FISA DISCIPLINEI

Date despre program

1.1 Instituia de nvmnt superior Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
1.2 Facultatea Construcii
1.3 Departamentul CFDP
1.4 Domeniul de studii Inginerie geodezica
1.5 Ciclul de studii Licen
1.6 Programul de studii/Calificarea Msurtori terestre i cadastru/ inginer
1.7 Forma de nvmnt IF nvmnt cu frecven
1.8 Codul disciplinei 3.00

Date despre disciplina

2.1 Denumirea disciplinei Geometrie descriptiv
2.2 Aria tematica Inginerie geodezica
2.3 Titularul activitilor de curs Prof. dr. ing. Drgan Delia - Delia.Dragan@cfdp.utcluj.ro
2.4 Titularii activitilor de lucrri Sef lucrari dr.ing. Barbanta Dorin
2.5 Anul de studii I 2.6 Semestrul 1 2.7 Evaluarea Examen 2.8 Regimul disciplinei DF/OB

Timpul total estimat

An/ Denumirea disciplinei Nr. Curs Aplicaii Curs Aplicaii Stud.
Sem sapt. Ind.

TOTAL

Credit
[ore/spt.] [ore/sem.]
S L P S L P
I/1 Geometrie descriptiv 14 2 2 28 28 74 130 5

3.1 Numr de ore pe sptmna 4 3.2 din care curs 2 3.3 aplicaii 2
3.4 Total ore din planul de inv. 56 3.5 din care curs 28 3.6 aplicaii 28
Studiul individual Ore
Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie si notie 28
Documentara suplimentara in biblioteca, pe platformele electronice si pe teren 12
Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii, eseuri 28
Tutoriat 3
Examinri 3
Alte activiti -
3.7 Total ore studiul individual 74
3.8 Total ore pe semestru 130
3.9 Numr de credite 5

Precondiii (acolo unde este cazul)

4.1 De curriculum Nu este cazul
4.2 De competente Nu este cazul

Condiii (acolo unde este cazul)

5.1 De desfurare a cursului Cluj-Napoca, str. Observatorului, Nr. 72-74 - Amfiteatrul A4, A5.
5.2 De desfurare a aplicaiilor Cluj-Napoca, str. Observatorului, Nr. 72-74 Sli echipate cu mese de
desen: O207, O208.

6. Competente specifice acumulate

1
 dezvoltarea vederii n spaiu - calitate indispensabil unui specialist n domeniul tehnic, n

Cunotine teoretice, (Ce

general i n cel al construciilor, n special.
nsuirea diferitelor sisteme de reprezentare a elementelor i corpurilor geometrice, si anume:

trebuie sa cunoasc)
dubla/tripla proiecie ortogonala
elementele fundamentale asupra reprezentrii obiectelor: noiuni despre proiecii, reprezentarea
n dubl i tripl proiecie ortogonal a punctului, dreptei, planului, poliedrelor i suprafeelor
Competente profesionale

cilindro-conice;
reprezentarea n proiecia axonometric.

Dup parcurgerea disciplinei studenii vor fi capabili :

s fac deosebirea ntre diferitele tipurile de reprezentare (dubla proiecie, axonometrie);
s reprezinte corpuri i suprafee pe baza modului lor de generare;
Deprinderi
dobndite:

s vizualizeze obiectul sau ansamblul n 3D pe baza reprezentrii n 2D; dezvoltndu-i astfel

aptitudinea de a vedea n spaiu;
s citeasc diferite tipuri de reprezentri s le diferenieze.
Dup parcurgerea disciplinei studenii vor fi capabili:
s reprezinte grafic, cu mna liber i cu instrumente geometrice, n diferite sisteme de
dobndite:
Abiliti

reprezentare, diverse tipuri de suprafee utilizate n construciile civile, n scopul ntocmirii, dup
studierea normelor desenului tehnic, a unei documentaii tehnice specifice.

Reprezentarea unor elemente si corpuri, pe baza regulilor de reprezentare nvate;

Competene
transversale

Redactarea unui album de piese desenate;

Discutarea soluiilor cu cadrul didactic care conduce orele de lucrri si cu colegii din grupul de
lucru (semigrup); diseminarea rezultatelor.

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competentelor specific acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Recunoaterea elementelor si structurilor construciilor din domeniul
ingineriei civile specific programului de studii absolvit (C1)
7.2 Obiectivele specifice Asimilarea cunotinelor privind reprezentarea grafica si modelarea
diferitelor tipuri de construcii specifice infrastructurilor pentru
transporturi in scopul ntocmirii unei documentaii tehnice specifice.

