CUPRINS

ARGUMENT........................................................................................................................1
CAPITOLUL I. PREZENTARE GENERALĂ.....................................................................2
1.1 DATE GENERALE DESPRE SOCIETATE ..................................................................2
1.2 STUDIEREA COMPOTAMENTULUI DE CONSUM AL CLIENȚILOR...................3
1.3 URMĂRIREA ȘI SATISFACEREA NEVOILOR CLIENTULUI.................................4
1.4 FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ COMPORTAMENTUL
CONSUMAORULUI........................................................................................................4
1.5 PROCESUL DE DECIZIONAL DE CUMPĂRARE.......................................................7
1.6 CERCETAREA DE MARKETING..................................................................................8
CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALĂ A AGENTULUI ECONOMIC
ALDIS.......................................................................................................................................15
2.1 DATE GENERALE DESPRE SOCIETATE .....................................................................15
2.2 MISIUNE, VIZIUNE, POLITICĂ.......................................................................................15
2.3 PROCESE DE PRODUCȚIE.................................................................................................16
2.4.ANALIZA OFERTEI.......................................................................................................17
2.5 VOLUMUL PRODUCȚIEI ȘI AL VÂNZĂRILOR..............................................................17
2.6 EVALUAREA REPARTIȚIEI VÂNZĂRILOR PE OFERTANȚI ȘI COTELE DE
PIAȚĂ...........................................................................................................................................17
2.7 ELEMENTE CARE INDIVIDUALIZEAZĂ MĂRCILE....................................................18
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ- STUDIU PRIVIND IMPACTUL PRODULOR ASUPRA
STĂRII DE SĂNĂTATE
3.1.PROBLEMA DE CERCETARE...........................................................................................21
3.2 IPOTEZA.................................................................................................................................22
3.3 ANALIZAREA RĂSPUNSURILOR OBŢINUTE ÎN URMA DISTRIBUIRII
CHESTIONARULUI......................................................................................................................

1
 ARGUMENT

Tema aleasă pentru proiectul în vederea susţinerii examenului de certificare a calificării

profesionale, nivel 4, învăţământ liceal, filiera tehnologică, profil Servicii, este: „Influența
stilului de viață asupra comportamentului consumatorului".
Stilul de viaţă sănătos este un mod de viaţă de zi cu zi care intensifică şi creşte rezervele de
energie ale organismului, contribuie la menţinerea stării de sănătate, la salvarea sau chiar la
îmbunătăţirea stării de sănătate.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, stilul de viaţă al unei persoane are o
influenţă de 50% asupra sănătăţii sale, în timp ce mediul înconjurător şi factorul ereditar au o
însemnătate de doar 20% pentru sănătatea persoanei, iar medicina are o contribuţie de doar 10%
la sănătatea persoanei. Ce ne arată că persoana însăşi este responsabilă pentru sănătatea sa,
pentru bunăstarea sa şi pentru starea corpului? Şi că doar omul este cel care îşi poate menţine
corpul, întregul organism în perfectă stare sau poate să accepte să trăiască cu o potenţială stare de
boală, lucru care poate să răpească din bucuria vieţii.
O analiză a diferitelor surse științifice clarifică faptul că stilul de viaţă sănătos este un
concept multivariat care include următoarele elemente principale:
• alimentaţia;
• activitatea fizică / inactivitatea;
• consumul / non-consumul de tutun;
• consumul / non-consumul de alcool şi alte substanţe psiho-active;
• folosirea medicamentelor;
• starea de muncă şi starea de veghe (somn);
• stresul şi capacitatea de a face faţă acestuia;
• obiceiurile de igienă;
• controale preventive ale stării de sănătate;
•orice comportament care ne poate afecta sănătatea ;

2
 CAPITOLUL 1
PREZENTARE GENERALĂ
1.1 DATE GENERALE DESPRE SOCIETATE

Definirea pieței
Piaţa reprezintă o categorie economică specifică producţiei și schimbului de mărfuri. Ea
are rolul principal în structura mediului extern al oricărei unităţi economice, fiind element de
referință, sursă de informare și de verificare a rezultatelor unităţilor.
Strâns legate de categoria economică de piaţa, care într-un sens restrâns înseamnă totalitatea
actelor de vânzare – cumpărare desfășurate într-un anumit spaţiu, există o serie de alte noţiuni -
cererea si oferta de mărfuri, preţuri - precum și ansamblul factorilor care favorizează
confruntarea cererii cu oferta.
Domeniile cele mai importante în învestigarea pieţei sunt:
I.          Cererea de produse/servicii în care se analizează:
        volumul cererii;
        structura cererii;
        modalităţile de formare și manifestare;
        repartizarea cererii în timp și spaţiu;
        tendințele și mutaţiile înregistrate în evoluţia cererii.
Legat de cerere se analizează:
        nevoile de consum : volum, structură, ierarhizare, modalităţi de acoperire;
        comportamentul consumatorului: atitudini, dorinţe, preferinţe, motivații.
II.       Oferta de mărfuri și servicii, studiindu-se:
        volumul global al ofertei;
        modificările cantitative și calitative in masa ofertei;
        structura sortimentală;
        gradul de înnoire;
        relaţiile stabilite între produse (asociere, concurență).
Legat de ofertă se studiază:
        preţul: elemente componente, fundamentare, mobilitate, strategiile de prețuri;
        distribuția mărfurilor: deplasarea mărfurilor de la producător la consumator și totalitatea
proceselor economice care le însoțesc;
        tehnicile de promovare a produselor, având în vedere importanţa mărcilor ca mijloc de
impulsionare a vânzărilor.
3
III.    Factorii de influenţă (fenomenele și procesele economice, demografice, sociale, politice,
psihologice, ecologice, de sanogeneza care creează cadrul general de desfășurare și confruntare
a cererii cu oferta de mărfuri).
În studierea pieţei se iau în vedere fie aspectele globale ale acesteia (caracteristicle pieţei,
dimensiunile ei, structura, conjunctura, dinamica), fie numai anumite aspecte particulare (un
produs, grupe de produse, metode de distribuţie).

