Geografie VIII-a Editura Sigma PDF

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
Manual pentru clasa a VIII-a
Cătălina SĂNDULACHE Mihaela RAȘCU Iulian SĂNDULACHE

Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației și Cercetării.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară

aprobată prin OM nr. 3393/28.02.2017.
116.111 – numărul
de telefon de asistență
pentru copii
Manual pentru clasa a VIII-a

Manualul școlar a fost aprobat prin O.M.E.C. nr. 5703/07.10.2020
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp
de patru ani școlari, începând din anul școlar .........................
Inspectoratul Școlar ........................................................................................................................................................
Școala / Colegiul / Liceul ...............................................................................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Aspectul manualului*
Anul
Anul Numele elevului Clasa Format tipărit Format digital
școlar
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
* Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
* Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Referenți:
prof. univ. dr. Laura Comănescu, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
prof. dr. Alexandra Negrea, titular la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare”, Alexandria, inspector școlar pentru geografie ISJ Teleorman
prof. Eduard Aurelian Andriescu, titular la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Vaslui, inspector școlar pentru geografie ISJ Vaslui
prof. Ana-Cristina Bichescu, titular la Școala Gimnazială „Radu Tudoran”, Brăila, inspector școlar pentru geografie ISJ Brăila
prof. Maria Ciobanu, titular la C.N. „Carol I”, Craiova, inspector școlar pentru geografie ISJ Dolj
prof. Manuela Nicoleta Coteș, titular la C.N. „Mihai Viteazul”, Slobozia, inspector școlar pentru geografie ISJ Ialomița
prof. Marius Puțanu-Cuzub, titular la C.N. „Mihail Kogălniceanu”, Galați, inspector școlar pentru geografie ISJ Galați
prof. Elena Pătrunjel, titular la Școala Gimnazială Jariștea, inspector școlar pentru geografie ISJ Vrancea
prof. gradul I Adrian Hernest, titular la Colegiul Economic „Maria Teiuleanu”, Pitești, Argeș
prof. gradul I Ioan Virgil Șorgot, titular la „C.T. „Gheorghe Asachi”, Onești, Bacău
Redactor: Anca Spiridon
Grafică și tehnoredactare: Gabriela Stan-Popescu
Cartografie: Cătălina Săndulache, Iulian Săndulache, Mihaela Rașcu
Credite foto și video: Iulian Săndulache, Mihaela Rașcu, Cătălina Săndulache, Facebook, Pexels, Pixabay, Wikipedia
Fotografii și video au fost utilizate și prin amabilitatea domnului Constantin Andraș – secretar Consiliu Științific P.N. Ceahlău,
conf. univ. dr. Robert Dobre, prof. Irina Drăgan, ec. Carmen Ion, lector univ. dr. Constantin Nistor,
ing. Mircea Rașcu, prof. univ. dr. Mircea Voiculescu
Credite foto coperți (1 și 4): Iulian Săndulache, Dreamstime
Copertă: Gabriela Stan-Popescu
Platformă e-learning, activități digitale interactive, voce, procesare sunet și animații:
Mihai Grosoșiu, Dan Alexandru, Andrei Neagu, Clara-Silvia Grosoșiu Geambașu, Victor Dinu
Website: manual.i8.ro
© 2020 EDITURA SIGMA
Toate drepturile asupra prezentei ediții aparțin Editurii SIGMA. Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul
scris al Editurii SIGMA.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Editura SIGMA
Săndulache, Cătălina Sediul central:
Geografia României: manual pentru clasa a VIII-a/ Cătălina Str. G-ral Berthelot, nr. 38, sector 1, București, cod 010169
Săndulache, Mihaela Rașcu, Iulian Săndulache. - București: Tel.: 021.243.40.14; 0748.100.719
Sigma, 2020 E-mail: office@librariesigma.ro;
Conține bibliografie Web: www.librariesigma.ro
ISBN: 978-606-727-409-7 Distribuție:
I. Săndulache, Cătălina Str. Nicolae Cartojan, nr. 12, București
II. Săndulache, Iulian Tel.: 021.243.40.52; 0748.100.719; 0758.044.827
913 E-mail: comenzi@librariesigma.ro
Introducere 3
Pași de studiu pe drumurile țării

Manualul, ca suport de studiu al Geografiei României, este un instrument de lucru deosebit
de util, deoarece activitățile de învățare propuse te vor ajuta să îți formezi noi competențe și îți
vor dezvolta capacitatea de analiză și sinteză.
Este accesibil nivelului minim și mediu de pregătire, dar are și conținuturi cu caracter
stimulativ (Vreau să știu mai mult, Știai că…). Prin problemele geografice propuse vei fi
încurajat să iei decizii motivante, să analizezi și să găsești modalități de aplicare a celor învățate
(Analizează, Argumentează, Explică, Dezbate).
Unele conținuturi au fost abordate din perspectivă interdisciplinară și transdisciplinară,
realizându-se corelații cu informații deja cunoscute prin studierea altor discipline: istorie,
matematică, limba și literatura română, biologie, fizică, chimie, informatică și TIC.
În cuprinsul manualului vei descoperi o diversitate de aplicații, tehnici de evaluare/
autoevaluare tradiționale și alternative, adaptate diferitelor situații educaționale.
Manualul utilizează forme variate de prezentare a informației: diferite tipuri de hărți, gra-
fice, o diversitate de imagini sugestive cu rolul de a exemplifica noțiunile geografice din text.
Pentru realizarea unor activități de învățare poate fi folosit lucrul în echipă, care presupune
implicarea ta activă, îndeplinirea unor roluri specifice în grupul de lucru și cooperarea. Pentru
realizarea proiectelor propuse, vei fi pus în situația de a argumenta, de a formula întrebări,
de a elabora ipoteze, de a analiza date, de a lua decizii, de a propune metode de rezolvare
a problemelor din viaţa cotidiană, de a identifica soluţii și de a rezolva situaţii-problemă.
Toate acestea vor contribui la conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi
ulterior utilitatea.
Prin modul de organizare a informației, manualul este ușor de folosit. Lecțiile au următoarea
structură: Amintește-ți, Analizează harta/ textul/ graficul, Reține, Aplică.
Lecțiile cuprind:
l aterial grafic și cartografic (Analizează harta/graficul, Precizează, Răspunde
m
întrebărilor);
l D
icționar, pentru explicarea termenilor noi;
l informații suplimentare (Vreau să știu mai mult, Știai că…);
l s inteza lecției – Reține;
l xerciții și aplicații diverse (Aplică, Proiect, Dezbatere, Chestionar, Portofoliu).
e
Capitolele se finalizează cu Recapitulare și Autoevaluare.
Manualul de geografie pentru clasa a VIII-a a fost conceput ținând cont de prevederile
programei școlare în vigoare (nr. 3393/28.02.2017).
4 Prezentarea manualului
Ghid
d e u t i l i z a re
Varianta tipărită Varianta digitală

Manual pentru clasa a VIII-a Faţă de varianta tipărită, varianta digitală

cuprinde activităţi multimedia de învăţare.
Simboluri care indică activităţile multimedia
Activitate statică – Privește!
Activitate interactivă – Rezolvă!
Film sau animaţie – Vizionează!

