Capitolul 12.

Grafuri (Heading 1)

12. 1 Noţiuni teoretice (Heading 2)

Grafuri neorientate

Definiţie: Se numeşte graf neorientat (G) o pereche ordonată de mulţimi (X,U), unde
X este o mulţime finită şi nevidă de elemente, iar U o mulţime de perechi formate cu
elemente distincte din mulţimea X.
1
6 2
G=(X,U)
X={1,2,3,4,5,6,7} 5 3

U={(1,2),(2,3),(3,7),(7,5),(1,6),(7,1),(2,5),(2,7)} 7
4
figura1 – reprezentare grafică
Terminologie:
Elementele mulţimii X se numesc noduri sau vârfuri. Mulţimea X se mai numeşte şi
mulţimea nodurilor sau vârfurilor.
Ordinul grafului reprezintă numărul de noduri ale grafului.
Elementele mulţimii U se numesc muchii. Mulţimea U se mai numeşte şi mulţimea
muchiilor.
Numim noduri adiacente orice pereche de noduri care formează o muchie. Fiecare din
cele două noduri spunem, că sunt incidente cu muchia pe care o formează.

Exemplu:
Nodul 1 este adiacent cu nodurile 2,6,7; nodul 5 este adiacent cu nodurile 2,7 etc.
Nodurile 3,7 sunt incidente cu muchia (3,7). (fig 1)

Nodurile vecine ale unui nod sunt toate nodurile adiacente cu el.
Se numesc muchii incidente două muchii care au o extremitate comună.

Exemplu:
Muchiile (1,2) şi (2,7) sunt incidente având ca extremitate comună nodul 2. (fig 1)

Definiţie: Gradul unui nod x al grafului G este egal cu numărul muchiilor incidente cu
nodul şi se notează cu d(x).

Exemplu:
d(1)=3;d(2)=4;d(3)=2 etc. (fig 1)

Terminologie:
Se numeşte nod terminal un nod care are gradul egal cu 1 .
Se numeşte nod izolat un nod care are gradul 0.
Exemplu:
Nodul 6 este nod terminal.
Nodul 4 este nod izolat. (fig 1)

Teoreme:
1. Numărul total de grafuri neorientate cu n noduri este .
2. Suma gradelor tuturor nodurilor unui graf nerorientat este egală cu dublul numărului
de muchii.

3. Dacă graful G neorientat are n noduri, n>2, atunci cel puţin 2 noduri au acelaşi grad.
4. Pentru orice graf neorientat numărul nodurilor de grad impar este par.
5. Numărul minim de muchii pe care trebuie să le aibă un graf neorientat cu n noduri,
ca să nu existe noduri izolate este [ ].

Grafuri orientate

Definiţie: Se numeşte graf orientat sau digraf (G) o pereche ordonată de mulţimi
(X,U), unde X este o mulţime finită şi nevidă de elemente, iar U o mulţime de perechi
ordonate formate cu elemente distincte din mulţimea X. 1
6 2
G1=(X1,U1)
5 3
X1={1,2,3,4,5,6,7}
U1={(1,2),(2,3),(3,7),(5,7),(1,6),(7,1),(5,2),(2,7)} 7
4
figura 2 – reprezentare grafică
Terminologie:
Elementele mulţimii U se numesc arce. Mulţimea U se mai numeşte şi mulţimea
arcelor.
Numim vârfuri adiacente orice pereche de vârfuri care formează un arc. Fiecare din
cele două vârfuri spunem, că sunt incidente cu arcul pe care îl formează.

Exemplu:
Nodul 1 este adiacent cu nodurile 2,6,7; nodul 5 este adiacent cu nodurile 2,7 etc.
Nodurile 3,7 sunt incidente cu muchia (3,7). (fig 2)

Pentru arcul (x,y) spunem că x este extremitatea iniţială iar y este extremitatea
finală.

Exemplu:
Arcul (5,2) are vârful 5 ca extremitate iniţială şi vârful 2 ca extremitate finală. (fig 2)

Se numesc arce incidente două arce care au o extremitate comună.

Se numeşte succesor al vârfului x orice vârf la care ajunge un arc care iese din vârful x.
Mulţimea succesorilor vârfului x este formată din mulţimea vârfurilor la care ajung
arce care ies din vârful x şi se notează Γ+(x).
Mulţimea muchiilor ce îl pe x ca extremitate iniţială se notează ω+(x).

Exemplu:
Vârfurile 2 şi 7 sunt succesori ai vârfului 5.
Γ+(2)={3,4}
ω+(2)={(2,4),(2,3)} (fig 3)

Se numeşte predecesor al vârfului x orice vârf de la care intră un arc în vârful x.

Mulţimea predecesorilor vârfului x este formată din mulţimea vârfurilor de la care
ajung arce care intră în vârful x şi se notează Γ-(x).
Mulţimea muchiilor ce îl pe x ca extremitate finală se notează ω-(x).

Exemplu:
Vârfurile 2,3 şi 5 sunt predecesori ai vârfului 7.
Γ-(6)={1}
ω-(3)={(1,3),(2,3)} (fig 3)
1
Nod sursă al grafului este nodul care are mulţimea 6 2
succesorilor formată din toate celelalte noduri mai puţin el iar
mulţimea predecesorilor săi este vidă. 5 3
4
Exemplu:
figura 3
Vârful 1 din graful din figura 3 este vârf sursă.

Nod destinaţie al grafului este nodul care are mulţimea 1 2

predecesorilor formată din toate celelalte noduri mai puţin el iar 5

mulţimea succesorilor săi este vidă. 4
3
Exemplu: figura 4
Vârful 5 din graful din figura 4 este vârf destinaţie.

Definiţie: Gradul intern unui nod x al grafului G este egal cu numărul arcelor care
intră în nodul x şi se notează cu d-(x).Gradul extern unui nod x al grafului G este egal
cu numărul arcelor care ies din nodul x şi se notează cu d+(x).

Exemplu:
d+(1)=1 d-(1)=1 d+(3)=1 d-(3)=0 (fig 4); d+(5)=1 d-(5)=1 d+(4)=0 d-(4)=4 (fig 3)

Terminologie:
Se numeşte nod terminal un nod care are suma gradelor egală cu 1.
Se numeşte nod izolat un nod care suma gradelor egală cu 0.

Exemplu:
Vârful 3 este terminal în graful din figura 4.
Teoreme:
1. Numărul total de grafuri orientate care se pot forma cu n noduri este .
2. Într-un graf orientat cu n vârfuri, suma gradelor interne ale tuturor nodurilor este
egală cu suma gradelor exterioare ale tuturor nodurilor şi cu numărul de arce.

Metode de reprezentare:
Considerăm un graf G cu n noduri numerotate de la 1 la n şi m muchii/arce.
1. Matricea de adiacenţă: este o matrice cu n linii şi n coloane ale cărei elemente
sunt definite astfel

Exemplu:
Pentru graful neorientat din figura 5 matricea de adiacenţă este:
4 1
0 0 1 1 0 1
0 0 1 1 0 1
5 3
1 1 0 0 0 1
1 1 0 0 1 0
0 0 0 1 0 0 2
6
1 1 1 0 0 0
figura 5
Pentru graful orientat din figura 6 matricea de adiacenţă este:
2 5
0 0 0 1 0 0
1 0 0 0 1 0 3
1
0 0 0 0 1 0
0 0 0 0 1 1 6
0 0 0 1 0 0 4
0 0 1 1 0 0
figura 6
2. Matricea de incidenţă:
Pentru graful neorientat G este o matrice cu n linii şi m coloane ale cărei elemente
sunt definite astfel:

Exemplu:
Pentru graful neorientat din figura 5 matricea de incidenţă este:

1 1 1 0 0 0 0 0
0 0 0 0 1 1 1 0 m1=(1,3) m5=(4,2)
1 0 0 0 0 1 0 1 m2=(1,4) m6=(2,3)
0 1 0 1 1 0 0 0 m3=(1,6) m7=(2,6)
0 0 0 1 0 0 0 0 m4=(4,5) m8=(3,6)
0 0 1 0 0 0 1 1
 Matricea de incidenţă a unui graf orientat este o matrice cu n linii şi m coloane ale
cărui elemente sunt definite astfel:

Exemplu:
Pentru graful neorientat din figura 5 matricea de incidenţă este:

1 -1 0 0 0 0 0 0 0 m1=(1,4) m6=(4,6)
0 1 1 0 0 0 0 0 0
m2=(2,1) m7=(5,4)
0 0 0 1 0 0 0 -1 0
-1 0 0 0 1 1 -1 0 -1
m3=(2,5) m8=(6,3)
0 0 -1 -1 -1 0 1 0 0 m4=(3,5) m9=(6,4)
0 0 0 0 0 -1 0 1 1 m5=(4,5)

3. Lista muchiilor/arcelor: este formată din m elemente care conţin, fiecare, câte o
pereche de noduri, x şi y care formează o muchie/arc.
În implementare se pot utiliza fie o matrice de dimensiuni 2Xm sau mX2, un vector
de structuri, sau liste liniare alocate dinamic ce memorează extremităţile
muchiilor/arcelor.
4. Lista de adiacenţă: este formată din listele L i(1in) care conţin toţi vecinii unui
nod xi dacă graful G este neorientat, respectiv toţi succesorii nodului x i dacă graful
G este orientat.

Exemplu:
Listele de adiacenţă pentru graful din Listele de adiacenţă pentru graful din
figura 5: figura 6:
1: 3, 4, 6 1: 4
2: 3, 4, 6 2: 1, 5
3: 1, 2, 6 3: 5
4: 1, 2, 5 4: 5, 6
5: 4 5: 4
6: 1, 2, 3 6: 3, 4

Grafuri speciale

Definiţie: Graful G se numeşte graf nul dacă mulţimea U este vidă, adică graful nu are
muchii.
Definiţie: Un graf cu n noduri se numeşte complet dacă are proprietatea că, oricare ar
fi două noduri ale grafului, ele sunt adiacente.

Teoreme:
Numărul de muchii al uni graf neorientat complet este .
Numărul de grafuri orientate complete care se pot construi cu n noduri este egal cu
Grafuri derivate dintr-un graf

Definiţie: Fie graful G=(X,U) şi mulţimea VU. Graful Gp=(X,V) se numeşte graf
parţial al grafului G.

Exemplu:
4 1 4 1

5 5
3 3
6

2 2
6 7 7

graful iniţial graful parţial obţinut prin eliminarea muchiilor

(4,6) (2,7) (3,7) (1,7)
figura 7

Definiţie: Fie graful G=(X,U). Graful Gs=(Y,V) se numeşte subgraf al grafului G dacă
YU şi muchiile/arcele din mulţimea V sunt toate muchiile/arcele din mulţimea U care
au ambele extremităţi în Y.

Exemplu: 2 5 2 5

3 3
1

6
4 4

graful iniţial subgraful obţinut prin eliminarea vârfurilor 1 şi 6

figura 8

Definiţie: Un graf se numeşte complementar al lui G daca are proprietatea că 2

noduri sunt adiacente în graful dacă şi numai dacă nu sunt adiacente în G.

Exemplu:
Următoarele grafuri sunt complementare:
1
4 1 4

5 5

2 2
3 3

figura 9
Teoreme:
1. Numărul de grafuri parţiale ale unui graf cu m muchii este egal cu .
2. Numărul de subgrafuri ale unui graf cu n noduri este egal cu .

Conexitate

Definiţie: Numim lanţ o succesiune de noduri care au proprietatea că, oricare ar fi

două noduri succesive, ele sunt adiacente.
Definiţie: Numim ciclu un lanţ în care toate muchiile/arcele sunt distincte două câte
două şi primul nod coincide cu ultimul.
Definiţie: Un graf fără cicluri se numeşte graf aciclic.
Definiţie: Numim drum o succesiune de noduri care au proprietatea că oricare ar fi
două noduri succesive ele sunt legate printr-un arc.
Definiţie: Numim circuit un drum în care toate arcele sunt distincte două câte două şi
ale cărui extremităţi coincid.

Terminologie:
Lungimea unui lanţ reprezintă numărul de muchii/arce din care este format
Lanţul simplu este lanţul care conţine numai muchii/arce distincte.
Lanţul compus este lanţul care nu este format din muchii/arce distincte.
Lanţul elementar este lanţul care conţine numai noduri distincte
Ciclu elementar este un ciclu în care toate nodurile sunt distincte două câte două.
Lungimea unui drum este dată de numărul de arce care îl compun.
Drumul simplu este drumul care conţine numai arce distincte.
Drumul compus este drumul care nu este format numai din arce distincte.
Drumul elementar este drumul în care nodurile sunt distincte două câte două.
Circuitul elementar este circuitul în care toate nodurile sunt distincte două câte două
cu excepţia primului şi a ultimului care coincid.