1.2. Studierea comportamentului de consum al clienților

Studierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a specialiştilor în
marketing ,întrucât ei pot afla cum îşi aleg cumpărătorii bunurile şi serviciile necesare
satisfacerii multiplelor nevoi,care sunt stimulii, factorii care le influenţează alegerea.
La mijlocul anilor 60 studierea comportamentului consumatorului devine un domeniu
distinct al cercetării de marketing ,întrucât în acest moment adoptarea opţiunii impune
înţelegerea mecanismului complex de transformare a nevoi în cerere de mărfuri şi servicii.
Creşterea complexităţii vieţii economice ,a condus la necesitatea cunoaşterii mecanismului
comportamentului economic uman,care devine tot mai amplu şi mai complicat, ceea ce impune
studierea separată a celor două componente intrinseci:comportamentul omului în calitate de
producător de bunuri şi servicii şi comportamentul lui de consumator.
Pe baza analizei comportamentului de cumpărare al consumatorilor,producătorii şi
comercianţii vor trebui să ţină seama de :
 reacţia consumatorului la strategia de marketing a firmei,care are impact asupra
succesului acesteia pe piaţă.
 mixul de marketing al firmei,care trebuie să satisfacă consumatorii.
 posibilitatea de a putea prevede modul în care consumatorii vor răspunde la strategiile
firmei.
 costul ridicat al acestei cercetări,dificultatea realizării ei şi riscul de a obţine informaţii
incorecte .
Orientarea spre client înseamnă indentificarea, analiza continuă și cuprinzătoare a
așteptărilor clienților, transpunerea acestora în realizarea produselor și serviciilor, în modul de
desfășurare a interacțiunii cu clienții, cu scopul dezvoltării unor relații pe termen lung și
economic avantajoase pentru client.
Comportamnetul consumatorului este definit ca:totalitatea actelor decizionale realizate la
nivelul individual sau de grup, legate direct de obținerea și utilizarea de bunuri și servicii, în

4
vederea satisfacerii nevoilor actuale și viitoare, încluzând procesele decizionale care preced și
determină aceste acte.
Figura numărul 1.
 Indentificarea nevoii (problemei) este prima fază a deciziei de cumpărare. Această
dorința nesatisfacută poate să apară ca urmare a unor stimuli interni sau externi, ce
pot fi de natură:demo-economică , psihologică, sociologică și de marketing.
 Căutarea informației și indentificarea alternativelor este etapa următoare
recunoașterii existenței unei nevoi nesatisfăcute. De obicei, dacă motivul este
puternic și obiectul ce satisface nevoia se află la îndemâna sa, cumparătorul va fi
tentat să-l cumpere imediat.
 Evaluarea alternativelor, reprezintă, baza deciziei de cumparare.
 Alegerea alternativei și adoptarea deciziei sunt rezultanta evaluării și se concretizează în
cumpararea propriu-zisă.

1.3.Urmărirea și satisfacerea nevoilor clientului

Instrumentele utilizate pentru a urmări și măsura satisfacția clientului sunt extrem
de diverse. Cele mai utilizate sunt:
 Sugestiile și reclamațiile- o firmă orientată spre client le dă acestora posibilitatea
de a-și exprima părerile și nemulțumirile. Aceste procedee, nu numai că ajută
companiile să acționeze mult mai rapid pentru a rezolva problemele,dar oferă
firmelor multe idei pentru a-și imbunătați produsele și serviciile.
 Analiza satisfacției clientului – firmele responsabile sunt preocupate de analiza
permanentă a satisfacției clientului prin intermediul studiilor pe care le fac. Ele
trimit chestionare sau telefonează unui eșantion de clienți care au achiziționat
recent produse, pentru a afla care sunt reacțiile lor legate de performanțe.
 Testul cumpărătorilor fictivi – firma angajează oameni care să joace rolul de
cumpărători ai unui produs și apoi să-și expună opiniile în legătură cu achiziția.
1.4. Factorii care influenţează comportamentul consumatorului:
 factori individuali (personalitatea, stilul cognitiv, stilul de viaţă şi riscul perceput)
 factorii mediului se referă la:factori socio-demografici(curba vieţii de familie,clasele
sociale) grupuri de referinţă,familia,mediul economic
În ampla analiză pe care o face în comportamentul consumatorului Ph. Kotler porneşte de la
analiza factorilor care îl influenţează:
 factoriculturalireprezentaţi de :cultura,subcultura, şiclasa socială.
 factori sociali includ:grupuri de referinţă,familia, roluri.
5
  factori personali: vârsta şi stadiul din ciclul de viaţă,ocupaţia, stilul de viaţă,
circumstanţele economice, personalitatea şi părerea despre sine.
 factori psihologici :motivaţie,percepţie,învăţare,convingeri şi atitudini.
Factorii care detemină comportamentul consumatorilor referitor la cumpararea unui bun
sau servuciu nu se referă doar la necesitățile fizice (hrana, adăpost, îmbrăcăminte) și nu depind în
exclusivitate de puterea sa de cumpărare (pret, venit).
Dintre factorii socio-culturali cu cea mai mare influență asupra comportamentului
consumatorului și respectiv în elaborarea strategiei de marketing, se disting cultura, clasa și
poziţia sociala, comportamentul familial și grupul (grupul de referință).
Cultura reprezintă  ,,ansamblul de norme, valori materiale si morale, convingeri, atitudini
și obiceiuri create în timp de omenire, pe care le poseda în comun membrii societății și care
determină în mare parte comportamentul acestora, inclusiv comportamentul de cumpărare și de
consum''.
Subcultura sau cultura secundară reprezintă ,,un set de convingeri adoptat de un subgrup din
cadrul culturii principale'' .
În cadrul fiecărei societați există grupuri cu comportamente diferite și în cea mai
acceptata teorie sunt cunoscute sub numele de clase sociale. Clasele sociale cu alte cuvinte
sunt ,,grupuri de indivizi ale căror interese sociale, economice, educaționale și politice coincid''  .
Comportamentul familial are o influență puternică asupra comportamentului
consumatorului. Familia, ca grup de referință, se distinge prin urmatoarele caracteristici: 
- contactul direct;
- utilizarea în comun;
- subordonarea nevoilor individului.
În mod frecvent și în special în cazul bunurilor de folosință îndelungată și de valoare
mare, membrii unei familii, în procesul de luare a deciziei de cumpărare, pot îndeplini
următoarele roluri:
- iniţiator (persoana care declanșează ideea cumpărării);
- influenţator (persoana ce poate influenţa, prin experienţe și autoritatea de care se bucură,
evaluarea alternativelor);
- decident (persoana care ia decizia finală de cumpărare);
- cumpărător (persoana ce desfășoară direct tranzacția respectivă);
- utilizator (persoana care deține sau utilizează produsul respectiv).
Grupul de referință este grupul în care o persoană poate sa nu poate face parte, dar aspiră
la el, bazându-se pe comportamentul pe care îl are. El este definit ca fiind  ,,acea entitate socială