8. Coninuturi
8.1. Curs (programa analitica) Metode de predare Observa
ii
1 Elemente introductive. Proiecia conic. Proiecia cilindric. Reprezentarea
punctului. mprirea spaiului n diedre, triedre, octani. Dubla si tripla
proiecie ortogonal (proiecia Monge). Epura. Simetria punctului. Alfabetul
punctului.
2 Reprezentarea dreptei. Proiecii. Dreapta oarecare. Drepte particulare. Poziia
relativ a dou drepte. Proiecia unghiurilor. Cursul este
3 Reprezentarea planului. Planul oarecare. Plane particulare. Poziia relativ a dou predat clasic
plane. Poziia relativ a punctului fa de plan. (expunere
nsoit de
4 Intersecia a dou plane. Reprezentarea plcilor. Intersecia unei drepte cu un
desene
plan. Intersecia unei drepte cu o plac. Intersecia a dou plci.
executate cu
5 Metode de transformare a proieciilor. Schimbarea planelor de proiecie.
cret pe tabl)
6 Metode de transformare a proieciilor. Rotaia. n proporie de
7 Metode de transformare a proieciilor. Rabaterea. Ridicarea din rabatere 75% nsoit de
8 Poliedre regulate. Poliedre neregulate. Convenii de reprezentare. prezentri cu
mijloace
9 Poliedre. Seciuni cu plane proiectante i cu plane oarecare n poliedre.
multimedia
10 Poliedre. Construcia desfuratelor. Intersecia cu o dreapt. (videoproiec-
11 Intersecii de poliedre. Cazuri particulare. tor).
12 Suprafee cilindro-conice. Convenii de reprezentare. Seciuni plane.
Construcia desfuratelor.
13 Proiecia axonometric ortogonal. Proiecia axonometric oblic.
14 Recapitulare.
8.2. Aplicaii (lucrri) Metode de predare Observaii
1 Introducere. Prezentarea formatelor i a indicatorului. Construcii grafice. Explicaii pe
2 Reprezentarea punctului. Dubla i tripla proiecie ortogonal. machete

2
 3 Reprezentarea dreptei. nsoite de
4 Reprezentarea planului. desene
5 Intersecia dreptei cu planul, intersecia a dou (trei) plane. Plci. executate cu
6 Schimbarea planelor de proiecie. cret pe tabl.
7 Rotaia.
8 Rabaterea. Ridicarea din rabatere.
9 Seciuni cu plane proiectante i cu plane oarecare n poliedre.
10 Poliedre. Construcia desfuratelor. Intersecia cu o dreapt.
11 Intersecii de poliedre. Cazuri particulare.
12 Conul i cilindrul. Seciuni plane. Construcia desfuratelor.
13 Axonometrie.
14 Recapitulare. ncheierea activitii de la lucrri.
Bibliografie:
CURS
1. Delia Drgan, Dorin Brbn: Geometrie descriptiv. Editura U.T.Press Cluj-Napoca, 2014.
2. Delia Drgan, Dorin Brbn, Radu Dardai: Geometrie descriptiv. Curs si aplicaii. Editura U.T.Press, Cluj-
Napoca, 2012.
3. Delia Drgan - Geometrie descriptiv i desen tehnic de construcii, Editura U.T.PRES, Cluj-Napoca, 2009.
4. Vasile Iancu, Elena Zetea, Vasile Brbat, Sidonia Rou, Ioan Rusu: Reprezentri geometrice si desen tehnic,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1982.
APLICAII
1. Delia Drgan, Carmen Mrza, Raluca Nerianu : Geometrie descriptiva. Aplicaii, 188 pagini format A4.
Editura U.T.Press Cluj-Napoca, 2012.
2. Delia Drgan, Carmen Mrza, Florina Crciun, Dorin Brbn, Radu Dardai, Claudia Alb, Raluca Nerisanu :
G.D. Probleme si teste, 200 pagini format A4. Editura U.T.Press Cluj-Napoca, 2010, ISBN 978-973-662-499-5.
3. Delia Drgan, Carmen Mrza - Geometrie descriptiv Probleme, Editura U.T.PRES, Cluj-Napoca, 2005,
ISBN 973-662-140-5; ediia 2-a, 2007, ISBN 978-973-662-289-2.
4. Vasile Iancu, Elena Zetea - Reprezentri geometrice i desen tehnic, Litografiat UTCN, 1980.
5. Elena Zetea - Geometrie descriptiv, Probleme, vol. I, Litografiat UTCN, 1992, reeditat n 1997.
6. Elena Zetea, Maria Gogu, Alexandra Tripa, Delia Drgan, Carmen Mrza Geometrie descriptiv , Probleme
vol. II, Litografiat UTCN, 1999.

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor,

profesionale si angajatori din domeniul aferent programului

Competentele achiziionate vor fi necesare att angajailor care i vor desfura activitatea in birourile de
proiectare cat si in cazul celor care vor lucra in execuie.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Ponderea din
nota finala
Curs Rezolvarea grafica a 4 probleme Proba scrisa - durata 2/3
evalurii 2 ore.
Aplicaii Evaluarea se face pe parcursul Evaluare pe parcursul 1/3
semestrului. Se ntocmete un semestrului, rezolvare
album de lucrri (plane format A3) de probleme.
n care fiecare lucrare este notata
individual. Se face media aritmetica
a notelor de la lucrri. Media
minima: 5(cinci).
10.4 Standard minim de performanta
Nota la proba scrisa 5; Nota la albumul de lucrri 5.

Data completrii Titularul de Disciplin Responsabil de curs

15.09.2014 Prof. dr. ing. Drgan Delia Prof. dr. ing. Drgan Delia

Data avizrii n departament Director departament

Conf.dr.ing. tefan Guiu
20.Oct. 2014