Exemplu:
4 1 5
L1=(1,5,3,2,5) – lanţ
L2=(6,1,3,2,5,7) – lanţ elementar
C1=(7,5,2,3,4,2,7) – ciclu 7
C2=(6,3,4,1,7,6) – ciclu elementar 2 6
3

figura 10
L1=(1,5,3,6,5,4) – lanţ
1 3
L2=(6,1,5,4,2) – lanţ elementar 4
C1=(1,6,5,4,2,5,1) – ciclu
C2=(4,5,2,4) – ciclu elementar 5
D1=(1,5,2,4,5,6) – drum
D2=(3,6,2,4,5) – drum elementar 2
6
C3=(2,4,2,5,2) – circuit
C4=(4,5,3,6,2,4) – circuit elementar figura 11

Teoreme:
1. Dacă un graf conţine un lanţ între 2 noduri x şi y atunci conţine un lanţ
elementar între nodurile x şi y.
2. Dacă un graf conţine un drum între 2 noduri x şi y atunci conţine un drum
elementar între nodurile x şi y.
3. Dacă un graf conţine un ciclu atunci conţine şi un ciclu elementar.
4. Dacă un graf conţine un circuit atunci conţine şi un circuit elementar

Definiţie: Un graf G se numeşte graf conex dacă are proprietatea că, pentru orice
pereche de noduri diferite între ele, există un lanţ care să le lege.
Definiţie: Dacă un graf G nu este conex, se numeşte componentă conexă a grafului
un subgraf conex al său, maximal în raport cu această proprietate (conţine numărul
maxim de noduri din G care au proprietatea că sunt legate cu un lanţ).
Un graf conex are o singură componentă conexă.
Definiţie: Un graf orientat G se numeşte graf tare conex dacă are proprietatea că
pentru orice pereche de noduri diferite între ele, există un drum care să le lege.
Definiţie: Dacă un graf orientat G nu este tare conex, se numeşte componentă tare
conexă a grafului, un subgraf tare conex al său, maximal în raport cu această
proprietate (conţine numărul maxim de noduri din G care au proprietatea că sunt legate
printr-un drum).

Exemplu: 2
3 3 7
1 3
6 5
2 6 5

4
5 4
2 4 1 8
GT2
7 GT3
1

GT1
1 5
Graful GT1 este graf conex dar nu este tare conex;
2
Componentele tare conexe din sunt determinate de 8 4
submulţimile {2}, {6}, {4,5} şi {1,3,7}
Graful GT2 este tare conex 9 6
Graful GT3 este conex 3
Graful GT4 nu este conex; componentele conexe sunt
determinate de submulţimile {1,2}, {3,4,5,8} şi {6,7,9} 7
GT4
Un graf tare conex are o singură componentă tare conexa (graful însuşi).
Componenta tare conexă din care face parte un nod este dată de intersecţia dintre
subgraful predecesorilor şi subgraful succesorilor acelui nod.
Graful componentelor tare conexe ale unui graf care nu este tare conex G se obţine prin
reducerea fiecărei componente conexe la un nod.

Teoreme:
1. Numărul minim de muchii necesare ca pentru ca un graf neorientat să fie conex este
n-1.
2. Un graf conex cu n noduri şi n-1 muchii este aciclic şi maximal cu această
proprietate.
3. Dacă un graf neorientat conex are n noduri şi m muchii, numărul de muchii care
trebuie eliminate, pentru a obţine un graf parţial conex aciclic este m-n+1.
4. Dacă un graf are n noduri , m muchii şi p componente conexe , numărul de muchii
care trebuie eliminate pentru a obţine un graf parţial aciclic (arbore) este egal cu
m-n+p.
5. Pentru a obţine dintr-un graf neorientat conex, 2 componente conexe, numărul
minim de muchii care trebuie eliminate este cel mult egal cu gradul minim din graf.
6. Numărul maxim de muchii dintr-un graf neorientat cu n noduri şi p componente
conexe este .

Grafuri speciale

Definiţie: Graful G se numeşte graf bipartit dacă există 2 mulţimi nevide de noduri A
şi B care au următoarele proprietăţi: şi şi orice muchie (arc) din
mulţimea U are o extremitate în mulţimea de noduri A şi o altă extremitate în mulţimea
de noduri B.
Definiţie: Graful bipartit G se numeşte graf bipartit complet dacă pentru orice nod
care aparţine lui A şi orice nod care aparţine lui B - există o muchie (un arc)
formată din cele 2 noduri care aparţine mulţimii U ( ).

Exemplu:
1 5 3 1 2

Graful GT1 este graf bipartit.

6
A={1,3,5} B={2,4,6,7} 7 2 4 6 7 3
Graful GT2 este bipartit complet.
A={1,2} B={3,6,7}
GT1 GT2
Definiţie:. Numim lanţ hamiltonian un lanţ elementar ce conţine toate nodurile
grafului.
Definiţie:. Numim ciclu hamiltonian un ciclu elementar ce conţine toate nodurile
grafului.
Definiţie: Un graf ce conţine un ciclu hamiltonian se numeşte graf hamiltonian.
Definiţie: Numim ciclu eulerian un ciclu ce conţine toate muchiile grafului.
Definiţie: Un graf ce conţine un ciclu eulerian se numeşte graf eulerian.
Definiţie: Un graf orientat în care, între oricare 2 noduri există un singur arc şi numai
unul, se numeşte graf turneu.
Exemplu:
4 5 4 6 1
1 3 5

7
2 1 2
6
5
7 3 2 3 2

GT1 GT2 GT3

Graful GT1 este hamiltonian dar nu este eulerian.
Graful GT2 este hamiltonian şi eulerian.
Graful GT3 este eulerian dar nu şi hamiltonian.

Teoreme:
1. Un graf cu mai mult de 2 noduri este hamiltonian dacă gradul fiecărui nod este
.
2. Un graf ce nu conţine grafuri izolate este eulerian dacă şi numai dacă este conex şi
gradele tuturor nodurilor sunt pare.
3. Numărul de cicluri hamiltoniene dintr-un graf complet cu n noduri este .
4. Orice graf turneu conţine un drum elementar care trece prin toate nodurile grafului.
5. Pentru orice graf turneu, există un nod x, astfel încât toate nodurile y x sunt
accesibile din x pe un drum care conţine un arc sau două arce.

Arbori

Definiţie: Un arbore liber este un graf neorientat conex şi fără cicluri.

Definiţie: Se numeşte arbore cu rădăcină un arbore în care există un nod privilegiat
numit nod rădăcină.

2 1
5 n=0
3 6 5 2
1 6 4 n=1

5 7 1 4 3 6 4
3 2 n=2
A1 A2 A3
figura 12
Definiţie: Se numeşte arborescenţă sau structură arborescentă un arbore cu
rădăcină în care s-a stabilit nodul rădăcină.
Definiţie: Un arbore poziţional este un arbore cu rădăcină în care este precizată
poziţia fiecărui fiu.
Definiţie: Se numeşte arbore binar strict un arbore care are proprietatea că fiecare
nod, cu excepţia nodurilor terminale, are exact 2 descendenţi.
Definiţie: Se numeşte arbore binar echilibrat un arbore binar care are proprietatea că
diferenţa dintre înălţimile celor doi subarbori ai oricărui nod este cel mult 1.
Definiţie: Se numeşte arbore binar complet un arbore binar strict care are toate
nodurile terminale pe acelaşi nivel.

Exemplu:
Arborele A2 din figura 12 este arbore binar strict şi complet.
Arborii A2 şi A3 din aceeaşi figură sunt echilibraţi.

Terminologie:
Nodul rădăcină mai este numit şi vârf.
Într-un nod intră o singură muchie care îl leagă de un alt nod numit părinte sau
predecesor.
Dintr-un nod pot să iasă niciuna, una sau mai multe muchii care îl leagă de alte noduri
numite fii sau succesor.
Nodurile fără succesori se numesc frunze sau noduri terminale.
Două noduri care descind din acelaşi nod tată se numesc noduri frate.
Ordinul unui nod este dat de numărul de descendenţi direcţi.
Nodurile sunt organizate pe niveluri. Rădăcina se găseşte pe nivelul 0, descendenţii ei
pe nivelul 1, descendenţii acestora pe nivelul 2 etc.
Înălţimea unui arbore este dată de numărul maxim dintre nivelurile nodurilor
terminale(este egală cu lungimea celui mai lung lanţ de la rădăcină până la un vârf
terminal).

Exemplu:
Rădăcinile arborilor A1, A2, A3 sunt în ordine 5, 2, 1.
Predecesorul nodului 4 din A3 este 2.
Succesorii lui 5 din A1 sunt 1, 6, 4.
Nodurile 5, 7, 1 , 4 sunt frunze în A2.
Ordinul nodului 2 în A3 este 2.
Toţi arborii din figura 12 au înălţimea 2.

Teoreme:
1. Orice arbore cu n noduri are (n-1) muchii.
2. Un arbore binar strict care are n noduri terminale are în total (2*n-1) noduri.
3. Un arbore binar complet care are n noduri terminale are în total (2*n-1) noduri.

Vectorul de taţi

Este o modalitate de reprezentare a arborilor cu ajutorul unui tablou unidimensional

definit după cum urmează:
Exemplu:
Vectorii de taţi ai arborilor din figura 12 sunt în ordine:
T1=(5,4,4,5,0,5)
T2=(6,0,2,6,3,2,3)
T3=(0,1,5,2,1,2)

12. 2 Algoritmi de prelucrare a grafurilor

Parcurgerea în lăţime BF
Algoritmul se poate aplica atât grafurilor neorientate caz în care se obţine componenta
conexă a nodului de plecare cât şi grafurilor orientate caz în care se obţine lista
nodurilor accesibile prin drum din vârful de plecare.
Algoritmul utilizează matricea de adiacenţă, o coadă şi un vector viz de dimensiune
egala cu numărul de noduri ale grafului prelucrat iniţializat cu 0. Fiecare nod ce va fi
adăugat în coadă este marcat în vectorul viz cu valoarea 1. Se porneşte parcurgerea de
la orice nod al grafului G, nod ce este adăugat în coada iniţial vidă. Se adaugă în coadă
toţi vecinii/succesorii primului vârf. Pentru fiecare vârf adăugat se repetă procedeul: se
adaugă în coadă vecinii/succesorii nevizitaţi. Parcurgerea se opreşte atunci când sau
prelucrat toate vârfurile ce au fost adăugate în coadă.
În cazul grafurilor neorientate dacă graful este conex se obţine o coadă ce memoreaza
toate nodurile din graf.

Exemplu:
Presupunem nod de start pentru GT1 vârful 1

Paşii parcurgerii Noduri adăugate

Vizităm nodul de start 1 1
Vizităm vecinii lui 1 2,5
Pentru 2 şi 5 vizităm adiacenţii 6 1
5
nevizitaţi încă
 Vecinii lui 2 sunt 5 zi 7, 7 7

nevizitat 7
 Vecinii lui 5 sunt 1,2,7, nu se adaugă nimic 8 3
2
existenţi deja în coadă
Se vizitează adiacenţii lui 7 care sunt 3,6 GT1
2,5,3,6
Se vizitează adiacenţii lui 3 nu se adaugă nimic
Se vizitează vecinii lui 6 8
Se vizitează 8 nu se adaugă nimic
Se finalizează parcurgerea

Presupunem nod de start pentru graful GT2 vârful 7

Paşii parcurgerii Noduri adăugate

Vizităm nodul de start 7 7
Vizităm succesorii lui 7 3,5
 Paşii parcurgerii Noduri adăugate
Paşii parcurgerii Noduri adăugate
6 1
Pentru 3 şi 5 vizităm succesorii 5
nevizitaţi încă 7
 3 nu are succesori nu se adaugă nimic
 Succesorii lui 5 sunt 1 şi 8 1,8
2 3
Se vizitează succesorul 8 al lui 1 nu se adaugă nimic 8
8 îl are ca succesor pe 3 vizitat nu se adaugă nimic
GT2
anterior
Se finalizează parcurgerea

Să urmărim „evoluţia” cozii pentru graful GT1 de mai sus; capetele se identifică prin p
şi u(poziţia primului respectiv ultimului element) :

p
u
1
p u
1 2 5
p u
1 2 5 7
p
u
1 2 5 7
p u
1 2 5 7 3 6
p
u
1 2 5 7 3 6
p
u
1 2 3 7 3 6 8

Algoritmul BF:
Matricea de adiacenţă a şi numărul de vârfuri n sunt declarate ca variabile globale.

