Grafuri

Se numeşte graf o pereche ordonată de mulțimi G=(V, M) unde: V este o mulţime finită şi nevidă de elemente numite
vârfuri sau noduri şi M este o mulțime de perechi din V numite muchii sau arce
Grafuri neorientate Grafuri orientate
Grafurile neorientate sunt grafurile în care mulțimea M Grafurile orientate sunt grafurile în care mulțimea M nu
respectă proprietatea de simetrie ([x1, x2]=[x2, x1]) respectă proprietatea de simetrie ([x1, x2]≠[x2, x1])
V={1, 2, 3, 4, 5, 6, 7} – mulțimea
V={1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,8} – nodurilor
mulțimea vârfurilor M ={[1,2], [2,3], [4,3], [1,4], [2,4]} –
M ={[1,2], [2,3], [3,4], mulțimea arcelor
[2,4], [2,5] } – mulțimea
muchiilor
Numărul maxim de grafuri neorientate care se pot obține Numărul maxim de grafuri orientate care se pot obține cu
𝒏∗(𝒏−𝟏) 𝒏∗(𝒏−𝟏)
cu n vârfuri este 𝟐 𝟐 n noduri este 𝟒 𝟐 = 𝟐𝒏∗(𝒏−𝟏)
Grafuri neorientate

Noţiune Exemplu
Mulțimea vârfurilor V={1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}
Mulțimea muchiilor M ={[1,2], [2,3], [3,4], [2,4], [2,5] }
Vârfurile adiacente sunt vârfurile care sunt extremităţile unei muchii [1,2] – muchie ⇒ 1, 2 adiacente
O muchie si o extremitate a sa sunt incidente [1,2] şi 1 sunt incidente
Două muchii care au o extremitate comuna sunt incidente. [1,2], [2,3] sunt incidente
Gradul unui vârf x reprezintă numărul muchiilor care trec prin vârful x. gr(2)=4
Vârful izolat este vârful care are gradul 0
Vârful terminal este vârful care are gradul 1. 1, 5
Într-un graf G=(V,E ) cu n vârfuri şi m muchii, suma gradelor tuturor gr(1)+ gr(2)+ gr(3)+ gr(4)+ gr(5)= 2*5=10
vârfurilor este egal cu 2 *numărul muchiilor.
Lanțul este o succesiune de vârfuri cu proprietatea că oricare două L={ 1, 2, 3, 4}
vârfuri succesive din lanţ sunt adiacente. 1–2–3-4
Lungimea lanţului este dată de numărul de muchii. Lungime lant= 3
Lanţ elementar este lanţul în care vârfurile nu se repetă. 1–2–3-4
Lanţ neelementar este lanţul în care vârfurile se repetă. 1–2–3–4–2-5
Ciclul este un lanţ în care primul vârf coincide cu ultimul vârf. 2–3–4–2
Ciclu elementar este ciclul în care vârfurile nu se repeta cu excepția 2–3–4–2
primului şi a ultimului vârf.
Ciclu neelementar este ciclul în care vârfurile se repetă.
Moduri de reprezentare a unui graf neorientat

Metoda grafică Matricea de adiacenţă Lista de adiacenţă

1 daca  (i, j) si i  j
a[i,j] =  Vârf Lista de
0 altfel adiacentă
1 2 3 4 5 1 2
1 0 1 0 0 0 2 1, 3, 4, 5
2 1 0 1 1 1 3 2, 4
3 0 1 0 1 0 4 2, 3
4 0 1 1 0 0 5 2
5 0 1 0 0 0
Observaţii
1. Matricea de adiacenţă este simetrică faţă de
diagonala principală
2. Suma elementelor unei linii/coloane reprezintă
gradul vârfului asociat liniei/coloanei
 Tipuri de grafuri

Graf partial
Graful parţial se obține prin eliminarea unui număr de muchii şi păstrarea tuturor vârfurile.

G=(V,M ) Eliminăm muchiile [3,4], [4,2]

V={1, 2, 3, 4, 5} Gp=(V,U )
M ={[1,2], V={1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}
[2,3],[2,4], U ={[1,2], [2,3], [2,5]}
[2,5], [3,4]}
Numărul maxim de grafuri parțiale care se pot obține dintr-un graf G=(V,M ) cu n vârfuri şi m muchii este 2m
Subgraf
Un subgraf se obţine prin eliminarea unui număr de vârfuri şi a muchiilor incidente cu acele vârfuri.

