Grafuri neorientate

Definiţie Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de mulţimi (X, U), X fiind o mulţime finită şi nevidă
de elemente numite noduri sau vârfuri, iar U o mulţime de perechi neordonate (submulţimi cu două elemente) din X,
numite muchii.
1
8
Exemplu
Graful G= (X, U) are
2
mulțimea nodurilor X = {1,2,3,4,5,6,7,8}, 7
mulțimea muchiilor U={ (1,2), (1,4), (2,3), (2,4), (2,5), (6,7)}
numărul de noduri |X|= 8,
numărul de muchii |U|=6 3
muchiile se notează cu u (u1= ( 1,2) )
6
Definiţii 4
5
Dacă u1 şi u2 sunt două muchii care au o extremitate comună ele se vor numi adiacente.
Exemplu Muchiile u1=(1,2) și u2 = (2,3) au nodul 2 comun.
Muchia u=(x,y) este incidentă cu nodurile x și y.
Exemplu Muchia u1=(1,2) este incidentă cu nodurile 1 și 2.
Muchia (x, y) este identică cu muchia (y, x) (simetrie)
Exemplu muchia (1,2) este identică cu muchia (2,1)

Observație Nu există (x, x). (= buclă; în programa pentru examenul de bacalaureat)

Observație Reprezentare grafuri neorientate: vârfuri/noduri = cercuri, litere, cifre; muchii = linii drepte.

1) (Test de antrenament 7 – 2021, matematică informatică, Subiectul I, 5)

n ( n 1)
2
Observație Numărul de grafuri neorientate cu n vârfuri este = 2 2
 2 Cn

Exemplu Dacă n=3 atunci există 1 graf doar cu noduri izolate ( ), 3 grafuri care au o singură muchie ( ), 3 grafuri
cu câte 2 muchii ( ) și 1 graf cu 3 muchii ( ) => =

2) (Test de antrenament 4 – 2021, matematică informatică, Subiectul I, 5)

 n  1
Observație Numărul minim de muchii astfel încât să nu existe vârfuri izolate =  2  (se desenează o muchie între
2 noduri diferite ) 1
8 1
8

2
7 2
7

3
3
6
6
5 4
4
5
1
 Definiţie Gradul unui vârf x este numărul muchiilor incidente cu x.
Observație Gradul vârfului x se notează cu d(x).
Exemplu d(1) = 2, d(2)= 4, d(3)=1 etc.
Definiţie Un vârf care are gradul 0 se numeşte vârf izolat.
Exemplu Nodul 8 este izolat: d(8) = 0.
Definiţie Un vârf care are gradul 1 se numeşte vârf terminal.
Exemplu Nodurile 3,5,6,7 sunt noduri terminale: d(3) = 1, d(5) = 1, d(6)=1, d(7) = 1
Observație Un graf neorientat cu n>=2 are cel puţin 2 vârfuri au acelaşi grad.

Observație Dacă un graf G=(X,U) are m muchii şi n vârfuri iar X={x 1,x2,..,xn}, atunci d(x1)+d(x2)+...+d(xn)=2*m.
n

 d (x )  2  m
i 1
i

Exemplu = 2*6= 12 (= 2+4+1+2+1+1+1+0)

Observație Gradul maxim al unui nod este n-1 (d(x)<=n-1)

Exemplu pentru n=8 numărul maxim de muchii care au ca extremitate este 7 (se leagă cu celelalte 7 noduri din graf)

Observație În orice graf G există un număr par de vârfuri de grad impar.

=> x=2*m-2*k = 2*(m-k) =>
suma gradelor nodurilor cu grad impar este un număr par => fiind toate numere impare și suma lor un număr par, atunci
trebuie să fie un număr par de astfel de numere (de noduri de grad impar)

Definiţie Se numește șir grafic un şir S cu n nr întregi pozitive (d1, d2, ..., dn) care pot reprezenta gradele
vârfurilor.
Exemplu Pentru graful desenat alăturat șirul graphic este: S= ( 2, 4, 1, 2, 1, 1, 1, 0).

1
8

2
7

4
5

3) (Test de antrenament 5 – 2021, matematică informatică, Subiectul I, 5)

4) (Test de antrenament 6 – 2021, matematică informatică, Subiectul I, 5)

5) (Test de antrenament 10 – 2021, matematică informatică, Subiectul I, 4)

2
 Definiţie Fie G=(X, U) un graf neorientat, X={x1, x2, ..., x2}. Se numeşte lanţ în G succesiunea de vârfuri
L={xi1, xi2,..., xik} cu proprietatea că orice două noduri consecutive din L sunt adiacente, adică [xi1, xi2], [xi2, xi3],..., [xik-
1, xik]  U.
Exemplu L= (2,1,4,2,5)

Definiţie xi1 si xik se numesc extremitățile lanțului

Exemplu extremitățile lanțului L= (2,1,4,2,5): 2 (extremitate inițială) și 5(extremitate finală).

