1,2 ∉ ℝ ⟹ 𝑆 = ∅
45
Inecuaţii de forma 𝒂𝒙 + 𝒃 ≤ 𝟎, (<, >, ≥)𝒂, 𝒃ℝ, 𝑎 ≠ 0

𝑎𝑥 + 𝑏 ≤ 0
 𝑎𝑥 ≤ −𝑏|: 𝑎, 𝑎 ≠ 0
𝑏 𝑏
 𝑥 ≤ − , 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 > 0  𝑆 = (−∞; − ]
𝑎 𝑎
sau
𝑏 𝑏
 𝑥 ≥ − , 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 > 0  𝑆 = [− ; +∞)
𝑎 𝑎
Exemple:
a) 2𝑥 + 3 ≤ 0
 2𝑥 ≤ −3|: 2
3 3
𝑥 ≤−  𝑆 = (−∞; − ]
2 2
b) −5𝑥 + 2 > 12| − 2
 −5𝑥 > 10|: (−5)
 𝑥 < −2  𝑆 = (−∞;−2)
Sisteme de ecuații
Se numeşte sistem de două ecuaţii cu două necunoscute un sistem de forma:
a1 x + b1 y = c1
 ,
a2 x + b2 y = c2
unde 𝑥, 𝑦 – necunoscutele sistemului;
a1, b1, a2, b2 – coeficienţii necunoscutelor;
c1, c2 – termenii liberi;
Perechea ordonată (𝑥, 𝑦) care este soluţie pentru ambele ecuaţii ale sistemului, se
numeşte soluţie a sistemului.
A rezolva sistemul de ecuatii inseamnă a-i determina soluțiile.
Două sau mai multe sistemele se numesc echivalente dacă au aceeași mulțime de soluții.
Metode de rezolvare:
1.Metoda reducerii
P1. Se înmulțesc termenii uneia dintre ecuații cu un număr, iar termenii celeilalte ecuații
cu un alt număr astfel încât prin adunarea sau scăderea ecuațiilor astfel obținute să se
anuleze termenii ce conțin una din necunoscute (termenii se reduc).
46
P2. Se rezolvă ecuația cu o singură necunoscută obținută prin adunarea sau scăderea
ecuațiilor.
P3. Se introduce valoarea necunoscutei aflate într-una dintre ecuațiile inițiale ale
sistemului și se rezolvă ecuația obținută. Altfel, se poate rezolva tot prin reducere pentru
a afla a doua necunoscută.
P4. Perechea de numere obținută este soluția sistemului.
Observație: Este posibil ca în urma înmulțirii și adunării celor două ecuații să se anuleze
toți termenii ce conțin necunoscutele. În acest caz, sistemul nu are soluție unică.
Exemple:
2𝑥 + 3𝑦 = 7| ∙ 2 4𝑥 + 6𝑦 = 14 𝑥=2 𝑥=2
1.{ ⟺{ ⟺{ ⟺{
5𝑥 + 2𝑦 = 12| ∙ (−3) −15𝑥 − 6𝑦 = −36 5 ∙ 2 + 2𝑦 = 12 2𝑦 = 2
−11𝑥 ∕ = −22
𝑥=2
𝑥=2
⟺{ ⟹ 𝑆 = {(2; 1)}
𝑦=1
2𝑥 − 3𝑦 = 5 2𝑥 − 3𝑦 = 5 𝑥=1 𝑥=1
2.{ ⟺{ ⟺{ ⟺{ ⟹ 𝑆 = {(1; −1)}
3𝑥 + 𝑦 = 2| ∙ 3 9𝑥 + 3𝑦 = 6 3∙1+𝑦 = 2 𝑦 = −1
11𝑥 ∕ = 11
𝑥=1
2.Metoda substitutiei
P1. Se exprimă o necunoscută dintr-una dintre ecuațiile sistemului și se înlocuiește în
cealaltă ecuație.
P2. Se rezolva ecuația obținută.
P3. Se introduce valoarea necunoscutei aflate într-una dintre ecuațiile inițiale ale
sistemului și se rezolvă ecuația obținută.
P4. Perechea de numere obținută este soluția sistemului.
Exemple:
2𝑥 − 3𝑦 = 5 2𝑥 − 3𝑦 = 5 2𝑥 − 3(2 − 3𝑥) = 5 11𝑥 − 6 = 5 𝑥=1
1. { ⟺{ ⟺{ ⟺{ ⟺{
3𝑥 + 𝑦 = 2 𝑦 = 2 − 3𝑥 𝑦 = 2 − 3𝑥 𝑦 = 2 − 3𝑥 𝑦 = −1
⟹ 𝑆 = {(1; −1)}
7−3𝑦 7−3𝑦 7−3𝑦
2𝑥 + 3𝑦 = 7 𝑥= 2 𝑥= 𝑥=
2.{ ⟺ { 7−3𝑦 ⟺ {35−15𝑦 2) 2 ⟺ {35−15𝑦 4𝑦2
5𝑥 + 2𝑦 = 12 5 ∙ 2 + 2𝑦 = 12 + 2𝑦 = 12 + = 12
2 2 2
47
7 − 3𝑦
𝑥= 7 − 3𝑦 7 − 3𝑦
2 𝑥= 𝑥 = 𝑦=1
⟺{
35 − 11𝑦
⟺{ 2 ⟺{ 2 ⟺ {𝑥 = 2 ⟹ 𝑆 = {(2; 1)}
= 12 35 − 11𝑦 = 24 11𝑦 = 11
2
Probleme ce se pot rezolva cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor sau sistemelor de ecuații

Pentru a rezolva o problemă cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor sau sistemelor de ecuații,
se parcurg următorii paşi:
1. Stabilirea necunoscutei (necunoscutelor);
2. Scrierea ecuaţiei/inecuaţiei/sistemului de ecuații;
3. Rezolvarea ecuaţiei/inecuaţiei/sistemului de ecuații;
4. Verificarea şi interpretarea rezultatului (rezultatelor).
Exemple:
a) Într-o clasă sunt 29 elevi. Calculaţi câţi băieţi şi câte fete sunt, ştiind că numărul fetelor
întrece cu 3 numărul băieţilor.
1. Stabilim necunoscutele: 𝑎 – numărul fetelor,
𝑏 - numărul băieţilor.
2. Scriem ecuaţia/ecuaţiile:
𝑎 + 𝑏 = 29
𝑎 = 𝑏 + 3.
3. Rezolvarea lor:
(𝑏 + 3) + 𝑏 = 29 
2𝑏 + 3 = 29
2𝑏 = 29 − 3 
2𝑏 = 26
𝑏 = 26: 2 
𝑏 = 13
𝑎 = 13 + 3
𝑎 = 16
4. Verificăm şi interpretăm rezultatele:
16 + 13 = 29
16 = 13 + 3
Numărul fetelor: 16, numărul baieţilor: 13.
48
b) La festivitatea de absolvire a clasei a VIII-a, s-au oferit premianților 18 buchete de flori

formate din 5 trandafiri albi sau din 7 trandafiri galbeni. Știind că în total au fost oferiți
116 trandafiri, aflați numărul buchetelor albe și numărul buchetelor galbene.
1. Stabilim necunoscutele: 𝑥 – numărul buchetelor albe,
𝑦 - numărul buchetelor galbene.
2. Scriem sistemul de ecuaţii:
Numărul total de buchete este 18, adică 𝑥 + 𝑦 = 18
Buchetele albe conțin 5 fire, deci se folosesc 5 ∙ 𝑥 fire de trandafiri albi, iar buchetele
galbene conțin 7 fire, deci se folosesc 7 ∙ 𝑦 fire de trandafiri galbeni. Știm că au fost oferiți
116 trandafiri, înseamnă că 5𝑥 + 7𝑦 = 116.
𝑥 + 𝑦 = 18
Avem sistemul de ecuații: {
5𝑥 + 7𝑦 = 116
3. Rezolvarea lui:
𝑥 + 𝑦 = 18| ∙ (−5) −5𝑥 − 5𝑦 = −90 𝑦 = 13
{ { {
5𝑥 + 7𝑦 = 116 5𝑥 + 7𝑦 = 116 𝑥=5
∕ + 2𝑦 = 26
𝑦 = 13
4. Verificăm şi interpretăm rezultatele:
5 + 13 = 26
5 ∙ 5 + 7 ∙ 13 = 116
numărul buchetelor albe: 5
numărul buchetelor galbene: 13.
49

1. Gabriel are 35 ani. Cu 9 ani în urmă Gabriel avea ……. ani.
2. Soluţia naturală a ecuaţiei: |𝑥 − 1| = 2 este S={……}.
3. Dacă (1; 2) este soluţie a ecuaţiei: 𝑚𝑥 + 2𝑦 = 5, atunci 𝑚 =. ..
4. Rezolvaţi ecuaţiile:
a) 5𝑥 − 2 = 7𝑥 − 4
b) 3(x − 2) − 5(x + 3) = −8(x − 5)
c) (𝑥 + 1)(𝑥 + 3) = (𝑥 + 2)(𝑥 + 4)
d) (x − 2)2 − (2x + 3)2 = (5 − x)2 − 4(x − 1)2
2𝑥−1 2𝑥−3
e) = 3𝑥−4
3𝑥−2
𝑥+1 3𝑥−5 1
f) − =4
2 3
𝑥−3 1 5 𝑥
g) − 23 = 46 + 2
4
𝑥−3 𝑥−2 𝑥−5 𝑥−4 6−𝑥 𝑥−1
h) − + = − −
2 3 4 6 8 12
2
i) √(𝑥 − 2) = 2
j) (2𝑥 + 3)2 = (3𝑥 − 1)(3𝑥 + 1)
5. Rezolvaţi în R ecuaţiile:
a) |𝑥 − 1| = 1 b) |3𝑥 + 2| = 2
c) |𝑥 + 3| = 2 d) |2𝑥 − 4| = |2𝑥 + 4|
6.Rezolvați ecuațiile:
a) x2 = 25 x2 = 100
b) x2 = 1,44 x2 = 0,09
c) 3x2 = 27 10x2 = 360
d) - 5x2 = − 180 - 2x2 = − 14
e) - x2 = − 324 √2𝑥 2 = √8
7. Rezolvaţi şi analizaţi toate cazurile posibile în funcţie de parametrul real m, pentru
ecuaţiile:
a) (𝑚 + 1)𝑥 − 2𝑥 + 3 = 0
b) (2𝑚 + 1)𝑥 + 1 = 3𝑥 – 𝑚 + 2
c) (𝑚 2 + 1) 𝑥 = 𝑚2 + 1
8. Se dă ecuaţia: 𝑚𝑥 + 2𝑚 = 𝑥 − 5
a) Să se afle 𝑚 ∈ ℝ astfel încât ecuaţia să aibă soluţia 3.
50
3𝑥−1 𝑥+1
b) Să se afle 𝑚 ∈ ℝ astfel încât ecuaţia dată să fie echivalentă cu ecuaţia: = 1+ .
2 4
9. Rezolvaţi inecuaţiile:
𝑎) 3𝑥 > 9𝑥 + 8
𝑏) 𝑥 − 3 > −3𝑥 + 3
𝑐) 2𝑥 > 6𝑥 + 4
𝑑) 5𝑥 − 3 > 1 + 𝑥
𝑒) 7𝑥 − 2( 1 − 𝑥) > 13𝑥 − 8
𝑓) 3( 𝑥 + 1)( 𝑥 − 1) + (𝑥 + 2) 2 > ( 2𝑥 − 1)2
𝑔) x − 3 < 2
10. Rezolvați în ℝ ecuațiile:

a) 6x2 – 7x + 2 = 0; b) 3x2 – x – 2 = 0;
c) x2 + 14x + 48 = 0; d) x2 – 15x + 56 = 0;
e) 4x2 + 5x – 6 = 0; f) 2x2 – 5x – 12 = 0;
g) x2 – 7x + 6 = 0; h) x2 + 2x – 8 = 0;
i) x2 + 5x – 14 = 0; j) x2 – 8x – 20 = 0;
11. Rezolvați ecuațiile:
a) x(x + 7) = 0; b) (x – 1)(x + 2) = 0;
c) (x – 3)(x + 4) = 0; d) (2x – 1)(2x + 3) = 0
e) (2x + 5)(5x + 2) = 0; f) (x + 3)(x – 2) = 0;
g) (3x – 8)(2x + 9) = 0; h) (x + 1)(x – 6) = 0
12. Determinați valoarea lui a  ℝ, știind că ecuația 2x2 + ax – 4 = 0, x  R, are soluția – 4.
Rezolvați apoi ecuația pentru valoarea determinată a lui a.
13. Știind că 2 este soluție a ecuației ax2 – 3x + a – 4 = 0, determinați valoarea lui a  ℝ,
apoi rezolvați ecuația, pentru a determinat.
14. Determinați valorile reale ale lui m și n pentru care ecuațiile (x – 2)2 + 8 = 3x și (m –
n)x2 – (m + n)x + 2m + n + 1 = 0 sunt echivalente.
15. Rezolvati sistemele de ecuații :
𝑥 + 2𝑦 = 8 3𝑥 + 𝑦 = 8 𝑥+𝑦 =2
a. { b.{ c.{
2𝑥 − 𝑦 = 1 𝑥−𝑦 =4 3𝑥 + 5𝑦 = 6
−𝑥 + 2𝑦 − 5 = 0 2𝑥 − 4𝑦 + 1 = 0 𝑥 + 3𝑦 − 1 = 0
d. { e.{ f.{
3𝑥 + 𝑦 + 1 = 0 −3𝑥 + 6𝑦 − 1,5 = 0 −2𝑥 − 6𝑦 + √2 = 0
16. Suma vârstelor a trei prieteni este 30. Aflaţi vârstele lor, ştiind ca sunt exprimate prin
trei numere naturale consecutive.
51
17. Suma a patru numere consecutive este 90. Aflaţi numerele.

18. Suma a două numere impare consecutive este 196. Aflaţi numerele.
3
19. Aflaţi un număr, ştiind că înmulţit cu 5 dă acelaşi rezultat ca la scăderea lui 120 din el.
20. Să se afle două numere naturale care au suma 552, dacă cel mare dintre numere
împărţit la cel mic dă câtul 54 şi restul 2.
21. După ce cheltuieşte trei sferturi din suma pe care o avea, Ionuţ mai are 11 lei. Calculaţi
ce sumă a avut iniţial Ionuţ.
1 2
22. Un biciclist parcurge o distanţă astfel: în prima etapă 4 din distanţă, în a doua etapă 3
din rest şi în a treia etapă restul de 10 km. Care a fost distanţa parcursă?
23. După ce creşte cu 10%, preţul unui tricou este de 22 lei. Aflaţi preţul iniţial.
24. După ce se micşorează cu 25%, preţul unui stilou este de 18 lei. Aflaţi preţul iniţial.
25. Aflaţi un număr, ştiind că adunând 10% din dublul său cu 25% din triplul său, se
obţine 38.
26.Într-o clasă sunt 23 elevi. Ştiind că numărul băieţilor este cu 5 mai mare decât numărul
fetelor, aflaţi câţi băieţi şi câte fete sunt în clasă.
27. Un teren agricol de forma unui dreptunghi are lungimea egală cu dublul lățimii. Aflați
dimensiunile terenului știind că, dacă mărim lățimea cu 1 m și lungimea cu 3 m, atunci
aria terenului ar fi 78 m2.
28. O terasă are formă pătratică. Proprietarul hotărăște să mărească o latură cu 1 m și
cealaltă latură cu 5 m. Acum terasa are o suprafață dreptunghiulară de 45 m2. Care a fost
dimensiunea inițială?
29. Un triunghi dreptunghic are dimensiunile laturilor exprimate în metri: 5 – x, 6 – x și
5. Aflați valoarea lui x pentru care aria triunghiului este minimă.
30. Daca suma a doua numere este 21, iar diferenta lor este 9, aflati numerele.
31. Doi muncitori au confecționat împreună 657 piese. Câte piese a confecționat fiecare
muncitor, dacă primul a confecționat cu 63 piese mai mult decât al doilea?
32. Un elev are iepuri și porumbei. Întrebat câți iepuri și câți porumbei are, el a răspuns:
”În total sunt 15 capete și 34 picioare”. Câți iepuri și câți porumbei are elevul?
33. În vacanță, Matei a economisit o suma de bani. Dupa ce a cheltuit două cincimi din
această sumă, lui Mihai i-au rămas înca 72 lei. Calculați suma de bani pe care a economisit-
o Mihai.
52
34. Suma a două numere este 767. Dacă împărţim numărul mai mare la triplul numărului
mai mic, obţinem câtul 2 şi restul 11. Aflaţi numerele.
35. O florăreasă vinde unei persoane 62 fire de flori, garoafe şi trandafiri. Preţul unei
garoafe este de 2 lei iar al unui trandafir este de 5 lei. Aflaţi numărul minim de fire de
trandafir pe care ar trebui să-l vândă pentru a încasa mai mult de 143 lei.
53
Tema 5
CALCUL ALGEBRIC

O succesiune de numere și litere legate printre ele prin operații aritmetice poartă numele
de expresie algebrică.
Exemple: 18𝑥 2 𝑦, 3𝑥, 2𝑎2
Termenii asemenea sunt acei termeni care conțin aceeași parte literală.
Exemple: 3𝑥 și −5𝑥; −8𝑥 2 𝑦 ș𝑖 7𝑥 2 𝑦
Cu expresiile algebrice se pot efectua operații de adunare, scădere, înmulțire, împărțire,
ridicare la putere, întâlnite la operații cu numere. Numai termenii asemenea se pot aduna.
Exemple:
1. (2𝑥 2 − 3𝑥 + 2) + (7𝑥 − 11) − (3𝑥 2 − 8𝑥 + 1) =
2𝑥 2 − 3𝑥 + 2 + 7𝑥 − 11 − 3𝑥 2 + 8𝑥 − 1 =
−𝑥 2 + 12𝑥 − 10
2. 5(3𝑥 2 + 1) − (𝑥 − 2)(𝑥 + 1) =
5 ∙ 3𝑥 2 + 5 ∙ 1 − (𝑥 ∙ 𝑥 + 𝑥 ∙ 1 − 2 ∙ 𝑥 − 2 ∙ 1) =
15𝑥 2 + 5 − (𝑥 2 + 𝑥 − 2𝑥 − 2) =
15𝑥 2 + 5 − 𝑥 2 − 𝑥 + 2𝑥 + 2 =
14𝑥 2 + 𝑥 + 7
2
3. 5𝑥 2 𝑦 ∙ 2𝑥𝑦 ∙ (√3𝑥𝑦) = 10𝑥 3 𝑦 2 ∙ 3𝑥 2 𝑦 2 = 30𝑥 5 𝑦 4
4. (𝑥 − 1)5 : (𝑥 − 1) = (𝑥 − 1)5−1 = (𝑥 − 1)4
Formule de calcul prescurtat