B
uton de accesare a meniului de
ajutor (Help)
Activităţile multimedia interactive de învăţare
sunt explicit semnalate în varianta digitală.
Cum este structurat

60 AUTOEVALUARE
Început
I. Pe harta alăturată sunt marcate cu litere unități și
subunități de relief din România.
Citește afirmațiile de mai jos și scrie, pe caiet, litera
de capitol corespunzătoare răspunsului corect:

1. Cea mai mare altitudine din unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera J se înregistrează în:
a. Câmpia Aradului b. Câmpia Crișurilor
c. Câmpia Timișului d. Câmpia Vingăi
2. Cea mai nouă și mai joasă unitate de relief a țării
Poziția geografică este marcată, pe hartă, cu litera:

a. C b. E
1
c. G d. I
3. Domuri gazeifere există în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. F d. H
Pagină 4. Subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G se numește:

a. Câmpia Bărăganului b. Câmpia Moldovei c. Câmpia Olteniei d. Câmpia Transilvaniei
recapitulare 5. Podișul Getic este unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. J
6. Cei mai înalţi munţi din subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H sunt :
a. Munţii Bârgău b. Munţii Gutâi c. Munţii Rodnei d. Munţii Suhard
24 puncte (6 × 4 p)
II. Scrie, pe caiet, enunțurile de mai jos și completează spațiile libere cu răspunsul corect:
1. În nord-vest România se învecinează cu țara numită .
2. Limita sudică a Dealurilor de Vest o formează râul .
3. Cel mai înalt deal subcarpatic este Dealul .
4. Subunitatea Câmpiei Române, situată la vest de Olt este Câmpia .
RECAPITULARE 59
5. În orogeneza hercinică s-au format Munții .
20 puncte (5 × 4 p)
III. În coloana A sunt notate, cu cifre, unități de relief, iar în coloana B sunt notate, cu litere, depresiuni. Scrie, pe caiet,
corespondența corectă dintre fiecare depresiune și unitatea de relief în care aceasta este situată.
I. Pe imaginea de mai jos, fotografiile marcate cu litere de la A la F prezintă aspecte geografice specifice unităților
de relief marcate, pe hartă, cu cifre de la 1 la 6: A B
1. Carpații Meridionali a. Depresiunea Almăjului
România - unități majore de relief
A D 2. Carpații Occidentali b. Depresiunea Făgărașului
3. Carpații Orientali c. Depresiunea Giurgeului
4
4. Depresiunea Colinară a Transilvaniei d. Depresiunea Petroșani
5. Subcarpați e. Depresiunea Vrancei
20 puncte (5 × 4 p)
B 1 E
IV. Compară relieful (mod de formare, tipuri de roci, altitudini, tipuri de relief etc.) Podișului Moldovei și relieful
Depresiunii Colinare a Transilvaniei și scrie, pe caiet, trei asemănări și o deosebire între acestea.
5 16 puncte (4 × 4 p)
2
6
C
V. Explică
F frecvența mare a alunecărilor de teren în Subcarpați și scrie, pe caiet, două argumente în acest sens.
Oficiu: 10 puncte 10 puncte (2 × 5 p)
Total: 100 puncte
3
1. Asociază fiecare fotografie cu una dintre unitățile de relief, după modelul A 3.

2. Ordonează crescător, în funcție de altitudine, unitățile de relief marcate, pe hartă, cu cifre de la 1 la 6.
3. Realizați două cuburi. Pe fiecare dintre fețele primului cub scrieți numele unităților/subunităților de relief
marcate, pe hartă, cu cifre de la 1 la 6. Pe fețele celui de-al doilea cub scrieți: 1 – unitățile/subunitățile de
relief cu care se învecinează; 2 – modul de formare; 3 – tipuri de roci; 4 – altitudinea maximă; 5 – tipuri
genetice de relief; 6 – numele a două subdiviziuni.
Împărțiți-vă în șase echipe. Dați, pe rând, cu fiecare dintre cele două cuburi și rezolvați cerința înscrisă pe fața cubu-
lui. Pentru fiecare răspuns corect echipa primește un punct. Câștigă echipa care acumulează mai multe puncte.
Exemplu: 1 – 3 înseamnă Munții Apuseni – tipuri de roci.
II. Calculează, pe caiet, ponderea suprafeței Carpaților Orientali și a Carpaților Occidentali din totalul suprafeței
Carpaților Românești. Reprezintă grafic rezultatele obținute.
Suprafața (km2) Pondere
Munții Carpați
Carpații Orientali
66.303
34.549
100%
?
Pagină
autoevaluare
Carpații Meridionali 14.040 21,17%
Carpații Occidentali 17.714 ?
* Sursa datelor: Geografia României, vol.III, 1987.
III. Desenează, pe caiet, schema de mai jos completată cu răspunsurile corecte:
Relieful petrografic din România
Relief Relief Relief Relief

Relief carstic dezvoltat pe dezvoltat dezvoltat pe dezvoltat pe
conglomerate pe argile
Peșteri crovuri dune
Pentru fiecare tip de relief precizează numele unei unități de relief în care acesta se află.
Prezentarea manualului 5
Număr pagină Titlu subcapitol
Capitol Titlu capitol Titlu lecție Informații suplimentare

Activități
70 CAPITOLUL 3 | Clima, apele, vegetația, fauna și solurile Apele 71
Lacurile și apele subterane

Principalele lacuri și ape subterane din România La deal și podiș sunt lacuri pe sare, în Subcarpați (Slănic) și în Depresiunea Colinară
ȘTIAI CĂ:

a Transilvaniei (Ursu). În Podișul Mehedinți, Lacul Zăton s-a format pe calcare.
¯
Analizează harta
Ucraina t
Pru
Tisa
Republica Legenda În Câmpia Moldovei și Câmpia Transilvaniei există numeroase iazuri. Lacuri de l Bazele stațiunii
#
Moldova Tipuri genetice
acumulare sunt pe Prut (Stânca-Costești), pe Siret, pe Bistrița, pe Olt și pe Argeș. Un Băile Herculane
a
Suceava de lacuri
Tis
L.Stânca-Costești lac-unicat este Lacul Învârtita de la Nucșoara, format pe gips, în Subcarpații Getici. au fost puse în anul
Lac glaciar
Ungaria
L.Buhăescu
L.Lala Mo L.Dracșani  În câmpii există iazuri (Cefa, în Câmpia de Vest), dar și lacuri de crov (în Câmpia
102 d.Hr. de către
Someș
ldo Lac vulcanic

împăratul Traian?
Jijia
e va
ar Bărăganului — Plopu, Ianca etc.), limanuri fluviatile (Snagov, Mostiștea), lacuri de
Barcău
Lac de baraj natural
Sir
e șu
lM ^ B
Vatra Dornei istriț l Numele stațiunii este
et
acumulare (Ostrovu Mare pe Dunăre) și lacuri de agrement.
Pru
Lac nival
Som a
1 Mai Criș Lac carstic legat de numele eroului
M ic
t
Criș ul R
^^Băile Felix epede Mureș
^
#
L.Izvorul #
L.Cuejdel
Muntelui
# Lac pe sare
 Pe litoralul Mării Negre se află lagune formate pe locul unor foste golfuri
și zeului Hercules,
ul
L.CefaC ș Borsec #
(Complexul lagunar Razim-Sinoie, Lacul Siutghiol) și limanuri maritime (Tașaul,
riș me
ul L.FântâneleS#o # L.Zau de Câmpie
# " Lac pe gips consemnat în mitologia
Bâ
Lacul Roșu # #
N # " Lac de crov Techirghiol, Mangalia). romană ca patron al
rla
Tr #
Moneasa egru% ,L.Vărășoaia ot #
d
^
Cr
ișu Arie
ș
ava
ă
Mic L.Ursu
uș #
#
^ Liman maritim
Apele subterane sunt freatice și de adâncime (sau captive). Ele apar la suprafață izvoarelor termale.
Târn e Liman fluviatil
Mureș lA a Mar # sub formă de izvoare.
lb Târnav Lagună
L.Sf.Ana
re ș ^ Iaz  Apele care au o cantitate de săruri de cel puțin 0,5 g/l sunt considerate izvoare
Mu #
Sebeș
Sire
Băile Tușnad
Bega
# #Olt# # Lac de acumulare minerale (la Borsec, Băile Tușnad, Vatra Dornei etc.). Formarea lor este legată de
t
#
# # prezența unor falii și a emanațiilor de dioxid de carbon ca manifestări postvulcanice.
Tim
Tisa
# L.Bâlea L.Vulturilor Ucraina