6
în care individul nu este membru, dar cu care se identifică prin prisma similitudinilor de aspirații,
prin comportamentul social în general și prin comportamentul consumatorului în special''.
Grupurile de referință influentează decizia de cumparare prin: 
- informaţiile furnizate;
- puterea de asociere sau comparaţie;
- presiuni legate de normele sale.
Comportamentul consumatorului este influenţat în aceeași măsură și de trăsăturile
personale, importante fiind vârsta și etapa din ciclul de viaţa, situația economica a persoanei,
ocupaţia si educaţia, motivaţia, percepţia, învaţarea, credinţele, și atitudinile, personalitatea și
imaginea despre sine.
Vârsta și etapa din ciclul de viaţă sunt importante pentru marketer deoarece, de-a lungul
vieţii, consumatorul îsi schimbă preferințele pentru produse, apar alte necesităţi.
Situaţia economică influenţează comportamentul persoanei în calitate de consumator mai ales
din punct de vedere calitativ, calitatea și pretul fiind caracteristici direct proportionale.
Ocupaţia și educaţia sunt legate în general de venit și de clasa socială, având o serie de
implicaţii pentru activitatea de marketing (pe masură ce crește gradul de educație al populației,
acesteia îi sunt necesare produse sau servicii de o mai buna calitate).
Motivaţia reprezintă ,,forța interioară care impulsionează persoanele în scopul lor de
atingere a țelurilor propuse''.
Motivaţiile se împart în:
- motivaţii primare (determină cumpărarea unui produs, dintr-o anumită categorie);
- motivaţii secundare (determină cumpărarea unei anumite marci);
- motivaţii rationale (sunt induse de rationamente si evaluari logice ale situatiei în care se afla
consumatorul);
- motivaţii emoționale (sunt legate de impresia pe care consumatorul și-o formează asupra
mărcii);
- motivaţii conștiente (cumpărătorul știe că are nevoie de un anumit produs);
- motivaţii lente (cele care operează la nivelul inconștientului cumpărătorului).
Odata motivaţia declanșată, modul în care consumatorul va acționa, depinde de modul în
care percepe informațiile cu privire la respectivul produs.
Percepția este procesul prin care o persoană selectează , organizează și interpretează
informații în scopul creării unei imagini asupra mediului înconjurător. Marketerii au sarcina de a
depista modul de percepere de către consumatori a produselor sau serviciilor oferite de către
întreprindere.

7
 Credintele și atitudinile ajută marketerul să înțeleagă mai bine reacțiile și
comportamentul consumatorului. Credința este gândirea descriptivă pe care o persoană o are
despre ceva, iar atitudinea este determinată de componența cognitivă, afectivă si intențională.
Personalitatea și imaginea despre sine influențează mecanismul perceptual și motivațional al
consumatorului deci, comportamentul acestuia.
Comportamentul consumatorului determinat de toți acești factori poate este necesar să fie
influențat de către marketeri în vederea finalizării procesului decizional de cumpărare.
 1.5. Procesul decizional de cumpărare
Procesul decizional de cumpărarepresupuneparcurgerea a cinci etape convenționale:
Figura numărul 2.
Identificarea nevoii reprezintă primul pas în procesul decizional de cumpărare, în care
cumpăratorul percepe diferența între poziția dorită și cea actuală. Această percepție este
influențată de stimuli interni, stimuli externi și poate avea, în același timp, și motivația unei
experiențe anterioare.
Căutarea informațiilor. După ce a devenit conștient de existența unei nevoi ce trebuie
satisfăcută, consumatorul trece la adunarea informațiilor necesare rezolvării acestei probleme.
Informațiile provin din surse interne ( memoria, experiențe trecute) sau din surse externe
(familie, prieteni, informații publice, mesaje promoționale etc.). Amploarea acestei etape depinde
de importanța cumpărăturii și de riscul perceput în legatură cu aceasta (riscul este mai mare în
cazul produselor scumpe si complexe).
Aceste riscuri pot fi:
- financiare (dacă investiția facută va fi profitabilă);
- fizic/funcţionale (dacă produsul se va deteriora sau nu va funcționa la parametrii așteptați);
- psihologice (impactul asupra stării psihice a consumatorului);
- sociale (evaluarea facută de prieteni sau rude asupra personalităţii cumpărătorului după
achiziţionarea produsului sau serviciului respectiv).
Dacă riscurile sunt mari, există posibilitatea reducerii lor prin acțiuni întreprinse de
consumator prin amânarea cumpărăturii și reluarea căutarii de informații pentru o alegere mai
buna.
Evaluarea alternativelor. Procesul de informare este considerat încheiat daca sunt
identificate alternative care pot satisface nevoia percepută. Dar din întreaga gamă de produse
existente consumatorul nu cunoaste decât o parte, iar din acestea poate accepta doar un număr
redus de mărci .
În alegerea unui produs sau altul, a unei mărci sau alta, un rol important au criteriile pe
baza cărora se face evaluarea alternativelor. Acestecriterii pot fi:
8
- obiective (preţ, facilitaţi, caracteristicifizicealeprodusului etc.);
- subiective (determinate de factoriintangibili)