Definiţie Lungimea lanțului = numărul de muchii (numărul de noduri -1)

Exemplu lungimea lanțului L= (2,1,4,2,5) este 4.

Definiţie Se numește lanţ elementar un lanț în care vârfurile xi1, xi2,..., xik sunt diferite două câte două. În caz
contrar, lanţul este neelementar.
Exemplu L= (3,2,1,4) – lanț elementar, L= (2,1,4,2,5) – lanț neelementar

Definiţie Se numește lanţ simplu lanţul care conţine numai muchii distincte.
Exemplu L= (2,1,4,2,5), L= (3,2,1,4)

Definiţie Se numește lanţ compus lanţul care nu este format numai din muchii distincte
Exemplu L= (1,2,4,1,2,5)

Observaţie Lanțul elementar este și simplu.

Definiţie Se numeşte ciclu în G un lanţ L pentru care xi1=xik.

Exemplu C = (1,2,4,1)

Definiţie Se numește ciclu elementar un ciclu care are proprietatea că oricare două vârfuri ale sale, cu
excepţia primului şi ultimului, sunt diferite două câte două. În caz contrar, ciclul este neelementar.
Exemplu C = (1,2,4,1)
Definiţie Lungimea ciclului = numărul de muchii
Exemplu Lungimea ciclului C = (1,2,4,1) este 3.

6) (Test de antrenament 2 – 2021, matematică informatică, Subiectul I, 5)

7) (Test de antrenament 9 – 2021, matematică informatică, Subiectul I, 5)

3
 Definiţie. Un graf parţial al grafului G=(X,U) este un graf G1=(X,V) astfel încât VU, adică G1 are aceeaşi
mulţime de vârfuri ca G, iar mulţimea de muchii V este chiar U sau o submulţime a acesteia. (se elimină muchii).
Exemplu Fie graful neorientat G=(X,U), |X|=8, |U|=6, U={ (1,2), (1,4), (2,3), (2,4), (2,5), (6,7)}
și graful parțial alăturat G1 = (X,V), |X|=8, |U|=4, U={(1,2), (2,3), (2,4), (6,7)}
1 1
8 8

2 2
7 7

3 3

6 6

4 4
5 5

Observaţie Numărul de gafuri parțiale ale unui graf cu m muchii (arce) este 2m (toate variantele de a combina
muchiile grafului dat).

Definiţie. Un subgraf al unui graf G=(X,U) este un graf H=(Y,V) astfel încât Y X iar V conţine toate
muchiile din U care au ambele extremităţi în Y. Vom spune că subgraful H este indus sau generat de mulţimea de
vârfuri Y. (se elimină noduri și muchiile incidente)
Exemplu
Fie G=(X,U), |X|=8, |U|=6, U={ (1,2), (1,4), (2,3), (2,4), (2,5), (6,7)} și graful parțial H=(Y,V), 1
|Y|=4, Y={1,2,3,4}, |V|=4, v={ (1,2), (1,4), (2,3), (2,4)} (au fost eliminate nodurile 5,6,7,8 și
muchiile incidente cu acestea)
1 2
8

2
3
7

3
4

4
5

Observaţie Numărul de subgrafuri ale unui graf cu n noduri este 2 n-1 (toate variantele de a combina nodurile grafului
dat).

8) (Test de antrenament 3 – 2021, matematică informatică, Subiectul I, 5)

Definiţie Se numește graf regulat un graf neorientat în care toate nodurile au acelaşi grad.
Exemplu G=(X,U), |X| = 4, |U|=4, U={ (1,2), (1,4),(2,3), (3,4)}, fiecare nod are gradul 2
1 2

4 3

Definiţie Un graf neorientat G se numeşte conex dacă pentru orice două vârfuri x şi y diferite ale sale există un
lanţ care le leagă.
Exemplu G=(X,U), |X| = 4, |U|=4, U={ (1,2), (1,4),(2,3), (3,4)} – este un graf conex

1 2

4
4 3
Exemplu G=(X,U), |X|=8, |U|=6, U={ (1,2), (1,4), (2,3), (2,4), (2,5), (6,7)} nu este graf conex

1
8

2
7

4
5
1
8
Definiţie Se numeşte componentă conexă a grafului G=(X, U) un
subgraf C=(X1, U1), conex, a lui G care are proprietatea că nu există nici un
lanţ în G care să lege un vârf din X1 cu un vârf din X-X1. 2
Exemplu Graful G=(X,U), |X|=8, |U|=6, U={ (1,2), (1,4), (2,3), (2,4), 7
(2,5), (6,7)} are 3 componente conexe:
C1= (X1,U1), |X1| = 5, X1={1,2,3,4,5}, |U1|=5, U1={ (1,2), (1,4), 3
(2,3),(2,4), (2,5)}
C2= (X2,U2), |X2| = 2, X2={6,7}, |U2|=1, U2={ (6,7)}
6
C3= (X3,U3), |X3| = 1, X3={8}, |U3|=
4
5