#L.Oașa
Majoritatea izvoarelor minerale sunt situate în Munții Carpați și în Subcarpați.
iș
# L.Bucura # L.Vidra #L.Vidraru

D
un
## Lacul Sărat ă re a
 Izvoarele termale au temperaturi de peste 20oC (la Băile Felix, 1 Mai, Moneasa,
Pra
"
L.Zănoaga L.Gâlcescu ## # L.Învârtita Bu L.Plopu "
ză
ho
# # L.Slănic u "
Băile Herculane).
Jiu
va
Băile Herculane% # # L.Ianca L.Babadag

, L.Zăton # Ialo
Nera #
^
Aplică
M # miț 1.
a #
gră
Dunăre L.Porțile de Fier I otru #

# Ar
ge
a
Ù ș Dâ L.Amara
# # mb L.Snagov
# I. Citește enunțurile de mai jos și alege răspunsul corect:
Marea Nea
ov
ița
Serbia # L.Ostrovu Mare # ^ L.Tașaul
Jiu
# # L.Mostiștea 1. Lacuri de crov se află în Câmpia:

Ù
# Ve L.Siutghiol
# de
Altitudinea (m)
# a L.Vederoasa
L.Bugeac ^ L.Techirghiol a. Bărăganului b. Carei c. Moldovei d. Transilvaniei
0 - 200 Alte elemente: #
Olt
200 - 500
Ù
Baraj
#
# Du
Izvor ^ mineral ^L.Mangalia 2. Lacuri pe sare s-au format în unitatea de relief numită: Izvorul „Neptun”, nr. 3
500 - 800 Râu
năre
a ^ termal a. Câmpia de Vest b. Dealurile de Vest de la Băile Herculane
800 - 2.544 1. Complexul lagunar Razim - Sinoie Bulgaria 0 20 40 80 120 160
Km
c. Podişul Dobrogei d. Subcarpaţi
3. După modul de formare, Lacul Zănoaga este un lac:
Amintește-ți a. de baraj natural b. carstic c. glaciar d. vulcanic
 modul de formare a lacurilor.
4. Lacul Bâlea este situat în Munţii:
a. Apuseni b. Făgăraş c. Retezat d. Rodnei
Precizează 5. Pe locul unui fost golf s-a format lacul:
 tipurile genetice de lacuri din Munții Carpați și câte un exemplu pentru fiecare;
a. Amara b. Mostiştea c. Siutghiol d. Taşaul
 tipurile genetice de lacuri din regiunile de deal și podiș și câte un exemplu pentru fiecare;
Lacul Bucura
II. Pentru fiecare dintre lacurile prezentate în imaginile alăturate, precizează:
 tipurile genetice de lacuri din Câmpia Română și Câmpia de Vest și câte un exemplu pentru fiecare;  tipul genetic;
 tipurile genetice de lacuri de pe litoralul Mării Negre și câte un exemplu pentru fiecare;  numele unității de relief unde este situat.
 numele a două localități în care sunt izvoare minerale, precum și numele a două localități unde sunt
izvoare termale.
Reține
 Lacurile din regiunea de munte sunt numeroase, dar au dimensiuni mici.
Lacul Sfânta Ana
 Lacurile glaciare s-au format în circurile glaciare din: Munții Rodnei (Lala și Buhăescu), Munții Făgăraș Lacul Stânca-Costești (vedere dinspre vest)
(Bâlea și Capra), Munții Parâng (Gâlcescu) și Munții Retezat (Bucura și Zănoaga).
 În Muntele Ciomatu Mare, în craterul unui vulcan, stins, se află Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din
țară. Lacul Vulturilor este un lac nival din Carpații Curburii.
 Lacuri de baraj natural se află în Grupa Centrală a Carpaților Orientali: Lacul Roșu și Cuejdel.
 În Munții Apuseni se află lacul carstic Vărășoaia.
 În Carpați există numeroase lacuri de baraj antropic (lacuri de acumulare): Vidra (pe Lotru), Vidraru (pe
Argeș), Izvorul Muntelui (pe Bistrița). Lacul Vulturilor Lacul Zăton Lacul Învârtita Lacul Cuejdel
Noțiuni cunoscute
Sarcini de lucru Sinteza lecției
Imagini sugestive
Abrevieri
Br. – Braț Mg. – Măgură
Depr. – Depresiune Nr. – Număr
Dl. – Deal P. ( ) – Pas
Gr. – Grind P. ( Ω ) – Peșteră
L. – Lac R. – Râu
Loc. – Locuitori Str. – Strâmtoare
M. – Munți Vf. – Vârf
Competențe specifice
Geografie
Competențe specifice
COMPETENȚE SPECIFICE
1. Prezentarea realităţii geografice utilizând mijloace Clasa a VIII-a
şi limbaje specifice
1.1. Utilizarea limbajului specific în explicarea unor elemente,
fenomene şi structuri geografice
1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice
2. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale

la reprezentări cartografice
2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport
cartografic dat
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând
reprezentări grafice şi cartografice
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza datelor
şi/sau suporturilor date
3. Studierea spaţiului geografic realizând conexiuni cu informaţii

dobândite la alte discipline şcolare
3.1. Explicarea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind noţiuni
din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS
3.2. Formularea de soluţii la probleme date din realitatea înconjurătoare utilizând
elemente din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS
3.3. Argumentarea diversităţii naturale, umane şi culturale a realităţii geografice
realizând corelaţii cu informaţiile dobândite la alte discipline şcolare
3.4. Argumentarea importanţei patrimoniului local şi naţional în context
european şi mondial
4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţiei

permanente şi pentru viaţa cotidiană
4.1. Realizarea unui demers investigativ
4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din realitatea observată
direct sau indirect
4.3. Compararea unor sisteme şi structuri spaţiale după un algoritm dat
4.4. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din orizontul
local sau îndepărtat în contextul dezvoltării sustenabile
Cuprins
Pagina
Introducere 3
Prezentarea manualului 4
Competențe specifice 6
Recapitulare clasa a VII-a 9
1. Poziţia geografică 11
(Competențe specifice: 1.1., 1.2., 2.1., 2.2., 3.1.)
Poziţia geografică. Elemente definitorii şi consecinţe. Statele vecine 12
România – ţară carpatică, dunăreană, pontică şi central europeană 13
2. Relieful României 15
(Competențe specifice: 1.1., 1.2., 2.1., 2.2., 2.3., 3.1., 3.2., 4.2., 4.3.)
Relieful – caracteristici generale 16
Unităţile majore de relief: 19
Carpaţii şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei 19
Subcarpaţii 40
Podișul Getic şi Podişul Mehedinţi 44
Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei 47
Câmpia de Vest şi Dealurile de Vest 51
Câmpia Română 53
Delta Dunării şi platforma continentală a Mării Negre 55
plicații practice/studii de caz: Interpretarea unor profile geografice, Cutremurele în România
A 57
Recapitulare 59
Autoevaluare 60
3. Clima, apele, vegetaţia, fauna şi solurile
61
(Competențe specifice: 1.1., 1.2., 2.1., 2.2., 2.3., 3.1., 3.2., 3.3., 4.2., 4.3., 4.4.)
Clima 62
Factorii genetici 62
Elementele climatice 63
Particularităţile climatice regionale (etaje şi influenţe climatice) 66
Apele 67
Dunărea 67
Râurile interioare 68
Lacurile şi apele subterane 70
Marea Neagră 72
Vegetaţia, fauna şi solurile 74
Aplicaţii practice: Reguli de comportament în cazul producerii unor fenomene climatice,
78
hidrografice, biogeografice de risc
Recapitulare 79
Autoevaluare 80
4. Populaţia, aşezările omeneşti şi organizarea administrativ-teritorială 81
(Competențe specifice: 1.1., 1.2., 2.1., 2.2., 2.3., 3.1., 3.3., 4.2., 4.3.)
Populaţia – elemente şi structuri demografice 82
Cuprins
Pagina
Aşezările omeneşti 85
Aşezările rurale – evoluţie şi diferenţieri teritoriale 85
Aşezările urbane – evoluţie şi caracteristici actuale 87
Caracterizarea geografică a oraşului Bucureşti 90
Organizarea administrativ – teritorială 91
Aplicaţii practice/studii de caz: Caracterizarea unor oraşe mari
92
(Iași, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca)
Recapitulare 93
Autoevaluare 94
5. Activităţile economice
(Competențe specifice: 1.1., 1.2., 2.1., 2.2., 3.1., 3.2., 4.4.) 95
Agricultura 96
Fondul funciar agricol – potenţial şi valorificare 96
Regiunile agricole – elemente specifice 97
Valorificarea produselor agricole – tradiţie şi modernitate 99
Resursele naturale şi industria 100
Resursele naturale şi valorificarea lor 100
Industria energetică şi a energiei electrice 102
Industria construcţiilor de maşini 104
Serviciile 106
Căile de comunicaţie şi transporturile 106
Comerţul 110
Turismul – potenţial şi valorificare economică 111
Aplicaţii practice/studii de caz: Potenţialul turistic al judeţului 113
Recapitulare 114
Autoevaluare 116
6. Regiuni geografice şi dezvoltarea regională 117
(Competențe specifice: 1.1., 1.2., 2.1., 3.2., 4.2., 4.3.)
Diferenţieri regionale 118
Regiunile geografice pe baze naturale 119
Aplicaţii practice/studii de caz: Caracterizarea geografică a Depresiunii Colinare a Transilvaniei 120
7. Caracteristici ale mediului înconjurător 123
(Competențe specifice: 1.1., 1.2., 2.2., 3.1., 3.2., 4.1., 4.4.)
Calitatea mediului înconjurător în România. Evoluţii recente 124
Resurse, populaţie şi elemente ale dezvoltării sustenabile 126
8. România în Europa şi în lume
(Competențe specifice: 1.1., 1.2., 3.1., 3.3., 3.4.) 127
Valorile naturale şi culturale ale României 128

România ca membru ONU, NATO şi UE 130
Recapitulare finală 131
Autoevaluare finală 132
Bibliografie 134
RECAPITULARE clasa a VII-a 9
I. Analizează harta de mai jos și răspunde cerințelor:
¯
Harta fizică a lumii
r f A
C
p n o m e
u b
g c a
B j
k d
s
D h i
t E
F 0 1.650 3.300 6.600 9.900 13.200

Km
1. Precizează numele continentelor marcate, pe hartă, cu litere de la A la F.

2. Pentru continentul marcat, pe hartă, cu litera A, precizează:
 numele munților marcați cu litera b;
 numele podișului marcat cu litera a, un tip de climă și o zonă de vegetație din acest podiș;
 numele peninsulei marcate cu litera c, două resurse de subsol și numele a două state care se află în această
peninsulă;
 numele arhipelagului marcat cu litera d, tipul de climă, zona de vegetație și tipul de sol din acest arhipelag;
 numele statului situat în arhipelagul marcat cu litera e și numele a trei orașe din acest stat;
 numele celui mai adânc lac;
 numele unității de relief marcate cu litera f, numele unui fluviu care o traversează, un tip de climă și o zonă
de vegetație din această unitate de relief.
Explică prezența:
 vulcanilor activi în arhipelagul marcat cu litera e;
 deșerturilor în peninsula marcată cu litera c.
3. Pentru continentul marcat, pe hartă, cu litera B, precizează:

 numele insulei marcate cu litera i;
 numele peninsulei marcate cu litera j;
 numele golfului marcat cu litera k;
 numele podișului marcat cu litera g și un tip genetic de relief existent în acest podiș;
 numele munților marcați cu litera m;
 numele unui lac tectonic;
 numele punctelor extreme;
 numele câmpiei marcate cu litera h.
Explică faptul că:

 agricultura este slab dezvoltată pe acest continent;
 numeroase țări se confruntă cu lipsa apei, deși continentul este traversat de cel mai lung fluviu al Terrei.
4. Pentru continentul marcat, pe hartă, cu litera C, precizează:

 numele a două state situate pe acest continent și numele orașelor-capitală ale acestora;
 numele unui megalopolis;
 numele câmpiei marcate cu litera n;
 numele munților marcați cu literele o și p;
 tipul genetic de lacuri din regiunea marcată cu litera r;
 numele golfului marcat cu litera u.
10 RECAPITULARE clasa a VII-a
5. Pentru continentul marcat, pe hartă, cu litera D, precizează:

 numele câmpiei marcate cu litera s;
 numele munților marcați cu litera t;
 două resurse de subsol.
6. Pentru continentul marcat, pe hartă, cu litera E:

 explică densitatea mică a populației;
 precizează două specii endemice de animale.
II. Completează, pe caiet, rebusul de mai jos. Dacă vei completa corect, pe verticala A-B vei găsi numele fluviului
cu cel mai mare debit din lume.
1. „Fluviul Sfânt” al Indiei.
2. Fluviu nord-american ce se varsă printr-o deltă în Golful Mexic.
3. Fluviu asiatic ce se varsă printr-o deltă în Oceanul Arctic.
4. Fluviu african ce se varsă în Oceanul Indian și pe care se află Lacul Kariba.
5. Cel mai lung fluviu european.
6. Cel mai lung fluviu al lumii.
A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
B
III. În imaginile de mai jos sunt prezentate câteva obiective turistice ale continentelor studiate. Precizează țara și
continentul în care se află fiecare dintre acestea.
1 2 3
4 5 6
Poziția geografică
1
12 CAPITOLUL 1 | Poziţia geografică
Poziția geografică. Elemente definitorii și consecințe. Statele vecine
Amintește-ți 150° V 120° V 90° V 60° V 30° V 0° 30° E 60° E 90° E 120° E 150° E
¯
90°N o 90°N
Poziția geografică a României pe Glob 25 E
OCEANUL ARCTIC
 definiția coordonatelor Cercul Polar de Nord
geografice. 60° N 60° N
O
o
EUROPA ASIA
O
o
C E A N
45 N 45 N
C AMERICA DE NORD
E
30° N 30° N
Tropicul de Nord
A
Analizează hărţile
U L
N
AFRICA
U L
Ecuator
0° 0°
A T
AMERICA DE SUD OCEANUL
P A
L A
Tropicul de Sud INDIAN
AUSTRALIA
C I
N TI C
30° S 30° S
F I
Precizează
C
60° S 60° S
Cercul Polar de Sud
e
misferele terestre unde ANTARCTI CA o
90°S 25 E 90° S
se află România; 150° V 120° V 90° V 60° V 30° V 0° 30° E 60° E 90° E 120° E 150° E
0 1.750 3.500 7.000 10.500 14.000
Km
p
aralela și meridianul o o
40° V 30° V 20° V 10° V 0° 10 E 20° E 30 E 40° E 50° E 60° E 70° E 80° E
care se intersectează pe
¯
o
25 E
O C E A N U L A R C T I C
teritoriul țării noastre. Capul Nord
M
60° N
u
Poziția geografică a României în Europa
n ț
C
2 800 km
i i
I
T
U
Răspunde întrebărilor:
N
50° N
r a
A
L
km
l
T
0
60
1. Î n ce regiune a Europei
A
2
45 o N 50° N
este situată România?
L
U
N
2. C
um este poziționată Europa Centrală
45 o N
A
5
E
40° N
România față de
C
4 1
M
extremitățile continentale
O
ar
2 900 km
ea
Capul Roca 3 40° N
Ca
Marea Neagră
ale Europei? 2
sp
km
M A ică
R
1 000
3. Care sunt statele vecine E