1.6CERCETAREA DE MARKETING
Cercetarea de marketing constituie un proces complex, ce poate fi definit astfel:
„activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode şi tehnici
ştiinţifice de investigare se realizează specificarea, măsurarea, culegerea, analiza şi interpretarea
informaţiilor de marketing, destinate conducerii unităţii economice pentru cunoaşterea mediului
în care funcţionează, identificarea oportunităţilor, evaluarea alternativelor acţiunilor de
marketing şi a efectelor acestora”
Colectarea informaţiilor despre clienţi
1. Colectearea informaţiilor în procesul de cumpărare
 Colectarea adreselor şi gruparea lor pe zone geografice: din facturi; din documentele de
distribuţie; după tranzacţiile cu carduri; solicitarea codurilor poştale la încheierea
tranzacţiilor;
 Intervievarea clienţilor în momentul cumpărării;
 Observarea clienţilor când cumpără – cât cheltuiesc, cum iau decizia, vin singuri sau
însoţiţi, etc.
 Utilizarea concursurilor pentru a colecta informaţii – o carte poştală care să reprezinte
„biletul” de „tombolă” sau de concurs, poate fi folosită ca un mini-chestionar de colectare
a informaţiilor pentru a crea profilul clienţilor.
Colectarea informaţiilor în afara procesului de cumpărare
2. Surse de informaţii secundare:
Interne:
situaţiile financiare ale firmei
rapoartele unor cercetări anterioare
alte evidenţe proprii
Etapele procesului cercetarii de marketing sunt:
1. Definirea problemei cere identificarea cauzei unui fenomen. Astfel putem elabora niste
cauze posibile pe măsura ce acestea sunt identificate. Cele mai frecvente dificultăți se referă la
scăderea vânzărilor, scăderea profitului, creșterea costurilor, învechirea unor produse, lipsa de
eficacitatea a unor metode de distribuție, lipsa de realism in stabilirea unor prețuri, degradarea
imaginii firmei în aceasta situație nu trebuie comandată efectuarea unui studiu profesionist ci
trebuie arătat ca cercetarea de marketing nu se ocupă doar cu problemele /dificultățile ci și de
9
oportunitățile /șansele pe care le are o organizație. Dificultățile nu sunt mai mici când se definesc
noi oportunități de afaceri.
2.     Transpunerea /traducerea acesteia într-un obiectiv de cercetare. Pentru ca obiectivul și
problema să fie corect formulate este necesar ca cercetătorul de marketing să înteleagă corect
obiectivul decidentului și problema pe care acesta vrea să o rezolve. Este necesar ca decidentul
să inteleagă clar ce poate și ce nu poate rezolva cercetarea de marketing. Cercetatorul și
decidentul trebuie să raspundă clar și de comun acord la intrebarea 'pentru ce și în ce condiții se
desfășoara cercetarea ?'.
3.     Evaluarea informațiilor disponibile. Este posibil ca în multe situații să existe deja toate
informațiile care să permită verificarea ipotezelor și identificarea soluțiilor problemei; atunci
cercetarea se oprește aici. Problema se pune atunci când nu suntem siguri dacă avem sau nu
nevoie de informații suplimentare, în acest caz se poate încerca un calcul estimativ subiectiv cu
scopul de a compăra costul obținerii informațiilor suplimentare cu eficienta utilizării lor. Cel mai
bun lucru pe care il putem face este să ne intrebăm care este costul elaborării și luării unei decizii
greșite și să-l compărăm cu costul necesar obținerii informațiilor suplimentare pentru adoptarea
unei decizii mai bune și mai bine fundamentate. Astfel analistul de piată va proceda la
delimitarea clară între informațiile deja cunoscute și informațiile necesare pentru a fundamenta
decizia de marketing, în acest mod este posibilă clasificarea obiectivelor si a misiunii studiului,
formularea precisă a intrebărilor la care se cauta răspuns, stabilirea cadrului în care informațiile
pot fi exploatate.
4.     Alegerea timpului de studiu și a metodelor de lucru. In cazurile de incertitudine totală se va
proceda mai întai la efectuarea de teste, studii pilot și cercetări exploratorii, în alte cazuri se va
proceda la efectuarea unor studii mai analitice: descriptive, cauzale sau pot urmării efectuarea
unor prognoze asupra pieței. Cercetarea instrumentală se realizează atunci când scopul studiului
este de a valida un instrument de cercetare. Este necesară stabilirea cadrului metodologic și
alegerea procedurilor și instrumentelor de recoltare și prelucrare a informațiilor. Dacă
informațiile necesare există deja în surse secundare se vor alege metodele de cercetare
documentară sau se va proceda la cumpărarea de informații de la instituții autorizate. Dacă
informația nu există atunci se efectueaza cercetări în teren, utilizând metode directe de culegere
și prelucrare a informațiilor, se vor stabili procedee de observație și ancheta, caracterizări
tipologice și localizarea subiecților observării.
5.     Stabilirea planului și a bugetului necesar pentru colectare informației suplimentare. Odata
decizia de efectuare a cercetării luată aceasta nu poate fi pusă în practică într-o manieră
intâmplătoare ci se impune o anumită planificare și metodică. Obiectivele finale sau parțiale ale
studiului au nevoie de o eșalonare, promovare în timp. Această etapă nu se incheie înalte de
10
evaluarea costurilor și stabilirea bugetului necesar. Un buget redus determină un studiu
superficial dar un buget mare nu întotdeauna asigură un studiu aprofundat și competent.
Problema eficacitații cheltuirii bugetului se justifică prin raportare la mărimea efectelor pe care
el le poate provoca asupra valorii de vânzare și de profit. Cercetarea secundara reprezintă
apelarea la presa, anuare statistice, rapoartele anuale ale organizațiilor, studii
publicate. Cercetarea directă priveste culegerea de informații direct de la purtătorii cererii de
consum, în aceasta sunt investigați clienții, furnizorii, distribuitorii. Se poate apela la firme
specializate în cercetări de marketing în cazul studiilor mai sofisticate.Cercetările reactive
presupun observarea comportamentului consumatorilor reali pe o piața reala fară ai influența în
orice fel. Cercetările nonreactive (audiențe, experimente) sunt cele în care persoanele știu că fac
obiectul unor studii și iși pot modifica comportamentul normal.
6.     Constituirea instrumentelor de colectare și prelucrare a informaților constă în redactarea și
testarea chestionarelor, alegerea echipamentului de inregistrare si redare a sunetelor si
imaginilor.
7.     Dimensionare și construirea esantionului de ancheta. Din populația totală de cercetare se
extrage un eșantion reprezentativ care să se încadreze în condițiile de buget impuse în faza
contractării studiului.
8.     Culegerea, prelucrarea și interpretarea datelor este esentială pentru că ea consumă 90 % din
timp și banii alocați.
9.     Redactarea și prezentarea raportului final finalizează procesul de cercetare și se realizează
un raport cu defalcarea obiectivelor și rezultatelor obținute.
10.  Adoptarea deciziilor
11.  Urmarirea si controlul rezultatelor
Metode de măsurare și scalare a fenomenelor în cercetările de marketing:
a) Scalarea semantică – care se aplică în studiul preferințelor, opiniilor și mesajelor. Metoda
constă în urmatoarele:
 Alegerea conceptelor ce urmează a fi analizate(caracteristica produs s.a)
 Alegerea perechilor de adjective polare(bun/rau);