(𝑎 + 𝑏)2 = 𝑎2 + 2𝑎𝑏 + 𝑏 2
(𝑎 − 𝑏)2 = 𝑎2 − 2𝑎𝑏 + 𝑏 2
(𝑎 − 𝑏)(𝑎 + 𝑏) = 𝑎2 − 𝑏 2
54
Exemple:
1. (3𝑥 + 2)2 = (3𝑥)2 + 2 ∙ 3𝑥 ∙ 2 + 22
= 9𝑥 2 + 12𝑥 + 4
2 2
2. (√3 − 2𝑥) = √3 − 2 ∙ √3 ∙ 2𝑥 + (2𝑥)2
= 3 − 4√3𝑥 + 4𝑥 2
3. (5𝑥 − 3𝑦)(5𝑥 + 3𝑦) = (5𝑥)2 − (3𝑦)2
= 25𝑥 2 − 9𝑦 2
Metode de descompunere în factori

1.Metoda factorului comun
Metoda factorului comun constă în scoaterea în expresia algebrică a factorilor comuni
termenilor ce alcătuiesc expresia data.
𝒂 + 𝒂𝒙 − 𝒂𝒚 = 𝒂(𝟏 + 𝒙 − 𝒚)
Exemple:
1. 5𝑥 + 35𝑦 = 5(𝑥 + 7𝑦)
2. 5𝑥 − 10𝑥 2 = 5𝑥(1 − 2𝑥)
3. 𝑎(𝑥 − 3) + 𝑏(𝑥 − 3) − 𝑐(𝑥 − 3) = (𝑥 − 3)(𝑎 + 𝑏 − 𝑐)
4. 8𝑥 3 + 16𝑥 2 − 24𝑥 + 40𝑥 4 = 8𝑥(𝑥 2 + 2𝑥 − 3 + 5𝑥 3 )
2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat

𝒂𝟐 + 𝟐𝒂𝒃 + 𝒃𝟐 = (𝒂 + 𝒃)𝟐
𝒂𝟐 − 𝟐𝒂𝒃 + 𝒃𝟐 = (𝒂 − 𝒃)𝟐
𝒂𝟐 − 𝒃𝟐 = (𝒂 + 𝒃)(𝒂 − 𝒃)
Exemple:
1. 𝑥 2 + 4𝑥 + 4 = 𝑥 2 + 2 ∙ 𝑥 ∙ 2 + 22 = (𝑥 + 2)2
2. 𝑥 2 − 6𝑥 + 9 = 𝑥 2 − 2 ∙ 𝑥 ∙ 3 + 32 = (𝑥 − 3)2
3. 𝑥 2 − 36 = 𝑥 2 − 62 = (𝑥 − 6)(𝑥 + 6)
3. Gruparea termenilor și metode combinate

Această metodă constă în gruparea cât mai convenabilă a termenilor unei expresii
algebrice pentru a folosi metodele studiate anterior.
55
• 𝒂𝒙 + 𝑏𝑥 + 𝒂𝒚 + 𝑏𝑦 = • 𝑥 2 + (𝑎 + 𝑏)𝑥 + 𝑎𝑏 =
𝒂(𝒙 + 𝒚) + 𝑏(𝑥 + 𝑦) = 𝑥 2 + 𝑎𝑥 + 𝑏𝑥 + 𝑎𝑏 =
= (𝑥 + 𝑦)(𝑎 + 𝑏) 𝑥(𝑥 + 𝑎) + 𝑏(𝑥 + 𝑎) =
= (𝑥 + 𝑎)(𝑥 + 𝑏)
Exemple:
1. 𝑥 2 + 9𝑥 + 14 = 𝑥 2 + 2𝑥 + 7𝑥 + 14
= 𝑥(𝑥 + 2) + 7(𝑥 + 2)
= (𝑥 + 2)(𝑥 + 7)
!!! 9 = 2 + 7 și 2 ∙ 7 = 14
2. 6𝑥 2 − 5𝑥 − 4 = 6𝑥 2 + (3 − 8)𝑥 − 4
= 6𝑥 2 + 3𝑥 − 8𝑥 − 4
= 3𝑥(2𝑥 + 1) − 4(2𝑥 + 1)
= (2𝑥 + 1)(3𝑥 − 4)
3. 𝑎2 + 𝑎(𝑏 + 𝑐) + 𝑏𝑐 = 𝑎2 + 𝑎𝑏 + 𝑎𝑐 + 𝑏𝑐
= 𝑎(𝑎 + 𝑏) + 𝑐(𝑎 + 𝑏)
= (𝑎 + 𝑏)(𝑎 + 𝑐)
4. (2𝑥 + 3)(𝑥 − 1) + 2(𝑥 − 1)2 + 5(𝑥 − 1) = (𝑥 − 1)[2𝑥 + 3 + 2(𝑥 − 1) + 5]

= (𝑥 − 1)(2𝑥 + 3 + 2𝑥 − 2 + 5)
= (𝑥 − 1)(4𝑥 + 6)
= 2(𝑥 − 1)(2𝑥 + 3)
5. (𝑥 + 1)(𝑥 2 + 3𝑥 + 1) − 2(𝑥 + 1)2 − 𝑥 2 − 𝑥 =

= (𝑥 + 1)(𝑥 2 + 3𝑥 + 1) − 2(𝑥 + 1)2 − 𝑥(𝑥 + 1)
= (𝑥 + 1)(𝑥 2 + 3𝑥 + 1 − 2𝑥 − 2 − 𝑥)
= (𝑥 + 1)(𝑥 2 − 1)
= (𝑥 + 1)(𝑥 − 1)(𝑥 + 1)
= (𝑥 + 1)2 (𝑥 − 1)

1. Efectuaţi:
a) 𝑎 + 𝑎 + 𝑎 + 𝑎
b) 𝑦 − 𝑦
c) 5𝑥 + 4𝑥
d) −2𝑥 − 3𝑥
e) 4𝑥 3 + 8𝑥 2 − 2𝑥 3 − 6𝑥 2
f) 𝑥𝑥
g) (−2𝑎) 𝑎(−3𝑎)
h) 𝑥: 𝑥
i) −𝑥 6 : 𝑥 5
j) −25𝑎11 : (−5𝑎6 )
k) 10𝑎𝑏𝑐 4 : (−5𝑎𝑏𝑐)
l) (−3𝑥)2
m) (−2𝑥 2 )3
3 2
n) (5 𝑥𝑦 2 )
o) −(−5𝑎 + 3) − 5𝑎 + 6
p) +(2𝑥 + 𝑦) − (−2𝑥 − 3𝑦)
2. Efectuaţi:
a) 5𝑥 (2𝑥 − 1)
b) −6𝑎2  (2 − 2𝑎)
c) (𝑥 − 3)(7 − 𝑥)
d) (2𝑥 − 4)(3𝑥 − 8)
e) (𝑥 + 2)(3𝑥 − 4) + 𝑥(𝑥 − 2)
f) 𝑥(𝑥 2 + 2𝑥 − 3) – 𝑥(𝑥 2 + 2)
3. Completaţi spaţiile punctate:
a) 𝑎2 + 2𝑎𝑏 + 𝑏 2 = ⋯ … … …
b) 𝑎2 − 2𝑎𝑏 + 𝑏 2 = ⋯ … … …
c) 𝑎2 − 𝑏 2 = ⋯ … … …
,4.Efectuaţi, utilizând formulele de calcul prescurtat:
a) (𝑥 + 3)2
b) (2𝑥 − 1)2
57
c) (3𝑥 − 7)(3𝑥 + 7)
d) (2𝑥 + 3𝑦 + 1)2
d) (√3 + 2𝑥)2
e) (√2𝑥 − √5)2
f) (√3 + 𝑥)(√3 − 𝑥)
g) (𝑥 + 2)2 + (𝑥 − 3)2 − (𝑥 + 1)(𝑥 − 1)
5.Descompuneţi în factori, folosind metoda precizată:
i.Metoda factorului comun:
a) 3𝑥 + 3𝑦 + 3𝑧 =
b) 7𝑥 3 + 14𝑥 2 − 28𝑥 + 42𝑥 4 =
c) 2𝑥(𝑥 + 1) – 5(𝑥 + 1) =
ii.Metoda restrângerii ca pătrat:
a) 𝑥 2 + 2𝑥 + 1 =
b) 𝑥 2 + 4𝑥 + 4 =
c) 𝑥 2 − 8𝑥 + 16 =
d) 49𝑥 2 − 14𝑥 + 1 =
iii.Metoda diferenţei de pătrate:
a) 4𝑥 2 – 9 =
b) 16𝑥 2 – 25 =
1
c) 𝑥2 – 4 =
9
iv.Metode combinate.
a) 𝑎𝑥 + 𝑏𝑥 + 𝑎𝑦 + 𝑏𝑦 =
b) 𝑥 3 + 𝑥 2 – 4𝑥 – 4 =
c) 7𝑥 4 − 5𝑥 3 + 14𝑥 − 10
d) 33𝑥 2 − 3𝑥 2 + 11𝑥 − 1
v.Gruparea termenilor.
a) 𝑥 2 + 5𝑥 + 6 =
b) 𝑥 2 − 4𝑥 + 5 =
c) 𝑥 2 − 4𝑥 + 3
d) 𝑥 2 + 3𝑥 − 40
6. Descompuneţi în factori primi, folosind metodele de descompunere învăţate:
a) 42𝑥 5 𝑦 3 𝑧 2 – 28𝑥 4 𝑦 2 𝑧 3 3 – 70 𝑥 3 𝑦 3 𝑧 3
58
b) 14𝑥(2𝑥 − 1) – 7(2𝑥 − 1)
2 1
c) 𝑥 2 + 𝑥 +
3 9
d) 3𝑥 2 + 2 6 𝑥 + 2
e) 5 − 2√15𝑥 + 3𝑥 2
f) 9𝑥 2 + 12𝑥 + 4
g) 4𝑥 2 − 28𝑥 + 49
h) 3𝑥 2 + 2√3𝑥 + 1
i) 5 − 2√5𝑥 + 𝑥 2
1
j) 𝑥 2 + 3𝑥 + 9
4
k) 5𝑥 2 – 1
l) 3𝑥 2 – 5
9
m) − 2𝑥 2
25
n) 𝑥 2 + 6𝑥 − 27
o) 𝑥 2 + 14𝑥 + 48
p) 𝑥 2 − 10𝑥 + 16
q) 𝑥 2 + 2𝑥 − 35
7. Rezolvati ecuatiile:
a)𝑥 2 + 13𝑥 + 42 = 0
b)√𝑥 2 + 8𝑥 + 16 = 0
c) √𝑥 2 + 4𝑥 + 4 + √𝑥 2 + 10𝑥 + 25 + √𝑥 2 + 12𝑥 + 36 = 0
1 1
8. a) Dacă 𝑎 + 𝑎 = 5, calculati 𝑎2 + 𝑎2 .
1 1
b) Daca 𝑎 − 𝑎 = 8, calculati 𝑎2 + 𝑎2 ..
9. Arǎtaţi cǎ urmǎtoarele numere sunt pǎtrate perfecte oricare ar fi n numǎr natural:

𝑎 = (2𝑛2 + 3𝑛)(2𝑛2 + 3𝑛 + 4) + 4
𝑏 = (5𝑛2 − 6𝑛)(5𝑛2 − 6𝑛 + 2) + 1
𝑐 = 4𝑛 + 2𝑛+1 + 1
𝑐 = 9𝑛 − 2 ∙ 6𝑛 + 4𝑛
10. Scrieţi numerele de mai jos sub forma unui pǎtrat perfect:
𝑎 = 3 + 2√2
𝑏 = 3 − 2√2
59
𝑐 = 27 + 10√2
𝑑 = 9 − 2√14
𝑒 = 21 + 8√5
𝑓 = 15 + 2√14
11. Stabiliti care din urmǎtoarele numere sunt naturale:
𝑎 = √10 − 4√6
𝑏 = √11 − 6√2 + √7 − 4√3 + √7 − 2√6
𝑐 = √8 + 2√7 − √8 − 2√7
***
12. Descompuneți în factori, dând factor comun:
a) 15𝑥𝑦 2 − 25𝑥 2 𝑦 2 + 20𝑥 2 𝑦 3 ;
b) 2𝑥 − 4𝑦 + 10𝑧 + 12𝑡 ;
c) 2𝑎(2𝑥 − 3) + 4𝑏(2𝑥 − 3) − 6𝑐(2𝑥 − 3) ;
d) 5𝑥(𝑥 + 2) + (𝑥 + 2)2 − 3(𝑥 + 2) ;
e) 16x4 – 8x5 + 12x3 – 4x2 =
f) 25x5 – 10x3 + 15x4 – 5x2 =
g) 16x4 – 12x3 + 8x2 – 4x =
h) 4a5b4 – 2a5b5 + 6a4b5 =
i) 10a3b4 – 5a4b4 + 25a5b5 =
j) 16a3b5 – 8a4b4 + 4a5b6 =
k) 4x∙(2x – 1) + 5∙(2x – 1) =
l) 2x∙(3x – 2) – 5∙(3x – 2) =
m) 5x∙(2x – 5) – 6∙(2x – 5) =
n) 3∙(4x – 3)2 – 5x∙(4x – 3) =
o) 2∙(5x – 2)2 – 3x(5x – 2) =
p) 4x∙(3x – 2) – 5∙(3x – 2)2 =
q) (5x – 3)∙(x – 2) – (5x – 3)∙(2x + 1) =
r) (5x – 2)∙(x + 1) – (x + 1)∙(2x + 1) =
13.Descompuneți în factori, folosind formulele de calcul prescurtat:
a) 𝑥 2 − 8𝑥 + 16 = ⋯
60
b) 9𝑥 2 + 6𝑥 + 1 = ⋯
c) 25𝑥 2 − 10𝑥 + 1 = ⋯
d) 16 + 8x + x2 =
e) 36x2 – 60x + 25 =
f) 25𝑥 2 − 36 = ⋯
g) 81 − 49𝑥 2 = ⋯
h) 9x2 – 1 =
i) 16 – x2 =
j) 9 – 4x2 =
k) (3x – 2)2 – 1 =
l) 16x2 – (3x – 2)2 =
m) 25x2 – (3x – 2)2 =
n) (3x – 2)2 – (x + 1)2 =
o) (5x + 2)2 – (x - 4)2 =
14.Descompuneți în factori, folosind formulele de calcul prescurtat:
a)3x 2 + 2 3 x + 1;
b) 2 − 2 2 x + x 2 ;
c)5 x 2 − 4 5 x + 4;
d )2 + 2 6 x + 3x 2 ;
e) 12x2 + 4 3 x + 1 =
f) 9x2 + 6x 2 + 2 =
g) 2 + 6x 2 + 9x2 =
h) 10 – 4 5 x + 2x2 =
i) 6x + 6x2 2 + 3x3 =
j) 20x – 16x2 5 + 16x3 =

k) 25𝑥 2 − (2𝑥 + 1)2 ;
l) (3𝑥 + 5)2 −(𝑥 + 1)2 ;
m) 9 − 4(𝑥 + 1)2 ;
n) 𝑦 4 − 16 ;
o) 81𝑥 4 − 625𝑧 4
61
15. Să se descompună în factori:

a) x2 + 5x + 6;
b) x2 +7x + 10;
c) x2 – 9x + 20;
d) x2 + 3x – 4;
e) x2 – 6x – 27;
f) x2 – 11x – 26;
g) x2 + 4x – 12;
h) x2 + 13x – 14.
16.Utilizând metode adecvate, descompuneţi în factori expresiile
a) 2ax – bx + 2ay – by
b) x3 + 5x2 + 2x + 10
c) -x3 – x 2 + 9x + 9
d) 24x(4x – 3) + 8(4x – 3)2
17.Descompuneți în factori
a) 25x5 – 10x3 + 15x4 – 5x2 =
b) 16x4 – 8x5 + 12x3 – 4x2 =
c) 9a4b5 – 6a4b4 + 3a5b4 =
d) 4a4b4 – 2a5b4 + 6a5b5 =
e) 5x∙(2x – 1) – 3∙(2x – 1) =
f) 4∙(x + 3) – 3x∙(x + 3) =
g) (5x – 3)∙(2x – 1) – (5x – 3)∙(x – 4) =
h) (2x + 3)∙(x – 2) – (x + 1)∙(x – 2) =
i) (3x – 2)∙(x – 4) – (x + 3)∙(4 – x) =
j) (3 – 4x)∙(2x – 5) + (x – 3)∙(5 – 2x) =
k) x3 – 4x2 + 2x – 8 =
l) 2x3 – 5x2 + 8x – 20 =
m) 2x3 – x2 + 6x – 3 =
n) 2x3 – x2 + 4x – 2 =
o) 5x4 + 10x3 + 10x2 + 20x =
p) 3x4 – 6x3 + 9x2 – 18x =
q) x2 – 7x + 10 =
r) x2 + 5x + 6 =
62
18. Continuati rezolvarea exercitiilor, descopmunând înn factori:

a) x4 + x2 + 1 = x4 + 2x2 + 1 – x2 = (x2 + 1)2 – x2 = ...
b) 4x2 + 4x – 35 = 4x2 + 4x + 1 – 36 = (2x + 1)2 – 36 = ...
c) 9x2 + 12x – 45 = 9x2 + 12x + 4 – 49 = (3x + 2)2 – 49 = ...
d) 3x2 + 7x + 4 = 3x2 + 3x + 4x + 4 = ...
e) 5x2 + 8x + 3 = 5x2 + 5x + 3x + 3 = ...
f) 2x2 + 5x + 3 = 2x2 + 2x + 3x + 3 = ...
63
Tema 6
FUNCȚII

Fie A și B două mulțimi nevide. Se numește funcția f definită pe mulțimea A cu valori în
mulțimea B o asociere între mulțimile A și B care face ca fiecărui element 𝑥 ∈ 𝐴 să îi
corespundă un singur element 𝑦 ∈ 𝐵.
Notație: 𝑓: 𝐴 → 𝐵, 𝑓(𝑥) = 𝑦
Pentru definirea unei funcții sunt necesare 3 componente:
1. A - domeniul de definiție
2. B - codomeniu
3. 𝑓(𝑥) - legea de corespondență
▪ Funcțiile pot fi definite prin:
1. Formulă sau lege de corespondență
Exemplu: 𝑓: {0,1,2} → {4,5,6,7}, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 4
2. Tabel de valori
Exemplu:
x 0 1 2
y=f(x) 4 5 6
3. Diagrame
Exemplu:
0▪ ▪4
▪5
1▪
▪6
2▪ ▪7
▪ Două funcții 𝑓: 𝐴 → 𝐵, 𝑔: 𝐶 → 𝐷 sunt egale dacă 𝐴 = 𝐶, 𝐵 = 𝐷 și 𝑓(𝑥) = 𝑔(𝑥), pentru

oricare 𝑥 ∈ 𝐴.
Exemplu: 𝑓: {−1,0,1} → ℝ, 𝑓(𝑥) = |𝑥|, 𝑔: {−1,0,1} → ℝ, 𝑔(𝑥) = 𝑥 2
✓ funcțiile au același domeniu: {−1,0,1}
✓ funcțiile au același codomeniu: ℝ
✓ și 𝑓(−1) = 𝑔(−1) = 1, 𝑓(0) = 𝑔(0) = 0, 𝑓(1) = 𝑔(1) = 1 ⟹ 𝑓 = 𝑔
64
▪ Mulțimea 𝐺𝑓 = {(𝑥, 𝑦) ∕ 𝑥 ∈ 𝐴, 𝑦 = 𝑓(𝑥)} se numește graficul funcției f.