Observaţie Nrmaxmuchii=(n-p)(n-p+1)/2, unde n reprezintă numărul de noduri, iar p numărul de componente conexe.
Observaţie Numărul minim de muchii necesare pentru ca un graf neorientat, cu n noduri, sa fie conex este n-1.
Exemplu G=(X,U), |X| = 4, |U|=3, U={ (1,4),(2,3), (3,4)}

1 2

4 3

Observaţie Dacă un graf neorientat cu n noduri și m muchii este conex, numărul maxim de muchii care se pot elimina
pentru a obține un graf parțial conex este m-n+1.

9) (Test de antrenament 1 – 2021, matematică informatică, Subiectul I, 5)

10) (Test de antrenament 9 – 2020, matematică informatică, Subiectul II, 3)

11) (Test de antrenament 11 – 2020, matematică informatică, Subiectul I, 5)

5
12) (Test de antrenament 12 – 2020, matematică informatică, Subiectul I, 5)

13) (Test de antrenament 18 – 2020, matematică informatică, Subiectul II, 3)

Definiţie. Fie G=(U,V) un graf norientat. Se numeşte graf complet cu n vârfuri un graf care are proprietatea că
orice două noduri diferite sunt adiacente (există muchie între oricare două noduri).
Exemplu G=(X,U), |X| = 4, |U|=6, U={ (1,2), (1,3), (1,4),(2,3),(2,4), (3,4)}

1 2

4 3

Observaţie Un graf complet Kn are muchii.

Exemplu G=(X,U), |X| = 4, |U|=6, U={ (1,2), (1,3), (1,4),(2,3),(2,4), (3,4)}
Fiecare nod are gradul n-1, fiecare muchie are 2 noduri incidente, deci va fi luată în calcul de 2 ori => m=n * (n-1) /2

14) (Test de antrenament 11 – 2021, matematică informatică, Subiectul I, 5)

15) (Test de antrenament 1 – 2020, matematică informatică, Subiectul I, 5)

16) (Test de antrenament 13 – 2020, matematică informatică, Subiectul I, 5)

17) (Test de antrenament 16 – 2020, matematică informatică, Subiectul I, 5)

Definiţie. Fie G=(X, U) un graf neorientat, unde X are n elemente (n noduri) și U are m elemente (m muchii).
Se numește lanţ hamiltonian un lanţ elementar care conţine toate nodurile grafului.

6
 Se numește ciclu hamiltonian un ciclu elementar care conţine toate nodurile grafului.
Se numește graf hamiltonian un graf G care conţine un ciclu hamiltonian.
Exemplu G=(X,U), |X|=5, |U|=7, X={1,2,3,4,5}, U={ (1,2), (1,5), (2,3), (2,4), (2,5), (3,4), (4,5)}
Lanț hamiltonian L= {5,1,2,3,4}
Ciclu hamiltonian C= {1,2,3,4,5,1} => graf hamiltonian

4
5

Observaţii
(Teoremă condiție suficientă, nu și necesară) Dacă G este un graf cu n>=3 noduri, astfel încât gradul fiecarui
nod este mai mare sau egal decat n/2 atunci G este hamiltonian.
Fie G=(U,X) un graf neorientat şi un lanţ elementar care trece prin toate nodurile grafului : [v1, …, vn]. Dacă
d(v1)+d(vn)>=n, atunci graful este hamiltonian.
Fie G=(U, X) un graf neorientat, cu n noduri. Dacă pentru orice pereche de noduri neadiacente v i ≠ vj, avem
relaţia : d(vi)+d(vj)>=n, atunci graful este hamiltonian.
Graful complet este hamiltonian.
Numărul ciclurilor hamiltoniene dintr-un graf complet cu n noduri este: (n-1)!/2.

18) (Test de antrenament 19 – 2020, matematică informatică, Subiectul I, 5)

Definiţii.
Fie G=(X, U) un graf neorientat, unde X are n elemente (n noduri) și U are m elemente (m muchii).
Se numește lanţ eulerian un lanţ simplu care conţine toate muchiile unui graf
Se numește ciclu eulerian un ciclu simplu care conţine toate muchiile grafului
Se numește graf eulerian un graf care conţine un ciclu eulerian.