 Aranjarea acestor adjective într-o scală de ierarhizare cu 5/9 trepte. Punctul de mijloc
fiind originea.
Elaborarea chestionarului cuprinde scale cu adjective plasate într-o ordine întâmplătoare, se
analizează rezultatele și se formează concluziile. După ce fiecare persoană testată a încercuit
numărul care exprimă aprecierea sa asupra fiecărei caracteristici cercetătorul calculează media

11
aprecierilor pentru fiecare caracteristică studiată. Mediile obținute pe eșalonul testat pot fi
comparate cu cele obținute de pe alte eșantionate sau de pe același în alte perioade de timp.
b) Scala lui Likert – constă din etape:
 Definirea fenomenului de cercetare;
 Alegerea caracteristicilor prin care se reprezintă domeniul respectiv;
 Scalarea variantelor pe 5 grade(Acord total – 5(+2); Acord parțial – 4(+1); Indiferent –
3(0); Dezacord parțial – 2(-1); Dezacord total – 1(-2));
 Culegerea datelor;
 Obtinerea rezultatelor de la fiecare persoană prin însumarea ponderilor de la fiecare
indicator.
Metode de obtinere a informatiilor:
1) Investigarea surselor statistice;
2) Cercetarea directă care constă în colectarea informațiilor direct de la purtători, care pot fi
consumatori, instituțiile, producători de bunuri, intermediari ,clasificarea metodelor de cercetare
directă:
I. După desfășurarea în timp:
 Permanente;
 Periodice;
 Ocazionale.

II. După locul de desfășurare:

 Cercetări la domiciliul subiecților;
 Cercetări efectuate pe stradă;
 Cercetări în cadrul unităților comerciale;
 Cercetări în târguri;
 Cercetări la expoziții;
 Cercetări în elaborarea de marketing.
III. După participarea purtătorului de informații:
 Observarea care constă în culegerea informațiilor fară antrenarea purtătorilor;
 Ancheta, teste psihologice care implică participarea constientă a purtătorilor de
informații.
Observarea poate fi realizată pe 2 căi:
1. Mecanică – constă în folosirea diferitelor instrumente de transmitere sau inregistrare a
imaginii sau de numărare a fluxului de persoane(oglinzi, camere, tahicoscop);

12
2. Observarea personală se realizează prin prezența cercetătorului în unități, târguri, expoziții,
notând aspectecele ce se consideră semnificative pentru obiectul propus din tema de cercetare.
Metoda testelor psihologice se folosește la descoperirea insușirilor psihologice ale unor produse,
mărci, ambalaje ; În cadrul lor testele proiective reprezintă tehnici de cercetare a personalitații
cumpărătorului ce pot lua forma scrisă(teste de completare sau de asociere de cuvinte) sau forma
de imagini(li se prezintă imaginea unui produs, a interiorului unui magazin, a unei persoane ce
poarta o anumită imbrăcăminte cu scopul de a perfectiona).
Ancheta solicită participarea purtătorului de informații la solicitarea cercetătorului.Întrebările și
răspunsurile pot fi orale sau scrise cele orale se pot prezenta prin interviuri sau telefon, iar cele
scrise prin completarea directă a chestionarului prin prezența cercetătorilor sau la primirea prin
posta. In procesul de pregătire și desfășurare a cercetării selective momentele mai importante
sunt:
1) Stabilirea scopului, obiectivelor ipotezelor și variabilelor cercetării;
2) Stabilirea eșantionului;
3) Elaborarea chestionarului;
4) Stabilirea metodelor de recoltare a răspunsurilor.

13
CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALĂ A AGENTULUI ECONOMIC
ALDIS
2.1 DATE GENERALE DESPRE SOCIETATE

ISTORIC:
În anul 1990, anul schimbărilor majore în viața economică și socială a României, anul în
care doi tineri cu un dezvoltat simț antreprenorial pun bazele unei afaceri în domeniul producției
și comercializării preparatelor din carne. Peste ani, cu dăruire, cu responsabilitate, cu sacrificii,
Alina și George Naghi fac din firma Aldis cel mai mare producator de preparate din carne.
Investiții semnificative în tehnologie, mână de lucru calificată, respectarea celor mai
exigente norme sanitar veterinare și atingerea standardelor impuse de reglementările europene în
domeniu, netezesc drumul produselor Aldis în Europa odata cu integrarea României.
Aldis se prezintă astăzi ca un adevarat Combinat de carne, care integrează întregul flux de
la abatorizare , trecând prin producție , distribuție , încheind cu comercializarea produselor , are
doua branduri Aldis si Campis , un portofoliu de peste 200 produse care acoperă în întregime
paleta de preparate din carne de pasare , porc si vita ( parizere și cremvurști , cârnați , salamuri ,
șunci , specialități și produse crud-uscate cu o remarcă pentru salamul de Sibiu).

2.2 MISIUNE, VIZIUNE, POLITICĂ:

Misiunea organizației este de a furniza produse de cea mai înaltă calitate respectând atât
nevoile și solicitările clienților cât și prevederile legale.
Viziunea organizației este de a fii lideri de piață, în condiții de competitivitate sub
aspectul prețului, termenelor și performațelor obținute.
Politica în domeniul calității se adresează tuturor angajaților, indiferent de locul de
muncă sau nivelul de pregătire al acestora. Aceștia au obligația de a îndeplini cerințele stabilite
în domeniul HACCP aplicabile propriului domeniu de activitate. Obiectivul strategic privind
politica de calitate și siguranță alimentară a SC ALDIS SRL de a păstra și îmbunătății continuu
reputația de calitate și siguranță alimentară, bazată pe atitudinea loială și profesională a fiecărui
angajat față de firmă.
Fiecare produs constituie o recomandare și o bază de referință pentru clienții . Într-un
mediu atât de dinamic, atitudinea față de client este esențială. Succesul companiei depinde de
succesele și satisfacția clienților , astfel încât ne firma dorște să devenim parteneri de încredere
care să ofere siguranța acestora.

14
 Această politică impune realizarea de produse de calitate obținute în condiții de deplină
siguranță alimentară pentru îndeplinirea în totalitate a cerințelor clienților , în vederea atingerii
satisfacției acestora. Amprenta seriozității se regăsește în toate activitățile companiei, în felul în
care firma respectă clienții și partenerii și în activitatea fiecărui angajat. Prezența firmei pe
diferite piețe asigură respectarea normelor specifice sociale, organizaționale și etice.