Implementare C++ Implementare Pascal

void BFS(int S, int c[ ]) /* S = nodul procedure BFS(S:integer; var c:vector);

start. c – coada */ var i, x, y, p, u;
{ viz:vector;
int i, x, y,p,u,viz[MAX_N];/*MAX_N begin
constantă – numărul maxim de noduri*/ p:=1;
p = u = 0; // initializare coada u:=1;
for(i=0;i<=n;i++) for i:=1 to n do
 viz[i]=0; //nici un nod vizitat viz[i]:=0;
c[p] = S; /* se introduce nodul start in c[p]=S;
coada */ viz[S]:=1;
viz[S]=1;/*se marcheaza ca vizitat while p<=u do
nodul S*/ begin
while(p<=u) /* cat timp coada este x=c[p];
nevida*/ inc(p);
{x = c[p++]; /* extrag un element din for y:=1 to n do
coada*/ if (a[x, y]=1) and (viz[y]=0)
for(y = 1; y<=n; y++) then
// se cauta adiacentii/succesorii begin
if(a[x][y] && !viz[y]) viz[y]=1;
/* daca am muchia (x,y) si y nu inc(u);
a fost vizitat*/ c[u]=y;
{viz[y] =1; //vizitez y end;
c[++u] = y; /* se introduce y in end;
coada*/ end;
}
}
}
Dacă se doreşte aflarea componentelor conexe vectorul viz se iniţializează cu 0 în
afara funcţiei BFS. Funcţia BFS se apelează pentru fiecare vârf rămas nevizitat după
parcurgerile anterioare.
Pentru a obţine în cazul grafurilor orientate componentele conexe se modifică
condiţia din instrucţiunea IF astfel:
 (a[x][y] || a[y][x]) && !viz[y] //implementare C++
 ((a[x, y]=1) or (a[y,x]=1)) and (viz[y]=0) {implementare Pascal}

Algoritmul Roy-Warshall
Este un algoritm ce prelucrează matricea de adiacenţă a grafurilor transformând
matricea iniţială în matricea lanţurilor/drumurilor în urma unor prelucrări succesive
conform următorului principiu: există lanţ/drum de la i la j dacă există (i, j) muchie în
graf sau există k aşa încât există lanţ/drum de la i la k şi de la k la j. Un element aij
devine 1 dacă există k aşa încât aik=1 şi akj=1.

Exemplu:
Pentru graful GT1 matricea de adiacenţă evolueaza de la 4 1
forma la
3
5
0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 0 1 2
0 0 1 1 0 0 1 1 1 1 0 1 6
1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1
1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 GT1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1
Pentru graful GT2 matricea de adiacenţă evoluează în patru
4 3
etape astfel:

0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1
0 0 1 1 ... 0 0 1 1 ... 0 0 1 1 ... 1 1 1 1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 1
1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1
Matricea de adiacenţă a şi numărul de vârfuri n sunt declarate GT2 ca
variabile globale.

Implementare C++ Implementare Pascal

void roy_warshall(int md[][100])/*md procedure roy_warshall (var md:matrice);

matricea lanturilor drumurilor*/ var i:integer;
{ int i,j,k; j:integer;
for(i=1;i<=n;i++) k:integer;
for(j=1;j<=n;j++) begin
md[i][j]=a[i][j]; for i:=1 to n do
/*se copie elementele din a in md; se for j:=1 to n do
poate prelucra si direct a dar se pierde md[i,j]:=a[i,j];
matricea de adiacenta*/
for(k=1;k<=n;k++) for k:=1 to n do
for(i=1;i<=n;i++) for i:=1 to n do
for(j=1;j<=n;j++) for j:=1 to n do
if(md[i][j]= =0 && i!=k && j!=k) if((md[i,j]=0) and (i<>k) and (j<>k))
md[i][j]=md[i][k]*md[k][j]; then
} md[i,j]:=md[i,k]*md[k,j];
end;
Algoritmul se poate utiliza şi pentru determinarea componentelor conexe/tare conexe.
În cazul grafurilor neorientate dacă mdlj=1atunci j este în componenta conexă ce îl
conţine pe l. Pentru grafurile orientate dacă mdlj=mdjl=1 atunci j este în aceeaşi
componentă tare conexă cu l.

Algoritmul Roy-Floyd
Fie , unde U este mulţimea muchiilor/arcelor unui graf numită funcţie de cost
sau pondere. Valorile funcţiei de cost pot reprezenta costurile de deplasare între două
punce dacă graful memorează o reţea stradală, timpul de transfer al pachetelor de date
într-o reţea de calculatoare între două noduri ale reţelei sau costurile de producţie
pentru a trece un produs dintr-o fază de prelucrare în alta. Un graf G ce are asociată o
astfel de funcţie se numeşte graf ponderat.
Se defineşte matricea costurilor astfel:
Algoritmul Roy-Floyd utilizat pentru a afla costul lanţurilor/drumurilor minime/
maxime într-un graf sau lungimea lor dacă . Este asemenător cu
Roy-Warshall folosind următoarea idee: dacă există k aşa încât drumul minim/maxim
de la un vârf i la un vârf j are un cost mai mare/mai mic decât decât suma costurilor
drumurilor de la i la k însumat cu costul drumului de la k la j atunci mcij=mcik+mckj.
În implementare valoarea se înlocuieşte cu o constantă predefinită(ex: ±MAXINT,
±MAXLONG) sau definită în program.
Matricea costurilor mc şi numărul de vârfuri n sunt declarate ca variabile globale.
Uzual graful se memorează prin intermediul unui vector de înregistrări ce memorează
extremităţile muchiilor şi ponderea lor matricea mc construindu-se pe baza
informaţiilor din vector.

Implementare C++ Implementare Pascal

void roy_floyd( ) procedure roy_floyd;

{ int i,j,k; var i:integer;
for(k=1;k<=n;k++) j:integer;
for(i=1;i<=n;i++) k:integer;
for(j=1;j<=n;j++) begin
if(md[i][j]< = md[i][k]+md[k][j]) for k:=1 to n do
md[i][j]=md[i][k]+md[k][j]; for i:=1 to n do
} for j:=1 to n do
if md[i,j]<=md[i,k]+md[k,j]
then
md[i,j]:=md[i,k]+md[k,j];
end;

Algoritmul Dijkstra
Algoritmul utilizează un tablou d, d[i] fiind lungimea celui mai scurt drum de la nodul
sursă la nodul i la un moment dat şi un vector viz ce reţine informaţii despre mulţimea
nodurilor vizitate. Iniţial, d[i]=mc[sursa,i], viz[i]=0 cu excepţia viz[sursă]=1.
Algoritmul se execută în n-1paşi. La fiecare pas se calculează distanţa minimă de la
sursă până la un nod nevizitat reţinând valoarea nodului respectiv. Fie x nodul astfel
determinat. Nodul x este marcat prin viz[x]=1 şi pe masură ce se găsesc noduri y astfel
incat d[y]>d[x]+mc[x,y], d[y] este redus. La terminarea algoritmului, d[i] va contine
lungimea drumului minim de la origine la i.

Matricea costurilor mc definită astfel: şi numărul de

vârfuri n sunt declarate ca variabile globale.

Implementare C++ Implementare Pascal

void dijkstra(int S) procedure dijkstra(S:integer);

{ var d,viz:vector;
int d[MAX_N], i, j; i,j,min,pmin:integer;
 int viz[MAX_N]; /* viz[i] = daca a fost begin
vizitat sau nu*/ for i:=1 to n do
for(i=1;i<=n;i++) begin
{viz[i]=0; viz[i]:=0;
d[i]=mc[S][i]?mc[S][i]:inf;} if mc[S,i]<>0
viz[S] = 1; then
int min, pmin = 0; d[i]:=mc[S,i]
for ( i = 1; i <= n-1; i++ ) else
{min = inf;//constanta predefinita d[i]:=inf;
for (j = 1; j <= n; j++) end;
//extrag minimul din d[] viz[S]:=1;
if ( d[j] < min && !viz[j] ) for i:=1 to n-1 do
{min = d[j]; begin
pmin = j; min:=inf;
} for j:=1 to n do
viz[pmin] = 1; if ((d[j]<min) and (viz[j]=0))
for(j = 1; j<=n; j++) then
/* actualizez drumul pana la vecinii begin
minimului*/ min:=d[j];
if(mc[pmin][j]) pmin:=j;
/* daca am muchie (pmin,j), de end;
cost mc[pmin][j]*/ viz[pmin]:=1;
{if ( d[ j ] > d[pmin] + mc[pmin][j] for j:=1 to n do
) if mc[pmin,j]<>0
/* daca pot ajunge in j pe un then
drum mai bun*/ if d[j]>d[pmin]+mc[pmin,j]
d[ j ] = d[pmin] + mc[pmin][j]; then
} d[j]:=d[pmin]+mc[pmin,j];
} end;
cout<<"Dijkstra : Distantele de la noul write(‘Dijkstra : Distantele de la noul
sursa ”<<S<<” la varfurile grafului, in sursa ‘,S,’ la varfurile grafului, in ordine,
ordine, sunt: "; sunt:’);
for(i=1;i<=n;i++) cout<<d[i]; for i:=1 to n do
} write(d[i],’ ‘);
end;

Exemplu:
Pentru graful GT1 alăturat evoluţia 2 9 4
vectorilor d şi viz este următoarea 4 8
7 3
(considerăm 1 nod sursă): 1
8 8 2
5 4
7 8
d 0 4 ∞ ∞ ∞ 3 ∞ ∞ 5 3 9 3 9
viz 1 0 0 0 0 0 0 0 0 3 5
2 7
pmin=6;min=3 6 6
7 8
d 0 4 ∞ ∞ ∞ 3 8 ∞ 5 5 8
v 1 0 0 0 0 1 0 0 0 GT1
 pmin=2;min=4
d 0 4 11 13 ∞ 3 8 ∞ 5
v 1 1 0 0 0 1 0 0 0
pmin=9;min=5
d 0 4 7 12 8 3 7 ∞ 5
v 1 1 0 0 0 1 0 0 1
pmin=3;min=7
d 0 4 7 12 8 3 7 16 5
v 1 1 1 0 0 1 0 0 1
pmin=7;min=7
d 0 4 7 12 8 3 7 15 5
v 1 1 1 0 0 1 1 0 1
La următorii paşi pmin va lua valorile 5,4,8 dar nu se mai produc modificări asupra
vectorului d. Configuraţia finală a lui d este cea obţinută după prelucrarea cu pmin=7.

Algoritmul lui Prim

Este un algoritm care returneaza un arbore de acoperire minim pentru un graf ponderat.
Un arbore de acoperire de cost minim este un subgraf alcătuit din toate nodurile
grafului iniţial dar nu din toate arcele, ci doar din atâtea arce cât să nu apară cicluri iar
costul total al muchiilor alese este minim.
Algoritmul poate fi stilizat astfel:
 Iniţial, toate nodurile grafului se consideră nevizitate
 Se porneşte de la un nod oarecare al grafului care se marchează ca vizitat
 În permanenţă vor fi menţinute două mulţimi:
o Mulţimea V a nodurilor vizitate (iniţial, V va contine doar nodul de
start)
o Mulţimea X\V a nodurilor nevizitate (X este mulţimea tuturor nodurilor)
 La fiecare pas se alege acel nod din mulţimea X\V care este legat prin arc de
cost minim de oricare din nodurile din mulţimea V
 Nodul ales va fi scos din multimea X\V şi trecut în mulţimea V
 Algoritmul continua pana cand V = X(sau la alegerea a n-1 muchii, unde n este
cardinalul lui X)
În implementare se utilizează matricea costurilor definită după modelul următor:

unde f este funcţia de cost asociată grafului şi doi

vectori: s ce reţine vârfurile selectate şi t ce memorează vectorul de taţi al arborelui

parţial de cost minim. Matricea şi cele două tablouri sunt utilizate în implementare ca
variabile globale.

Implementare C++ Implementare Pascal

void prim( ) procedure prim;

{ var rad,i,j,min:integer;
int rad,i,j,min; begin
 cout<<”radacina:” write(‘radacina:’);
cin>>rad; readln(rad);
/*se poate introduce orice nod*/ for i:=1 to n do
for(i=1;i<=n;i++) s[i]:=rad;
s[i]=rad; s[rad]:=0;
s[rad]=0; for i:=1 to n do
for(i=1;i<=n;i++) t[i]:=0;
t[i]=0; cost:=0;
/*se initializeaza vectorii t si s*/ for k:=1 to n-1 do
cost=0; //costul total;variabila globala begin
for(k=1;k<=n-1;k++) min:=inf;
//se aleg n-1 muchii for i:=1 to n do
{min=inf; if (s[i]<>0)
for(i=1;i<=n;i++) then
if (s[i]) if (mc[s[i],i]<min)and(mc[s[i],i]<>0)
if(mc[s[i]][i]<min && mc[s[i]][i]) then
{min=mc[s[i]][i]; begin
j=i; min:=mc[s[i],i];
}/*se calculeaza in min costul j:=i;
minim al unei muchii cu un capat ales; j end;
extremitatea nemarcata a muchiei t[j]:=s[j];
alese*/ cost:=cost+mc[j,s[j]];
t[j]=s[j];/*se marcheaza predecesorul s[j]:=0;
lui j*/ for i:=1 to n do
cost+=mc[i][s[j]];//actualizare cost if (s[i]<>0)
s[j]=0;//se marcheaza varful ales then
for(i=1;i<=n;i++) if (mc[i,s[i]]=0)or(mc[i,s[i]]>mc[i,j])
if (s[i]) then
if (!mc[i][s[i]] || mc[i][s[i]]>mc[i][j]) if mc[i,j]<>0
if (mc[i][j]) then
s[i]=j;/*se actualizeaza s pentru s[i]:=j;
alegerile viitoare*/ end;
} end;
}