Exemplu: 𝑓: {0,1,2} → {4,5,6,7}, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 4
𝐺𝑓 = {(0,4), (1,5), (2,6)}
▪ Apartenența unui punct la graficul unei funcții:

𝑀(𝑥, 𝑦) ∈ 𝐺𝑓 ⟺ 𝑓(𝑥) = 𝑦.
Dacă 𝑓(𝑥) ≠ 𝑦 ⟹ 𝑀(𝑥, 𝑦) ∉ 𝐺𝑓
Exemple: 𝑓: {0,1,2} → {4,5,6,7}, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 4
𝑀(1,5) ∈ 𝐺𝑓 dacă 𝑓(1) = 5
𝑥 = 1 ⟹ 𝑓(1) = 1 + 4 = 5 ⟹ 𝑀(1,5) ∈ 𝐺𝑓
𝑁(2,4) ∈ 𝐺𝑓 dacă 𝑓(2) = 4
𝑥 = 2 ⟹ 𝑓(2) = 2 + 4 = 6 ≠ 4 ⟹ 𝑁(2,4) ∉ 𝐺𝑓
▪ Mulțimea 𝐼𝑚𝑓 = {𝑓(𝑥) ∕ 𝑥 ∈ 𝐴} ⊆ 𝐵 se numește imaginea funcției f.

𝑓: {0,1,2} → {4,5,6,7}, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 4
𝑥 = 0 ⟹ 𝑓(0) = 0 + 4 = 4
𝑥 = 1 ⟹ 𝑓(1) = 1 + 4 = 5
𝑥 = 2 ⟹ 𝑓(2) = 2 + 4 = 6
𝐼𝑚𝑓 = {4,5,6}
▪ Funcția de forma 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝐷 ⊆ ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏, unde a și b sunt numere reale se

numește funcție liniară.
• Pentru 𝐷 = {𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 }, mulțime finită, reprezentarea grafică a funcției conține
doar punctele 𝐴1 (𝑥1 , 𝑓(𝑥1 )), 𝐴2 (𝑥2 , 𝑓(𝑥2 )),..., 𝐴𝑛 (𝑥𝑛 , 𝑓(𝑥𝑛 )).
65
Exemplu: 𝑓: {1,2,3} → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 1

x 1 2 3
y=f(x) f(1)=2 f(2)=3 f(3)=4
Graficul funcției este reprezentat de punctele 𝐴(1; 2), 𝐵(2; 3), 𝐶(3; 4).
• Pentru mulțimea 𝐷 = (𝑎; 𝑏) sau 𝐷 = [𝑎; 𝑏] sau 𝐷 = (𝑎;𝑏] sau 𝐷 = [𝑎;𝑏), unde
𝑎, 𝑏 ∈ ℝ, 𝑎 < 𝑏 interval mărginit, reprezentarea grafică a funcției este un segment.
Exemplu: 𝑓: (1;3] → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 1
x 1 3
y=f(x) f(1)=2 f(3)=4
Graficul funcției este reprezentat de segmentul 𝐴𝐵.
66
• Pentru mulțimea 𝐷 = (−∞; 𝑎) sau 𝐷 = (−∞; 𝑎] sau 𝐷 = (𝑎; +∞) sau 𝐷 =

[𝑎;+∞), unde 𝑎 ∈ ℝ, interval nemărginit, reprezentarea grafică a funcției este o
semidreaptă.
Exemplu: 𝑓: (1;∞) → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 1
x 1 2 ∞
y=f(x) f(1)=2 f(2)=3
Graficul funcției este reprezentat de semidreapta 𝐴𝐵.
• Pentru mulțimea 𝐷 = ℝ, 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏, reprezentarea grafică a

funcției este o dreaptă.
Exemplu: 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 1
x 0 1 2
y=f(x) f(0)=1 f(1)=2 f(2)=3
67
Graficul funcției este reprezentat de dreapta 𝐴𝐵.
Intersecția graficului unei funcții liniare cu axele de coordonate

Fie 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = a𝑥 + b, a, b ∈ ℝ, a ≠ 0
• Intersecția cu axa Ox
𝐺𝑓 ∩ 𝑂𝑥 = 𝐴(𝑥, 0) ⟹ 𝑓(𝑥) = 0
𝑏
⟹ a𝑥 + b = 0 ⟹ 𝑥 = −
𝑎
𝑏
⟹ 𝐴 (− , 0)
𝑎
• Intersecția cu axa Oy
𝐺𝑓 ∩ 𝑂𝑦 = 𝐵(0, 𝑦) ⟹ 𝑥 = 0 și 𝑦 = 𝑓(0) = 𝑏
⟹ 𝐵(0, 𝑏)
Exemplu: 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 1
𝐺𝑓 ∩ 𝑂𝑥 = 𝐴(𝑥, 0) ⟹ 𝑓(𝑥) = 0
⟹ 𝑥 + 1 = 0 ⟹ 𝑥 = −1 ⟹ 𝐴(−1,0)
Intersecția cu axa Oy
𝐺𝑓 ∩ 𝑂𝑦 = 𝐵(0, 𝑦) ⟹ 𝑥 = 0 și 𝑦 = 𝑓(0) = 1
⟹ 𝐵(0,1)
68
Intersecția graficelor a două funcții

Fie 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = a𝑥 + b, a, b ∈ ℝ, a ≠ 0
și g: ℝ → ℝ, g(𝑥) = c𝑥 + d, c, d ∈ ℝ, c ≠ 0
𝑦 = 𝑓(𝑥)
𝐺𝑓 ∩ 𝐺𝑔 = 𝐴(𝑥; 𝑦) ⟹ { ⟹ 𝑓(𝑥) = 𝑔(𝑥)
𝑦 = 𝑔(𝑥)
Rezolvând ecuația 𝑓(𝑥) = 𝑔(𝑥), se află valoarea abscisei x, apoi se calculează
valoarea ordonatei y.
69
T.6.2. Exerciţii
1. Fie f , g : {3,5,7} → R , f ( x) = x + 1 , g ( x) = x − 3 . Stabiliți are din punctele următoare

aparţin graficului funcţiei f și care aparțin graficului funcţiei g : A(3,4); B(5,2); C(7,8);
D(0,-3); E(1,2).
2. Fie f : R → R , f ( x) = 3x + 2 . Calculaţi:
1 1
a) f (1) b) f ( ) c) f (− ) d) f (1,23) e) f (−2) .
3 6
3. Reprezentaţi graficul funcţiilor:
a) f : {−1,0,2} → R , f ( x) = x − 4
b) f : [−2,2] → R , f ( x) = 2 x + 3 ;
x
c) f : [−3, ) → R , f ( x) = −1
3
d) f : R → R, f ( x) = −2 x − 4
e) 𝑔: ℝ → ℝ, g ( x) = x − 4
4. Aflaţi imaginea funcţiilor:
a) f : {0,1,2} → R , f ( x) = 4 x + 5
1 5
b) g : {1, (6); ; 5} → R , f ( x) = 2 x − .
2 2
5. Fie f : R → R , f ( x) = 3 x . Determinaţi m  R , astfel încât punctul:
a) A(m,7)  G f , b) B (m,−4)  G f .
6. Determinaţi funcţia f : R → R , f ( x) = ax + b , a, b  R , ştiind că reprezentarea

graficului funcţiei conţine punctele:
a) A(0,3) şi B(-1,2); b) A(-1,0) şi B(0,+2).
7. Determinaţi punctele de intersecţie ale reprezentării graficului funcţiei f : R → R cu
axele de coordonate Ox , Oy :
1 1
a) f ( x) = x 2 − 2 ; b) f ( x) = − x + .
3 6
8. Fie funcţia f : R → R , f ( x) = 2 − 4 x . Aflaţi valoarea sinusului unghiului format de
graficul funcţiei cu axa abciselor.
9. Calculaţi aria şi perimetrul triunghiului format de reprezentarea grafică a funcţiei
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑥 + 2 cu axele de coordonate.
70
10. Fie f : R → R , f ( x) = x − 4 .
a) Determinaţi a  R , astfel încât (a − 2) f (a) + 1 = 0 .
b) Determinaţi coordonatele punctului de pe graficul funcţiei ale cărui coordonate să fie
numere opuse.
11. Fie funcția 𝑓: {−1, 0, 2} → ℝ, 𝑓(𝑥) = −𝑥 + 2
a. Realizați tabelul de valori al funcției.
b. Stabiliți: domeniul funcției, codomeniul funcției, imaginea funcției f, multimea
graficului funcției Gf.
c. Reprezentați grafic funcția .
12. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑥 − 4.
a. Determinaţi 𝑚 ∈ ℝ astfel încât punctul 𝐴(−2𝑚, 0) apartine reprezentării grafice a
funcției f.
b. Determinaţi punctele de intersecţie ale reprezentării graficului funcţiei f cu axele de
coordonate Ox și Oy.
c. Aflați aria triunghiului determinat de graficul funcției cu axele de coordonate Ox si
Oy.
13. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏, unde 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ.
a. Determinaţi numerele reale a si b, ştiind că reprezentarea grafică a funcției f conţine
punctele A(0,3) şi B(-1,2)
b. Pentru 𝑎 = 1 si 𝑏 = 3, reprezentați graficul funcției f.
c. Pentru 𝑎 = 1 si 𝑏 = 3, calculați 𝑓(−2) + 𝑓(−1) + 𝑓(0) + 𝑓(1) + 𝑓(2) + ⋯ +
𝑓(2022).
14. Consideram funcția 𝑓: {1; 2; 3; 5} → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 – 2
a) Determinați mulțimea valorilor funcției f.
b) Reprezentați grafic funcția f într-un sistem de axe perpendiculare xOy
c) Calculați distanța dintre punctul de abscisă 1 situat pe reprezentarea grafică
a funcției f și punctul 𝑃(−2; 3).
15. Fie 𝑓: ℝ → ℝ, o funcție de forma 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏, unde 𝑎 si 𝑏 sunt numere reale.
Reprezentarea grafică a funcției f intersectează axele de coordonate în punctele 𝐴(2; 0)
și 𝐵(0; 4)
a) Reprezentați grafic funcția f într-un sistem de axe perpendiculare xOy
b) Determinați legea funcției f
71
c) În sistemul de axe perpendiculare xOy se consideră punctele D(2; -2) și C

proiecția punctului D pe axa Oy. Calculați aria patrulaterului ABCD
16. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 3𝑥 + 6.
a) Rezolvați în mulțimea numerelor naturale ecuația 2𝑓(𝑥)– 𝑓(0) = 𝑓(−2)
b) Reprezentați grafic funcția f intr-un sistem de axe perpendiculare xOy
c) Calculați valoarea sumei 𝑓(0) + 𝑓(2) + 𝑓(4) + … + 𝑓(32)
17. Fie funcțiile 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑥– 2, 𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔(𝑥) = 0,5𝑥 + 1.
a) Calculați 𝑓(2) – 2𝑔(3)
b) Reprezentați grafic funcțiile f și g într-un sistem de axe perpendiculare xOy
c) Demonstrați că, în sistemul de axe perpendiculare xOy, punctul O(0; 0) se află
la distantă egală față de reprezentăarile grafice ale funcțiilor f și g.
18. Fie funcțiile 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −3𝑥 + 3, 𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔(𝑥) = −𝑥 + 4.
a) Aflați coordonatele punctului de intersecție al reprezentărilor grafice ale
funcțiilor f și g
b) Reprezentați grafic funcțiile f și g, în același sistem de axe perpendiculare xOy
c) Calculați aria triunghiului format de axa ordonatelor și reprezentările grafice
ale funcțiilor f și g
19. Se considera functia 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑚𝑥 + 𝑚– 5.
a) Aflați valoarea numărului real m, știind că punctul A(2; 0) aparține
reprezentării grafice a funcției f
b) Pentru m=-5, reprezentați grafic funcția într-un sistem de axe
perpendiculare xOy
c) Pentru m = -5, determinați perimetrul triunghiului format de axele Ox, Oy și
reprezentarea grafică a funcției f.
20. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ 𝑓(𝑥) = 2𝑥 + 1
d) Calculați 𝑓(√2) 𝑓(√2 – 1 )
e) Reprezentați grafic funcția f într-un sistem de axe perpendiculare xOy
f) Arătați că pentru orice număr n aparținând lui N*, și numărul

√𝑓 (1) + 𝑓(2) + 𝑓(3) + ⋯ + 𝑓(𝑛) − 2𝑛 este natural.
72
Tema 7
UNGHIUL. TRIUNGHIUL
Unghiul
Unităţi de măsură pentru unghi: gradul sexagesimal
Submultiplii gradului: minutul (’), secunda (’’)
1 = 60’ = 3600‘‘ ș𝑖 1’ = 60‘‘
Tiuri de unghiuri:
1. Unghiuri improprii:
i. Unghiul nul – are măsura de 0: ∢𝐴𝑂𝐵
ii. Unghiul alungit – are măsura de 180: ∢𝐶𝑂𝐷
O A B C O D
2. Unghiuri proprii:
i. Unghiul ascuțit – are măsura cuprinsă între 0 și 90: ∢𝐸𝑂𝐹
ii. Unghiul drept – are măsura de 90: ∢𝐺𝑂𝐻
iii. Unghiul obtuz – are măsura cuprinsă între 90 și 180: ∢𝐼𝑂𝐽
E
G I
O F O H O J
Unghiuri complementare și unghiuri suplementare

Două unghiuri care au suma măsurilor egală cu 90 se numesc unghiuri complemetare.
𝑚(∢𝐴𝑂𝐶) + 𝑚(∢𝐵𝑂𝐶) = 90
Două unghiuri care au suma măsurilor egală cu 180 se numesc unghiuri suplementare.
𝑚(∢𝐷𝑂𝐸) + 𝑚(∢𝐸𝑂𝐹) = 180
A C
E
O B
D O F
73
Unghiuri opuse la vârf

B C
Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente. O
∢𝐴𝑂𝐵 ≡ ∢𝐶𝑂𝐷 A D
Unghiuri formate în jurul unui punct

Trei sau mai multe unghiuri formate în jurul unui punct au suma G F
O
măsurilor egală cu 360.
𝑚(∢𝐸𝑂𝐹) + 𝑚(∢𝐹𝑂𝐺) + 𝑚(∢𝐺𝑂𝐸) = 360° E
Triunghiul
Triunghiul este figura geometrică determinată de trei puncte necoliniare.
A
B C
Clasificarea triunghiurilor:
• După lungimea laturilor:
1. Oarecare – au laturile de lungimi diferite;
2. Isoscele – au două laturi de aceeași lungime;
3. Echilaterale – au toate laturile de aceeași lungime.
• După măsura unghiurilor

1. Ascuțitunghice – au toate unghiurile ascuțite;
2. Dreptunghice – au un unghi drept;
3. Obtuzunghice – au un unghi obtuz.
Teoremă: Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este de 180.

𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) + 𝑚(∢𝐶𝐵𝐴) + 𝑚(∢𝐴𝐶𝐵) = 180°
C
Unghi exterior unui triunghi
𝑚(∢𝐶𝐵𝐷) = 180° − 𝑚(∢𝐴𝐵𝐶)
𝑚(∢𝐶𝐵𝐷) = 𝑚(∢𝐶𝐴𝐵) + 𝑚(∢𝐴𝐶𝐵) A B D
74
Linii importante în triunghi

1. Înălțimea este segmentul determinat de un vârf al unui triunghi și proiecția
acestuia pe latura opusă.
Teoremă: În orice triunghi, înălțimile sunt concurente.
Intersecția înălțimilor se numește ortocentrul triunghiului și se notează H.
2. Mediana este segmentul determinat de un vârf al unui triunghi și mijlocul laturii

opuse.
Teoremă: În orice triunghi, medianele sunt concurente.
Intersecția medianelor se numește centrul de greutate al triunghiului și se notează G.
Teorema centrului de greutate
Fie ABC, și AD, BF, CE mediane,
AD ∩ BF ∩ CE = {G}
2 1 C
𝐴𝐺 = ∙ 𝐴𝐷, 𝐷𝐺 = ∙ 𝐴𝐷
3 3
2 1 D
⟹ 𝐵𝐺 = ∙ 𝐵𝐹, 𝐹𝐺 = ∙ 𝐵𝐹 F G
3 3
2 1 A B
{ 𝐶𝐺 = 3 ∙ 𝐶𝐸, 𝐸𝐺 = 3 ∙ 𝐶𝐸 E
3. Mediatoarea este dreapta perpendiculară pe o latură dusă prin mijlocul ei.

Teoremă: În orice triunghi, mediatoarele sunt concurente.
Intersecția mediatoarelor se numește centrul cercului circumscris triunghiului și se
notează O.
4. Bisectoarea unui unghi interior triunghiului este semidreapta interioara acelui

unghi care formează cu laturile două unghiuri congruente.
Teoremă: În orice triunghi, bisectoarele sunt concurente.
Intersecția bisectoarelor se numește centrul cercului înscris triunghiului și se notează I.
C
5. Linia mijlocie în triunghi este segmentul determinat de
mijloacele a două laturi ale triunghiului.
M N
Teoremă: Fie ABC, [𝐶𝑀] ≡ [𝑀𝐴] ș𝑖 [𝐶𝑁] ≡ [𝑁𝐴] ⟺
𝑀𝑁||𝐴𝐵 P
[𝑀𝑁] linie mijlocie ⟹ { 1 A B
𝑀𝑁 = 2 ∙ 𝐴𝐵
75
Arii, perimetre şi alte formule

a. Triunghiul oarecare
B
𝑃∆ = 𝑎 + 𝑏 + 𝑐
𝑏∙ℎ a
c
𝐴∆ = h
2 u°
𝑎 ∙ 𝑏 ∙ sin 𝑢° A C
𝐴∆ = D
2
b
b. Triunghiul echilateral A
𝑃∆ = 3𝑙
h
𝑙 2 √3 l
𝐴∆ =
4 O
𝑙√3 B D C
ℎ = 𝐴𝐷 =
2
1 𝑙√3
𝑎∆ = 𝑟 = 𝑂𝐷 = 𝐴𝐷 =
3 6
2 𝑙√3
𝑅 = 𝑂𝐴 = 𝑂𝐵 = 𝑂𝐶 = 𝐴𝐷 =
3 3 A
c1 c2
h
c. Triunghiul dreptunghic
𝑐1 ∙ 𝑐2 𝑐1 ∙ 𝑐2 B C
𝐴∆ = ;ℎ = D
2 𝑖𝑝
ip
Congruenta triunghiurilor
∆𝐴𝐵𝐶 ≡ ∆𝐸𝐹𝐺 ⟺ au laturile congruente, respectiv unghiurile congruente.
Cazurile de congruenţă a două triunghiuri C

• L.U.L. Latură-unghi-latură: \\ /
[𝐴𝐵] ≡ [𝐸𝐹], ∢𝐵 ≡ ∢𝐹, [𝐵𝐶] ≡ [𝐹𝐺] ⟹ ∆𝐴𝐵𝐶 ≡ ∆𝐸𝐹𝐺 A /// B
• U.L.U. Unghi-latură-unghi: G
∢𝐴 ≡ ∢𝐸, [𝐴𝐵] ≡ [𝐸𝐹], ∢𝐵 ≡ ∢𝐹 ⟹ ∆𝐴𝐵𝐶 ≡ ∆𝐸𝐹𝐺 \\ /

E /// F
• L.L.L. Latură-latură-latură:
[𝐴𝐵] ≡ [𝐸𝐹], [𝐵𝐶] ≡ [𝐹𝐺], [𝐴𝐶] ≡ [𝐸𝐺] ⟹ ∆𝐴𝐵𝐶 ≡ ∆𝐸𝐹𝐺
76
A
Proprietățile triunghiului isoscel
Teorema 1: Într-un triunghi isoscel unghiurile alăturate bazei sunt
congruente.
B D C
∆𝐴𝐵𝐶 isoscel, [𝐴𝐵] ≡ [𝐴𝐶] ⟺ ∢𝐵 ≡ ∢𝐶
Teorema 2: Într-un triunghi isoscel mediana corespunzătoare bazei este înălțime,
mediatoare și bisectoare.
∆𝐴𝐵𝐶 isoscel, [𝐴𝐵] ≡ [𝐴𝐶], 𝐴𝐷 mediana ⟺ 𝐴𝐷 înălțime, mediatoare, bisectoare
Teorema 3: Într-un triunghi isoscel medianele (înălțimile, bisectoarele) corespunzătoare
laturilor congruente sunt congruente.
∆𝐴𝐵𝐶 isoscel, [𝐴𝐵] ≡ [𝐴𝐶], 𝐵𝐸, 𝐶𝐹 mediane, E ∈ [𝐴𝐶], 𝐹 ∈ [𝐴𝐵] ⟺ [𝐵𝐸] ≡ [𝐶𝐹]
Teorema 4: Într-un triunghi isoscel mediatoarea corespunzătoare bazei este axă de
simetrie a triunghiului.
∆𝐴𝐵𝐶 isoscel, [𝐴𝐵] ≡ [𝐴𝐶], 𝐴𝐷 mediatoarea ⟺ 𝐴𝐷 axă de simetrie a triunghiului
Proprietățile triunghiului echilateral

Teorema 1: Într-un triunghi echilateral unghiurile sale sunt congruente.
∆𝐴𝐵𝐶 echilateral ⟺ ∢𝐴 ≡ ∢𝐵 ≡ ∢𝐶
A
Consecință: 𝑚(∢𝐴) = 𝑚(∢𝐵) = 𝑚(∢𝐶) = 60°
Teorema 2: Într-un triunghi echilateral mediana, înălțimea și F E
mediatoarea fiecărei laturi, precum și bisectoarea unghiului opus
laturii coincid. B D C
Proprietățile triunghiului dreptunghic

Teorema 1: Într-un triunghi dreptunghic isoscel, unghiurile alăturate bazei sunt
congruente.
∆𝐴𝐵𝐶 dreptunghic isoscel, 𝑚(∢𝐴) = 90°, [𝐴𝐵] ≡ [𝐴𝐶] ⟺ ∢𝐵 ≡ ∢𝐶
Consecință: 𝑚(∢𝐵) = 𝑚(∢𝐶) = 45°
Teorema 2 (a medianei corespunzătoare ipotenuzei):
Într-un triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei este egală
cu jumătate din lungimea ipotenuzei.
1
∆𝐴𝐵𝐶 dreptunghic , 𝑚(∢𝐴) = 90°, 𝐴𝑀 mediană ⟺ 𝐴𝑀 = 𝐵𝐶
2
77
Teorema 3 (a unghiului de 30): Într-un triunghi dreptunghic cu un unghi cu măsura

egală cu 30, lungimea catetei opuse acestui unghi este egală cu jumătate din lungimea
ipotenuzei.
1
∆𝐴𝐵𝐶 dreptunghic , 𝑚(∢𝐴) = 90°, 𝑚(∢𝐵) = 30° ⟺ 𝐴𝐶 = 𝐵𝐶
2
Asemanarea triunghiurilor
Triunghiuri asemenea
C’
B’
B A’
A
𝐴𝐵 𝐴𝐶 𝐵𝐶
= =
∆𝐴𝐵𝐶~∆𝐴′𝐵′𝐶′ ⟺ { 𝐴′ 𝐵 ′ 𝐴′ 𝐶 ′ 𝐵′𝐶′
∢𝐴 ≡ ∢𝐴′ , ∢𝐵 ≡ ∢𝐵 ′ , ∢𝐶 ≡ ∢𝐶′
Teorema lui Thales C
𝐵𝐷 𝐵𝐸 E
𝐷𝐸||𝐴𝐶 ⟹ =
𝐷𝐴 𝐸𝐶
B
Reciproca teoremei lui Thales
D
𝐵𝐷 𝐵𝐸 A
= ⟹ 𝐷𝐸||𝐴𝐶
𝐷𝐴 𝐸𝐶
Teorema fundamentală a asemanarii
𝐷𝐸||𝐴𝐶 ⟺ ∆𝐴𝐵𝐶~∆𝐴′𝐵′𝐶′
Cazuri de asemănare
• Unghi-unghi (U.U.): ∢𝐴 ≡ ∢𝐴′ , ∢𝐵 ≡ ∢𝐵 ′ ⟹ ∆𝐴𝐵𝐶~∆𝐴′𝐵′𝐶
𝐴𝐵 𝐴𝐶
• Raport-unghi-raport (R.U.R.):′ = 𝐴′ 𝐶 ′ , ∢𝐴 ≡ ∢𝐴′ ⟹ ∆𝐴𝐵𝐶~∆𝐴′𝐵′𝐶′
𝐴′ 𝐵′
𝐴𝐵 𝐴𝐶 𝐵𝐶
• Raport-raport-raport (R.R.R.): = 𝐴′ 𝐶 ′ = 𝐵′𝐶′ ⟹ ∆𝐴𝐵𝐶~∆𝐴′𝐵′𝐶′
𝐴′ 𝐵′
Teorema bisectoarei
[𝐴𝐷 bisectoare interioară ⟺ 𝑚(∢𝐶𝐴𝐷) = 𝑚(∢𝐵𝐴𝐷) A
𝐵𝐷 𝐴𝐵
⟹ =
𝐷𝐶 𝐴𝐶
B D C
78
Relatiile metrice in triunghiul dreptunghic

Teorema înălțimii B
∆𝐴𝐵𝐶, 𝑚(∢𝐴 = 90°), 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶 ⟹ 𝐴𝐷2 = 𝐵𝐷 ∙ 𝐶𝐷
Altă formulă a înălțimii
𝐴𝐵 ∙ 𝐴𝐶
∆𝐴𝐵𝐶, 𝑚(∢𝐴 = 90°), 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶 ⟹ 𝐴𝐷 = D
𝐵𝐶
Teorema catetei
2
∆𝐴𝐵𝐶, 𝑚(∢𝐴 = 90°), 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶 ⟹ {𝐴𝐵 2 = 𝐵𝐷 ∙ 𝐵𝐶 A C
𝐴𝐶 = 𝐶𝐷 ∙ 𝐵𝐶
Teorema lui Pitagora
∆𝐴𝐵𝐶, 𝑚(∢𝐴) = 90° ⟹ 𝐵𝐶 2 = 𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2
Reciproca T. lui Pitagora
∆𝐴𝐵𝐶, 𝐵𝐶 2 = 𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2 ⟹ ∆𝐴𝐵𝐶 dreptunghic, 𝑚(∢𝐴) = 90°
Aria triunghiului dreptunghic
𝐴𝐵 ∙ 𝐴𝐶
𝐴∆𝐴𝐵𝐶 =
2
Elemente de trigonometrie. Fie ∆𝐴𝐵𝐶 dreptunghic, 𝑚(∢𝐴) = 90°. Atunci:
cateta opusă 𝐴𝐶 C
sin(∢𝐵) = =
ipotenuză 𝐵𝐶
cateta alăturată 𝐴𝐵
cos(∢𝐵) = =
ipotenuză 𝐵𝐶
cateta opusă 𝐴𝐶
tg(∢𝐵) = =
cateta alăturată 𝐴𝐵
cateta alăturată 𝐴𝐶
ctg(∢𝐵) = = A B
cateta opusăs 𝐴𝐵
Valori particulare
x 30 45 60
1 √2 √3
sin x
2 2 2
cos √3 √2 1
x 2 2 2
√3
tg x 1 √3
3
√3
ctg x √3 1
3
79
sin 𝑥 cos 𝑥
tg 𝑥 = cos 𝑥 ; ctg 𝑥 = sin 𝑥
2 2
sin 𝑥 + cos 𝑥 = 1
A
𝑚(∢𝐵) = 𝑥 ⟹ 𝑚(∢𝐶) = 90° − 𝑥
sin 𝑥 = cos(90° − 𝑥)
cos 𝑥 = sin(90° − 𝑥)
90 - x
tg 𝑥 = ctg(90° − 𝑥) B x C
ctg 𝑥 = tg(90° − 𝑥)
80
T.7.2. Exerciții
Unghiul
1. Suplementul unghiului de 111° are ………… °
2. Complementul unghiului de 73° are ………… °
3. Suma măsurilor unghiurilor din jurul unui punct este…….°
4. Măsura unghiului ascuțit este cuprinsă între ….. ° și ……. °
5. Măsura unghiului obtuz este cuprinsă între ….. ° și …….. °
6. Triunghiul cu toate laturile congruente se numeşte ……………….
7. Dreapta perpendiculara dusă din vârful unui triunghi pe latura opusă se numeşte
....................
8. Suma unghiurilor interioare ale unui triunghi este egală cu....
9. În figura de mai jos punctele A, O, B sunt coliniare. Atunci m(∢MON)= ……
M N
50 30
A O B
10. a.Desenați și notați: un unghi obtuz, un segment cu lungimea de 4 cm, două unghiuri
adiacente.
b.Desenați și notați: un unghi ascuţit, o semidreaptă, două unghiuri suplementare.
11. Unghiurile AOB și BOC sunt unghiuri adiacente suplementare, astfel încât m(∢AOB) să
fie de 5 ori mai mare decât m(∢BOC), [OM este bisectoarea unghiului AOB, iar [ON este
semidreaptă opusă semidreptei [OB. Aflați măsurile unghiurilor AOB, BOC, AOM, AON,
MON.
12. Unghiurile AOB și BOC sunt unghiuri adiacente suplementare, astfel încât m(∢AOB) să
fie de 4 ori mai mare decât m(∢BOC), [OM este bisectoarea unghiului AOB, iar [ON este
semidreaptă opusa semidreptei [OB. Aflați măsurile unghiurilor AOB, BOC, AOM, AON,
MON.
Triunghiul
13. a. Construiți triunghiul ABC știind că 𝐴𝐵 = 4 𝑐𝑚, 𝐴𝐶 = 3 𝑐𝑚 și 𝑚(∢𝐴) = 60.
b. Construiți triunghiul MNP știind că 𝑚(∢𝑀) = 70, 𝑚(∢𝑁) = 50 și 𝑀𝑁 = 5 𝑐𝑚.

c. Construiți triunghiul DEF știind că: 𝐷𝐸 = 5 𝑐𝑚, 𝐸𝐹 = 4 𝑐𝑚 și 𝐷𝐹 = 6 𝑐𝑚.
14. Fie triunghiul ABC cu m(∢A) = 90°, AC = 3 cm și BC = 6 cm. Pe dreapta AC se consideră
punctul M, A(CM) astfel încât AC=AM. Stabiliți natura triunghiului ABM.
81
15. Fie un triunghi ABC isoscel şi M  ( AB), N  ( AC ), astfel încât [𝐴𝑀] ≡ [𝐴𝑁].
Demonstraţi că [𝐵𝑁] ≡ [𝐶𝑀].