2.3 PROCESE DE PRODUCȚIE:

FABRICA ALDIS
a. 35,000 mp
b. Laboratoare echipate conform standardelor
c. Capacitate de abatorizare / zi 600 porci / 400 oi/ 200 vite
d. Capacitate spatii de depozitate refrigerat si congelat, mai mult de 3.000 tone
e. Capacitate de productie – 200 tone pe zi
f. Capacitate de depozitare produse finite – 250 tone
g. Flota logistica – mai mult de 200 de camioane si masini.
4 LINII MARI DE PRODUCȚIE:
 carne proaspătă
 produse fiert afumate
 produse crud uscate și crud uscate cu mucegai nobil
 semipreparate proaspete și congelate
PROCESE DE PRODUCȚIE
  Aldis folosește în procesul de producție utilaje de producție germană, similare cu cele folosite
de majoritatea fabricilor moderne din Europa, ceea ce determină păstrarea poziției de top in piața
în care activează.
  
  Pentru a păstra poziția de producător de top într-o piață concurențiala, Aldis importa continuu
know-how de la specialiști de top din UE, cum ar fi Olanda, Spania, Franța.

15
 2.4.ANALIZA OFERTEI
Piața internă a mezelurilor valorează aproximativ 1 miliard de euro, cu un consum anual
de275.000 de tone, din care mai mult de jumătate reprezintă consum de produse ieftine, din
gama salamurilor, parizerelor și cârnaților, însă în scădere. De asemenea creștereaconsumului
produselor din segmental premium, categoria specialității. Principalii competitori sunt: Cris-Tim,
Aldis Călărași, Campofrio și Calori.
2.5 VOLUMUL PRODUCȚIEI ȘI AL VÂNZĂRILOR:
ALDIS - Călărași
Aldis este o societate care s-a impus pe piața româneasca prin seriozitate și consecvență în
calitatea produselor fabricate. Materia primă pentru realizarea acestor mezeluri este asigurată din
importuri, din țări precum Brazilia, SUA sau Canada. Aldis este prezent pe masa consumatorilor
de toate vârstele pentru că a reușit să vină în întâmpinarea preferințelor acestora,realizând
produse pe gustul tuturor. Firma garantează consumatorilor că produsele sunt sigure, iar
preocuparea prioritară este imbunatățirea continua a calitații acestora.
Aldis a obținut în 2008 o cifră de afaceri de aproximativ 103 mil €, in creștere cu 14% față de
2007, creștere datorată introducerii unui nou segment pe piața, de semipreparate. Estimeaza o
creștere a vânzărilor cu pană la 10% în 2009 față de 2008, aceasta fiind considerată o creștere
mică comparativ cu anii precedenți când s-au înregistrat creșteri de 25-30%.Capacitatea de
producție a fabricii este de 150 tone/zi iar producția efectivă de 120 tone/zi.
2.6 EVALUAREA REPARTIȚIEI VÂNZĂRILOR PE OFERTANȚI ȘI COTELE DE
PIAȚĂ:
Cotele de piață ale competitorilor, față de vânzările totale de pe piață mezelurilor (1 mld €) :
1. Cris-Tim 17 %
2. Aldis 15 %
3. Campofrio 10 %
4. Caroli 12 %
5. Angst 13 

2.7 ELEMENTE CARE INDIVIDUALIZEAZĂ MĂRCILE:

Slogonul:
Aldis -„Gustul mezelurilor românești de calitate”
Aldis are în portofoliu peste 500 de rețete care au fost dezvoltate de-a lungul timpului.
În prezent, mai mult de 200 dintre acestea se produc regulat.
16
Un punct forte al Aldis, constă în posibilitatea de dezvoltare a oricărui produs sub marca proprie.
Pentru că firma folosește întotdeauna tehnologie moderna si caută să fim la zi cu ultimele
dezvoltări în domeniu, putem avea o producție de top în ceea ce privește calitatea.

 JAMBON PRESAT PIEPT PUI

 PIEPT PUI UMPLUT
 PASTRAMĂ PULPE PUI CU OS
 PASTRAMĂ PIEPT DE PUI
 ȘUNCĂ PRAGA PIEPT PUI
 ȘUNCĂ PREMIUM PUI
 ȘUNCĂ PRESATĂ PUI
 CÂRNAȚI STICKS PICANȚI
 CÂRNAȚI STICKS
 BABIC
 GHIUDEM
 SALAM DE SIBIU
 SALAMURI CRUDE USCATE
 CRENVURȘTI CU PIEPT PUI EXTRA
 CRENVURȘTI CU PUI
 PARIZER PUI
 PARIZER ȚĂRĂNESC DE PUI

17
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ

3.1 PROBLEMA DE CERCETARE

Stilul de viaţă alert, marea disponibilitate şi accesibilitate a produselor alimentare şi
puternica presiune exercitată de industria alimentară prin mass-media, pentru încurajarea
supraconsumului, au bulversat absolut toate elementele comportamentului alimentar al
generaţiei de consumatori tineri, determinându-i să-şi piardă reperele nutriţionale transmise
în cadrul educaţiei familiale. Adoptând o alimentaţie bazată pe cantitate în locul calităţii, pe
fondul unei educații nutriționale precare, consumatorii moderni sunt deopotrivă
supraalimentați și subnutriți și din ce în ce mai bolnavi.
OBIECTIVE:
Motivul pentru care am optat pentru acest domeniu de cercetare este acela că industria
preparatelor din carne a devenit cauza principală a unor probleme majore cu care se
confruntă populația europeană. Produsele din carne constituie o cauză a surplusului de
kilograme, a bolilor metabolice și a afecțiunilor cardiovasculare. Din nefericire, printre
consumatorii acestor mâncăruri se întâlnesc numeroși oameni care, deși conștientizează
efectele negative ale consumului produselor din carne , se dovedesc a fi indiferenți în fața
riscurilor de îmbolnăvire.
Scopul acestui proiect de cercetare este estimarea numărului de persoane care consumă
preparate din carne și frecvența cu care practică acest obicei. Un alt obiectiv îl reprezintă
identificarea gradului de conștientizare a riscurilor la care se supun, atitudinea lor față de
aceste produse și factorii care îi influențează în alegerea de a consuma acest tip de
mâncăruri.

3.2 IPOTEZE
Pentru jumătate dintre femeile din România, o alimentație echilibrată și variată înseamnă
produse din cât mai multe grupe de alimente, în proporțiile corecte.
Noua femei din cincisprezece consuma preparate din carne o data la doua-trei zile,iar patru
din șase barbați consumă zilnic preparate din carne.
Șapte femei din cincisprezece cumpara preparte din carne in functie de pretul acestora ,iar
trei din șase bărbați nu cumpără preparate in funcție de preț.
Opt femei din cincisprezece cumpără alimente in funcție de îngrediente, iar patru din șase
bărbați uneori cumpara preparate in funcție de îngrediente.

