1. Care sunt rădăcinile metamorfozate și ce rol au acestea?

Radacinile metamorfozate sunt:drajonii,radacinile tuberizate,fixatoare

respiratoare,simbiotice,contractile si sugatoare. Radacinile drajonate au rol in înmulțirea
vegetativa a plantei.
Radacinile tuberizate au rol in a inmagazina substanțele de rezervă.(amidon,zaharoza).
Rădăcinile fixatoare au rol de a fixa tulpinile pe trunchi sau suport.
Rădăcinile respiratoare asigura respirația.
Rădăcinile simbiotice traiesc in simbioza cu bateriile si ciupercile. Au nodozitati, micorize.
Rădăcinile contractile prezintă însușirea de a se scurta prin contractate dupa ce si-au terminat
creșterea.
Rădăcinile sugătoare își extrag de la planta gazdă seva elaborată din tesutul liberian(plante
parazite)si seva brută din tesutul lemnos(plante semiparazite).

2. Cum se clasifică rădăcinile după originea, morfologia și locul unde cresc acestea?
În funcție de raportul care există între rădăcina principală și radicele, se disting mai multe
forme de rădăcini:
rădăcini pivotante, sunt cele la care axa principală se dezvoltă foarte mult în raport cu gradul
de dezvoltare al radicelelor,și au forma unui țăruș (la morcov, lucernă, sfeclă de zahăr,
bumbac, păpădie);
rădăcini rămuroase, sunt cele la care radicelele au o dezvoltare egală cu cea a rădăcinii
principale (la molid și la majoritatea arborilor din pădurile de foioase);
rădăcini fasciculate rădăcini firoase, sunt cele la care locul rădăcinii principale este luat de
radicele sau de alte rădăcini care se formează la baza tulpinii, constituind mănunchiuri de
rădăcini. Sunt caracteristice pentru gramineele cultivate, (grâu, porumb, orz, etc) dar și pentru
plantele cu bulbi, (ceapă, crin, lalea, zambilă, etc).

3. Care este importanța practică a rădăcinilor?

Rădăcina este adaptată pentru îndeplinirea a două funcții principale: una de natură mecanică,
de fixare a plantei în sol și alta vitală, de a absorbi apa și substanțele minerale dizolvate în
aceasta. Rădăcina contribuie la metabolismul plantei. În afara funcțiilor specifice, rădăcinile
metamorfozate ale unor plante pot servi la depozitarea substanțelor de rezervă, iar altele
stabilesc legături fiziologice cu ciupercile și cu bacteriile din sol.

4. Care este morfologia tulpinii?

Într-o secțiune transversală prin tulpină se disting următoarele zone, începând de la exterior
spre interior:
epiderma, un țesut unistratificat cu rol de protejare a țesuturilor interne, de control al
schimbarilor de gaze și de hidroizolație
scoarța, alcătuită din celule parenchimatice
cilindrul central, format din țesut parenchimatic în care sunt dispuse fasciculele conducătoare.
În cazul tulpinii, acestea sunt mixte, libero-lemnoase cu lemnul dispus către interior și liberul
către exterior.
Țesutul lemnos reprezintă partea tare din corpul plantelor, fiind alcătuit în cea mai mare parte
din țesut mort; este țesutul prin care circulă seva brută.
Țesutul liberian este alcătuit în cea mai mare parte din elemente vii și prin intermediul său
circulă seva elaborată, bogată în glucide, formată din țesuturile asimilatoare.

5. Care sunt tulpinile subpământene și ce rol îndeplinesc acestea?

Tulpinile subterane pot fi:
- rizomi (obligeană, stânjenel)
 - bulbi (crin, lalea)
- tuberculi (cartof, topinambur)
Tulpinile subpământene reprezintă tulpini metamorfozate cu rol preponderent in acumularea
substantelor de rezervă, in inmultirea vegetativă.
Rizomii sunt tulpini cu internoduri scurte si ingrosate cu radacini adventive la noduri, unde se
afla si frunze rudimentare ce protejeaza mugurii ce vor forma lastari aerieni.
Stolonii sunt asemanatori cu rizomii dar mai subtiri, cu internoduri mai lungi.
Tuberculii sunt mieroblaste ingrosate, tuberizate, cu un parenchim de rezerva foarte
dezvoltat.
Bulbii sunt mieroblase care prezinta in partea inferioara radacini adventive iar la partea
superioara un mugure acoperit cu frunze carnoase numite tunici.
Dupa tipul tunicilor se cunosc 2 feluri de bulbi:
bulbi tunicati, cand tunicile se acopera complet undele de altele, ca la ceapa;
bulbi solzosi, cand acestea se acopera partial ca la crinul alb.
Tulpinile acvatice sunt lipsite de tesut de sustinere iar tesuturile conductoare sunt slab
dezvoltate dar au un aerenchim bine dezvoltat.