16. În triunghiul ABC, punctele M, N şi P sunt mijloacele laturilor [AB], [AC] și respectiv [BC].
d
Dacă perimetrul triunghiului ABC este egal cu 24 cm, aflaţi perimetrul triunghiuluia MNP.
17. În figura de mai jos dreptele a şi b sunt paralele.
Aflaţi valorile unghiurilor ∢1, ∢2, ∢4, ∢3, ∢5,∢6, ∢7.
b
a 1 2
3 4
b 5 6
7 120
18. Stabiliți natura triunghiului ABC, știind că măsurile unghiurilor sale sunt direct
proporţionale cu numerele 3, 6, 9.
19. Fie un triunghi isoscel ABC cu AB=AC=10 cm şi fie M mijlocul laturii [BC]. Se ştie că
BM= 6 cm.
a) Calculaţi perimetrul triunghiului ABC.
b) Demontrați că BAMCAM.
20. În triunghiul ABC echilateral MN este limie mijlocie, M(AB), N(AC) , MN= 8 cm.
Calculaţi perimetrele triunghiurilor ABC şi AMN.
21. În interiorul pătratului ABCD se consideră punctul E astfel încât triunghiul ABE să fie
echilateral. Să se arate că triunghiul ECD este isoscel.
Asemanarea triunghiurilor
22. Fie ∆𝐴𝐵𝐶, 𝑀𝑁||𝐵𝐶, 𝑀(𝐴𝐵), 𝑁(𝐴𝐶). Daca 𝐴𝑀 = 3 𝑐𝑚, 𝑀𝐵 = 6 𝑐𝑚 și 𝑁𝐶 = 4 𝑐𝑚,
calculați lungimile segmentelor AB, AN și AC.
23. Stabiliţi dacă triunghiurile ∆𝐴𝐵𝐶 şi ∆𝐷𝐸𝐹 sunt asemenea, ştiind că:
a) 𝑚(∢𝐴) = 40°, 𝑚(∢𝐵) = 60°, 𝑚(∢𝐴’) = 40°, 𝑚(∢𝐶’) = 80°
b) 𝐴𝐵 = 4 𝑐𝑚, 𝐵𝐶 = 6 𝑐𝑚, 𝐴’𝐵’ = 2 𝑐𝑚, 𝐵’𝐶’ = 3 𝑐𝑚, ∢𝐵∢𝐵’
c) 𝐴𝐵 = 3 𝑐𝑚, 𝐵𝐶 = 4 𝑐𝑚, 𝐴𝐶 = 6 𝑐𝑚, 𝐴’𝐵’ = 6 𝑐𝑚, 𝐵’𝐶’ = 8 𝑐𝑚, 𝐴’𝐶’ = 12 𝑐𝑚.
24. Arătați că orice două triunghiuri dreptunghice isoscele sunt asemenea.
25. Fie ∆𝐴𝐵𝐶 si 𝑀𝑁||𝐵𝐶, 𝑀(𝐴𝐵), 𝑁(𝐴𝐶). Dacă 𝐴𝐵 = 6𝑐𝑚, 𝐴𝑀 = 2 𝑐𝑚, 𝑀𝑁 =
3 𝑐𝑚 și 𝐴𝑁 = 4 𝑐𝑚, calculați lungimea laturilor 𝐴𝐶 și 𝐵𝐶.
26.
82
27. Un triunghi dreptunghic are catetele 𝐴𝐵 = 12 𝑐𝑚 şi 𝐴𝐶 = 9 𝑐𝑚. Printr-un punct

oarecare P de pe ipotenuză se duc perpendiculare pe catete: 𝑃𝑁 ⊥ 𝐴𝐵, 𝑃𝐿 ⊥ 𝐴𝐶. Dacă
𝐴𝑁 = 8 𝑐𝑚, calculați perimetrul şi aria patrulaterului PLAN.
P
L
A N B
28. Lungimile laturilor unui triunghi sunt 4 cm, 7 cm respectiv 10 cm. Calculaţi lungimile
laturilor unui triunghi a cărui perimetru este de 63 cm și este asemenea cu triunghiul
dat.
29. Fie ABC cu lungimile laturilor 𝐴𝐵 = 8 𝑐𝑚, 𝐵𝐶 = 9 𝑐𝑚 și 𝐴𝐶 = 7 𝑐𝑚. Să se afle
perimetrul triunghiului AMN, ştiind că 𝑀 ∈ 𝐴𝐵, 𝑁 ∈ 𝐴𝐶 astfel încât 𝐴𝑀 = 3𝑐𝑚 şi
𝑀𝑁||𝐵𝐶.
30. Trapezul ABCD are bazele 𝐴𝐵 = 36𝑐𝑚, 𝐶𝐷 = 21𝑐𝑚, iar laturile neparalele 𝐴𝐷 =
20 𝑐𝑚 şi 𝐵𝐶 = 25 𝑐𝑚. Dacă 𝐴𝐷 ∩ 𝐵𝐶 = {𝑃}, calculaţi lungimea segmentelor PA, PB, PC
şi PD.
Metricitatea
31. Triunghiul dreptunghic ABC are 𝑚(∢𝐴) = 90°, 𝑚(∢𝐵) = 60° si 𝐵𝐶 = 8 𝑐𝑚, 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶.
Aflati lungimile catetelor AB, AC și a înălțimii AD.
32. Verificaţi dacă triunghiul MNP în care se cunoasc lungimile laturilor 𝑀𝑁 =
12 𝑐𝑚, 𝑁𝑃 = 16 𝑐𝑚 şi 𝑀𝑃 = 20 𝑐𝑚 este dreptunghic. În caz afirmativ, determinați
unghiul drept.
33. Fie trapezul isoscel ABCD, 𝐴𝐵 = 7 𝑐𝑚 şi 𝐶𝐷 = 15 𝑐𝑚 iar 𝑚(∢𝐶) = 45.
a) Calculaţi lungimile înălţimilor şi diagonalelor trapezului.
b) Calculaţi aria şi perimetrul trapezului.
34. a) Lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic sunt de 6 cm şi 8 cm. Calculaţi
lungimea ipotenuzei, lungimea înălțimii și aria triunghiului.
35. Calculaţi lungimea diagonalei unui pătrat cu latura l.
36. Calculaţi lungimea diagonalei unui pătrat cu latura de lungime 24 cm.
37. Calculaţi lungimea laturii unui pătrat cu diagonala de lungime 10 cm.
38. Calculaţi lungimea înălţimii unui triunghi echilateral cu latura l.
83
39. Calculaţi lungimea înălţimii unui triunghi echilateral cu latura de 6√3 cm.
40. Calculaţi lungimea laturii unui triunghi echilateral cu înălţimea de 14√3 cm.
41. Fie rombul ABCD cu latura de 6 cm şi 𝑚(∢𝐵) = 120. Calculaţi lungimea diagonalei
AC.
42. Aflaţi lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic şi isoscel cu cateta de l cm.
43. Aflaţi lungimea catetei unui triunghi dreptunghic şi isoscel cu ipotenuza de 8√3 cm.
44. În trapezul isoscel ABCD, cu 𝐴𝐵||𝐶𝐷, 𝐴𝐵 > 𝐶𝐷, se cunoste că 𝐴𝐶⊥𝐵𝐶, 𝐴𝐵 =
24√3 𝑐𝑚 ș𝑖 𝑚(∢𝐴) = 60. Calculaţi lungimea diagonalei trapezului.

45. Trapezul isoscel ABCD, cu 𝐴𝐵 ||𝐶𝐷, are 𝐴𝐵 = 18 𝑐𝑚, 𝐶𝐷 = 12 𝑐𝑚 și 𝐴𝐷 = 9 𝑐𝑚.
Calculaţi:
a) lungimea înălţimii şi aria trapezului;
b) lungimea diagonalei trapezului.
46. Trapezul isoscel ABCD, 𝐴𝐵||𝐶𝐷, are diagonalele perpendiculare şi 𝐴𝐵 = 20 𝑐𝑚, 𝐶𝐷 =
8 𝑐𝑚. Calculaţi:
a) lungimea diagonalei trapezului;
b) perimetrul şi aria trapezului.
47. În dreptunghiul ABCD, se cunosc lungimea diagonalei BD=10 cm şi m(∢ABD)=30°.
Folosind funcţiile trigonometrice, aflaţi lăţimea şi lungimea dreptunghiului.
48. Asociaţi fiecare literă din coloana A cu cifra din coloana B astfel încât asocierile făcute
să exprime propoziţii matematice adevărate.
B.
A 1. 3
2
2. 1
…..a) sin 30° + cos 60°
3. 2+ 3
..…b) cos 30° + tg 60°
2
…..c) sin 45° + sin 60°
4. 3 3
2
49. In ∆𝐴𝐵𝐶, m(∢A) = 90°, m(∢B) = 60°, se cunoaste lumgimea înălțimii 𝐴𝐷 =

12 cm, 𝐷  𝐵𝐶.
a) Aflați următoarele valori: sin 𝐵 , cos 𝐵 , tg 𝐵 , ctg 𝐵 , sin 𝐶 , cos 𝐶 , tg 𝐶 , ctg 𝐶.
b) Calculați lungimile segmetelor AB și BD.
c) Calculați perimetrul triunghiului ABC.
84
50. Dacă în ∆𝐴𝐵𝐶, m(∢A) = 90°, m(∢C) = 45° se cunoaște 𝐴𝐵 = 8√2 𝑐𝑚, aflați aria
triunghiului ABC.
51. În trapezul dreptunghic ABCD cu 𝐴𝐵||𝐶𝐷, 𝐴𝐵 < 𝐶𝐷, m(∢A) = 90°, m(∢B) = 60° se
cunosc lungimile 𝐴𝐵 = 12√3 𝑐𝑚 și 𝐴𝐷 = 18 𝑐𝑚. Să se afle:

a) perimetrul trapezului;
b) lungimile diagonalelor AC și BD.
52. Fie triunghiul ABC cu 𝐴𝐵 = 6√3 𝑐𝑚, 𝐵𝐶 = 9√3 𝑐𝑚 şi 𝑚(∢𝐴𝐵𝐶) = 60.
a) Desenaţi figura şi completaţi desenul cu înălţimea AD, D(BC).
b) Aflaţi aria triunghiului ABC.
c) Aflaţi lungimea înălţimii AD.
d) Aflaţi lungimea laturii AC.
√21
e)Să se arate că sinusul unghiului ∢𝐵𝐶𝐴 este egal cu .
7
85
Tema 8
PATRULATERE
• Patrulaterul este poligonul închis cu patru laturi.

Un patrulater se numește convex dacă oricare ar fi două puncte aflate în interiorul său,
segmentul care le unește este inclus în interiorul patrulaterului.
Teoremă: Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este egală cu 360.
• Paralelogramul este patrulaterul cu laturile opuse paralele.
Un patrulater convex este paralelogram dacă:
− două laturi opuse sunt paralele și congruente;
− unghiurile opuse sunt congruente două câte două;
− oricare două unghiuri alăturate sunt suplementare;
− punctul de intersecție al diagonalelor este mijlocul fiecărei diagonale.
• Dreptunghiul este paralelogramul cu un unghi drept.
Un patrulater convex este dreptunghi dacă:
− are toate unghiurile congruente și au măsura de 90;
− este paralelogram și are diagonalele congruente.
• Rombul este paralelogramul cu două laturi consecutive congruente.
Un patrulater convex este romb dacă:
− are toate laturile congruente;
− este paralelogram și are diagonalele perpendiculare;
− este paralelogram și o diagonala este bisectoare pentru unul din unghiurile sale.
• Pătratul este dreptunghiul cu două laturi consecutive congruente.
Un patrulater convex este pătrat dacă:
− este romb și are un unghi drept;
− este paralelogram și are diagonalele perpendiculare și congruente;
− este dreptunghi și diagonalele sale sunt bisectoare pentru unghiurile din care pornesc;
• Trapezul este patrulaterul convex în care două laturi opuse și numai ele sunt paralele.
86
Clasificare:
1. Trapez oarecare;
2. Trapez dreptunghic - are un unghi drept;
3. Trapez isoscel - laturile neparalele sunt congruente.
Proprietăţile trapezului isoscel:
− are unghiurile alăturate bazelor congruente;
− are unghiurile opuse suplementare;
− are diagonalele congruente.
Linia mijlocie într-un trapez este segmentul de dreaptă determinat de mijloacele laturilor
neparalele ale trapezului. Aceasta este paralelă cu bazele și are lungimea egală cu
semisuma lungimilor bazelor.
Arii, perimetre şi alte formule
Paralelogramul
D L1
𝑃▱ = 2(𝐿1 + 𝐿2 ) C
u°
𝐴▱ = 𝑏 ∙ ℎ h L2
A B
𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝐿1 ∙ 𝐿2 ∙ 𝑠𝑖𝑛 𝑢° E
b
Dreptunghiul
𝑃▭ = 2(𝐿 + 𝑙)
D C
𝐴▭ = 𝐿 ∙ 𝑙 d
l u°
𝑑2 ∙ 𝑠𝑖𝑛 𝑢° O
𝐴▭ =
2 A
L
B
𝑑 = √𝐿2 + 𝑙 2
Pătratul D C
d
𝑃 = 4𝑙 O r
E
𝐴 = 𝑙 2 R
A l B
87
𝑑2
𝐴 =
2
𝑑 = 𝑙√2
𝑙
𝑟 = 𝑎 = 𝑂𝐸 =
2
𝑑 𝑙√2
𝑅 = 𝑂𝐴 = =
2 2
B
Rombul
𝑃 = 4𝑙 d1
d2
𝑑1 ∙ 𝑑2 C A
𝐴 = h
2 u° l
𝐴 = 𝑙 ∙ ℎ
D
𝐴 = 𝑙 2 ∙ 𝑠𝑖𝑛 𝑢°
Hexagonul regulat
𝑃 = 6𝑙 l
E D
2 2
𝑙 √3 3𝑙 √3
𝐴 = 6∙ = O
4 1 R
F C
𝑅=𝑙 a
𝑙√3 𝑅√3
𝑎=𝑟= = A B
2 2
Trapezul
𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐶𝐷 + 𝐷𝐴
(𝐵 + 𝑏) ∙ ℎ D b C
𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 =
2
𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝑀𝑁 ∙ ℎ M N
P Q
𝐵+𝑏
𝑀𝑁 =
2 A B
B
𝐵−𝑏
𝑃𝑄 =
2
88
T.8.2. Exerciții
1. Aflaţi aria, apoi perimetrul unui triunghi dreptunghic având catetele de lungimi 5 cm şi
6 cm.
2. Aflaţi aria, apoi perimetrul unui pătrat având lungimea laturii de 5 cm.
3. Aflaţi aria, apoi perimetrul unui romb având lungimea diagonalelor de 12 cm şi 12√3
cm.
4. Aflaţi aria, apoi perimetrul unui dreptunghi având lungimea şi lăţimea egale cu 16 cm
respectiv 9 cm.
5. Aflaţi aria, apoi perimetrul unui paralelogram având lungimea şi lăţimea egale cu 20
cm respectiv 14 cm, iar înălţimea de 4√5 cm.
6. Aflaţi perimetrul, apoi aria unui triunghi echilateral având lungimea laturii de 9 cm.
7. Aflaţi aria apoi perimetrul unui trapez având lungimilie bazelor de 16 cm respectiv 12
cm, iar înălţimea de 4√5 cm.
8. Fie dreptunghiul ABCD cu AC=16 cm şi punctele M , N , P , Q mijloacele laturilor AB ,
BC , CD şi DA. Arătaţi că MNPQ este romb şi calculaţi perimetrul acestuia.
9. Fie trapezul dreptunghic 𝐴𝐵𝐶𝐷 , 𝐴𝐵 ∥ 𝐶𝐷 , 𝑚(∢𝐴) = 𝑚(∢𝐷) = 90°, 𝐴𝐵 = 6 𝑐𝑚, 𝐶𝐷 =
8 𝑐𝑚, 𝐴𝐷 = 3𝑐𝑚.
a. Calculaţi aria trapezului.
b. Calculaţi aria triunghiului ABC.
10. Să se afle perimetrul unui triunghi dreptunghic care are ipotenuza de 20 cm iar
2
lungimea înălţimii dusă din unghiul drept egală cu 5 din lungimea ipotenuzei.
11. Se dă un ABC cu 𝑚(∢𝐴) = 90°, AM mediana, AD ⊥ BC, AD= 3 cm, DM = 4 cm. Să se

afle:
a. Lungimile laturilor triunghiului ABC.
b. Aria şi perimetrul triunghiului ABC.
c. Suma distanțelor de la punctul D la laturile triunghiului ABC.
12. Pe latura AB a dreptunghiului ABCD se consideră un punct M astfel încât 𝐴∆𝑀𝐵𝐶 =
100
% din 𝐴∆𝐴𝐷𝑀 . Ştiind că aria MBC este de 15 cm2, să se afle aria MDC.
3
13. Se dă triunghiul ABC cu 𝑚(∢𝐴) = 120°, iar măsura unghiului B este 25% din măsura
unghiului A. Fie 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶, (𝐷 ∈ 𝐵𝐶 ) și 𝐷𝐸 ⊥ 𝐴𝐶, (𝐸 ∈ 𝐴𝐶 ) iar 𝐸𝐶 = 6√3 cm. Să se afle:
a. Lungimile laturilor ABC apoi aria şi perimetrul acestuia;
b. Aria patrulaterului AEDB.
89
14. Dreptunghiul ABCD are lungimea şi lăţimea invers proporţionale cu numerele 0,25 şi
0,(3). Perimetrul dreptunghiului este de 70 m. Pe diagonala AC se consideră un punct M
𝐴𝑀 1
astfel încât 𝑀𝐶 = 4. Să se afle:
a. Aria dreptunghiului ABCD.

b. Aria triunghiului MDC.
15. Fie ABCD un trapez isoscel cu 𝐴𝐵 || 𝐶𝐷, 𝑚(∢𝐵) = 45, 𝐴𝐵 = 16 𝑐𝑚, 𝐶𝐷 = 8 𝑐𝑚. Aflaţi:
a.Lungimea liniei mijlocii
b.Aria și perimetrul trapezului.
16. Să se determine măsurile unghiurilor unui patrulater convex, știind că sunt direct
proporționale cu numerele 2,5,6 respectiv 7.
17. În paralelogramul ABCD se cunosc 𝐴𝐵 = 3 𝑐𝑚, 𝐵𝐶 = 4 𝑐𝑚 și 𝑚(∢𝐵) = 50°.
a) Desenați paralelogramul ABCD și identificați:
– perechi de laturi paralele;
– perechi de laturi congruente;
– perechi de unghiuri congruente;
– perechi de unghiuri suplementare.
b) Aflați perimetrul paralelogramului ABCD.
c) Aflați măsurile unghiurilor A, C și D.
18. În triunghiul echilateral ABC se consideră M, N și P mijloacele laturilor AB, AC și BC.
Perimetrul triunghiului ABC este de 18 cm.
a) Aflați perimetrul triunghiului MNP.
b) Demonstrați că MBPB este paralelogram.
19. În triunghiul dreptunghic ABC, 𝑚(∢𝐴) = 90°, 𝑚(∢𝑐) = 30°, iar AB=6 cm. Se
cunoaște că BM și CN sunt mediane, 𝑀 ∈ 𝐴𝐶 , 𝑁 ∈ 𝐴𝐵, 𝐵𝑀 ∩ 𝐶𝑁 = {𝐺}.
a) Realizați desenul.
b) Calculați lungimea segmentului AG.
20. Demonstrați că mijlloacele laturilor unui patrulater
convex este paralelogram.
21. Un teren are forma unui pătrat ABCD, cu latura de 10 m.
În afara terenului, în punctul E se află o fântână. Știind că
triunghiul ACE este echilateral, arătați că:
a) Distanța de la punctul A la fântâna E este egala cu cu 5√6
m.
90
b) Distanța de la fântâna E la aleea AC este egala cu 5√2 m.

c) Aria triunghiului ACE este egala cu 50√3m2.
22.Un romb are perimetrul de 28 cm. Calculați lungimea laturii rombului.
23.În trapezul ABCD, lungimeile bazelor sunt de 10 cm și 4 cm. Determinați:
a. Lungimea liniei mijlocii a trapezului
b. Lungimea segmentului determinat de intersecțiile diagonalelor cu linia mijlocie.
24.Fie dreptunghiul ABCD, 𝐴𝐶 ∩ 𝐵𝐷 = {𝑂}, cu 𝑚(∢𝐴𝑂𝐷) = 60°. Arătați că triunghiul AOB
este echilateral.
25. În triunghiul isoscel ABC, [𝐴𝐵] ≡ [𝐴𝐶], D și E sunt mijloacele laturilor AC respectiv
AB.
a. Realizați figura.
b. Demonstrați că BCDE este trapez isoscel.
26. Demonstrați că mijloacele laturilor unui pătrat sunt vârfurile unui alt pătrat.
27.Triunghiurile dreptunghice isoscele ADB si ACB au ipotenuza [AB] comuna.
Demonstrati ca patrulaterul ABCD este patrat.
28.Se consideră triunghiul oarecare ABC şi pe laturile lui se construiesc în exterior
pătratele ABDE şi ACFG. Demonstraţi că [CE] ≡ [BG].
29.Triunghiurile dreptunghice isoscele ADB si ACB au ipotenuza [AB] comuna.
Demonstrati ca patrulaterul ABCD este patrat.
30.Pe laturile [AB] şi [BC] ale rombului ABCD se construiesc în afară pătratele ABEF şi
BCMN. Să se arate că [DF] [DM].