18
 Cinci din cincisprezece femei voi sa adopte un stil de viață sănătos, iar șase femei vor sa se
mențină la aceeași greutate.
Șase femei din cincisprezece consumă între șase-zece pahare cu apă,iar patru din șase
bărbați consumă cel puțin patru-șase pahare cu apă.
Jumătate din cei chestionați nu știu daca sunt alergici la anumite îngrediente.
Noua din cincisprezece femei consumă mai mult de două ori pe saptamână legume, iar patru
din șase bărbați consumă de doua ori pe săptămână legume.
Metodologia de cercetare, respectiv tehnicile de culegere a datelor de teren, prelucrare şi
analiză a acestora sunt în concordanţă cu obiectivele proiectului.
Interviul
 Este fără îndoială cea mai utilizată metodă de culegere adatelor în studiile calitative.
 El este o tehnică de culegere a datelor ce implică comunicarea verbală între
cercetător şi subiect.
 Interviul se utilizează de regulă în anchete şi în studiile exploratorii şi descriptive.
 Există o gamă largă de modalităţi în care se poate realizaun interviu, de la complet
nestructurat, în care subiectului i se permite să vorbească liber, până la foarte
structurat, în care răspunsurile subiectului sunt limitatede întrebări directe.
Interviul este aplicat în apropierea magazinului Aldis și este aplicat rudelor, cunoscuțiilor
sau necunoscuțiilor.
Chestionarul:
 formular cu un set de întrebări şi răspunsuri de diferite tipuri, aranjate într-o
anumită ordine, destinat înregistrării răspunsurilor persoanelor intervievate.
 Atent concepute, testate şi corectate înainte de a fi administrate la scară mare
Proiectarea unui chestionar are în vedere aspectele:
 Se recomandă ca întrebarea să fie cât mai scurtă şi simplă cu putinţă, eliminând
cuvintele inutile şi redundante;
 Se sugerează ca în formularea întrebărilor să se apeleze la cuvinte prezente în
vocabularul de bază al respondenţilor, evitându-se cuvinte prea tehnice;
 întrebare să nu sugereze un anumit răspuns, ea conţinând cheia acestuia;
 Să se evite expresiile de jargon şi prescurtările, acronimele şi iniţialele care nu
ţin de limbajul uzual;
 Să se evite exprimările cu verbe la negativ;

19
 Să se formuleze întrebări cu referiri concrete (specificarea perioadei de timp)
Chestionarul este aplicat pe un eșation de 21 de persoane :15 de gen feminin și
5 de gen masculin cuprinși sub vârste de 22 și 60 de ani.

3.3 ANALIZAREA RĂSPUNSURILOR OBŢINUTE ÎN URMA DISTRIBUIRII

CHESTIONARULUI
La întrebarea numărul 1. “Consumați carne?”, cei chestionaţi au răspuns afirmativ în
proporţie de 100 % .
La întrebarea numărul 2 “Cât de des consumați preparate din carne ?”, cei chestionaţi au
răspuns: b.o dată la 2-3 zile in propoortie de 50%,iar c. o dată pe săptămână în proporție
de 10%.
La întrebarea numărul 3.“Cumparați preparate din carne in funcție de pretul acestora?”, cei
chestionaţi au răspuns : a.da ,c.uneori în proporție de 35%, b.nu în proporție de 30%.
La întrebarea numărul 4 “ Cumpărați preparate din carne în funcție de îngredientele
menționate pe etichetă?”, cei chestionaţi au răspuns:a.da în proporție de 45%,b. nu in
proporție de 20%.
La întrebarea numărul 5 “Dacă preparatul din carne conține îngrediente pe care nu le
cunoașteți, îl mai cumpărați?”cei chestionaţi au răspuns :a.da în proporție de 30% , c uneori
în proporție de 35%.
La întrebarea numărul 6“Preferați să cumpărați peparate din carne ambalate în:”cei
chestionaţi au răspuns :a.membrane naturale în proporție de55% ,c. nu contează în
proporție de 45%.
La întrebarea numărul 7“Cât de des verificați termenul de valabiliatate al produselor
alimentare, înainte de a le achiziționa?”cei chestionaţi au răspuns : a.mereu în proporție de
60% , b.uneori în proporție de 20%.
La întrebarea numărul 8“Când cumpărați preparate din carne vă ghidați după:”cei
chestionaţi au răspuns :a.culoarea preparatului în proporție de 35%, d. iau în considerare
doar prețul în proporție de 10%.
La întrebarea numărul 9“Cât de importantă considerați că este promovarea mezelurilor prin
degustare?”cei chestionaţi au răspuns : a. foarte importantă în proporție de 60%, e. neutră în
proporție de 10%.
La întrebarea numărul 10“Ce v-a determinat să cumpărați prin dată produse Aldis?”cei
chestionaţi au răspuns : a. prestigiul firmei în proporție 15%, d. curiozitatea în proporție de
35%, e. gustul , calitatea.

20
La întrebarea numărul 11“Care sunt magazinele din care achiziționați cel mai des produse
Aldis?”cei chestionaţi au răspuns : a.hypermarketuri în proporție de 75%,b. supermarketuri
în proporție de 25%
La întrebarea numărul 12“. Ce produs vă vine in minte când vă gandiți la Aldis?”cei
chestionaţi au răspuns : salam,cârnați, pastramă,salam de porc,carne de porc, piept de
pui,crenvurști, tobă,șuncă,mezeluri.
La întrebarea numărul 13“Cât de des cumpărați alimente?”cei chestionaţi au răspuns : a.
zilnic în proporție de 40%,b. aproximativ de cinci ori pe săptămână în proporție de 25%.
La întrebarea numărul 14“Care sunt obictivele dumneavoastră legate de îmbunătățirea
stilului de viață?”cei chestionaţi au răspuns : a. să adopt un stil de viață sănătos în proporție
de 30%, c. să mă mențin la aceeași greutate în proporție de 30%.
La întrebarea numărul 15“Câtă apă consumați pe zi?”cei chestionaţi au răspuns : a. cel puțin
4-6 pahare în proporție de 45%,b. între 6-10 pahare în proporție de 45%.
La întrebarea numărul 16“Sunteți alergic/ă la un anumit ingredient?”cei chestionaţi au
răspuns : b. nu în proporție de 60%, c. nu știu în proporție de 35%.
La întrebarea numărul 17“De câte ori pe zi consumați legume?”cei chestionaţi au răspuns :
b.de două ori pe săptămână în proporție de 40%, c. de mai mult de două ori pe săptămână
în proporție de 60%.
La întrebarea numărul 18“Categoria de vârstă în care vă încadrați este:”cei chestionaţi au
răspuns : a. sub 21 ani în proporție 5%, b. 22-41 de ani în proporție 25%, c. 42-60 ani în
proporție de 50%, d. peste 60 ani în proporție de 20%.
La întrebarea numărul 19“Sexul dumneavoastră este:
”cei chestionaţi au răspuns :a. feminin în proporție de 65%, b. masculin în proporție de
35%.
La întrebarea numărul 20“Care este ocupația dumneavoastră:”cei chestionaţi au răspuns :a.
student în proporție de 15%, b.angajat în proporție de 45%, c. casnic în proporție de 5%,
d.fară ocupație în proporție de 15%, e. pensionar în proporție de 20%.