A
A S I A
1. Republica Moldova
României? 30° N A F R I C A M Capul
2. Bulgaria
E Matapan 3. Serbia
D I 4. Ungaria
0 300 600 1.200 1.800 2.400 T E R A N Ă 5. Ucraina 30° N
Km
o
10° V 0° 10° E 20° E 25 E 30° E 40° E 50° E
Reține
Țara noastră este situată pe Glob în emisfera nordică, fiind traversată de paralela de 45o latitudine nordică (ce
reprezintă jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord) și în emisfera estică, prin centrul țării trecând meridianul
de 25o longitudine estică (poziționat aproximativ la jumătatea distanței dintre Oceanul Atlantic și Munții Ural).
România este situată în sud-estul Europei Centrale, la distanțe aproximativ egale față de Oceanul Atlantic
(Vest), Oceanul Arctic (Nord) și Munții Ural (Est) și mai aproape de Marea Mediterană (Sud).
Poziția geografică a României influențează clima, vegetația, repartiția unor culturi agricole, astfel:
 România are o climă temperat continentală de tranziție.
P e teritoriul României se întâlnesc pădurea de foioase, specifică Europei de Vest, cu stepa,
caracteristică Europei de Est.
 În țara noastră se află limita estică a fagului și limita nordică a viței de vie.
România se învecinează în nord-est cu Republica Moldova, în sud cu Bulgaria, în sud-vest cu Serbia și în

nord-vest cu Ungaria. Cu Ucraina are două sectoare de graniță, unul în nordul țării și celălalt în sud-estul acesteia
(în nordul Dobrogei). În sud-est, țara noastră are ieșire la Marea Neagră.
Poziția geografică 13
România – țară carpatică, dunăreană, pontică și central europeană

o
20° E 22° E 24° E 25 E 26° E 28° E 30° E
VREAU SĂ ȘTIU
¯
Analizează harta
România – coordonate geografice Ucraina Horodiștea
48° N Tisa 48° N MAI MULT:

Botoșani
a
Tis
Republica Moldova
Satu Mare Maramureș
Datorită formei
l
Ungaria Suceava
de inel pe care o au,
Bistrița-Năsăud Iași
Munții Carpați au
Pr
Sălaj
ut
Neamț
Bihor
Cluj fost denumiți Corona
Mureș
Harghita Vaslui
Montium de către
Arad
Bacău geograful Simion
Beba Veche
46° N
Alba
46° N Mehedinți și au avut
Ucraina
Timiș
Sibiu Covasna
Vrancea Galați un rol definitoriu în
Brașov
evoluția și aspectul
Caraș-Severin Hunedoara un
D
ărea Sulina actual al reliefului
Buzău
o
45 N Vâlcea Argeș Prahova Brăila Tulcea 45oN țării noastre.
ărea Gorj
Dun
Dâmbovița
Mehedinți Ilfov Ialomița Carpații au fost un
l
București
spațiu optim de
ră
Serbia Călărași
eag
Olt
44° N Legenda Dolj Giurgiu Constanța 44° N locuire încă din
aN
Localitate Dun Teleorman
ărea paleolitic și neolitic.
re
Râu Zimnicea
Ma
Altitudinea (m)
Graniță de stat Max : 2.544 Capitala statului dac,
Bulgaria
Limită județ
Min : 0
0 30 60 120 180 240
Km Sarmizegetusa Regia,
22° E 24° E
o
25 E 26° E 28° E precum și numeroase
alte cetăți dacice
Precizează (Costești, Blidaru,
 elementele naturale de importanță europeană prezente pe teritoriul țării
Bănița, Căpâlna,
Petrodava și altele) se
noastre sau la granițele sale;
află în Carpați sau în
 numele județului unde se intersectează paralela de 45o latitudine nordică cu
vecinătatea acestora.
meridianul de 25o longitudine estică; Mai târziu, munții au
 numele localităților situate în punctele extreme ale teritoriului României. reprezentat un loc
de refugiu în calea
Reține invaziilor popoarelor
Din punct de vedere al așezării sale geografice, România este o țară car- migratoare, precum
patică, dunăreană și pontică. Este o țară carpatică pentru că pe teritoriul ei se și în timpul luptelor
desfășoară mai mult de jumătate din întinderea Carpaților. Este o țară dunăreană, cu turcii și tătarii.
întrucât Dunărea străbate teritoriul țării noastre, în cea mai mare parte formând Ei sunt o adevărată
l
granița de sud (cu Serbia și Bulgaria). Situarea țării noastre pe țărmul vestic fortăreață naturală,
al Mării Negre face ca România să fie și o țară pontică. greu de cucerit, cu o
Suprafața României este de 238 397 km2 (conform INS, 2018), fiind o țară importanță strategică
central-europeană de mărime mijlocie. deosebită, dovedită
și în timpul celor două
războaie mondiale
din secolul al XX-lea.
DICȚIONAR:
Munții Suhard (văzuți din Munții Călimani) Pontic
termen care se referă
la Marea Neagră,
denumită în scrierile
antice Pontus Euxinus.
Litoralul Mării Negre Chipul lui Decebal (Defileul Dunării)

14 CAPITOLUL 1 | Poziţia geografică
Aplică
I. Pe baza hărții de mai jos, precizează:
b
¯
B
M
u n
Poziția geografică a României în Europa
ț i
2 800 km
I
i
T
U
N
r a
A
L
km
l
T
0
60
A
2
a
L
U
N
Europa Centrală
a
A
5
E
C
4 1
M
O
ar
2 900 km
ea
A 3
Ca
Marea Neagră
2
sp
km
ic
M
ă
A R
1 000
E A S I A
A
A F R I C A M
E
D
C
I T
0 300 600 1.200 1.800 2.400 E R A N Ă
Km
b
1. numele punctelor extreme ale Europei marcate, pe hartă, cu literele A, B și C;
2. paralela și meridianul care traversează teritoriul țării noastre marcate, pe hartă, cu literele a și b;
3. numele statelor vecine României marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2, 3, 4 și 5.
II. Utilizând harta de la pagina 13, răspunde următoarelor cerințe:
1. Numește câte trei județe traversate de paralela de 45o latitudine N, de meridianul de 25o longitudine
E și de paralela de 46o latitudine N.
2. Centrul țării este considerat punctul în care se intersectează paralela de 46o latitudine N cu meridianul
de 25o longitudine E. Identifică, pe hartă, acest punct și precizează numele județului pe teritoriul
căruia se află.
III. Calculează întinderea latitudinală și longitudinală a teritoriului României.
Punctul extrem Localitatea Latitudine nordică Longitudine estică
Nord Horodiștea 48o15’ 26o42’
Sud Zimnicea 43o37’ 25o23’
Est Sulina 45o09’ 29o41’
Vest Beba Veche 46o07’ 20o15’
IV. A
nalizează imaginile de mai jos și precizează câte un avantaj economic al faptului că România este țară
carpatică, dunăreană și pontică.
Munții Baiului Dunărea la Porțile de Fier Marea Neagră