31. În dreptunghiul ABCD se consideră punctele E și F pe diagonala [𝐴𝐶], astfel încât
[𝐴𝐸] ≡ [𝐶𝐹]. Demonstrați că BEDF este paralelogram.
32.Se consideră triunghiul oarecare ABC şi pe laturile lui se construiesc în exterior
pătratele ABDE şi ACFG. Demonstraţi că [CE] ≡ [BG].
33.Îîn paralelogramul ABCD, măsura unghiului B este de 65o. Aflați măsura unghiului D.
34.Un dreptunghi are lungimea de 12 cm şi lăţimea un sfert din lungime. Calculați
perimetrul și aria acestuia.
35.Un romb ABCD are ∢𝐴 = 700 . Aflaţi ∢𝐵.
36.Perimetrul unui pătrat este de 36 cm. Aflaţi aria ui.
37.Triunghiul ABC are latura 𝐵𝐶 = 10 𝑐𝑚 şi mediana 𝐴𝑀 = 5 𝑐𝑚. Dacă D este simetricul
punctului A faţă de M, atunci aflaţi natura patrulaterului ABDC .
91
38. Rombul MNPQ are m(𝑀) = 600 , E este mijlocul laturii (MN), F este mijlocul laturii
(NP), iar MPNQ={O}.
a) Realizaţi desenul din problemă.
b) Demonstraţi că MPFE este trapez isoscel.
c) Demonstraţi că triunghiul QEF este echilateral.
39. Pe laturile [AB] şi [BC] ale rombului ABCD se construiesc în afară pătratele ABEF şi
BCMN. Să se arate că [DF] [DM].

40.În dreptunghiul ABCD se consideră punctele E și F pe diagonala [𝐴𝐶], astfel încât
[𝐴𝐸] ≡ [𝐶𝐹]. Demonstrați că BEDF este paralelogram.
92
Tema 9
CERCUL
Definiție: Figura geometrică determinată de mulțimea tuturor punctelor din plan egal depărtate de un
punct fix se numește cerc.
Punctul fix se numește centrul cercului.
Distanța de la centrul cercului la un punct de pe cerc se numește raza cercului.
Notația 𝐶(𝑂; 𝑟) reprezintă cercul C de centru O și rază r.
𝐶(𝑂; 𝑟) = {𝑀/𝑂𝑀 = 𝑟}
M
N
Coarda este segmentul determinat de două puncte distincte de pe cerc.

Exemplu: DE
Diametrul este coarda care trece prin centrul cercului: 𝑑 = 2𝑟.
Exemplu: BC=2r
Arcul de cerc este porțiunea de cerc cuprinsă între două puncte distincte.
Exemplu: 𝐷𝐸
Semicercul este arcul de cerc cuprins între două puncte diametral opuse.
Exemplu: 𝐵𝐶
Interiorul cercului reprezintă mulțimea punctelor situate, față de centrul cercului, la distanțe mai mici
decât raza: 𝐼𝑛𝑡𝐶(𝑂; 𝑟) = {𝑁/𝑂𝑁 < 𝑟}.
Exteriorul cercului reprezintă mulțimea punctelor situate, față de centrul cercului, la distanțe mai mari
decât raza: 𝐸𝑥𝑡𝐶(𝑂; 𝑟) = {𝑀/𝑂𝑀 > 𝑟}.
Se numește disc de centru O și rază r mulțimea punctelor cercului 𝐶(𝑂; 𝑟) reunită cu interiorul
cercului: 𝐷(𝑂; 𝑟) = 𝐶(𝑂; 𝑟) ∪ 𝐼𝑛𝑡𝐶(𝑂; 𝑟).
93
Teoreme referitoare la cerc

Teorema 1: În acelați cerc sau în cercuri congruente la arce
congruente corespund coarde congruente și reciproc, la coarde
congruente corespund arce congruente.
𝐴𝐷 ≡ 𝐵𝐶 ⟺ 𝐴𝐷 ≡ 𝐵𝐶
Teorema 2: Diametrul perpendicular pe o coardă împarte coarda și
arcul corespunzător în părți congruente.
𝐸𝐹 = 2𝑟, 𝐸𝐹 ⊥ 𝐷𝐶, 𝐸𝐹 ∩ 𝐷𝐶 = {𝑀} ⟹ 𝐷𝑀 ≡ 𝑀𝐶 ș𝑖 𝐷𝐸 ≡ 𝐸𝐶
Teorema 3: Arcele de cerc cuprinse între două coarde paralele sunt
congruente.
𝐴𝐵 ∥ 𝐶𝐷, 𝐴, 𝐵, 𝐶, 𝐷 ∈ 𝐶(𝑂, 𝑟) ⟹ 𝐴𝐷 ≡ 𝐵𝐶
Teorema 4: Coardele egal depărtate de centru sunt congruente.
𝑂𝑃 ⊥ 𝐴𝐷, 𝑂𝑁 ⊥ 𝐵𝐶, 𝑂𝑃 ≡ 𝑂𝑁 ⟹ 𝐴𝐷 ≡ 𝐵𝐶
Poziţiile relative ale unei drepte faţă de un cerc

• Dreapta secantă față de un cerc este dreapta care are două puncte
comune cu cercul: A și B.
• Dreapta exterioară cercului este dreapta care nu are puncte comune

cu cercul.
• Dreapta tangentă la cerc este dreapta care are un singur punct comun cu
cercul: T.
Teoremă: Dreapta tangentă la cerc este perpendiculară pe rază în punctul
de intersecție al ei cu cercul.
Dreapta 𝑑 tangenta la cercul 𝐶(𝑂, 𝑟) în T ⟺ 𝑂𝑇 ⊥ 𝑑
Unghiuri raportate la un cerc

• Unghiul la centru ∢AOB = 𝐴𝐵
94
̂
𝐴𝐵
Unghiul înscris în cerc ∢ACB = 2
̂ +𝐷𝐸
𝐴𝐵 ̂
• Unghiul cu vârful în interiorul cercului ∢AMB = 2
̂ −𝐶𝐷
𝐴𝐵 ̂
• Unghiul cu vârful în exteriorul cercului ∢AMB = 2
Formule ce caracterizează cercul:

• Lungimea cercului: 𝐿Ο = 2𝜋𝑟
• Aria cercului (discului): 𝐴Ο = 𝜋𝑟 2
2𝜋𝑟∙𝑛° 𝜋𝑟∙𝑛°
• Lungimea arcului de cerc: 𝐿Ο = =
360° 180°
𝜋𝑟 2 ∙𝑛°
• Aria sectorului de cerc (disc): 𝐴Ο = 360°
95
T.9.2. Exerciții
1. a.Stabiliţi poziţia dreptei d faţă de C(O,r), r=4cm, dacă d(O,d)= 2cm.

b.Stabiliţi poziţia dreptei d faţă de C(O,r), r=4cm, dacă d(O,d)=4cm;
c.Stabiliţi poziţia dreptei d faţă de C(O,r), r=4cm, dacă d(O,d)=5cm;
2. a.Fie 𝐴 ∈ 𝐶(𝑂, 𝑟), r=4cm şi TA tangenta la cerc. Dacă ∢𝐴𝑂𝑇 = 45°, aflaţi lungimea
segmentului AT.
b.Fie 𝐴 ∈ 𝐶(𝑂, 𝑟), r=4cm şi TA tangenta la cerc. Dacă ∢𝐴𝑂𝑇 = 60°, aflaţi lungimea
segmentului AT.
c. Fie 𝐴 ∈ 𝐶(𝑂, 𝑟), r=4cm şi TA tangenta la cerc. Dacă ∢𝐴𝑂𝑇 = 30°, aflaţi lungimea
segmentului AT.
3. Completați spațiile punctate cu răspunsurile corecte:
a) Mulțimea tuturor punctelor din plan egal depărtate de un punct fix se numește ...............
b) Desenăm cercurile și arcele de cerc cu ajutorul instrumentului geometric numit .............
c) Denumiți elementele îngroșate din figurile de mai jos.
[OA] - ................. [BC] - ................. [DE] - ................. 𝐹𝐺 - ................. FG - .................

d) Coarda ce trece prin centrul cercului este cea mai mare și se numește ..............................
e) Măsura unui semicerc este de ...... o, iar măsura unui cerc este de ...... o.
4.a.Desenați un cerc cu raza r = 3 cm.
b. Diametrul cercului cu raza r = 3 cm are lungimea de .... cm.
c. Lungimea cercului cu raza r = 3 cm este ...... cm.
d. Aria cercului cu raza r = 3 cm este de ..... cm2.
5.a.Desenați un triunghi echilateral ABC înscris într-un cerc.
b. Desenați un pătrat ABCD înscris într-un cerc.
2. Pe un cerc se iau punctele A, B, C, D în sensul mișcării acelor de ceasornic, astfel încât
𝐴𝐵 = 100°, 𝐵𝐶 = 70°, 𝐶𝐷 = 140°. Calculați:
a. măsura arcului mic AD.
b. măsura arcului ABC.
c. măsura unghiului ∢𝐶𝐴𝐷.
d. măsura unghiului ∢𝐴𝐶𝐷.
96
6. Punctul A este exterior cercului C(O, r) , AB este dreaptă tangentă la cerc, punctul B
este situat pe cerc, OA=12 cm și ∢𝑂𝐴𝐵 = 30°. Calculați lungimea razei și lungimea
segmentului OA.
7. In cercul de centru O si raza R se iau coardele paralele [AB] si [CD]. Duceti OM
perpendicular pe AB (MAB) si notati cu N intersectia dintre OM si CD. Justificati
afirmatiile :
a) ON ⊥ CD; b) ∢AOM≡∢COM; c)∢DON≡∢CON; d) ∢AOD≡∢COB; e) [AD]≡ [CB]
8. Pe cercul de centru O si raza 6 cm se iau punctele A,B, C astfel incat [AB] ≡[BC] si
m(AB)=60°. Calculati aria triunghiului OAC.
9. Un diametru si o coarda ale unui cerc au un capat comun. Daca lungimea diametrului
este de 40 cm si lungimea coardei este de 24 cm, calculeaza distanta de la centrul cercului
la coarda.
10. În cercul din figura alăturată, m(AOB) =70o.
a) Măsura arcului mic AB este egală cu …… o.
b) Măsura arcului mare AB este egală cu …… o.
c) Măsura unghiului înscris în cerc AMB este egală cu …… o.
11.În cercul din figura alăturată, m(AOB) =90o.
a) Măsura arcului mic AB este egală cu …… o.
b) Măsura arcului mare AB este egală cu …… o.
c) Măsura unghiului înscris în cerc AMB este egală cu …… o.
12. Elena a pregătit în curtea sa un rond circular cu raza de 2,4 m
pentru a planta flori.
a) De câţi metri de gard are nevoie pentru a înconjura acest rond?
b) Pentru ce suprafață va avea nevoie să cumpere bulbi de lalele, știind că dorește să le
planteze pe jumătate din suprafața rondului?
13. Diametrul unui cerc este de 4 cm. Raza cercului este egală cu ..... cm
14. Dacă lungimea unui cerc este de 12  cm, atunci raza cercului este egală cu ... cm
15. Lungimea unui cerc este egală cu 24  cm. Raza cercului este de ... cm
16. Aria discului cu raza de 13 cm este egală cu .... cm2
17. Un disc are aria de 256  cm2. Raza discului este egală cu ..... cm
18. Raza unui cerc este de 7 cm. Lungimea cercului este egală cu ..... cm
19. Lungimea unui cerc care are raza de 9 cm este egală cu .... cm
20. Aria discului cu raza de 10 cm este egală cu ..... cm2
97
21. Dacă raza unui disc este de 4 cm, atunci aria sa este egală cu .... cm2
22. Lungimea unui cerc este de 6  cm. Aria discului corespunzător cercului este egală
cu....cm2
23. Într-un cerc cu raza de 6 cm se consideră un unghi la centru cu măsura de 30o. Aria
sectorului de disc corespunzător este egală cu .... cm2
24. Punctele A şi B aparţin cercului de rază 4 cm. Lungimea maximă a segmentului AB
este de...cm
25. Punctele A,B,C sunt situate pe un cerc , iar măsurile unghiurilor AOB, AOC, şi BOC sunt
direct proporţionale cu numerele 7; 6 şi respectiv 5. Dacă interioarele unghiurilor nu au
niciun punct comun, atunci cel mai mic unghi are măsura de....o
26. Punctele A, B şi C se află pe un cerc. Aşi C sunt diametral opuse. Măsura unghiului ABC
este ......o
27. Punctele A, B şi C se află pe un cerc, în această ordine, astfel încât măsura arcului AB
este de 120o şi măsura arcului BC este 80o. Măsura arcului mic AC este egală cu .....o.
28. Într-un triunghi echilateral de latură 6 cm, raza cercului înscris are lungimea de....cm.
29. Într-un cerc cu raza de 5 cm, o coardă are lungimea de 8 cm. Distanţa de la centrul
cercului la coarda respectivă este egală cu .... cm.
30. Într-un cerc C(O; 13 cm) o coardă are lungimea 24 cm. Aflaţi distanţa de la centrul
cercului la coardă.
31. Măsura unghiului înscris într-un cerc, care subîntinde un arc cu măsura de 60o , este
egală cu ......o.
32. Într-un triunghi dreptunghic lungimea ipotenuzei este egală cu 12 cm. Lungimea razei
cercului circumscris triunghiului este egală cu …. cm.
33. Raza cercului înscris într-un triunghi echilateral este de 3 cm. Perimetrul triunghiului
este egal cu ..... cm.
34. Punctele A, B, C aparţin cercului de centru O şi unghiul ABC este ascuţit. Măsura
unghiului AOC este egală cu 112o. Măsura unghiului ABC este......o.
35. Aflaţi latura şi apotema unui triunghi echilateral înscris într-un cerc de rază 2 cm.
36. Într-un hexagon regulat ABCDEF, cu lungimea laturii de 6 cm , se înscrie un cerc
şi în cerc un triunghi echilateral. Aflaţi aria acestui triunghi.
37. Dreptunghiul ABCD are BC=6 cm şi tg (<ACD)=0,75. Calculaţi raza cercului ce
conţine vârfurile A,B,C,D.
98
38. Calculaţi raza cercului înscris într-un triunghi ce are lungimile laturilor 18 cm, 30 cm,
24 cm.
39. Două cercuri sunt tangente interioare. Unul are lungimea 64 cm, iar celălalt are aria
64 cm². Calculaţi distanţa dintre centrele celor două cercuri.
40.  ABC dreptunghic in A are m(<B)=60 şi AC=10 cm. Notăm D punctul diametral
opus lui A în cercul circumscris triunghiului ABC.
a) comparaţi <ABC şi <ADC;
b) arătaţi că <ACD este drept;
c) calculaţi raza cercului.
41. Calculati lungimea coardei [AB] a unui cerc cu lungimea rezei de 10 2 cm si masura
arcului AB de 900.
99
Tema 10
ELEMENTE DE GEOMETRIE ÎN SPAȚIU
Poziții a două drepte în spațiu

Două drepte pot fi:
• Concurente – au un punct comun: 𝑎 ∩ 𝑏 = {𝑂}
• Paralele - sunt în același plan și nu au nici un punct comun: 𝑎 ∥ 𝑏.
• Necoplanare – nu sunt în același plan și nu sunt paralele
• Confundate – au toate punctele comune: a=b.
Două drepte concurente sau paralele sunt coplanare.
Teoremă: Dacă 𝑎 ∥ 𝑏 și 𝑏 ∥ 𝑐, unde 𝑎 ≠ 𝑐, atunci 𝑎 ∥ 𝑐.
Unghiul a două drepte în spațiu

Două drepte coplanare formează un unghi cu măsura între 0 și 90.
Două drepte paralele sau confundate formează un unghi cu măsura de 0.
Pentru a determina unghiul pe care îl formează două drepte necoplanare a și b, i se
construiește o dreaptă paralelă uneia dintre dreptele a sau b sau ambelor drepte pentru
a obține drepte concurente.
Dacă 𝑎 ∥ 𝑎′ și 𝑏 ∥ 𝑏′, atunci ∢(𝑎, 𝑏) = ∢(𝑎′, 𝑏′).
Dacă 𝑚(∢(𝑎, 𝑏)) = 90° ⟹ 𝑎 ⊥ 𝑏, adică dreptele a și b sunt perpendiculare.
Poziții relative ale unei drepte față de un plan

Dreapta d este inclusă în planul α: 𝑑 ∩ 𝛼 = {𝑑} ⟺ 𝑑 ⊂ 𝛼.
Dreapta d este secantă cu planul α: 𝑑 ∩ 𝛼 = {𝑂}.
Dreapta d este paralelă cu planul α: 𝑑 ∩ 𝛼 = ∅ ⟺ 𝑑 ∥ 𝛼.
Teoremă: Dacă o dreaptă a care nu aparține planului α este paralelă cu o dreaptă b din
plan, atunci dreapta a este paralelă cu planul α.
100
Poziții relative a două plane