Exemplu:
Pentru graful alăturat evoluţia tablourilor s şi t 2 7
considerând rădăcină nodul 1 este următoarea: 4 6
2
1 5
s 0 1 1 1 1 1 1 1 2
2
t 0 0 0 0 0 0 0 0 3
min=2;j=2; se alege muchia (1,2) 9 4
5 7
s 0 0 1 1 2 1 1 1 3 1
t 0 1 0 0 0 0 0 0 3 6
4
8

min=3;j=4; se alege muchia (1,4) GT1

s 0 0 1 0 2 1 4 4
 t 0 1 0 1 0 0 0 0 min=4;j=6; se alege muchia (6,8)
min=1;j=8; se alege muchia (4,8) s 0 0 6 0 0 0 0 0
s 0 0 1 0 2 8 4 0
t 0 1 0 1 2 8 4 4
t 0 1 0 1 0 0 0 4
min=2;j=7; se alege muchia (4,7) min=3;j=3; se alege muchia (3,6)
s 0 0 1 0 2 8 0 0 s 0 0 0 0 0 0 0 0
t 0 1 0 1 0 0 4 4 t 0 1 6 1 2 8 4 4
min=4;j=5; se alege muchia (2,5)
s 0 0 5 0 0 8 0 0
t 0 1 0 1 2 0 4 4

12. 3 Teste grilă

Bacalaureat 2007

Varianta 1
1. Se consideră un graf neorientat cu nodurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi muchiile: [1,3] ,
[1,7], [2,6], [3,7], [5,2], [5,6], [8,4]. Câte componente conexe are graful?
a. 2 b. 3 c. 8 d. 1
2. Care dintre următoarele matrice este matricea de adiacentă a unui arbore cu 4
noduri?
a. 0 1 0 1 b. 0 0 1 0 c. 0 1 1 1 d. 0 0 1 0
0 0 1 0 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1
1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1
1 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0

Varianta 2
3. Se consideră un graf orientat cu 6 noduri numerotate cu 1, 2, .. . , 6 şi cu mulţimea
arcelor formată doar din arcele:
• de la fiecare nod numerotat cu un număr neprim i (i>1) la toate nodurile numerotate
cu numere ce aparţin mulţimii divizorilor proprii ai lui i (divizori diferii de 1 şi de i);
• de la nodul numerotat cu 1la nodul numerotat cu 2;
• de la fiecare nod numerotat cu un număr prim i la nodul numerotat cu i+1.
Stabiliţi care este numărul de circuite elementare distincte conţinute de graful din
enunţ. (Două circuite sunt distincte dacă diferă prin cel puţin un arc).
a. 1 b. 2 c. 3 d. 0

4. Câte grafuri orientate, distincte, cu 4 vârfuri se pot construi? Două grafuri se

consideră distincte dacă matricele lor de adiacenţă sunt diferite. a.4 b.26 c.64 d.4
a. 46 b. 26 c. 64 d. 4

Varianta 3
5. Se consideră un graf orientat cu 6 noduri numerotate cu 1, 2, . . . , 6 şi cu mulţimea
arcelor formată doar din arcele:
• de la fiecare nod numerotat cu număr neprim i (i>1) la toate nodurile numerotate cu
numere
ce aparţin mulţimii divizorilor proprii ai lui i (vizori diferiţi de 1 i i);
• de la nodul numerotat cu 1 la nodul numerotat cu 2;
• de la fiecare nod numerotat cu un număr prim i la nodul numerotat cu i+1.
Stabiliţi câte noduri din graf au suma dintre gradul intern şi cel extern egală cu 3.
a. 1 b. 6 c. 2 d. 0

6. Se consideră un graf neorientat dat prin 0 0 1 0 0 0 0 0

matricea de adiacenţă alăturată. Câte cicluri 0 0 0 1 1 1 1 1
elementare distincte şi de lungime 3 există în 1 0 0 0 0 0 0 0
graful din enunţ? (Două cicluri elementare sunt 0 1 0 0 0 0 0 0
distincte dacă diferă prin cel puţin o muchie). 0 1 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 0 0
a. 4 b. 0 0 1 0 0 0 0 0 0
c. 2 d. 3 0 1 0 0 0 0 0 0
Varianta 4
7. Se consideră un graf neorientat cu nodurile: 1,2,3,4,5,6,7,8 şi muchiile: [1,3], [1,7],
[2,6], [3,7] , [5,2], [5,6], [8,4]. Care este numărul minim de muchii ce pot fi adăugate
astfel încât graful să devină conex?
a. 2 b. 0 c. 3 d. 4
8. Un graf orientat are 8 arce şi fiecare nod al grafului are gradul interior un număr
nenul. Doar două dintre noduri au gradul interior un număr par, restul nodurilor având
gradele interioare numere impare. Care este numărul maxim de noduri pe care poate să
le aibă graful?
a. 7 b. 8 c. 5 d. 6

Varianta 5
9. Un graf orientat are 8 arce şi fiecare nod al grafului are gradul exterior un număr
nenul. Doar două dintre noduri gradul exterior un număr impar, restul având gradele
exterioare numere pare. Care este numărul maxim de noduri pe care le poate avea
graful?
a. 4 b. 8 c. 3 d. 5
10. Se consideră un graf neorientat cu nodurile: 1,2,3,4,5,6,7,8 şi muchiile [1,2], [1,5],
[2,8], [3,7], [4,5], [5,7], [6,4], [7,6], [8,3], [8,7]. Care este numărul minim de muchii ce
pot fi eliminate astfel încât graful obţinut să aibă trei componente conexe?
a. 3 b. 4 c. 2 d. 5

Varianta 6
11. Care este numărul maxim de muchii pe care le poate avea un graf neorientat
eulerian cu 10 noduri?
a. 10 b. 50 c. 40 d. 45

12. Câte dintre nodurile grafului orientat cu 6 noduri şi cu 0 1 0 0 0 0

matricea de adiacenţă alăturată au gradul interior egal cu 1 0 1 0 0 1
gradul exterior? 0 0 0 1 0 1
0 1 1 0 1 0
a. 2 b. 1
0 0 0 1 0 1
c. 4 d. 3
1 0 1 1 0 0
Varianta 7
13. Considerăm un arbore G cu 7 noduri care are matricea de adiacenţă alăturată.
Stabiţi care dintre următorii vectori este un vector de taţi al arborelui dat:
0 1 1 1 0 0 0
1 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 1 0 0
1 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 1 1
0 0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 1 0 0
14. Se consideră un graf neorientat G cu 5 noduri dat prin matricea de adiacenţă
alăturată. Stabiliţi care dintre următoarele propoziţii este adevărată:
0 1 0 0 1
a. este graf hamiltonian şi graf eulerian 1 0 1 1 1
b. G este graf hamiltonian, dar nu este graf eulerian 0 1 0 1 0
c. G nu este nici graf hamiltonian, nici graf eulerian 0 1 1 0 0
d. G nu este graf hamiltonian, dar este graf eulerian 1 1 0 0 0
Varianta 8
15. Considerând graful orientat G cu 6 noduri reprezentat prin intermediul listelor de
adiacenţă alăturate, stabiliţi câte dintre vârfurile sale au gradul intern egal cu gradul
extern:
1: 5
2: -
3: 2 4
4: 2 3
5: 2 4
6: 1 2 3 4 5
a. 4 b. 1 c. 3 d. 2
16. Fie G un graf neorientat conex cu 20 de noduri şi 99 de muchii. Numărul maxim de
muchii ce pot fi eliminate astfel încât graful să rămână conex este:
a. 50 b. 80 c. 79 d. 81
17. Fie G = (V. E) un arbore în care V = { 1, 2, … , n}. Ştiind că şi G’ = (V U {n+ 1},
E’) este deasemenea un arbore, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii este
adevărată (notaţia |M| reprezintă numărul elementelor unei mulţimi M):
a. |E’| = |E| b. |E’| = |E| + l c. |E’| = |E| -l d. |E’| = |E| + 2
Varianta 9
18. Fie graful orientat G = (V. E) unde mulţimea nodurilor este V = {1, 2, 3, 4, 5, 6,
7), iar mulţimea arcelor este E = {[1, 2] , [1, 6], [2, 5], [2, 6], [3, 4], [4, 3], [6, 2],
[6, 5], [3, 7], [4, 7]}. Numărul nodurilor grafului G care au gradul exterior egal cu 0
este:
a. 1 b. 3 c. 0 d. 2
19. Fie G un graf neorientat conex cu 100 de noduri şi 2007 muchii. Numărul de
muchii care trebuie eliminate din G astfel încât acesta să devină arbore este:
 a. 1237 b. 1907 c. 1007 d. 1908
20. Fie G = (V, E) un graf neorientat în care mulţimea nodurilor este V ={1, 2, ..., 20},
iar mulţimea muchiilor este E ={ (i, j) VxV | i mod 3 = j mod 3} (prin a mod b am
notat restul împărţirii lui a la b). Numărul componentelor conexe ale grafului G este:
a. 4 b. 3 c. 2 d. 1

Varianta 10
21. Fie arborele G = (V, E) în care mulţimea vârfurilor este V ={1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,
10}, iar mulţimea muchiilor este E ={ [1, 3], [1, 4], [2, 1], [2, 5], [3, 7] , [4, 8], [4,9]
[5, 6] , [9, l0]}.Considerând vârful 1 rădăcina arborelui, vectorul de taţi corespunzător
arborelui G este:
a. T = (0, 1, 1, 3, 1, 5, 3, 4, 9, 4) b. T = (0, 1, 1, 1, 3, 5, 3, 4, 4, 4)
c. T = (0, 1, 1, 1, 5, 2, 4, 3, 4, 9) d. T = (0, 1, 1, 1, 2, 5, 3, 4, 4, 9)
22. Fie G = (V, E) un graf orientat în care mulţimea nodurilor este V ={1, 2, ..., 10},
iar mulţimea arcelor este E ={ (i, j ) VxV | i ≠ j şi j mod i=0} (prin a mod b am
notat restul împărţirii lui a la b).Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este
adevărată:

a. Pentru oricare pereche de noduri i şi j (i ≠ j) exista cel puţin un drum de la i la j şi cel

puţin un drum de la j la i
b. pentru orice nod al grafului G suma dintre gradul interior şi gradul exterior este
nenulă
c. toate vârfurile grafului G au gradul interior egal cu gradul exterior
d. graful G conţine circuite

Varianta 11
23. Pentru arborele cu rădăcină din figura alăturată vectorul de „taţi” este:

a. 0 5 7 4 0 1 3 2
b. 0 5 7 0 4 3 3
c. 2 0 2 5 5 3 3
d. 2 0 2 5 2 3 3 3 5 1

6 7 4
24. Se consideră graful orientat dat prin matricea de 0 1 1 0 0 0
adiacenţă alăturată. Care este lungimea maximă a unui 0 0 0 1 1 1 drum
elementar de la vârful 1 până la vârful 5? 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 1
a. 4 b. 3 c. 1 d. 2 0 0 1 0 0 0
Varianta 12 0 1 0 0 1 0
25. Pentru care dintre următorii arbori cu rădăcină,
memoraţi cu ajutorul vectorilor de taţi, nodurile 4, 6 şi 9 sunt singurii descendenţi
direcţi ai nodului 3?
a. tata = (3, 3, 4, 0, 2, 3, 4, 4, 4) b. tata = (6, 4, 9, 0, 3, 3, 3, 3, 3)
c. tata = (2, 0, 2, 3, 2, 3, 4, 4, 3) d. tata = (0, 3, 1, 3, 2, 3, 4, 4, 3)
26. Un graf orientat este reprezentat prin matricea de adiacenţă dată alăturat. Precizaţi
care sunt nodurile pentru care gradul interior este mai mare decât gradul exterior.

a. 2, 4, 5
b. 2, 4, 5, 6
c. 1, 4, 5
d. 1, 3, 6

27. Într-un arbore binar (un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are cel mult
doi descendenţi direcţi), un lanţ care uneşte rădăcina cu oricare din nodurile frunză,
conţine cel mult n - 1 muchii. Care este numărul maxim de noduri dintr-un astfel de
arbore?
a. 2 n - 1 b. n c. 2n d. 2 n – 1

Varianta 13

28. Se consideră un graf neorientat cu 9 noduri şi muchiile [1, 5], [1, 7], [1, 8], [1, 9],
[2, 6], [3, 4], [3, 7], [3, 8], [4, 7], [4, 9], [5, 8], [7, 9]. Pentru acest graf numărul de
cicluri distincte de lungime 3 este:
a. 6 b. 24 c. 10 d. 4
29. Se consideră arborele cu rădăcină dat prin vectorul de taţi t = (5, 7, 5, 7 , 7, 9, 0,
9, 4, 3, 5, 11, 4, 4, 4). Câte lanţuri elementare de lungime 2, care pornesc din
rădăcină există?
a. 7 b. 11 c. 4 d. 14
30. Care dintre următoarele grafuri este un graf eulerian, dar nu este hamiltonian?
Grafurile sunt precizate prin numărul n de noduri şi mulţimea U a muchiilor.