Relieful României
Munții Făgăraș
(Vârful Vânătoarea
lui Buteanu, 2 507 m,
și Lacul Capra)
Analizează harta 16
România - unități majore de relief Ucraina

t
Pru
Tisa ¯
sa
Ti
T Suceava P O
C D
Jijia
S A
Precizează
I Ș
T
CAPITOLUL 2
R Mo
E
Ungaria e
ldo
U
|
va
S
P
ar
V
Ba
Someș
M
A
r că
u E eș ul
Republica Moldova
Ț
Som
M
Criș V
E
Criș
M ic
ul R
I I
epe Mureș
ul
D
de Bi
Pru
I
Cr ș
str t
So m e i ța
Bâ
ișu
l
rla
DEPRESIUNEA
A
Ne
d
O R
L D
gr Tr
u otu
D E
I
I
ș
Ț
COLINARĂ A O
Sir
Cr
ișu
et
N T A LI
P
Mureș lA
lb
V
E
TRANSILVANIEI
Relieful – caracteristici generale
E N T
Relieful României
M
re
LE
Mu
Ucraina
E I
CID
Bega Olt
R I
C
Ti
Vf.Moldoveanu
m
A L I
C Â
O
iș
2544 m
Tisa
 formele majore de relief care se află pe teritoriul României;

D
II un
AL
Ț ȚII MER IDIONA LI ă rea DELTA
Pra
Ă
R PA
h
Bu DUNĂRII
CA
PA
ză u
I
Jiu
ova
D E
U B C
N
S Ial A
ȚI
AR
Nera
 numele unităților majore de relief ale României. Cum sunt ele dispuse?
I
om
IN
M
ED ȘUL
U L
C
ea ița
G E
P
H
Arg
E
Dunăr ot eș
M OD
ru
Â
Dâ
O
P O D I Ș U L G E T I C m
b ov
iț a M
B R
Ji u
Serbia O
R
C Â A Marea Neagră
P O
Altitudinea (m) Legenda M P I

D O D I Ș
0 - 200
Olt
Vârf
200 - 500 Râu Dunărea
500 - 800 Km
Granița de stat 0 20 40 80 120 160
800 - 2.544
Bulgaria
Relieful – caracteristici generale 17
Reține DICȚIONAR:
Caracteristicile reliefului României sunt:
Forme de relief
V
arietatea: relieful țării noastre cuprinde toate formele de relief major (munți, aspecte particulare
dealuri, podișuri și câmpii) și o multitudine de forme ale reliefului minor. ale reliefului scoarței
P
roporționalitatea: fiecare dintre formele majore de relief ocupă aproximativ terestre, care se
o treime din suprafața țării (munții ocupă 31%, dealurile și podișurile, 36% iar deosebesc între ele prin
câmpiile, 33%) (conform INS, 2017). dimensiuni, condiții
D
ispunerea în trepte concentrice, din centrul țării spre margini. În interiorul genetice și trăsături
Munților Carpați se află Depresiunea Colinară a Transilvaniei, iar la exteriorul lor morfologice.
treptele de relief sunt dispuse concentric și simetric, descrescând altitudinal, în Tip genetic
dealuri (Subcarpații și Dealurile de Vest), podișuri (Podișul Moldovei, Podișul
de relief
Getic, Podișul Mehedinți și Podișul Dobrogei) și câmpii (Câmpia Română și
ansamblu de forme
Câmpia de Vest). de relief rezultat din
A
ltitudinea minimă este de 0 m, iar cea maximă este de 2 544 m în Vf. Moldoveanu acțiunea unor agenți
din Munții Făgăraș. Altitudinea medie a reliefului este de 420 m. modelatori, interni și
A
lcătuirea petrografică: unitățile de relief din țara noastră sunt alcătuite din externi (de exemplu:
roci vulcanice (care apar în unele masive montane), roci metamorfice (șisturi relief vulcanic, relief
cristaline) prezente în munți, dar și în unele podișuri și roci sedimentare (argile, glaciar etc.).
marne, nisipuri, pietrișuri), care au cea mai mare răspândire.
Unitate de relief
Aspectul actual al reliefului este rezultatul unei evoluții îndelungate. Cele

teritoriu bine conturat
mai vechi urme ale unui uscat continental se află în jumătatea nordică a care prezintă aceleași
fundamentului Podișului Moldovei și aparțin Platformei Est-Europene. În caracteristici ale
orogeneza caledoniană s-a definitivat Podișul Dobrogei Centrale (Podișul reliefului.
Casimcei) unde se află cel mai vechi relief la suprafață. Urmează orogeneza
hercinică, în care au loc cutarea și înălțarea Munților Măcin (din nordul Podișului Orogeneză
Dobrogei) și apoi, orogeneza alpină, care a avut ca rezultat formarea Carpaților, a totalitatea proceselor
Subcarpaților și a Podișului Mehedinți. Două evenimente importante în evoluția și fenomenelor tectonice
reliefului carpatic au fost vulcanismul neogen și glaciațiunea cuaternară. În care se finalizează cu
regiunile situate în interiorul și la exteriorul Carpaților s-au format, prin depunere formarea reliefului
de sedimente, celelalte unități majore de relief. Relieful s-a definitivat, ajungând cutat și cu precădere
la aspectul actual, prin formarea luncilor și a Deltei Dunării. a munților. Scoarța
terestră este supusă
unor mișcări complexe
care duc la cutarea
și înălțarea stratelor
de roci.
Vulcanism neogen
totalitatea erupțiilor
vulcanice produse
în intervalul de timp
geologic numit Neogen.
Aglomerate vulcanice în Munții Gurghiu Granit în Munții Măcin
Glaciațiunea
cuaternară
interval de timp geologic
în care răcirea globală
a climei Pământului a
condus la dezvoltarea
unor enorme mase de
gheață, poziționate fie
la latitudini mari, fie,
Fliș (roci sedimentare cutate) Calcar în Munții Mehedinți în munți, la o anumită
în Munții Vrancei altitudine.
18 CAPITOLUL 2 | Relieful României
Glaciațiunea cuaternară
Aplică
cuprinde: faze glaciare
1. O
rdonează cronologic, de la cea mai veche la cea mai nouă, următoarele
(când are loc dezvoltarea
unități de relief: Câmpia Română, Delta Dunării, Munții Carpați, Munții
maximă a ghețarilor
Măcin și Podișul Casimcei.
și realizarea modelării
glaciare) și faze interglaciare 2. Analizează Harta geologică a României și precizează:
(când clima se încălzește,
 numele unității majore de relief în care există fliș (roci sedimentare cutate)
ghețarii se degradează/
și roci vulcanice (vulcanite neogene);
topesc și iese la iveală
 n
umele unității majore de relief alcătuite predominant din șisturi cristaline;
relieful glaciar).
 numele unei unități/subunități de relief în care există șisturi verzi.
Sedimente
formațiuni petrografice
rezultate în urma procesului
de depunere într-un mediu
acvatic sau pe uscat a
materialelor transportate
de către apele curgătoare,
ghețari, vânt etc.
Roci vulcanice (andezite) Șist cristalin