G=(V,M ) Eliminăm vârfurile 1, 5 şi muchiile [1,2],

V={1, 2, 3, 4, 5} [2,5]
E ={[1,2], H=(Y,X )
[2,3],[2,4], [2,5], X={ 2, 3, 4}
[3,4]} U ={ [2,3], [3,4], [2,4] }
Numărul maxim de subgrafuri care se pot obține dintr-un graf G=(V,M ) cu n vârfuri şi m muchii este 2n-1.
Graf complet
Graful complet este graful în care oricare două vârfuri diferite sunt adiacente, adică ∀𝑥, 𝑦𝜖𝑉 ⇒ (𝑥, 𝑦) ∈ 𝑀
Observaţii
Dacă graful G este neorientat există un singur graf complet.
Teoreme
Într-un graf complet neorientat cu n vârfuri există n(n-1)/2 =C2n
muchii.
Într-un graf complet neorientat cu n vârfuri gradul oricărui vârf este
n-1
Graf conex
Graful conex este graful în care oricare ar fi două vârfuri x şi y există un lanţ ce le leagă.

Graful neconex cu două componente

conexe
Un graf neconex este format din două sau
mai multe componente conexe.
Graf conex
Graf hamiltonian
Graful hamiltonian este graful care conţine un ciclu elementar care trece prin toate vârfurile grafului.
Teoremă
Dacă graful G=(V, M) este un graf cu n  3 vârfuri, astfel încât
gradul oricărui vârf x  X satisface condiţia d ( x)  n atunci G este
2
hamiltonian.
Teoremă
Ciclul elementar este 1 – 4 – 3 – 2 – 5 - 1 Un graf complet este hamiltonian

Graf eulerian
Graful eulerian este graful care conține un ciclu care trece prin toate muchiile grafului o singură dată fiecare.
Teoremă
Un graf G fără vârfuri izolate este eulerian dacă şi numai dacă este
conex şi gradul fiecărui vârf este par.

Ciclul este 3 – 2 – 1 – 5 – 4 – 3 – 8 – 7 – 6 - 3
Arbori
Def.1. Arbore cu rădacină este graful neorientat - Nodul 1 este rădăcină.
conex fără cicluri în care unul din noduri este - Nodurile 5, 6, 7 sunt fii nodului 3.
desemnat ca rădăcină. Nodurile sunt așezate pe - Nodul 7 este părintele nodurilor 9
şi 10;
niveluri începând cu rădăcina care este plasată pe
- Nodul 9 este descendentul lui 3
nivelul 1. - Nodul 3 este ascendentul lui 10
Def. 2 Un graf conex şi fără cicluri se numește - Nodurile 8, 9 şi 10 sunt frunze
arbore. - Nodurile 5, 6 şi 7 sunt fraţi.
Def. 3 Un arbore este un graf conex aciclic.
Rădăcină = Nod special care generează așezarea Rădăcina este nodul 1.
unui arbore pe niveluri;
Nodul y este descendentul nodului x dacă este Descendenții nodului 3 sunt 5, 6, 7, 9, 10.
situat pe un nivel mai mare decât nivelul lui x şi
există un lanț care le unește şi nu trece prin
rădăcină.
Nodul y este descendentul direct al Descendenții direcţi ai nodului 3 sunt 5, 6, 7.
nodului x dacă este situat pe nivelul imediat
următor nivelului lui x şi există muchie între x şi y.
Se numește ascendent al lui x orice nod y aflat pe Ascendenţii nodului 7 sunt 3 şi 1.
lanțul de la rădăcină la x.
Nodul x este ascendentul direct nodului y dacă Ascendenţul direct a nodului 7 este 3.
este situat pe nivelul imediat superior nivelului lui
y şi există muchie între x şi y.
Nodul x este fratele nodului y dacă au același Fraţii nodului 7 sunt nodurile 5 şi 6
părinte.
Nodul x este frunză dacă nu are nici un descendent Frunzele arborelui sunt nodurile 2, 5, 6, 9, 10, 8.
direct.
Adâncimea unui arbore este lungimea lanțului Adâncimea este 3.
elementar maximal care unește rădăcina cu o
frunză
Proprietăți:
Un arbore cu n noduri are n-1 muchii.
Oricare ar fi două noduri distincte în arbore există un lanţ elementar unic între ele.

Tipuri de arbori Exemple

Un arbore cu proprietatea că fiecare nod, cu excepţia
frunzelor, are cel mult doi descendenţi se numeşte
arbore binar.
Observaţie:
Într-un arbore binar, cei doi succesori ai unui nod
(dacă există) se numesc succesor stâng respectiv
succesor drept.

arbore binar
Un arbore cu proprietatea că fiecare nod, cu excepția
frunzelor, are exact doi descendenți se numește
arbore binar complet.

arbore binar complet

Metode de reprezentare a unui arbore
1. Matricea de adiacenta
2. Lista de adiacente
3. Vectorul tată

Vârf 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Vector tata 0 1 1 1 3 3 3 4 7 7