a. n = 3, U = {[1, 2], [1, 3], [2, 3]}

b. n = 4, U ={ [1, 2], [1, 3] , [1, 4], [2, 3], [2, 4], [3, 4] }
c. n = 5, U = { [1, 3], [1, 4] , [3, 4], [2, 4] , [4, 5], [2, 5] }
d. nici unul din grafurile anterioare.
Varianta 14
31. Care este numărul maxim de componente conexe pe care le poate avea un graf
neorientat cu 6 noduri şi 5 muchii?
a. 4 b. 2 c. 1 d. 3
32. Care dintre următorii vectori poate reprezenta vectorul de taţi al unui arbore cu
rădăcină?
a. (5, 7, 1, 1, 0, 7, 7, 12, 1, 12, 4, 7) b. (5, 7, 1, 1, 0, 7, 0, 12, 1, 12, 4, 7)
c. (5, 7, 1, 1, 0, 7, 5, 12, 1, 12, 4, 7) d. (0, 7, 1, 1, 8, 7, 5, 12, 1, 12, 4, 7)
33. Fie graful orientat cu 5 vârfuri şi următoarele arce: [1, 2] , [1, 4], [3, 1], [3, 2],
[4,5], [4, 2], [5, 1]. Câte circuite conţine acest graf?
a. 3 b. 4 c. 2 d. 1

Varianta 15
34. Fie graful neorientat cu 5 noduri şi cu următoarele muchii: [1, 2], [1, 3], [3, 4],
[3,5], [4, 5]. Care este numărul minim de muchii ce trebuie adăugate grafului astfel
încât, în graful obţinut toate nodurile să aibă acelaşi grad?
a. 4 b. 5 c. 6 d. 3
35. Se consideră arborele cu 14 noduri având următoarele muchii: [3, 4], [4, 14],
[14,13], [4, 5], [1, 5], [5, 7] , [2, 7] , [6, 7] , [6, 9] , [8, 9] , [9, 12] , [11, 12],
[10,12]. Care dintre vectorii următori reprezintă vectorul de taţi al arborelui dat?
a. (5, 7, 4, 5, 0, 7, 5, 9, 6, 12, 12, 11, 14, 4) b. (5, 7, 4, 0, 4, 7, 5, 9, 6, 0, 12, 9, 14, 4)
c. (0, 7, 4, 5, 1, 7, 5, 9, 6, 11, 12, 9, 14, 4) d. (5, 7, 4, 5, 7, 9, 6, 9, 12, 12, 12, 0, 14, 4)
36. Numărul de grafuri orientate cu n vârfuri este:
a. 2 n b. 2 n(n-1) c. 2 d. 2n

Varianta 16
37. Un graf neorientat cu n noduri, cu n număr impar mai mare decât 2, în care fiecare
nod are gradul n - 1, este întotdeauna:
38.
a. graf acidic (graf care nu conţine nici un ciclu) b. arbore
c. graf neconex d. graf eulerian
Lungimea unui drum elementar într-un graf orientat cu n vârfuri poate fi:
a. ∞ b. n + 1 c. n d. n – 1

Varianta 17
39. Un graf neorientat este eulerian dacă:
a. este conex şi conţine cel puţin un ciclu elementar.
b. conţine un singur ciclu elementar.
c. este conex şi suma elementelor de pe fiecare coloană a matricei de adiacenţă este
număr par.
d. conţine cel puţin un ciclu hamiltonian
40. Care este gradul maxim posibil al unui nod dintr-un arbore cu n noduri?
a. n - 1 b. n / 2 c. 2 d. n

Varianta 18
41. Suma gradelor interne ale tuturor vârfurilor unui graf orientat este întotdeauna egală
cu:
a. numărul valorilor de 1 aflate sub diagonala principală în matricea de adiacenţă
b. suma tuturor valorilor aflate deasupra diagonalei principale în matricea de adiacenţă
c. produsul gradelor externe ale tuturor vârfurilor grafului
d. suma gradelor externe ale tuturor vârfurilor grafului

42. Care este numărul minim de muchii care pot fi eliminate din graful neorientat, dat
prin listele de adiacenţă alăturate, astfel încât graful să devină eulerian?
1: (2, 3, 5) a. 1
 2: (1, 4) b. 2
3: (1, 4, 5) c. 3
4: (2, 3, 5) d. 0
5: (1, 3, 4)

Varianta 19
43. Graful neorientat reprezentat pun listele de adiacenţă alăturate se transformă în graf
orientat astfel: fiecare muchie [i, j], cu i<j, devine arcul (i, j). În graful orientat astfel
obţinut lungimea celui mai scurt drum de la vârful 1 la vârful 5 este:
1: (2, 3) a. 4
2: (1, 3, 5) b. 1
3: (1, 2, 4) c. 2
4: (3, 5) d. 3
5: (2, 4)
44. Într-un arbore cu exact 8 noduri rădăcina, reprezentată de nodul 1, se află pe
nivelul 1 şi fiecare nod al arborelui are cel mult 2 descendenţi direcţi. Care este
înălţimea minimă posibilă pentru un astfel de arbore? (Înălţimea unui arbore = numărul
maxim de muchii de la rădăcină la un vârf terminal)
a. 4 b. 3 c. 2 d. 1

Varianta 20
45. Într-un graf neorientat cu 6 noduri oricare două noduri x, y sunt adiacente dacă şi
numai dacă x%2 = = y%2. Care este numărul de componente conexe din graf?
a. 1 b. 6 c. 3 d. 2
46. Un graf neorientat este graf complet dacă şi numai dacă oricare două noduri sunt
adiacente. Care este numărul de muchii care trebuie eliminate dintr-un graf neorientat
complet cu 8 noduri, astfel încât graful parţial obţinut să fie arbore?
a. 8 b. 21 c. 16 d. 20

Teste grilă(diverse)

47. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri şi 10 muchii. Care dintre următoarele

şiruri de numere pot fi gradele nodurilor grafului ?

a. (2,2,2,2,2,2) b. (2,4,1,3,6,4) c. (4,4,1,3,4,4) d. (2,2,1,1,2,2)

1
48. Se consideră graful neorientat din figura alăturată. 6 2
Care este numărul minim de muchii care se pot elimina din
graf astfel încât graful parţial obţinut să aibă exact 2 5 3
componente conexe? 4

a. 2 b. 6 c. 7 d. 1
49. Se consideră un graf neorientat complet cu 10 noduri . Câte lanţuri elementare
de lungime 4 există între nodul 1 şi nodul 4? Lungimea unui lanţ este egală cu
numărul de muchii din care este compus lanţul. Două lanţuri sunt distincte dacă
diferă prin cel puţin o muchie. Dacă vârfurile unui lanţ sunt distincte două câte
două, atunci lanţul se numeşte elementar.

a. 1000 b. 336 c. 50 d. 72

50. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată pentru orice graf neorientat cu 6
noduri şi 7 muchii?

c. graful are gradele tuturor nodurilor

a. graful este conex
numere pare
b. graful are cel puţin un ciclu d. graful nu poate avea noduri de grad 0

51. Dacă G este un graf neorientat cu 10 noduri şi 12 muchii care este numărul
maxim de componente conexe pe care îl poate avea graful ?

a. 10 b. 5 c. 1 d. 2

52. Fie n un număr natural, n>4. Orice graf neorientat cu n noduri şi n muchii :

a. are cel puţin un ciclu c. este aciclic

d. are gradele tuturor nodurilor numere
b. este arbore
impare

53. Dacă G este un graf neorientat cu 10 noduri şi două componente conexe atunci
graful are cel mult:

a. 20 de muchii b. 10 muchii c. 36 de muchii d. 21 de muchii

54. Care este numărul minim de muchii pe care le poate avea un graf neorientat G
dacă graful din figura 1 este un subgraf a lui G, iar graful din figura 2 este un graf
parţial al lui G?
3
2
2 6

1 3
1
5
4

figura 1 figura 2
a. 4 b. 5 c. 6 d. 7
2 3 4
55. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la
1 5
graful neorientat reprezentat în figura alăturată,
este adevărată:
10 6
9 8 7
 a. numărul nodurilor de grad par este mai c. cel mai mic lanţ elementar are
mare decât numărul nodurilor de grad lungimea 8
impar
b. dacă se elimină orice două muchii din
d. graful conţine un singur ciclu
graf se obţin două componente conexe

56. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile:

(1,2), (1,6), (2,3), (2,5), (3,4), (3,6), (4,5), (5,6).Care este numărul maxim de muchii
care pot fi eliminate din graf pentru a obţine un graf parţial care să fie conex?

a. 3 b. 1 c. 5 d. 2

57. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile:

(1,2), (1,4), (1,6), (2,4), (3,4), (3,5), (5,6). Care este numărul minim de muchii care
pot fi eliminate din graf pentru a obţine un graf parţial care sa nu fie conex?

a. 1 b. 0 c. 3 d. 2

58. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile:

(1,2), (1,4), (1,5), (1,6), (2,3), (2,4), (3,4), (4,5). Care dintre următoarele afirmaţii
este adevărată pentru acest graf:

a. este hamiltonian c. este complet

b. este eulerian d. nu este nici hamiltonian nici eulerian

59. Fie G un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 0 1 0 0 0 1

1 0 0 1 1 0
6 dat prin matricea de adiacenţă alăturată. Care dintre 0 0 0 1 0 0
următoarele afirmaţii este adevărată referitor la acest graf. 0 1 1 0 0 0
0 1 0 0 0 1
1 0 0 0 1 0
c. are toate gradele nodurilor
a. este hamiltonian
numere impare
b. este conex d. este arbore
Care este numărul minim de noduri ce trebuie eliminate din 1 2
graful alăturat astfel încât subgraful obţinut să nu fie 6 3
conex?
5 4

a. 0 b. 1 c. 2 d. 3
0 0 0 1 1 1
60. Fie G un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la
0 0 1 0 1 0
6 dat prin matricea de adiacenţă alăturată. Care este nodul de 0 1 0 0 1 0
grad maxim? 1 0 0 0 0 0
1 1 1 0 0 1
1 0 0 0 1 0

a. 4 b. 5 c. 2 d. 3
61. Care este numărul de circuite distincte ale unui graf 0 1 0 0 0 0
0 0 1 0 1 0
orientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6, dat prin matricea 1 0 0 1 0 0
de adiacenţă alăturată ? Două circuite sunt distincte dacă 0 0 0 0 0 0
diferă prin cel puţin un arc. 0 0 1 1 0 1
1 0 0 0 0 0

a. 0 b. 1 c. 2 d. 3

62. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi 8 arce. Care

dintre următoarele şiruri de numere pot reprezenta gradele exterioare ale vârfurilor
grafului?
a. (1,1,1,1,1,1) b. (0,1,0,6,0,1) c. (1,1,0,2,2,0) d. (3,1,1,1,2,0)

1 2
63. Se consideră graful orientat din figura alăturată. Câte
dintre vârfurile grafului au gradul exterior egal cu gradul 6 3
interior? 5
a. 0 b. 1 c. 2 4 d. 3

64. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :

(1,3), (1,5), (1,6), (2,4), (3,2), (5,4), (5,6), (6,2). Care este vârful accesibil din toate
celelalte vârfuri ale grafului prin intremediul unor drumuri elementare?

a. 3 b. 4 c. 5 d. 2

65. Se consideră un graf orientat G cu n vârfuri numerotate de la 1 la n reprezentat

prin matricea de adiacenţă. Suma valorilor de pe o coloană oarecare x a matricei are
semnificaţia:

a. numărul arcelor care au ca c. numărul drumurilor elementare ce conţin

extremitate finală vârful x vârful x
b. numărul arcelor care au ca d. numărul drumurilor elementare ce pornesc din
extremitate iniţială vârful x vârful x

66. Se consideră un graf orientat G cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 dat prin

matricea de adiacenţă alăturată. Câte dintre vârfurile grafului au proprietate că
diferenţa absolută a gradelor intern şi extern este egală cu 2 ?

a. 0 b. 1 c. 2 d. 3

67. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :

(1,4), (1,5), (2,5), (3,1), (3,4), (5,4), (5,3), (6,1), (6,2). Câte vârfuri ale grafului au
gradul interior egal cu gradul exterior?

a. 2 b. 5 c. 1 d. 3
68. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,2), (1,4), (1,6), (2,5), (3,2), (4,1), (4,3). Care este lungimea maximă a unui drum
de la nodul 1 la nodul 5 format doar din arce distincte?

a. 6 b. 2 c. 1 d. 5

69. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele (1,3),

(1,5), (2,1), (2,4), (3,2), (4,3), (5,3), (5,4), (6,1), (6,5). Câte vârfuri ale grafului au
gradul extern număr impar?

a. 2 b. 4 c. 1 d. 0

70. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele (1,3),

(1,5), (2,1), (2,4), (3,2), (4,3), (5,3), (5,4), (6,1), (6,5). Care dintre următoarele
vârfuri au gradul extern egal cu gradul intern?