Analizează harta în Munții Călimani în Munții Bistriței
HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI

LEGENDA
U C R A I N A
RE
Tisa Cuaternar
}
P.
Pliocen
M
Neozoic
Neogen
OL
I A
Miocen
Pr
Mo
u
DO
t
R
So ldo Paleogen
va
A
me
VA
ș Mezozoic
G
N
Paleozoic
U
Bâ
a Șisturi cristaline
Siret
reș
Cluj-Napoca
rla
Mu
Vulcanite neogene
Banatite
Roci bazice - ultrabazice
Roci intruzive prealpine

Timiș Olt
Roci alcaline
S
E
Bu
ză
Dunărea
R
u
B
I A
Arg
eș
ă
agr
BUCUREȘTI
Jiu
Ne
Fliș (Roci sedimentare cutate) Constanța

rea
Calcare
Dunăre
Ma
a
Conglomerate
B U LG A R I A Prelucrare cu completări
Șisturi verzi
după Ion Gheuca,
Institutul Geologic Român
Unitățile majore de relief 19
Carpații și Depresiunea Colinară a Transilvaniei
¯
Munții Carpați POLONIA UCRAINA
Vf.Gerlachovsky 2655 m
CEHIA Ca
Analizează harta
Munții Tatra rp
ații Nistru
Ba zin Pă
SLOVACIA kk du
Bu roș
ul
- Tisa
en
atr
a i
Vi
M. Alpi
ei Dunărea M
Mu n ții
Ca
rpa
UNGARIA
ali
ton Depresiunea
ții
la
L. Ba
ent
Colinară a
Or
Transilvaniei
c id
ien
Drava
tal
Oc
i
ții
rp a Carpații Meridionali
Legenda
Ca
# Vârf
ROMÂNIA
Legenda
Râu/Fluviu
Carpații
M SERBIA Serbiei
Mare un?
Timok
Vârf Dunărea
ii D
a de statinar
Râu/Fluviu
Grani?
ici
Granița
Grani? de stat
a de stat a României
Marea Adriatica
Granița de stat a României Munții Balcani
0 55 110 220 330 440 Marea
Km Neagră
Precizează
 numele statelor pe teritoriul cărora se desfășoară Munții Carpați;
 numele munților unde se înregistrează cea mai mare altitudine din cadrul lanțului carpatic;
 numele statului pe teritoriul căruia Munții Carpați au cea mai mare lungime;
n
umele celor trei ramuri carpatice situate pe teritoriul României și al unității majore de relief situate în
interiorul arcului carpatic.
Reține
Munții Carpați încep de la Dunăre, din Bazinul Vienei, care-i desparte de Munții Alpi și se întind
până la valea Timokului, care-i delimitează de Munții Balcani. Ei se desfășoară pe teritoriul mai multor state.
Sunt munți tineri, formați în orogeneza alpină. Înregistrează altitudinea maximă în vârful Gerlachovsky
(2 655 m) din Munții Tatra, în Slovacia.
Carpații Românești au formă circulară și poziție centrală în cadrul țării. În funcție de poziția geografică
pe care o au față de Depresiunea Colinară a Transilvaniei se împart în trei ramuri:
 Carpații Orientali;
 Carpații Meridionali;
 Carpații Occidentali.
Aspect din Carpații Meridionali (Munții Bucegi văzuți din Munții Baiului)
Carpații Orientali
Carpații Orientali
¯
Prut
Analizează harta
U C R A I N A
Tisa
Câm Vest
Tur eava
Iz Suc
de
a
Viș
p ia
Dea GRUPA NORDICĂ eu P o d i ș u l

luri Vf.Pietrosu M o l d o v e i
d e V le # 2303 m
es t Munții Rodnei
Mo
l dov
a
are
D
lM
e
p
Sir
So
șu
Som e
re
et
Bi
s
st
a
eș
Vf.Pietrosu
riț
iu
2100 m
n
S
# L.Izvorul
e
Munții Călimani Muntelui

a
Mureș
C
u
ol
Carpații u l Mi
c
Som e ?Orientali – harta geologică GRUPA CENTRALĂ
Bi
tri
¯
in
ța
s
ar
b
ă
e? Tro
Mu r t uș
a
c
Tra
Olt
a
ns
Legenda tuz
Oi
ilv
Alcătuirea petrografică
Munți alcătuiți din roci vulcanice
aniei
Munți alcătuiți din roci metamorfice

r
Olt
Munți alcătuiți din roci sedimentare
cutate (fliș)
Munți alcătuiți din roci sedimentare
p
și metamorfice
Munți alcătuiți din roci sedimentare GRUPA SUDICĂ
și vulcanice
Vf.Ciucaș
Depresiuni
1954 m
a
Bu
#
z
Carpații
ău
0 5 10 20 30 40
Munții Ciucaș
Meridionali
Km
ț
Altitudinea (m)
Pr a
i
Legenda i
hov
sub 500
Depresiune # Vârf Lac
a
500 - 1.000
1.000 - 1.500 Limita unității/subunității de relief
1.500 - 2.000 0 510 20 30 40
Granița de stat Râu Km
2.000 - 2.303
Precizează
 limita nordică și limita sud-vestică a Carpaților Orientali;
 numele unităților de relief cu care se învecinează Carpații Orientali;
 principalele tipuri de roci din care sunt alcătuiți Carpații Orientali;
 numele munților în care se înregistrează cea mai mare altitudine din Carpații Orientali;
 grupele de munți care compun Carpații Orientali.
Reține VREAU SĂ ȘTIU

C
arpații Orientali se întind de la granița de nord a țării cu Ucraina și până la MAI MULT:
valea Prahovei.
S unt munți formați prin cutarea și înălțarea scoarței terestre, dar și prin În Neogen s-au produs
erupții vulcanice (în vest), în orogeneza alpină. puternice erupții
S unt constituiți din roci: vulcanice (andezite, bazalte), metamorfice (șisturi vulcanice care au
cristaline) și sedimentare cutate (fliș). condus la formarea
celui mai lung și
A ltitudinile scad de la nord spre sud, cei mai înalți munți fiind: Munții
complex lanț vulcanic
Rodnei (Vf. Pietrosu, 2 303 m și Vf. Ineu, 2 279 m), Munții Călimani (Vf. Pietrosu,
din Europa, situat
2 100 m) și Munții Ciucaș (Vf. Ciucaș, 1 954 m). pe rama interioară
 Tipurile genetice de relief sunt: vulcanic, glaciar, petrografic (carstic, pe a arcului carpatic
conglomerate) etc. (pe latura vestică a
 Sunt fragmentați de numeroase depresiuni și văi. Carpaților Orientali),
A u direcția de orientare a culmilor montane de la nord-vest spre sud-est, el fiind în prezent
dar în Grupa Sudică direcția culmilor se schimbă: fie de la nord-est spre puternic erodat.
sud-vest, fie nord-sud și chiar est-vest.
 Cuprind trei grupe de munți:
ȘTIAI CĂ:
 Grupa Nordică (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei);
 Grupa Centrală (Carpații Moldo-Transilvani); În Carpații Orientali se
află Aureola Mofetică,
 Grupa Sudică (Carpații Curburii).
un areal ce cuprinde
lanțul vulcanic,
depresiunile Oaș,
Maramureș, Dornelor,
Giurgeului, Ciucului,
Borsec, Bilbor, Brașov
și o parte din munții
alcătuiți din cristalin
și din fliș?
Aici se produc emanații
de dioxid de carbon
Munții Rodnei (în ultimul plan Vf. Ineu, 2 279 m) (mofete) sau de apă
încărcată cu acest
gaz (borvizuri sau
ape carbogazoase).
Cascada Cailor este