Două plane pot fi:
• Confundate – au toate punctele comune: 𝛼 = 𝛽.
• Secante – intersecția lor este o dreaptă: 𝛼 ∩ 𝛽 = {𝑑}.
• Paralele - nu au nici un punct comun: 𝛼 ∥ 𝛽
Teoreme de paralelism în spațiu

Teorema 1 d
𝑑∥𝑎
𝑎 ⊂ 𝛼} ⟹ 𝑑 ∥ 𝛼 a
𝑑⊄𝛼 α
Teorema 2 d 1 d2
𝑑1 ∥ 𝑎  A
𝑑2 ∥ 𝑎
}⟹𝛽∥𝛼
𝑑1 , 𝑑2 ⊂ 𝛽
𝑑1 ∩ 𝑑2 = {𝐴} α
Teoreme de perpendicularitate în spațiu

Teorema celor trei perpendiculare d
𝑑⊥𝛼 M
𝑎⊥𝑏 }⟹𝑐⊥𝑎 c
𝑎, 𝑏 ⊂ 𝛼
N
O a
α b
Reciproca teoremei celor trei perpendiculare
Reciproca 1
𝑑⊥𝛼
𝑐 ⊥ 𝑏} ⟹ 𝑎 ⊥ 𝑏
𝑏⊂𝛼
Reciproca 2
𝑐⊥𝑏
𝑎 ⊥ 𝑏} ⟹ 𝑑 ⊥ 𝛼
𝑑⊥𝑎
101
Proiecția unei drepte pe plan B

𝐴𝐴′ ⊥ 𝛼 A u°
𝐵𝐵′ ⊥ 𝛼 } ⟹ 𝐴′ 𝐵 ′ = 𝐴𝐵 ∙ cos 𝑢°
𝐴′ , 𝐵′ ∈ 𝑎 u°
α A’ B’
Unghi diedru
𝛼 ∩ 𝛽 = 𝑑, 𝑂 ∈ 𝑑 α
̂
𝐴𝑂 ⊥ 𝑑, 𝐴𝑂 ⊂ 𝛼 } ⟹ 𝑚([𝑑𝐴, ̂)
[𝑑𝐵 ) = 𝑚(𝐴𝑂𝐵
A
𝐵𝑂 ⊥ 𝑑, 𝐵𝑂 ⊂ 𝛼 d O
̂𝛽 ) = 𝑚(𝐴𝑂𝐵
⟺ 𝑚(𝛼, ̂)
B

102
T.10.2. Exerciții
1. Completaţi spaţiile punctate:

a. Trei puncte necoliniare determină un ………….
b. Prin două puncte distincte trece …………... .
c. Suma tuturor muchiilor unui cub cu latura de 3 cm este ... .

d. Prin două puncte distincte trece …………..... .
e. Trei puncte necoliniare determină un …………..
f. Suma tuturor muchiilor unui cub cu latura de 5 cm este ... .
2. a)Scrieţi toate dreptele determinate de punctele date în figură.
b) Scrieţi toate planele determinate de punctele date în figură.
A
M
B C
D
3. a.Desenaţi o prismă triunghiulara apoi o notaţi.
b.Precizaţi: vârfurile, bazele, feţele laterale, muchiile laterale, muchiile bazelor.
c.Precizati numarul total de fete al corpului.
d. Reprezentati grafic desfasurarea prismei triunghiulare.
4. a.Desenaţi o piramidă patrulatera apoi notaţi-o.
b.Precizaţi: vârful, baza, feţele laterale, muchiile laterale, muchiile bazei.
c.Precizati numarul total de fete al corpului.
d. Reprezentati grafic desfasurarea piramidă patrulatere.
5. Desenați cubul ABCDA’B’C’D’.
6. Pentru figura desenată, completați următoarele spații cu răspunsuri corecte:
a) Intersecția dintre planele (AA’B’) și (BCD) este ....
̂
b) 𝑚(𝐴𝐵, 𝐶′𝐶′)=...
̂
c) 𝑚(𝐴𝐴′, 𝐵𝐶′)=...
d) Dreptele AC și A′C′ sunt ...
e) 𝑃𝑙𝑎𝑛𝑒𝑙𝑒 (ACD) și (BCC′) sunt ...
103
7. În figura alăturată aveţi piramida triunghiulară regulată

VABC cu PVC, MBC, NAC, [VP][PC], [AN][NC] şi
[BM][MC].
a) Demonstrați că PM || (VAB).
b) Demonstrați că PN || (VAC).
c) Demonstrați că (PNM) || (VAB)?
8. Fie ABCDA’B’C’D’ o prismă patrulateră regulată dreaptă
cu AB = 6 cm și AA’ = 12 cm. Calculați:
a) Aflați lungimea segmentului BC’.
b) Știm că prismă patrulateră ABCDA’B’C’D’ se secționează cu un plan paralel cu
planul bazei, astfel încât M[AA’], N[BB’], P[CC’] și AM=3A’M. Aflați aria
dreptunghiului ABMN.
c) Dacă ACBD={O}, aflați aria triunghiului A’B’O.
9. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ cu AB=6
D C
cm, BC=8 cm, AA’=24 cm.
a) Perimetrul feţei ABB’A’ este de ….cm. A B
b) Aria feţei ABCD este de …..cm2.
c) Lungimea diagonalei este de ….cm.
D C
d) Suma lungimilor tuturor muchiilor este de ….cm.
e) Aria bazei este egală cu ….cm2.
A B
f) Sinusul unghiului format de AB’ cu planul (ABC)
este egal cu …...
g) Sinusul unghiului format de B’D cu planul (ABC) este egal cu …....
h) Măsura unghiului format de DD’ şi planul (ABC) este egal cu …...
i) Tangenta unghiului format de planele (ABC) şi (A’BC) este egal cu …...
j) Măsura unghiului format de planele (ABC) şi (BDD’) este egală cu …...
k) Un exemplu de plane perpendiculare este ……
l) Distanţa de la A la A’B’ este egală cu …cm.
m) Distanţa de la A la B’C’ este egală cu …cm.
n) Distanţa de la mijlocul muchiei AD la dreapta B’C’ este egală cu …cm.
o) Distanţa de la A la planul (A’B’C’) este egală cu …cm.
p) Distanţa de la A la planul (BDD’) este egală cu …cm.
104
10. Fie ABCDA’B’C’D’ paralelipiped dreptunghic cu AB=4

D C
cm, BC=3 cm şi AA’=12 cm. Se cere:
a) suma lungimilor muchiilor laterale şi suma A B
lungimilor tuturor muchiilor;
b) lungimea diagonalei A’C; D C
c) perimetrul şi aria patrulaterului AA’C’C;
d) suma lungimilor tuturor muchiilor;
A B
e) distanţa de la D’ la AC;
f) tangenta unghiului plan corespunzător diedrului format de planele (ABC) şi
(D’AC);
g) sinusul unghiului plan corespunzător diedrului format de planele (ABC) şi (D’AB);
h) distanţa de la A’ la BC’;
i) aria triunghiului AMN;
j) tangenta unghiului plan corespunzător diedrului determinat de planele (ABC) şi
(AMN);
k) distanţa de la punctul D la planul (A’D’C);
l) furnică porneşte din punctul C şi parcurgând feţele BCC’B’ şi ABB’A’ pe drumul
cel mai scurt, intersectând BB’ în Q ajunge în A’.Calculaţi lungimea drumului şi
a segmentului BQ.
11. O prisma patrulatera regulata ABCDA’B’C’D’ are perimetrul bazei de 24 cm si
înălțimea de 3 cm. Calculați distanța de la A’ la BC.
12. Fie DABC o piramidă triunghiulară regulată cu AB = 6 cm, DO = 6 cm, DO⊥(ABC).
a) Aflaţi aria triunghiului ABC.
b) Arătaţi că distanţa de la punctul D la dreapta BC este egală cu 39 cm.
c) Determinaţi măsura unghiului dintre dreapta DA şi planul (ABC).
12. a.Desenaţi o prismă triunghiulara regulata dreapta ABCA’B’C’, apoi precizaţi:
vârfurile, bazele, feţele laterale, muchiile laterale, muchiile bazelor.
b.Dati exemple de: doua drepte paralele, doua plane paralele, doua drepte
perpendiculare, doua plane perpendiculare, o drepta paralela cu un plan, o dreapta
perpendiculara pe un plan.
c. Aflati masurile ungiurilor determinate de dreptele: m(∢AB, BC); m(∢AB, B’C’);
m(∢AB,A’C’).
105
13.Pe planul triunghiului isoscel ABC , AB = AC= 15 cm si BC = 18 cm, se ridica

perpendiculara AM egala cu 12√3 cm. Sa se afle distanta de la punctul M la dreapta BC.
14. Pe planul triunghiului echilateral ABC de latura AB = 24 cm se ridica perpendiculara
NA = 12 cm. Se cere sa se calculeze distanta de la N la dreapta BC.
15. Pe planul pătratului ABCD cu AB = 4 cm ridicam perpendiculara DE = 3 cm.
Calculaţi distantele de la E la dreptele AB, BC SI AC.
16. ABCDA’B’C’D’ este un paralelipiped dreptunghic cu AA’ = 65, AB = 16 si d(B’, CD)
= 97. Calculaţi aria lui ABCD.
17. VABC este o piramida triunghiulara regulata, VO este inaltime, VO=12 iar inaltimea
triunghiului ABC este 15. Aflaţi d(V, BC).
18. VABC este o piramida triunghiulara regulata, VO este inaltime, VO=40, d(V,BC)=41.
Aflaţi raza cercului circumscris bazei.
106
Tema 11
CORPURI GEOMETRICE – DESCRIERE, ARII ȘI VOLUME
I. Prisma
Paralelipipedul dreptunghic
D’ C’
𝑑= √𝐿2 + 𝑙2 + ℎ2
d
𝐴𝑏 = 𝐿 ∙ 𝑙
𝑃𝑏 = 2(𝐿 + 𝑙) A’ B’
D C
𝐴𝑙 = 𝑃𝑏 ∙ ℎ = 2𝐿ℎ + 2𝑙ℎ h
𝐴𝑡 = 𝐴𝑙 + 2𝐴𝑏 = 2𝐿ℎ + 2𝑙ℎ + 2𝐿𝑙 l
𝑉 = 𝐴𝑏 ∙ ℎ = 𝐿𝑙ℎ A L B
1. Cubul D’ C’
𝑑 = 𝑙√3
d
𝐴𝑏 = 𝑙 2
A’ B’
𝑃𝑏 = 4𝑙 D C
2
𝐴𝑙 = 𝑃𝑏 ∙ ℎ = 4 ∙ 𝐴𝑏 = 4𝑙
𝐴𝑡 = 𝐴𝑙 + 2𝐴𝑏 = 6 ∙ 𝐴𝑏 = 6𝑙 2
A l B
𝑉 = 𝐴𝑏 ∙ ℎ = 𝑙 3
3. Prisma triunghiulară regulată

A’ C’
𝑙 2 √3
𝐴𝑏 =
4
B’
𝑃𝑏 = 3𝑙 h
𝐴𝑙 = 3 ∙ 𝐴faţă lat
𝐴faţă lat = 𝑙 ∙ ℎ A C
𝐴𝑙 = 𝑃𝑏 ∙ ℎ l
B
𝐴𝑡 = 𝐴𝑙 + 2𝐴𝑏
𝑉 = 𝐴𝑏 ∙ ℎ
107
4.Prisma patrulateră regulată

D’ C’
𝐴𝑏 = 𝑙 2
𝑃𝑏 = 4𝑙 d
𝐴𝑙 = 4 ∙ 𝐴faţă lat h
A’ B’
𝐴faţă lat = 𝑙 ∙ ℎ D C
𝐴𝑙 = 𝑃𝑏 ∙ ℎ
𝑉 = 𝐴𝑏 ∙ ℎ A l B
5.Prisma hexagonală regulată

F’ E’
𝑙 2 √3 3𝑙 2 √3
𝐴𝑏 = 6 ∙ = D’
4 2 A’
𝑃𝑏 = 6𝑙
B’ C’
𝐴𝑙 = 6 ∙ 𝐴faţă lat h
𝐴faţă lat = 𝑙 ∙ ℎ F E
𝐴𝑙 = 𝑃𝑏 ∙ ℎ D
A
B l C
𝑉 = 𝐴𝑏 ∙ ℎ
II. Piramida
1. Piramida triunghiulară regulat
𝑙√3
ℎ𝑏 = 𝐴𝑀 =
2
V
1 𝑙√3
𝑎𝑏 = 𝑟 = 𝑂𝑀 = ∙ 𝐴𝑀 =
3 6
2 𝑙√3
𝑅 = 𝑂𝐴 = ∙ 𝐴𝑀 = m
3 3
h
ℎ2 + 𝑎𝑏2 = 𝑎𝑝2
ap
2 2 2
ℎ +𝑅 = 𝑚 A C
R
ab
𝑙 2 √3
𝐴𝑏 = l O M
4
𝑃𝑏 = 3𝑙 B
108
𝑙 ∙ 𝑎𝑝
𝐴faţă lat =
2
𝑃𝑏 ∙ 𝑎𝑝
𝐴𝑙 =
2
𝐴𝑡 = 𝐴𝑙 + 𝐴𝑏
𝐴𝑏 ∙ ℎ
𝑉=
3
2. Piramida patrulateră regulată
𝑑 = 𝐵𝐷 = 𝑙√2
𝑙 V
𝑎𝑏 = 𝑟 =
2
𝑑 𝑙√2
𝑅= =
2 2
m
ℎ2 + 𝑎𝑏2 = 𝑎𝑝2
ap
2 2 2
ℎ +𝑅 = 𝑚 h
2 D C
𝐴𝑏 = 𝑙
R
ab
M
𝑃𝑏 = 4𝑙 O
A l B
𝑙 ∙ 𝑎𝑝
𝐴faţă lat =
2
𝐴𝑙 =
2
𝐴𝑏 ∙ ℎ
𝑉=
3
3. Piramida hexagonală regulată

∆𝐶𝑂𝐷 echilateral
V
𝑙√3
𝑎𝑏 =
2
𝑅=𝑙
m
ℎ2 + 𝑎𝑏2 = 𝑎𝑝2 h
ap
ℎ2 + 𝑅 2 = 𝑚 2 F E
𝑙 2 √3 3𝑙 2 √3 A R O R
ab D
𝐴𝑏 = 6 ∙ =
4 2 l M
𝑃𝑏 = 6𝑙 B C
109
𝑙 ∙ 𝑎𝑝
𝐴faţă lat =
2
𝐴𝑙 =
2
𝐴𝑏 ∙ ℎ
𝑉=
3
III. Trunchiul de piramidă

1. Trunchiul de piramida triunghiulară regulat A’ C’
O’a b
𝐿√3 𝑙√3 m l M’
ℎ𝐵 = 𝐴𝑀 = ℎ𝑏 = 𝐴′𝑀′ =
2 2 B’ h
𝐿√3 𝑙√3 C
𝑎𝐵 = 𝑎𝑏 = A
6 6 at
aB
𝐿√3 𝑙√3 L O
𝑅 = 𝐴𝑂 = 𝑟 = 𝐴′𝑂′ = M
3 3
2
ℎ2 + (𝑎𝐵 − 𝑎𝑏 ) = 𝑎𝑡2 B
ℎ2 + (𝑅 − 𝑟)2 = 𝑚2
A’ r O’ ab M’
𝐿2 √3 𝑙 2 √3
𝐴𝐵 = 𝐴𝑏 =
4 4
𝑃𝐵 = 3𝐿 𝑃𝑏 = 3𝑙 m h at
A R−r aB − ab
(𝐿 + 𝑙) ∙ 𝑎𝑡 M
𝐴faţă lat = R O aB
2
(𝑃𝐵 + 𝑃𝑏 ) ∙ 𝑎𝑡
𝐴𝑙 =
2
𝐴𝑡 = 𝐴𝑙 + 𝐴𝐵 + 𝐴𝑏
ℎ
𝑉= ∙ (𝐴𝐵 + 𝐴𝑏 + √𝐴𝐵 ∙ 𝐴𝑏 )
3
2. Trunchiul de piramida patrulateră regulat

𝐷 = 𝐴𝐶 = 𝐿√2 𝑑 = 𝐴′𝐶′ = 𝑙√2
𝐿 𝑙
𝑎𝐵 = 𝑎𝑏 =
2 2
110
D’ C’
𝐿√2 𝑙√2
𝑅 = 𝐴𝑂 = 𝑟 = 𝐴′𝑂′ = O’ ab
2 2 l
M’
2
ℎ2 + (𝑎𝐵 − 𝑎𝑏 ) = 𝑎𝑡2 A’ B’
h at
ℎ2 + (𝑅 − 𝑟)2 = 𝑚2
m D C
𝐴𝐵 = 𝐿2 𝐴𝑏 = 𝑙 2 aB
𝑃𝐵 = 4𝐿 𝑃𝑏 = 4𝑙 O M
𝐴𝑙 = 4 ∙ 𝐴faţă lat A L B
(𝐿 + 𝑙) ∙ 𝑎𝑡
𝐴faţă lat = A’ r O’ O’ ab M’
2
𝐴𝑙 =
2 m h at
h
R−r aB − ab
ℎ A O O M
𝑉 = ∙ (𝐴𝐵 + 𝐴𝑏 + √𝐴𝐵 ∙ 𝐴𝑏 ) R aB
3
3. Trunchiul de piramida hexagonală regulat