a. 2 şi 6 b. 1 şi 5 c. 3 şi 5 d. 1 şi 4

71. Câte dintre nodurile arborelui din figura alăturată pot fi

considerate ca fiind rădăcină astfel încât fiecare nod să aibă cel 4
mult doi descendenţi direcţi (fii)? 2 5

a. 4 b. 2 c. 5 1 3 d. 16 7

72. Se consideră un arbore G, cu rădăcină cu 7 noduri, numerotate de la 1 la 7,

memorat cu ajutorul vectorului de taţi T=(3,1,0,1,1,4,4). Care din următoarele
afirmaţii este adevărată?

a. G este conex şi prin adăugarea unei muchii oarecare la c. nodurile 2,4, şi 5 sunt
G, graful obţinut nu mai este conex noduri fraţi
b. nodul 1 este nodul rădăcină d. arborele G are 5 frunze

73. Care este vectorul „de taţi” asociat arborelui cu rădăcină 1

din figura alăturată ?
2 3
a. (0,1,1,1,3,3,3,6,6,7) c. (1,1,1,2,3,3,3,6,6,7)
b. (0,1,1,2,3,3,3,6,6,7) d. (1,0,1,2,3,3,3,6,6,7) 74. 4 5 6 7

Se consideră un arbore cu rădăcină cu 10 noduri numerotate de 8 9 10

la 1 la 10. Care poate fi vectorul de taţi ai acestui arbore
ştiind că nodurile 1,2,3,…,9 au exact cate un descendent direct?

a. (1,2,3,4,5,6,7,8,9) c. (0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,10)
b. (1,2,3,4,5,6,7,8,9,10) d. (0,1,2,3,4,5,6,7,8,9)
75. Se consideră un arbore cu rădăcină cu 10 noduri, numerotate de la 1 la 10,
memorat cu ajutorul vectorului de taţi T=(0,1,1,2,3,3,3,5,5,2). Care dintre nodurile
arborelui au exact doi descendenţi direcţi?

a. 8,9 b. 1, 8,9,10 c. 1,2,5 d. 6,7

76. Se consideră un arbore cu rădăcină cu 10 noduri, numerotate de la 1 la 10,

memorat cu ajutorul vectorului de taţi T=(5,3,0,2,3,7,5,7,7,1). Mulţimea tuturor
nodurilor de tip frunză este:

a. {6,8,9} b. {4,6,8,9,10} c. {4} d. {1,4,7}

77. Se consideră un arbore cu rădăcină cu 10 noduri, numerotate de la 1 la 10,

memorat cu ajutorul vectorului de taţi T=(3,10,0,8,1,1,3,5,7,3). Care este lungimea
celui mai lung lanţ format din noduri distincte cu o extremitate în rădăcină?

a. 5 b. 6 c. 2 d. 4

78. Câte valori nule pot apare într-un vector cu legături de tip „tată”, asociat unui
arbore cu rădăcină ce conţine 10 noduri?

a. niciuna b. 9 c. 10 d. exact una

79. Care este numărul maxim de valori egale care pot apare într-un vector cu
legături de tip „tată”, asociat unui arbore cu rădăcină ce conţine 10 noduri?

a. niciuna b. 9 c. 10 d. exact una

12. 4 Teste
1. Care este numărul maxim de muchii pe care îl poate avea un graf neorientat cu
6 noduri şi 4 componente conexe?
2. Care este numărul maxim de muchii pe care-l poate avea un graf neorientat cu
10 noduri care nu este conex?
3. Se consideră un graf neorientat dat prin 1: 2 6
listele de adiacenţă alăturate. Care este 2: 1 3 6
3: 2 4 5 6
numărul maxim de muchii care pot fi
4: 3 5
eliminate din graf astfel încât graful 5: 3 4 6
rezultat să rămână conex? 6: 1 2 3 5

4. Se consideră un graf neorientat cu 10 noduri numerotate de la 1 la 10 şi

muchiile: (1,8), (1,10), (2,3), (2,5), (3,4), (3,5), (6,7), (7,9), (7,10), (9,10).Care
este numărul minim de muchii care trebuie adăugate grafului pentru a deveni
eulerian?
5. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile
(1,2), (1,5), (3,6) ,(3,5), (4,5). Câte componente conexe are G şi care este
 indicele nodului care trebuie eliminat din graf astfel încât subgraful obţinut să
aibă un număr maxim de componente conexe?
6. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile:
(1,2), (1,4), (1,5), (1,6), (2,3), (3,4), (4,5), (5,6). Care este numărul minim de
muchii care trebuie eliminate din graf astfel încât graful parţial obţinut să nu
conţină nici un ciclu.
7. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile
(1,3), (1,6), (1,5), (2,3), (2,5), (3,4), (4,5), (4,6). Care este numărul minim de
muchii care trebuie eliminate din graf astfel încât graful parţial obţinut să aibă
exact două componente conexe?
8. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile:
(1,2), (1,4), (1,5), (1,6), (2,4), (2,6), (3,4), (3,5), (4,5). Câte muchii trebuie
adăugate la acest graf astfel încât acesta să devină complet?
9. Care este numărul maxim de noduri de grad 1 pentru un graf neorientat conex
cu 10 noduri şi 12 muchii?
10. Care este numărul minim de muchii ale unui graf neorientat, conex, cu 50 de
noduri ?
11. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile:
(1,2), (1,5), (1,6), (2,5), (2,6), (3,4), (4,5), (5,6), (3,6). Care este numărul maxim
de muchii care pot fi eliminate din graf astfel încât graful parţial obţinut să-şi
păstreze proprietatea de graf hamiltonian?
12. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile
(1,2), (1,6), (2,3), (2,5), (3,4), (3,5), (4,5), (5,6). Care este numărul minim de
muchii care trebuie adăugate grafului pentru ca acesta să devină eulerian?
13. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile:
(1,2), (1,5), (1,6), (1,4), (3,4), (5,6). Care este numărul nodurilor de grad par?
14. Scrieţi o matrice de adiacenţă corespunzătoare unui graf neorientat cu 6 noduri
în care toate nodurile au gradul 1 şi care are trei componente conexe.
15. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile:
(1,2), (1,6), (2,3), (3,5), (2,6), (4,2), (4,6), (5,6). Câte lanţuri distincte de
lungime 3 există de la nodul 1 la nodul 5. Care sunt acestea?
16. Se consideră un graf neorientat cu 10 noduri şi 10 muchii. Care este numărul
maxim de noduri de grad 0 ?
17. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile:
(1,2), (1,4), (1,5), (1,6), (2,3), (2,4), (2,5), (3,6), (4,5). Care este numărul de
muchii ce trebuie eliminate din graf astfel încât graful parţial obţinut să fie
arbore?
18. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri şi 4 muchii. Care este numărul
maxim de noduri de grad 1 care pot exista în graf?
19. Considerăm un graf neorientat cu 6 noduri şi 3 muchii, format din 3
componente conexe. Ştiind că doar două noduri au gradul 1, scrieţi o matrice de
adiacenţă asociată unui astfel de graf.
20. Care este numărul minim de muchii care trebuie eliminate dintr-un graf
neorientat complet cu 10 noduri astfel încât graful parţial obţinut să fie
eulerian?
21. Se consideră un graf orientat G cu 6 vârfuri numerotate 1: 2 de
2: 4
la 1 la 6 dat prin listele de adiacenţă alăturate. Construiţi 3: 2
4:
5: 3 4
6: 5
 matricea de adiacenţă corespunzătoare grafului orientat G 1 cu 6 vârfuri
numerotate de la 1 la 6 în care există arc între vârfurile distincte i şi j dacă şi
numai dacă în graful G există cel puţin un drum între nodurile i şi j.
22. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,3), (1,5), (2,4), (2,1), (3,2), (4,3), (5,3), (5,4), (6,1), (6,5). Câte dintre
vârfurile grafului au gradul interior mai mare decât gradul exterior?
23. Într-un graf orientat G cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6, există arc de la i la j
dacă şi numai dacă i<j şi j-i>2. Câte dintre vârfurile grafului au gradul interior
mai mare decât gradul exterior ?
24. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,3), (1,5), (2,4), (2,1), (3,2), (4,3), (5,3), (5,4), (6,1), (6,5). Câte dintre
vârfurile grafului au gradul interior egal cu gradul exterior?
25. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,3), (1,5), (2,5), (4,1), (4,6), (5,2), (6,1). Care este numărul minim de arce care
trebuie adăugate grafului astfel încât pentru orice două vârfuri distincte, x şi y
din graf să existe cel puţin un drum de la x la y.
26. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,4), (1,6), (2,1), (2,4), (4,3), (4,5), (5,2), (6,4). ). Care este numărul minim de
arce care trebuie adăugate grafului astfel încât pentru orice două vârfuri
distincte, x şi y din mulţimea {1,2,3,4} să existe cel puţin un drum de la x la y.
27. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,4), (2,4), (2,6), (3,2), (4,5), (5,1). Care este numărul minim de arce care
trebuie adăugate grafului astfel încât toate vârfurile să aibă gradul interior egal
cu gradul exterior?
28. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,4), (1,6), (2,1), (2,3), (3,1), (4,5), (5,2), (6,5). Care este numărul minim de
arce care trebuie eliminate din graf astfel încât graful parţial obţinut să nu mai
conţină circuite?
29. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,5), (2,5), (3,2), (4,6), (5,1), (5,4), (6,2). Care este numărul vârfurilor care au
proprietatea că au gradul exterior egal cu gradul interior?
30. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,4), (2,1), (2,5), (2,6), (2,3), (3,5), (4,2), (4,5), (6,5). Care este lungimea
maximă a unui drum de la nodul 2 la nodul 5 format doar din arce distincte?
31. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 0 1 0 1 0 0
1 la 6 dat prin matricea de adiacenţă alăturată. Determinaţi 0 0 0 0 0 1
un drum de lungime maximă de la vârful 1 la vârful 4. 0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 1 0
0 0 1 0 0 1
0 0 1 1 0 0
32. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de
la 1 la 6 dat prin matricea de adiacenţă alăturată. Scrieţi 0 1 0 1 0 0
arcele din care este alcătuit un drum de la vârful 1 la 0 0 0 0 0 1
0 0 0 1 0 0
vârful 6 şi care trece prin cel puţin 4 vârfuri(inclusiv 1 şi 0 0 0 0 1 0
6). 0 0 1 0 0 1
0 0 1 1 0 0
33. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,2), (1,6), (2,3), (4,2), (4,5), (5,6), (6,4). Care este lungimea maximă a unui
circuit elementar care se poate obţine în graf după adăugarea unui singur arc?
34. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile :
(1,2), (1,4), (2,3), (2,5), (2,6), (3,4), (4,5), (4,6). Transformaţi acest graf într-un
graf orientat prin înlocuirea fiecărei muchii cu exact un arc, astfel încât în graful
orientat rezultat să existe cel puţin un drum de la orice nod x la orice nod y.
Scrieţi reprezentarea prin matricea de adiacenţă a grafului orientat pe care l-aţi
construit,.
35. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,6), (1,5), (1,2), (2,3), (3,5), (4,1), (5,4). Care sunt vârfurile accesibile din
toate celelalte vârfuri ale grafului prin intermediul unor drumuri elementare.
36. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,4), (2,3), (3,2), (3,6), (4,1), (5,3), (5,6), (6,5). Câte componente tare conexe
are graful dat?
37. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6 şi arcele :
(1,2), (2,5), (2,6), (3,2), (4,1), (5,4), (6,3). Care sunt vârfurile care fac parte din
circuite de lungimi pare?
38. Câte muchii are un arbore cu 10 noduri?
39. Se consideră un arbore cu rădăcină, cu 5 noduri, numerotate de la 1 la 5, dat
prin muchiile [1,5], [2,5], [3,5], [5,4]. Care sunt nodurile care pot fi desemnate
ca rădăcină astfel încât fiecare arbore cu rădăcină obţinut să aibă exact 3
frunze ?
40. Se consideră un arbore cu rădăcină cu 10 noduri, numerotate de la 1 la 10,
memorat cu ajutorul vectorului de taţi T=(4,3,4,0,4,2,3,2,2,2). Care este nodul
care trebuie ales ca rădăcină astfel încât vectorul de taţi corespunzător arborelui
rezultat să conţină 5 elemente egale ?
41. Se consideră un arbore cu rădăcină cu 10 noduri, numerotate de la 1 la 10,
memorat cu ajutorul vectorului de taţi T=(4,3,4,0,4,2,3,2,2,2). Care este nodul
cu cei mai mulţi descendenţi direcţi?
42. Se consideră un arbore cu rădăcină cu 10 noduri, numerotate de la 1 la 10,
memorat cu ajutorul vectorului de taţi T=(4,3,4,0,4,7,3,7,7,7). Care sunt
frunzele arborelui?
43. Dacă G este un arbore cu rădăcină cu 50 de noduri, care este numărul maxim de
frunze pe care le poate avea?
44. Se consideră un arbore cu rădăcină cu 50 de noduri numerotate de la 1 la 50.
Dacă nodul 10 are exact 10 fraţi şi nodul 1 este tatăl nodului 10, câţi fii are
nodul 1?
45. Care este numărul total de noduri ale unui arbore cu 50 de muchii ?
46. Se consideră un arbore cu rădăcină, cu 10 noduri, numerotate de la 1 la 10, dat
prin muchiile [1,2], [1,3], [1,5],[1,9], [3,6], [3,7], [4,5], [5,10], [8,9]. Care este
vectorul de taţi pentru acest arbore dacă se alege ca rădăcină nodul 5 ?
47. Se consideră un arbore cu 5 noduri numerotate de la 1 la 5, 0 1 1 0 0
reprezentat prin matricea de adiacenţă alăturată. Scrieţi toate 1 0 0 0 0
nodurile care pot fi alese ca rădăcină a arborelui astfel încât 1 0 0 1 0
acesta să aibă un număr minim de frunze. 0 0 1 0 1
0 0 0 1 0
 48. Se consideră un arbore cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 0 1 1 1 0 0
, reprezentat prin matricea de adiacenţă alăturată. Scrieţi 1 0 0 0 0 0
toate nodurile care pot fi alese ca rădăcină a arborelui 1 0 0 0 0 0
1 0 0 0 1 1
astfel încât acesta să aibă un număr par de frunze. 0 0 0 1 0 0
0 0 0 1 0 0

49. Scrieţi matricea de adiacenţă a arborelui cu rădăcină cu 5 noduri, numerotate de

la 1 la 5, dat prin vectorul de taţi (5,3,5,3,0).
50. Se consideră un arbore cu rădăcină cu 10 noduri, numerotate de la 1 la 10,
memorat cu ajutorul vectorului de taţi T=(0,1,1,2,3,3,3,6,6,7). Care este
numărul total de fii ai nodului 3 ?