21
CONCLUZII

Populația consumă preparate din carne și conștientizează în procent de 100%, aceștia citesc
eticheta în proporție de 60% și țin cont de ingrediente în proporție de 45% . Se remarcă
faptul că cei chstionați au obiceiul de a consuma apă cel puțin 4-6 pahare în proporție de
45%, iar de a consuma legume de doar două ori pe săptămână în proporție de 40%, aceștia
consumă preparate din carne o dată la 2-3 zile în procent de 50% și fac cumparaturi zilnic în
proporție de 40% de atfel cumpără preparate din carne în funcție de prețul acestora
proporție de 35%,
Un aspect negativ ar fi că cei chestionați vor să adopte un stil de viață sănătos în proporție
doar de 30%.

Recomandări
Identificarea nevoilor ,motivației atitudinilor și percepțiilor, obiceiurilor și
comportamentului consumatorilor trebuie să fie o constantă a preocupărilor specialiștilor în
marketing , pentru a putea alege cei mai potriviți stimuli ai deciziei de cumpărare. Stimulii
sunt receptați și organizați de către cumpărător într-un mod coerent cu lumea lui. De aceea,
percepțiile cumpărătorilor sunt importante pemtru dezvoltarea unor strategii de marketing
și campanii de promovare a unui stil de viata sănătos cu o alimentație echilibrată şi activitați
fizice.
Creșterea importanței informării în procesul decizional al cumpărării;
Îndrepatarea preferințelor spre informare/ cumpărare din mediul online;

22
 ANEXE
Chestionar

Bună ziua! Numele meu este .........Desfășurez un studiu despre impactul produselor asupra stării de
sănătate. În acest scop sunteţi rugat să răspundeţi la câteva întrebări.

1.Consumați carne?
a. da
b. nu
2.Cât de des consumați preparate din carne?
a. în fiecare zi
b. o dată la 2-3 zile
c. o dată pe săptămână
d. de câteva ori pe lună
e. nu consum
3.Cumpărați preparate din carne în funcție de prețul acestora?
a. da
b. nu
c. uneori
4.Cumpărați preparate din carne în funcție de îngredientele menționate pe etichetă?
a. da
b. nu
c. uneori
5.Dacă preparatul din carne conține îngrediente pe care nu le cunoașteți, îl mai cumpărați?
a. da
b. nu
c. nu citesc eticheta
6. Preferați să cumpărați peparate din carne ambalate în:
a. membrane naturale
b. membarne artificiale
c. nu contează
7. Cât de des verificați termenul de valabiliatate al produselor alimentare, înainte de a le
achiziționa?
a. mereu
b. uneori
23
 c. niciodata
8. Când cumpărați preparate din carne vă ghidați după:
a. culoarea preparatului
b. mirosul prepartului
c. termenul de valabilitate
d. iau în considerare doar prețul
e. iau în considerare doar îngredientele
9. Cât de importantă considerați că este promovarea mezelurilor prin degustare?
a. Foarte importantă
b. Mai puțin importantă
c. Importantă
d. Foarte puțin impotantă
e. Neutră
10. Ce v-a determinat să cumpărați prin dată produse Aldis?
a. Prestigiul firmei
b. Părerea cunoștiențelor
c. Prețul
d. Curiozitatea
.........................................................................................................................................
11. Care sunt magazinele magazinele din care achiziționați cel mai des produse Aldis?
a. hypermarketuri
b. supermarketuri
c. cash și carry
d. magazine proprii de specialitate
12. Ce produs vă vine in minte când vă gandiți la Aldis?
............................................................................................................................................
13. Cât de des cumpărați alimente?
a. zilnic
b. aproxumativ de 5 ori pe săptămână
c. aproximativ de 3 ori pe săptămână
d. o data pe săptămână
e. mai rar de o săptămână
14. Care sunt obictivele dumneavoastră legate de îmbunătățirea stilului de viață?
a. Să adopt un stil de viață sănătos
b. Să fac multă mișcare
24
c. Să slăbesc
d. Să mă mențin la aceeași greutate
15. Câtă apă consumați pe zi?
a. Cel puțin 4-6 pahare
b. între 6-10 pahare
c. mai puțin de 2 pahare

16. Sunteți alergic/ă la un anumit ingredient?

a. da
b. nu
c. nu stiu
17. De câte ori pe zi consumați legume?
a. niociodată
b. de două pe săptămână
c. de mai mult de două ori pe săptămână
18. Categoria de vârstă în care vă încadrați este:
a. Sub 21 ani
b. 22-41 ani
c. 42-60 ani
d. Peste 60ani
19. Sexul dumneavoastră este:
a. feminin
b. masculin
20. Care este ocupația dumneavoastră:
a. Student
b. Angajat
c. Casnic
d. Fara ocupatie

Figura numărul 1.

25
Figura numărul 2.Procesul decizional de cumpărare

Figura numărul 3

Figura numărul 4 Cotele de piață

26
Figura numărul 5 Preparate

BIOGRAFIE:
https://www.roaliment.ro/piata/studiu-femeile-din-romania-tot-mai-interesate-de-un-stil-de-
viata-sanatos/
file:///C:/Users/Gabriela99/Downloads/Articol_2470%20(1).pdf
http://aldis1990.ro/
http://www.stiucum.com/marketing/marketing-general/Introducere-in-marketing-
defin73838.php

27