𝐿√3 𝑙√3 F’ E’
𝑎𝐵 = 𝑎𝑏 = l
O’a
2 2 A’ b
D’
𝑅 = 𝐴𝑂 = 𝐿 𝑟 = 𝐴′𝑂′ = 𝑙 B’ M’
2
ℎ2 + (𝑎𝐵 − 𝑎𝑏 ) = 𝑎𝑡2 m
h
F E
ℎ2 + (𝑅 − 𝑟)2 = 𝑚2
at
3𝐿2 √3 3𝑙 2 √3 A D
𝐴𝐵 = 𝐴𝑏 = O
2 2 L
aB
M
𝑃𝐵 = 6𝐿 𝑃𝑏 = 6𝑙 B C
(𝐿 + 𝑙) ∙ 𝑎𝑡 A’ r O’ O’ ab M’
𝐴faţă lat =
2
𝐴𝑙 =
2 m h h at
R−r aB − ab
A O O M
ℎ
𝑉 = ∙ (𝐴𝐵 + 𝐴𝑏 + √𝐴𝐵 ∙ 𝐴𝑏 ) R aB
3
111
Secțiuni paralele cu baza în piramidă

(𝐴𝐵𝐶) ∥ (𝐴′ 𝐵 ′ 𝐶 ′ ) ⟺ V
𝑙 𝑚 ℎ 𝑟 𝑎𝑝 𝑎𝑏
= = = = = =𝑘
𝐿 𝑀 𝐻 𝑅 𝑎𝑃 𝑎𝐵 m
𝐴𝑏 𝐴𝑙 𝑝𝑖𝑟𝑎𝑚𝑖𝑑ă 𝑚𝑖𝑐ă 𝐴𝑡 𝑝𝑖𝑟𝑎𝑚𝑖𝑑ă 𝑚𝑖𝑐ă M
⟺ = = = 𝑘2 A’ C’
𝐴𝐵 𝐴𝑙 𝑝𝑖𝑟𝑎𝑚𝑖𝑑ă 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝐴𝑡 𝑝𝑖𝑟𝑎𝑚𝑖𝑑ă 𝑚𝑎𝑟𝑒 0’
𝑉𝑝𝑖𝑟𝑎𝑚𝑖𝑑ă 𝑚𝑖𝑐ă M’
= 𝑘3 B’
{ 𝑉𝑝𝑖𝑟𝑎𝑚𝑖𝑑ă 𝑚𝑎𝑟𝑒 A R C
aB
l O M
IV. Corpuri rotunde

1. Cilindrul cicular drept
𝑑 = 𝐴𝐵 = 2𝑅
𝐴𝑏 = 𝜋𝑅 2 A’ B’
O’
𝑃𝑏 = 2𝜋𝑅
𝐴𝑙 = 2𝜋𝑅𝐺 H G=H
𝐴𝑡 = 𝐴𝑙 + 2 ∙ 𝐴𝑏
R R
𝐴𝑡 = 2𝜋𝑅(𝑅 + 𝐺) A O B
𝑉 = 𝐴𝑏 ∙ 𝐻
𝑉 = 𝜋𝑅 2 𝐻 = 𝜋𝑅 2 𝐺
2. Conul cicular drept

g B’
𝑑 = 𝐴𝐵 = 2𝑟 V
n°
𝐴𝑏 = 𝜋𝑟 2
𝑃𝑏 = 2𝜋𝑟
h g
𝐴𝑙 = 𝜋𝑟𝑔
r
𝜋𝑔2 r
O
𝐴𝑙 = ∙ 𝑛° A B
360°
360° ∙ 𝑟
𝑛° =
𝑔
𝐴𝑡 = 𝜋𝑟(𝑟 + 𝑔)
𝐴𝑏 ∙ ℎ
𝑉=
3
112
𝜋𝑟 2 ℎ
𝑉=
3
3. Sfera
𝑑 = 𝐴𝐵 = 2𝑟
R R
A B
𝐴 = 4𝜋𝑅 2 O
4𝜋𝑟 3
𝑉=
3
4. Trunchiul de con cicular drept

𝐷 = 2𝑅 𝑑 = 2𝑟
O’
ℎ2 + (𝑅 − 𝑟)2 = 𝑔2 A’ r B’
𝐴𝐵 = 𝜋𝑅 2 𝐴𝑏 = 𝜋𝑟 2
𝑃𝐵 = 2𝜋𝑅 𝑃𝑏 = 2𝜋𝑟 h g
𝐴𝑙 = 𝜋𝑔(𝑅 + 𝑟)
𝐴𝑡 = 𝐴𝑙 + 𝐴𝐵 + 𝐴𝑏 O R
A B
𝜋ℎ
𝑉= ∙ (𝑅 2 + 𝑟 2 + 𝑅𝑟)
3
Secțiuni paralele cu baza în con

(𝐴𝐵𝐶) ∥ (𝐴′ 𝐵 ′ 𝐶 ′ ) ⟺ V
𝑔 ℎ 𝑟
= = =𝑘 h g
𝐺 𝐻 𝑅
𝐴𝑏 𝐴𝑙 𝑐𝑜𝑛 𝑚𝑖𝑐 𝐴𝑡 𝑐𝑜𝑛 𝑚𝑖𝑐 O’
⟺ = = = 𝑘2 A’ r
B’
𝐴𝐵 𝐴𝑙 𝑐𝑜𝑛 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝐴𝑡 𝑐𝑜𝑛 𝑚𝑖𝑐 G H
𝑉𝑐𝑜𝑛 𝑚𝑖𝑐
= 𝑘3
{ 𝑉𝑐𝑜𝑛 𝑚𝑖𝑐
O R
A B
113
T.11.2. Exerciții
1.O prisma patrulatera regulata ABCDA’B’C’D’ are muchia bazei de 6 cm si aria laterala
de 72 cm2. Aflati volumul prismei.
2. În cubul ABCDA’B’C’D’, punctul P este mijlocul lui C’D’, iar AP este egal cu 18 cm. Să
se afle:
a. latura cubului;
b. pentru AB=12 cm, aflați aria totală;
c. pentru AB=12 cm, aflați aria triunghiului ABP.
d. calculati 𝑡𝑔(𝐴𝑃, (𝐴𝐵𝐶)).
3. O curte dreptunghiulară are dimensiunile egale cu 15 m şi 10 m. Vrem să acoperim
această curte cu un strat de nisip de 4 cm. Care este volumul de nisip necesar?
4.Pentru o prismă triunghiulară regulată cu latura bazei de 4 cm şi înălţimea de 2√3 cm:
a) suma lungimilor tuturor muchiilor este de .................. cm;
b) aria bazei este de ......... cm2;
c) aria totală este de ......... cm2;
d) volumul este de ......... cm3.
e) distanța de la A’ la BC este de .... cm.
5. Aria bazei unei prisme triunghiulare regulate este de 9 cm2 iar inaltimea de 4 cm. Aflati
aria laterala a prismei.
6.O prisma patrulatera regulata are muchia bazei de 6 cm si aria laterala de 72 cm2. Aflati
volumul prismei.
7. În cubul ABCDA’B’C’D’, punctul P este mijlocul lui C’D’, iar AP este egal cu 9 cm. Să se
afle:
a) latura cubului;
b) pentru AB=6 cm, aflați aria totală;
c) pentru AB=6 cm, aflați aria triunghiului ABP.
d) calculati 𝑡𝑔(𝐴𝑃, (𝐴𝐵𝐶)).
8) O prismă patrulateră regulată ABCDA’B’C’D’ are muchia bazei de 6 cm și aria laterală
de 72 cm2.
a) Aflați înălțimea prismei.
b) Aflați volumul prismei.
c) Calculați distanța de la A’ la BD.
114
9) În prisma triunghiulară ABCA'B'C' se cunosc m ∢(B'C , (ABC)) =45° și înălțimea AA'=4

cm. Aflati: a) Latura bazei prismei.
b) Aria totala a prismei.
c) Tangenta unghiului format de planele (C'AB) și (ABC).
10. Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D' are AB = 5 cm, BC = 3 cm, DD' = 8 cm.
a) Desenați un paralelipiped dreptunghic.
b) Aflați lungimea diagonale feței ABB’A’.
c) Aria laterală a paralelipipedului dreptunghic.
d) Volumul paralelipipedului dreptunghic.
e) Aflați lungimea maximă a unui creion ce încape în interiorul acestui
paralelipiped dreptunghic.
11. a) Desenați piramidă triunghiulară regulată dreaptă VABC, apoi completați:
b) are un număr de ... vârfuri, ... muchii laterale și ... feţe laterale.
c) baza piramidei este ......................... ......................, iar formulele pentru calcularea
perimetrului și a ariei sunt: 𝑃𝑏 =...... și 𝐴𝑏 =...... .
12. Pentru o piramidă triunghiulară regulată cu latura bazei de 6 cm şi înălţimea de 3√3
cm, calculați: (30p)
a) aria bazei este de ......... cm2;
b) volumul piramidei este de ......... cm3.
c) lungimea apotemei piramidei este de .... cm.
d) aria laterală a piramidei este de ......... cm2.
e) aria totală a piramidei este de ......... cm2.
f) lungimea distanței de la centrul bazei la o față laterală este de ... cm.
13. Se dă o piramidă regulată drapta cu latura bazei de 9 cm , înălţimea de 3√3 cm. Să se
afle volumul acestei piramide, daca baza sa are:
a) 3 laturi;
b) 4 laturi.
14. O piramidă patrulateră regulată are latura bazei de 2√3 cm şi unghiul unei feţe
laterale cu planul bazei de 60. Aflaţi:
a) înălţimea şi apotema
b) aria laterală
c) aria secţiunii diagonale
115
15. O piramidă triunghiulară regulată are înălţimea de 6 cm şi aria bazei de 36√3 cm2.
Aflaţi:
a) apotema piramidei
b) volumul piramidei
c) distanţa de la centrul bazei la o faţă laterală.
16. Volumul unei piramide patrulatere regulate cu aria bazei de 16 cm2 şi înălţimea de 6
cm este egal cu .......cm3.
17. O piramidă triunghiulară regulată are toate feţele triunghiuri echilaterale. Aria unei
feţe este egală cu ..........cm2.
18. O piramidă patrulatere regulată are apotema piramidei de 5 cm şi latura bazei de 8
cm. Înălţimea piramidei are lungimea egală cu ................ cm.
19. O piramidă patrulatere regulată are aria bazei de 36 cm2 şi volumul de 48 cm3.
Înălţimea piramidei are lungimea egală cu ................ cm.
20. Dacă piramida hexagonală regulată VABCDEF, de vârf V are aria laterală egală cu 48
3 cm2 şi apotema 4 3 cm, atunci latura bazei este de 4 cm.
21. Dacă piramida triunghiulară regulată de vârf V şi bază ABC are înălţimea de 12 cm şi
măsura unghiului determinat de o faţă laterală cu planul bazei de 600, atunci latura bazei
este de 24 cm.
22. Urmăriţi desenul din figură. Identificaţi elementele geometrice.
a) Baza mare este reprezentată de …….......….

b) Patrulaterul A’B’C’D’ este un …………...
c)Apotema bazei mari este segmentul……
d) Apotema trunchiului este segmentul………
e) [OO] se numeşte ……………………......
116
23. Fie ABCDABCD un trunchi de piramidă patrulateră regulată cu: AB = 12 cm, AB =
8 cm şi apotema trunchiului MM = 6 cm. Se cere:
a) Aflaţi lungimea înălțimii trunchiului de piramidă ABCDABCD.
b) Aflaţi volumul trunchiului de piramidă ABCDABCD.
c) Aflaţi sinusul unghiului format de o față lateralș cu planul bazei mari.
24.Urmăriţi desenul din figură. Identificaţi elementele geometrice.
a) Baza mare reprezinta triunghiul………

b) Triunghiul A’B’C’ este un triunghi …………… M
c)Apotema bazei mari este segmentul…………….
d) Apotema trunchiului este segmentul……
e) Segmentul OO se numeşte ………………………………………..
25.Fie ABCABC un trunchi de piramidă triunghiulară regulată cu: AB = 18 cm, AB =
12 cm şi înălţimea OO = 6 cm. Se cere:
a) Aflaţi lungimea apotemei trunchiului de piramidă ABCABC.
b) Aflaţi aria totală a trunchiului de piramidă ABCABC.
c) Aflaţi sinusul unghiului format de o față laterală cu planul bazei mari.
26. Un cilindru circular drept are raza bazei de 6 cm si generatoarea de 8 cm. Aflati:
a) aria laterala
b) Aria totala
c)Volumul
27.Desfăşurarea pe un plan a unui cilindru circular drept este un dreptunghi cu aria de
24 cm2. Dacă raza bazei este de 3 cm atunci calculați volumul acestuia.
28. Un butoi in forma de cilindru circular drept, cu o baza situata intr-un plan orizontal si
avand raza de 30 cm si generatoarea 1 m, se umple cu apa. Se apleaca butoiul astfel ca apa
sa curga până cand nivelul apei rămase atinge mijlocul unei generatoare, dupa care
butoiul revine la pozitia verticala.
a) Calculati volumul butoiului.
117
b) Calculați cati litri de apa incap in butoi (rotunjiți rezultatul la un numar întreg de litri).
c) Câți litri de apa rămân in butoi dupa inclinarea acestuia ?
29.Raza si generatoarea unui cilindru sunt direct proportionale cu 4 si 5 iar media
aritmetica a lungimilor lor este egala cu 9 cm. Sa se calculeze aria laterala a cilindrului.
30. Raza unei sfere este de 6cm. Sa se afle aria si volumul sferei.
31.Aria unei sfere este de 144 cm². Sa se afle volumul sferei.
32.Stiind ca raportul dintre volumul unei sfere si aria sa este 3 , sa se determine aria si
volumul sferei.
33.Într-un trunchi de con circular drept raza bazei mici de 3 cm, raza bazei mari de 6 cm
și înălțimae de 4 cm .Aflați aria laterală, aria totală și volumul trunchiului de con.
34. Un trunchi de con are raza bazei mari de 10 cm, raza bazei mici de 6 cm și
generatoarea de 5 cm.aflați aria laterală, aria totală și volumul trunchiului de con.
35. Un trunchi de con circular drept are bazei mici de 5 cm, generatoarea de 10cm și aria
laterală de 160π cm² . Aflați aria laterală, aria totală, volumul și aria secțiunii axiale a
trunchiului de con.
36. Un trunchi de con circular drept are razele de 2 cm şi 6 cm, iar înălţimea de 3 cm.
Calculaţi:
a) Volumul trunchiului de con;
b) Aria laterală a trunchiului;
c) Aria totală a trunchiului.
d) Tangenta unghiului format de generatoare cu baza mare.
118
119

Indrumar en Matematica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar en Matematica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Roman Ioana

PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE

EVALUARE NAȚIONALĂ LA MATEMATICĂ

Lucrarea ÎNDRUMAR PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE EVALUARE

Programa de examen pentru disciplina matematică .................................................................. 4

Programa de examen pentru disciplina matematică

1. Competenţele generale (CG) și competențele specifice (CS)

V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice

V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi

VI.CS3.1. Utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor și de

VI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuaţiilor şi a inecuaţiilor studiate în

VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în

2. Domeniile de conținut și subdomeniile asociate competențelor:

• Ordinea efectuării operaţiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate şi acolade

• Număr raţional; mulţimea numerelor raţionale; reprezentarea numerelor raţionale pe

• Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe funcţionale prin tabele, diagrame şi

triunghiurilor congruente, aplicaţii: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui

Moduri de reprezentare a unei mulţimi:

Relaţia de apartenenţă între un element şi o mulţime:

Dacă 𝐴 ⊂ 𝐵, atunci 𝐴 se numeşte submulţime a mulţimii 𝐵.

B. Mulţimea numerelor întregi ℤ

Valoarea absolută (modulul) a unui număr întreg

Adunarea şi scăderea numerelor întregi

Înmulţirea şi împărţirea numerelor întregi

Un număr negativ ridicat la o putere pară va avea rezultat un număr pozitiv.

C. Mulţimea numerelor raţionale ℚ

Transformarea fracţiilor ordinare în fracţii zecimale se face prin împărţirea

Transformarea fracţiilor zecimale în fracţii ordinare se face folosind următoarele

124 (4 31 2∙250+31 531

2. Fracţii zecimale periodice simple

415−4 411(3 137

126(9 19 1∙111+19 130

1126−1 1125(9 130

3. Fracţii zecimale periodice mixte

36−3 33(3 11 1∙30+11 41

136−13 123(3 41 2∙300+41 641

2136−213 1923(3 641

Ridicare la putere cu exponent negativ

D. Mulţimea numerelor iraţionale ℝ\ℚ

E. Mulţimea numerelor reale ℝ

Avem şirul de incluziuni: ℕ ⊂ ℤ ⊂ ℚ ⊂ ℝ

Valoarea absolută (modulul) a unui număr real

Exemplu: |−2| = 2 > 0; |+5| = 5 > 0.

T.1.2. Exerciţii propuse

7. Determinaţi valorile numerelor reale x şi y astfel încât:

10. Scrieţi sub formă fracţionară:

a) Determinaţi mulţimile: 𝐴 ∩ ℕ, 𝐴 ∩ ℤ, 𝐴 ∩ ℚ, 𝐴 ∩ (ℝ ∖ ℚ), 𝐴 ∩ ℝ, 𝐴 ∖ ℤ, 𝐴 ∖ ℚ, 𝐴 ∖ ℝ.

{𝑥⁄𝑥 = |𝑦|, 𝑦 ∈ 𝑀}.

T.2.1. Rezumat teoretic

Număr prim. Număr compus

Exemple: 4 | 24; 4 | 312; 3 | 4528.

Proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate

Regula de identificare a unui număr prim sau compus

𝑎, 𝑏 ∈ , (𝑎, 𝑏) = 1 ⟺ 𝑎, 𝑏 prime între ele

Numărul divizorilor unui număr natural:

T.2.2. Exerciţii propuse

T.3.1. Rezumat teoretic

• Introducerea întregilor în fracţie:

Operaţii cu fracţii ordinare

2. Adunarea şi scăderea fracţiilor care nu au acelaşi numitor

3. Înmulţirea a două fracţii ordinare

4. Împărţirea a două fracţii ordinare

2. Concentraţia unei soluţii

3. Probabilitatea unui eveniment