12. 5 Probleme rezolvate

1. Să se verifice dacă valorile g1,g2,.....,gn pot reprezenta gradele vârfurilor
unui graf neorientat cu n noduri.
Implementare C++ Implementare Pascal

#include<iostream.h> program p1;

type vector=array[1..11] of
int n,g[11],s=0,vi=0; integer;
var n,s,vi:integer;
void citire() g:vector;
{int i; procedure citire;
for(i=1;i<=n;i++) var i:integer;
{cout<<"g["<<i<<"]="; begin
cin>>g[i]; for i:=1 to n do
s+=g[i]; begin
if(g[i]==0)vi++; write(‘g[‘,i,’]=’);
} readln(g[i]);
} s:=s+g[i];
if g[i]=0 then v[i]:=v[i]+1;
int verificare() end;
{if(s%2!=0||s>n*(n-1)) end;
return 0; function verificare:boolean;
else var i:integer;
{for(int i=1;i<=n;i++) begin
if(g[i]>=n-vi) verificare:=true;
return 0; if (s mod 2<>0)or(s>n*(n-1))
return 1; then
} verificare:=false
} else
for i:=1 to n do
void main() if g[i]>=n-vi then
{cout<<"n="; verificare:=false;
cin>>n; end;
citire(); begin
if(verificare()) s:=0;
cout<<"valorile pot reprezenta vi:=0;
gradele unui graf"; write(‘n=’);readln(n);
else cout<<"nu pot reprezenta citire;
gradele unui graf"; if verificare then
 } writeln(‘valorile pot
reprezenta gradele unui graf’)
else writeln(‘valorile nu pot
reprezenta gradele unui graf’);
end.

2. Să se verifice dacă un graf neorientat cu n noduri, dat prin matricea de

adiacenţă este complet.
Implementare C++ Implementare Pascal

#include<iostream.h> program p2;

type matrice=array[1..11,1..11] of
int n,a[11][11]; integer;
var n:integer;
void citire() a:matrice;
{int i,j; procedure citire;
for(i=1;i<n;i++) var i,j:integer;
for(j=i+1;j<=n;j++) begin
{cout<<"a["<<i<<"]["<<j<<"]="; for i:=1 to n-1 do
cin>>a[i][j]; for j:=i+1 to n do
a[j][i]=a[i][j];} begin
} write(‘a[‘,i,’,’,j,’]=’);
readln(a[i,j]);
int complet() a[j,i]:=a[i,j];
{int i,j; end;
for(i=1;i<n;i++) end;
for(j=i+1;j<=n;j++) function complet:boolean;
if(a[i][j]==0) var i,j:integer;
return 0; begin
return 1; complet:=true;
} for i:=1 to n-1 do
for j:=i+1 to n do
void main() if a[i,j]=0 then
{cout<<"n="; complet:=false
cin>>n; end;
citire(); begin
if(complet()) write(‘n=’);
cout<<"graful dat prin readln(n);
matricea de adiacenta este citire;
complet"; if complet then
else writeln(‘graful dat prin
cout<<"nu este complet"; matricea de adiacenta este
} complet’)
else
writeln(‘nu este complet’) ;
end.

3. Să se genereze toate grafurile neorientate cu n noduri(se generează

matricele de adiacenţă)
Implementare C++ Implementare Pascal

#include<iostream.h> program p3 ;
type matrice=array[1..11,1..11] of
int n,a[11][11]; integer;
long nrsol; var n:integer;
 a:matrice;
void afisare() nrsol:longint;
{int i,j; procedure afisare;
nrsol++; var i,j:integer;
cout<<"Solutia "<<nrsol<<endl; begin
for(i=1;i<=n;i++) nrsol:=nrsol+1;
{for(j=1;j<=n;j++) writeln(‘Solutia ‘,nrsol);
cout<<a[i][j]<<' '; for i:=1 to n do
cout<<endl; begin
} for j:=1 to n do
} write(a[i,j],’ ‘);
writeln;
void generare(int i,int j) end;
{if(i==n)afisare(); end;
else procedure generare(i,j :integer);
if(j>n) generare(i+1,i+2); begin
else if i=n then afisare
{a[i][j]=a[j][i]=0; else
generare(i,j+1); if j>n then generare(i+1,i+2)
a[i][j]=a[j][i]=1; else
generare(i,j+1); begin
} a[i,j]:=0; a[j,i]:=0;
} generare(i,j+1);
a[i,j]:=1; a[j,i]:=1;
void main() generare(i,j+1);
{ end;
cout<<"n="; end;
cin>>n; begin
generare(1,2); write(‘n=’);
} readln(n);
generare(1,2);
end.

4. Să se verifice dacă un graf neorientat cu n noduri dat prin matricea de

adiacenţă este bipartit şi în caz afirmativ şă se afişeze mulţimile de noduri
corespunzătoare.
Implementare C++ Implementare Pascal

#include<iostream.h> program p4;

int a[10][10],i,j,n,p; type matrice=array[1..11,1..11] of
int x[20],nrsol; integer;
vector=array[1..11] of
void citire() integer;
{int i,j; var i,j,n,p:integer;
for(i=1;i<n;i++) a:matrice;
for(j=i+1;j<=n;j++) nrsol:longint;
{cout<<"a["<<i<<"]["<<j<<"]="; x:vector;
cin>>a[i][j]; procedure citire;
a[j][i]=a[i][j]; var i,j:integer;
} begin
} for i:=1 to n-1 do
for j:=i+1 to n do
void init(int k) begin
{x[k]=-1;} write(‘a[‘,i,’,’,j,’]=’);
readln(a[i,j]);
int succesor(int k) a[j,i]:=a[i,j];
{return x[k]<1;} end;
end;
int solutie(int k) procedure init(k:integer);
{return k==n;} begin
x[k]:=-1;
int valid(int k) end;
{int i; function succesor(k:integer):
for(i=1;i<k;i++) boolean;
if(a[i][k]==1&&x[i]==x[k]) begin
return 0; succesor:=x[k]<1;
return 1; end;
} function solutie(k:integer):
boolean;
void tipar(int k) begin
{int i,j; solutie:=k=n;
nrsol++; end;
cout<<"X1:";
for(i=1;i<=n;i++) function valid(k:integer):boolean;
if (x[i]==1) cout <<i<<' '; var i:integer;
cout<<" X2:"; begin
for(i=1;i<=n;i++) valid:=true;
if (x[i]==0) cout <<i<<' '; for i:=1 to k-1 do
cout<<"\n"; if (a[i,k]=1)and(x[i]=x[k])then
} valid:=false;
end;
void back() procedure tipar(k:integer);
{int k=2; var i,j:integer;
x[1]=1; begin
init(k); nrsol:=nrsol+1;
while(k>0) writeln(‘Solutia ‘,nrsol);
if(succesor(k)) write(‘X1:’);
{x[k]++; for i:=1 to n do
if (valid(k)) if x[i]=1 then write(i,’ ‘);
if(solutie(k)) tipar(k); writeln;
else init(++k); write(‘X2:’);
} for i:=1 to n do
else k--; if x[i]=0 then write(i,’ ‘);
} writeln;
end;
void main() procedure back( );
{cout<<"dati nr de varfuri"; var k :integer ;
cin>>n; begin
citire(); k=2;
back(); x[1]=1;
} init(k);
while k>0
if succesor(k) then
begin
x[k]:=x[k]+1;
if valid(k) then
if solutie(k) then tipar(k)
else
begin
k:=k+1;
init(k);
end;
 end
else
k:=k-1;
end;
begin
write(‘n=’);
readln(n);
citire;
back;
end.

5. Se consideră un graf neorientat cu n noduri dat prin matricea de

adiacenţă. Să se genereze şi să se afişeze toate componentele conexe ale grafului.
Algoritmul utilizează parcurgerea BF utilizând vectorul viz ca variabilă globală. În plus
nodurile se marchează diferenţiat prin numărul componentei conexe căreia îi aparţin.
Acest lucru poate fi util în alte probleme în care se prelucrează grafuri neconexe,
probleme în care este utilă meorarea componentelor conexe. Programul de mai jos
afişează componentele după fiecare parcurgere, dar ele se pot afişa şi la final prin
prelucrarea lui viz.

Exemplu:
Un vector viz de forma:
1 2 2 1 1 3 1 2 2 3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
poate fi obţinut după parcurgerea în lăţime a unui graf ca cel de mai jos:
1 6 10
4 7
2
5
8
3 9

Implementare C++ Implementare Pascal

#include<iostream.h> program p5;

int a[10][10],n,m,p1,p,u ; type vector=array[1..11] of
int coada[10],viz[10],nrcomp; integer;
matrice=array[1..11,1..11] of
void citire() integer;
{int i,x,y; var n,m,p1,p,u,nrcomp,i,k:integer;
cout<<"dati n si m"; coada,viz:vector;
cin>>n>>m; a:matrice;
for(i=1;i<=m;i++) procedure citire;
{cout<<"dati extremitatile var i,x,y:integer;
muchiei "; begin
cin>>x>>y; write(‘nr de noduri:’);
a[y][x]=a[x][y]=1; readln(n);
} write(‘nr de muchii:’);readln(m);
} for i:=1 to m do
begin
void parcurgere(int p1) write(‘introduceti capetele
{int i,j,l1; muchiei ’,i,’:’);
p=u=1; readln(x,y);
 coada[p]=p1; a[x,y]:=1;
viz[p1]=nrcomp; a[y,x]:=1;
while(p<=u) end;
{l1=coada[p]; end;
for(i=1;i<=n;i++) procedure parcurgere(p1:integer);
if(a[l1][i]&&!viz[i]) var i,j,l1:integer;
{viz[i]=nrcomp; begin
u++; p:=1;
coada[u]=i;} u:=1;
p++;} coada[p]:=p1;
} viz[p1]:=nrcomp;
while p<=u do
void main() begin
{int i,k; l1:=coada[p];
citire(); for i:=1 to n do
nrcomp=0; if (a[l1,i]=1)and(viz[i]=0)
for(k=1;k<=n;k++) then
if(viz[k]==0) begin
{nrcomp++; viz[i]:=nrcomp;
parcurgere(k); u:=u+1;
cout<<"componenta coada[u]:=i;
"<<nrcomp<<": "; end;
for(i=1;i<=u;i++) p:=p+1;
cout<<coada[i]<<" "; end;
cout<<endl; end;
} begin
} citire;
nrcomp:=0;
for k:=1 to n do
if viz[i]=0 then
begin
nrcomp:=nrcomp+1;
parcurgere(k);
write(‘componenta
‘,nrcomp,’:’);
for i:=1 to u do
write(coada[i],’ ‘);
writeln;
end;
end.

