Tema4: Vederi

Scopul lecţiei:
Familiarizarea cu metoda de
proiectare în Desen Tehnic, noţiunea
de vedere, tipurile acestora, regulile
de îndeplinire ale vederilor.
 Planul lecţiei:

4.1 Proiectarea obiectelor în desen tehnic

4.2 Vederi. GOST2.305-2008
4.3 Particularităţile executării vederilor
 4.1 Proiectarea obiectelor în
desen tehnic
• Încă din vechime omenirea s-a învăţat a
reda lumea înconjurătoare prin imagini,
care reprezintă nu altceva decât nişte
proiecţii ale celor văzute sau imaginate.
Citirea (sau percepţia) acestor imagini
prezintă însă deseori dificultăţi, deoarece
reprezentarea acestora a fost făcută după
placul şi înţelesul autorului.
• La fel sunt obţinute şi desenele tehnice
contemporane.
Pentru a face însă îţeles tuturor un desen
tehnic acesta trebuie îndeplinit conform
standardelor stabilite.
Orice stat are standarde proprii sau
interstatale. R. Moldova utilizează
standardele ţărilor CSI ce sunt numite
GOST. Fiecare standard are denumire şi
un număr personal.
 4.2 Vederi GOST 2.305-2008
Se numeşte vedere reprezentarea în
proiecţie ortogonală a părţii vizibile al unui
obiect.
În desenul tehnic reprezentarea pieselor se
efectiează prin proiectarea acestora pe
feţele cubului în interiorul căruia sunt
imaginar amplasate. Cubul cu proiecţiile
piesei este desfăşurat în planul frontal,
astfel fiind obţinute şase vederi de bază.
 4.3 Particularităţile executarii vederilor

- Înainte de a fi proiectată, piesa se

amplasează astfel, ca vederea principală
să ne dea o informaţie maximă despre
forma acesteia;
- Vederile sunt amplasate pe câmpul
desenului uniform, în legătură proiectivă;
- Planele de poroiecţie şi denumirile
vederilor nu se indică;
- Formatul şi scara reprezentărilor sunt
alese astfel, ca desnul să ocupe circa 75%
din câmpul colii;
- Numărul total de vederi trebuie redus la
strictul necesar pentru dezvăluirea formei
piesei.
În caz că piesa are elemente neparalele cu
planele de proiecţie, în scopul obţinerii
vederilor nedeformate, pot fi utilizate
vederi suplimentare, pe plane paralele cu
elementele date.
Vederile suplimentare pot fi reprezentate
parţial, fiind delimitate sau nu de linie
ondulată, şi în caz că nu au legătură
proiectivă sunt notate cu săgeată şi literă
latină majusculă, având înălţimea cu un
număr mai mare ca înălţimea cotelor.
 Cotarea vederilor
• O cotă pe un desen se indică o singură
dată;
• Cota se indică pe vederea unde elementul
dat se vede mai clar;
• Cotele ce se referă la același element se
indică în acelaș loc;
• Se va evita cotarea de la elemente
invizibile.
Sfârşit