Exemplu G=(X,U), |X|=5, |U|=6, X={1,2,3,4,5}, U={ (1,2), (1,5), (2,3), (2,4), (2,5), (3,4)}
Lanț eulerian L= {2,5,1,2,3,4,2}
Ciclu eulerian C= {2,5,1,2,3,4,2} => graf eulerian

4
5

7
Observaţie (Teoremă. Condiţie necesară şi suficientă) Un graf G=(U, X), fără vârfuri izolate, este eulerian dacă şi
numai dacă este conex şi oricare vârf al său are gradul par.

19) (Test de antrenament 3 – 2020, matematică informatică, Subiectul I, 5)

20) (Test de antrenament 4 – 2020, matematică informatică, Subiectul I, 5)

Definiţie Un graf G=(X,U) se numeşte bipartit dacă există două mulţimi nevide A, B astfel încât X=A  B,
A  B = şi orice muchie u a lui G are o extremitate în A iar cealaltă în B.
Exemplu G=(X,U), |X|=5, X={1,2,3,4,5}, A={1,2}, B={3,4,5}, |U|=4, U={ (1,4), (1,5), (2,3), (2,5)}

1 3

2 4

Definiţie Un graf bipartit se numeşte complet dacă pentru orice x din A şi orice y din B, există în G muchia
[x,y].
Exemplu G=(X,U), |X|=5, X={1,2,3,4,5}, A={1,2}, B={3,4,5}, |U|=6, U={ (1,3), (1,4), (1,5), (2,3), (2,4), (2,5)}

1 3

2 4

Definiţie Se numește graf complementar al grafului G=(X,U), graful G’ = (X, U’ ), cu proprietatea că două
vârfuri sunt adiacente în G’ dacă ele nu sunt adiacente în G.
Exemplu G=(X,U), |X|=5, X={1,2,3,4,5}, |U|=5, U={ (1,2), (1,4), (2,3), (2,4), (2,5)} și graful complementar
G’=(X,U’), U’={ (1,3), (1,5), (3,4), (3,5), (4,5)}

1 1

2 2

3 3

4 4
5 5

8
 17.1.2. Reprezentarea grafurilor neorientate

Matrice de adiacenţă

Definiţie. Fie G=(X,U), cu m muchii şi n vârfuri, numerotate de la 1 la n.

Matricea de adiacenţă este o matrice pătratică de ordin n, definită astfel:
a[i, j] = 1, dacă există muchia (i, j), cu i  j 1

0, altfel
2
Exemplu G=(X,U), |X|=5, X={1,2,3,4,5}, |U|=5, U={ (1,2), (1,4), (2,3), (2,4), (2,5)}

3
A=

4
5

Observaţii
diagonala principală = 0 ( nu exista muchia (i,i) ) a[i][i] = 0
matricea de adiacenţă este simetrică faţă de diagonala principală (i,j)=(j,i)
Exemplu a[1][2] = a[2][1] = 1, a[3][4]=a[4][3]=0 => a[i][j] = a[j][i]
n

 a[i, j ] = 2*m (suma elementelor din matrice = 2* numărul de muchii)

i , j 1

Exemplu m=5, = 2*5 = 10

n n

 a[i, j ]  a[ j, i]
j 1 j 1
= = d( i) (suma elementelor de pe linia i = suma elementelor de pe coloana i = gradul
nodului i)
Exemplu n=5, m=5, pentru nodul 1, linia 1, coloana 1:
= 0+1+0+1+0 = 2
= 0+1+0+1+0 = 2
d(1) = 2

21) (Test de antrenament 8 – 2021, matematică informatică, Subiectul I, 5)

22) (Test de antrenament 5 – 2020, matematică informatică, Subiectul I, 5)

23) (Test de antrenament 20 – 2020, matematică informatică, Subiectul I, 5)

9
Liste de adiacenţă

Reprezentarea în calculator a unui graf se poate face utilizând listele de adiacență a vârfurilor, adică pentru fiecare vârf
se alcătuiește lista vârfurilor adiacente cu el. 1
Exemplu G=(X,U), |X|=5, X={1,2,3,4,5}, |U|=5, U={ (1,2), (1,4), (2,3), (2,4), (2,5)}

Noduri Liste de vecini 2

1 2,4
2 1,3,4,5
3 2
4 1,2 3
5 2

4
5

24) (Test de antrenament 8 – 2020, matematică informatică, Subiectul II, 2)

Lista muchiilor
Fiecare muchie a grafului poate fi privită ca o înregistrare cu două câmpuri: cele două extremităţi ale muchiei
struct muchie
{
int x, y;
} v[25];
Exemplu G=(X,U), |X|=5, X={1,2,3,4,5}, |U|=5, U={ (1,2), (1,4), (2,3), (2,4), (2,5)}
V[1].x=1,v[1].y=2
V[2].x=1,v[2].y=4
V[3].x=2,v[3].y=3
V[4].x=2,v[4].y=4
V[5].x=2,v[5].y=5

10