6. Se consideră un graf neorientat cu n noduri dat prin matricea de

adiacenţă. Afişaţi toate ciclurile euleriene ale grafului.
Implementare C++ Implementare Pascal

#include<iostream.h> program p4;

int a[10][10],n,m=0,x[20]; type matrice=array[1..11,1..11] of
integer;
void citire() vector=array[1..11] of
{int i,j; integer;
cout<<"dati n"; var n,m:integer;
cin>>n; a:matrice;
for(i=1;i<n;i++) x:vector;
for(j=i+1;j<=n;j++) procedure citire;
{cout<<"a["<<i<<"]["<<j<<"]="; var i,j:integer;
cin>>a[i][j]; begin
 a[j][i]=a[i][j]; write(‘n=’);
m+=a[i][j]; readln(n);
} for i:=1 to n-1 do
for j:=i+1 to n do
} begin
write(‘a[‘,i,’,’,j,’]=’);
void init(int k) readln(a[i,j]);
{x[k]=0;} a[j,i]:=a[i,j];
int succesor(int k) m:=m+a[i][j];
{return x[k]<n;} end;
int valid(int k) end;
{int i; procedure init(k:integer);
//if(k==1) return 1; begin
if(a[x[k-1]][x[k]]==0) return 0; x[k]:=0;
for(i=2;i<=k-1;i++) end;
if(x[k]==x[i]&&x[k-1]==x[i-1]|| function succesor(k:integer):
x[k]==x[i-1]&&x[k-1]==x[i]) return boolean;
0; begin
return 1;} succesor:=x[k]<n;
end;
int solutie(int k) function solutie(k:integer):
{return k==m&&a[x[1]][x[m]];} boolean;
begin
void tipar(int k) solutie:=(k=m)and(a[x[1],x[m]]<>0;
{int i; end;
for(i=1;i<=k;i++) cout<<x[i]<<" ";
cout<<x[1]; function valid(k:integer):boolean;
cout<<endl;} var i:integer;
begin
void back() valid:=true;
{int k=2; if(a[x[k-1],x[k]]=0)
x[1]=1; then valid:=false;
init(k); for i:=2 to k-1 do
while(k>1) if(succesor(k)){x[k]++; if (x[k]=x[i]and x[k-1]=x[i-1])
if(valid(k)) or(x[k]=x[i-1]and x[k-1]=x[i])then
if(solutie(k)) tipar(k); valid:=false;
end;
else init(++k);} procedure tipar(k:integer);
else k--;} var i:integer;
begin
for i:=1 to k do
void main() write(x[i],’ ‘);
{citire(); writeln;
back();} end;
procedure back;
var k :integer ;
begin
k=2;
x[1]=1;
init(k);
while k>1
if succesor(k) then
begin
x[k]:=x[k]+1;
if valid(k) then
if solutie(k) then tipar(k)
else
 begin
k:=k+1;
init(k);
end;
end
else
k:=k-1;
end;
begin
m :=0;
citire;
back;
end.

12. 6 Probleme propuse

12.4 Probleme (Heading 2)

7. Fie G un graf orientat citit de la tastatură prin numărul de vârfuri,

numărul de muchii şi extremităţile lor. Afişaţi pentru fiecare vârf gradele exterioare,
mulţimile Γ, respectiv ω.
8. Fie G1 şi G2 două grafuri neorientate date prin matricile de adiacenţă.
Verificaţi dacă sunt complementare. În cazul în care nu sunt afişaţi o listă de muchii
ce trebuie adăugate/şterse din G2 aşa încât g2 să devină complementul lui G1.
9. Două grafuri G1=(X1,U1) şi G2=(X2,U2) se numesc izomorfe dacă există o
funcţie bijectivă f:X1X2 cu proprietatea că pentru orice a,bX1 (a,b)U1 dacă şi
numai dacă (f(a),f(b))U2. Fiind date două grafuri neorientate prin numărul de
vârfuri şi muchiile lor precum şi valorile f(x) xX1 scrieţi un subprogram care
verifică dacă f este funcţie de izomorfism ; în caz contar verificaţi existenţa unei
funcţii aşa încât G1 şi G2 să fie izomorfe.
10. Se dau două grafuri neorientate G1 şi G2 cu n noduri prin matricile lor de
adiacenţă a şi b. Să se verifice dacă al G2 este graf parţial al lui G1.
11. Se consideră un graf neorientat cu n noduri dat prin matricea de
adiacenţă. Să se genereze toate lanţurile elementare de lungime l care pleacă din
nodul 1.
12. Se consideră un graf neorientat cu n noduri dat prin muchiile sale. Să se
parcurgă graful în lăţime pornind de la un nod dat p1.
13. Să se verifice dacă un graf neorientat cu n noduri dat prin matricea de
adiacenţă este conex
14. Se consideră un graf neorientat cu n noduri dat prin matricea de adiacenţă
în fişierul „matr.txt”. Să se verifice dacă o secvenţă dată de vârfuri reprezintă un
ciclu elementar.
15. Pentru un graf neorientat dat să se afişeze, dacă există, toate drumurile de
lungime minimă între vârfurile x şi y ce trec prin varful k ori prin varful z.(toate
celelalte vârfuri fiind distincte). Graful este dat prin matricea de adiacenţă.
16. Se consideră un graf neorientat cu n noduri dat prin matricea de adiacenţă
în fişierul „eulerian.txt”. Să se verifice dacă o secvenţă de p noduri dată de la
tastatură reprezintă un ciclu eulerian al grafului.
17. Să se verifice dacă un graf neorientat cu n noduri dat prin matricea de
adiacenţă este eulerian.
18. Se consideră un graf neorientat cu n noduri dat prin matricea de
adiacenţă. Să se genereze toate lanţurile hamiltonene între nodurile c1 şi c2.
19. Se consideră un graf neorientat complet cu n noduri. Să se genereze
ciclurile hamiltonene ale grafului precum şi numărul acestora.
20. Se consideră un graf neorientat cu n noduri dat prin matricea de adiacenţă
în fişierul „secvenţă.txt”. Să se verifice dacă o secvenţă de p noduri dată de la
tastatură reprezintă un ciclu hamiltonian al grafului.
21. Se consideră un graf neorientat cu n noduri dat prin matricea de
adiacenţă. Să se afişeze componentele conexe cu număr maxim de vârfuri.
22. Se consideră un graf orientat cu n noduri dat prin matricea de adiacenţă în
fişierul „matr.txt”. Să se genereze toate lanţurile hamiltoniene ale grafului.
23. Se consideră un graf orientat cu n noduri dat prin vectorul de arce în
fişierul „arce.txt”. Să se afişeze componentele tare conexe.
24. Conform studiului făcut de Stanley Milgram de la Universitatea Harvard
în 1967 este general acceptat astăzi că numărul mediu al cunoştinţelor intermediare
care conectează oricare doi indivizi din lume este un număr mic. În terminologia de
specialitate această proprietate a reţelelor sociale este numită efect „small
world”(SW). Studii ulterioare au arătat că în Statele Unite gradul de interconectare
are o valoare medie (oricare două persoane se pot cunoaşte prin intermediul
unui număr mediu de 4-5 cunoştinţe). Fişierul oras.txt conţine pe primul rând un
număr n(numărul de locuitori) şi pe următoarele rânduri câte o pereche de numere
<n, semnificând relaţii de cunoaştere între două persoane. Verificaţi dacă legăturile
sociale din oraş se încadrează în modelul small world.
25. Gigel îşi serbează mâine ziua de naştere şi are mai multi invitaţi la
petrecere. Cei n invitaţi nu se cunosc toţi.Gigel vrea să îi aşeze la o masă rotundă
astfel încât oricare doi vecini de la masă să se cunoască. Se ştie că dacă x îl
cunoaşte pe y atunci şi y îl cunoaste pe x. Alegeţi un model convenabil de citire a
datelor de intrare şi scrieţi un program care afişează toate posibilităţile de aşezare la
masă(dacă există). În cazul în care nu se pot aşeza pe baza relaţiilor existente afişaţi
câte prezentări trebuie să facă Gigel pentru ca problema să prezinte cel puţin o
soluţie.
26. Romeo si Julieta vor să se întâlnească pe drumul lor zilnic. Şiind că ei
pleacă în acelaşi timp de acasă, merg cu aceeşi viteză şi fiecare alege drumul minim
pentru a ajunge la destinaţia sa şi de asemenea prim intersecţiile prin care trece
Romeo lasă un trandafir, iar prin intersecţiile prin care trece Julieta la câte un bileţel
parfumat, să se verifice dacă pot ajunge simultan în acelaşi punct de întâlnire şi pe
drumul parcurs câţi trandafiri respectiv câte bileţele adună fiecare.
Se cunosc:

- numărul de intersecţii n şi numărul de străzi m;

- punctul de plecare şi de sosire pentru fiecare dintre cei doi(Ji,Jf,Ri,Rf);
- toate cele m străzi, cu intersecţiile ce le delimitează şi timpul necesar parcugerii
lor;
27. Într-un laborator de informatică există n calculatoare şi p imprimante, unde valorile
lui n si p sunt citite de la tastatură. Inginerul de sistem care administrează
 laboratorul doreşte să stabilească nişte legături între calculatoare şi imprimante,
astfel încât oricare p calculatoare doresc să scrie simultan la imprimante, acest lucru
să fie posibil.
a. să se afişeze numărul minim de legături necesare;
b. să se scrie pe fiecare linie i a fisierului text “laborator.txt” numărul de
ordine al imprimantelor la care este conectat calculatorul Ci;
28. Fie G=(X,U) şi cu proprietatea că .
Mulţimea X’ numeşte mulţime interior stabilă. Cardinalul maxim al mulţimilor
interior stabile se numeşte număr de stabilitate internă. Fie G un graf memorat în
fişierul Matrice.txt(pe prima linie numărul de vârfuri iar pe următoarele matricea de
adiacenţă). Să se afişeze numărul de stabilitate internă şi o mulţime interior stabilă
de cardinal maxim (nodurile vor fi numerotate de la 1 la n).

12. 7 Răspunsuri

12. 3 Teste grilă (Heading 3)

1 b 11 c 21 d 31 d 41 d 51 b 61 b 71 b
2 d 12 a 22 b 32 c 42 b 52 a 62 d 72 c
3 a 13 a 23 d 33 d 43 c 53 c 63 d 73 c
4 a 14 d 24 a 34 b 44 b 54 c 64 c 74 b
5 c 15 c 25 c 35 d 45 d 55 a 65 b 75 d
6 b 16 b 26 a 36 b 46 b 56 a 66 a 76 c
7 a 17 b 27 a 37 d 47 c 57 d 67 c 77 b
8 d 18 d 28 d 38 d 48 a 58 d 68 d 78 d
9 d 19 d 29 a 39 c 49 b 59 b 69 a 79 d
10 a 20 b 30 c 40 a 50 b 60 b 70 a 80 b

12. 4 Teste (Heading 3)

1. 3 muchii.
2. Graful are 2 componente conexe cu un număr maxim de muchii egal cu 36.
3. 4 muchii. Se vor elimina de exemplu muchiile (1,2), (2,6), (3,6), (3,5).
4. 3 muchii. Se vor adăuga de exemplu muchiile (7,8), (6,4), (10,3) .
5. Graful are o componentă conexă şi se va elimina nodul 5.
6. 3 muchii, de exemplu : (1,4), (1,5), (2,3).
7. 2 muchii, de exemplu: (2,5) şi (2,3).
8. 6 muchii deoarece un graf complet cu 6 noduri are 15 muchii.
9. 6 noduri.
10. 49 muchii.
11. 3 muchii de exemplu (1,6), (5,6), (2,5).
12. 2 muchii de exemplu (6,2) şi (3,6).
13. 4 noduri : 1,4,5,6.
14. Un exemplu de matrice, dar nu unicul este
0 1 0 0 0 0
1 0 0 0 0 0
0 0 0 1 0 0
0 0 1 0 0 0
0 0 0 0 0 1
0 0 0 0 1 0
15. 3 lanţuri: (1,2,4,5), (1,2,6,5), (1,2,3,5).
16. 5 noduri de grad 0.
17. 4 muchii.
18. 4 noduri.
19. Un exemplu de matrice, dar nu unicul este
0 1 1 0 0 0
1 0 0 0 0 0
1 0 0 1 0 0
0 0 1 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
20. 5 muchii pentru ca gradele tuturor nodurilor să devină pare. De exemplu (1,2),
(3,4), (5,6), (7,8), (9,10).
21.
0 1 0 1 0 0
0 0 0 1 0 0
0 1 0 1 0 0
0 0 0 0 0 0
0 1 1 1 0 0
0 1 1 1 1 0
22. 2 vârfuri: 3 şi 4.
23. 3 vârfuri: 4, 5 şi 6.
24. 2 vârfuri: 1 şi 5.
25. 2 arce: (5,4) şi (3,4).
26. 1 arc: (3,2).
27. 2 arce: (4,2) şi (6,3).
28. 1 arc: (5,2).
29. 4 vârfuri: 1,4,5,6.
30. 5 pentru drumul: (2,1,4,2,3,5).
31. (1,2,6,3,4)
32. (1,4),(4,5),(5,6)
33. 5 prin adăugarea arcului (3,1) se va forma circuitul elementar (1,6,4,2,3,1).
34. 0 0 0 1 0 0
1
1 0 1 0 0 0
0 0 0 1 0 0 6 2
0 0 0 0 1 1
0 1 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 5 3
4

35. 6
36. 2 componente.
37. 1,2,4,5.
38. 9 muchii
39. 1,2,3,4
40. 2
41. 7
42. 1,5,6,7,8,9,10
43. 49
44. 11
45. 51
46. (5,1,1,5,0,3,3,9,1,5)
47. 2 şi 5
48. 1 şi 4
49. 0 0 0 0 1
0 0 1 0 0
0 1 0 1 1
0 0 1 0 0
1 0 1 0 0

50. 3 fii: 5,6 şi 7