una dintre cele mai
frumoase din
Carpații Românești.
Este situată în
Munții Călimani (în ultimul plan Vf. Pietrosu, 2 100 m) apropiere de stațiunea
turistică Borșa
Fântâna, în nordul
Munților Rodnei.
Apa din precipitații
și din topirea zăpezii
se adună într-un
circ glaciar și apoi se
prăvălește pe versantul
abrupt al Rezervației
Piatra Rea. Se află la o
altitudine de 1 300 m,
iar căderea de apă este
Munții Ciucaș (în ultimul plan Vf. Ciucaș, 1 954 m) de aprox. 90 m.
Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali (Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei)
¯
Grupa Nordică a Carpaților Orientali - harta subunităților de relief
Analizează hărţile
Mu
nț U C
ii O
aș 869 m R A
r ț # Tisa A I N
Tu
Câ
Tur Vf.Farcău
m
# 1957 m Suceava
Po
pi
Depresiunea
ad
Oaș Ma Mu tna
di
Depresiunea Pu
eV
ram nț
Munții Igniș a Maramureșului u r ii a
șu old
ar viț
es
O
M eș Vf.Toroiaga ce
M
bc
Someș ulu
Ob
Iz Su
t
F iriza
De
l
1307 m Vf.Lucina 1493 m
i 1930 m
in
ci
alu # #
a
a
n
1443 m 1588 m # 1222 m
M
a
ril ar #
ar
O
Săs M #
Fe
ed P.Prislop bcin
#
ov r
e
Munții Gutâi Viseu ol
Mo
re
eV aM do
H
Vf.Pietrosu 1416 m
de
es P.Ș etref v
um
ldo
iț a
ei
Bis e
ul
t D 818 m #2303 m t r i ța A stec f
o
va
f
Munții Țibleș
ui
ep P.Rotunda uri ăn
e iș Depresiunea
re 1839 m Munții Rodnei 1271 m
f
# Vf.Omu Câmpulung Moldovenesc
si #
un 1931 m P.Mestecăniș
l ă
e
Sălăuța
ar
Lăpuș ea M 1096 m f
e șu l Munții Suhard a
m r
Co So t
Legenda li Ilva n
na Depresiunea e
Altitudinea (m) ra Vf.Heniul Mare
P.Tihuța Dornelor C
f Pas # Vârf 1611 m a
Bis
Relief sub 500 ar a T
e # 1201 m p
u f ța
tri
Râu r r ra
glaciar
lM
u a Munții Bârgău
Dorna
500 - 1.000 e ș n G
So m si
g
Depresiune
Nea
1.000 - 1.500 lv
Limita unității de relief
an
1.500 - 2.000 ie
i 0 5 10 20 30 40
Granița de stat 2.000 - 2.303 Km
Precizează
 numele munților din Grupa Nordică situați în vest, centru și est;
 numele depresiunilor, precum și numele râurilor care străbat aceste depresiuni;
 numele pasului situat la cea mai mare altitudine;
 numele celor mai înalți munți, precum și tipul genetic de relief existent aici la altitudini de peste 2 000 m;
n
umele munţilor alcătuiți din roci vulcanice, al munţilor alcătuiți din roci metamorfice, precum și cel al
munţilor alcătuiți din fliş, utilizând și harta geologică de mai jos.
¯
Grupa Nordică a Carpaților Orientali - harta geologică
U C
rț
869 Tisa R A I N A
Tu #
1957
Tur # Suceava
a
tn
Pu
Mara
Va
s v ița
Iza er ce
Su
Firiza
1307 1930
# # 1493
1443 1588 # 1222
#
Săsar Vișeu
# M
ol
#
Hu
do
Mo
viț mo
2303 a r
ld
# Bi
ova
str
Lăpu
1839 ița
Au
So meș
# 1931
# rie
ș
M are
șu l
Sălăuța
Legenda me
So
a
s
riț
me Ilva
st
So petrografică
Alcătuirea
Bi
Text 1611
Munți alcătuiți din roci vulcanice # ra
ag
Munți alcătuiți din roci metamorficeSomesul Mare Ne
Dorna
Munți alcătuiți din roci sedimentare cutate (fliș)

# Vârf
Granița de stat Limita unității de relief
Munți alcătuiți din roci sedimentare și metamorfice
Râu
Munți alcătuiți din roci sedimentare și vulcanice 0 5 10 20 30 40
Depresiune Km
Reține
DICȚIONAR:
 Grupa Nordică a Carpaților Orientali se desfășoară între granița de nord a Dyke
țării cu Ucraina și depresiunile Dornelor–Câmpulung Moldovenesc (în sud). formă de relief cu
 Munțiisunt constituiți din roci vulcanice în vest (munții Oaș, Igniș, Gutâi), aspect de zid sau de
roci metamorfice (șisturi cristaline) în centru (munții Rodnei, Suhard, Obcina creastă, creată prin
Mestecăniș) și roci sedimentare cutate (fliș) în est (Obcina Feredeului și dezvelirea produsă de
Obcina Mare). eroziune a unei intruziuni
magmatice rezistente.
 MunțiiRodnei înregistrează cea mai mare altitudine – Vf. Pietrosu, 2 303 m,
aceștia având relief glaciar (circuri, văi glaciare și morene). Morene
R
eliefulvulcanic, cu resturi de conuri și cratere vulcanice este prezent în materiale pe care
munții din vestul grupei. ghețarul le transportă
și le depune acolo unde
 Fragmentarea accentuată este determinată de numeroase văi și depresiuni
gheața se topește.
(cea mai întinsă depresiune este Depresiunea Maramureșului, străbătută de
râurile Vișeu și Iza).
 Culmilemunților sunt paralele și au direcția de orientare de la nord-vest
spre sud-est. Paralelismul culmilor montane este bine evidențiat în Obcinele
Bucovinei (Obcina Mestecăniș, Obcina Feredeului și Obcina Mare).
Vf. Pietrosu,
2 303 m (detaliu)
vedere dinspre nord-est
Munții Gutâi – Creasta Cocoșului (un dyke vulcanic) VREAU SĂ ȘTIU

MAI MULT:
Munții Rodnei
sunt cei mai impunători
și cu altitudinea cea mai
mare dintre toate masivele
cristaline ale Carpaților
Orientali. Diversitatea
formelor de relief este
dată atât de culmea
Munții Rodnei (Vf. Pietrosu, 2 303 m) și Depresiunea Maramureșului principală, orientată pe
direcție vest-est (între
Aplică pasurile Șetref – 818 m
și Rotunda – 1 271 m),
Notează, în caiet, afirmațiile următoare și alege litera corespunzătoare, A, dacă cu urme ale glaciațiunii
afirmația este adevărată sau F, dacă este falsă. cuaternare, vârfuri
semețe, povârnișuri etc.,
1. Munții Igniș sunt constituiți din șisturi cristaline. A/F
cât și de cele două flancuri
2. În Munții Rodnei există circuri, văi glaciare și morene. A/F asimetrice, unul scurt,
spre nord, și altul prelung,
3. Depresiunea Maramureșului este traversată de râurile Vișeu și Iza. A/F
spre sud, puternic
4. Dintre Obcinele Bucovinei cea mai mare altitudine o are Obcina Mare. A/F fragmentat de o bogată
rețea hidrografică.
5. Creasta Cocoșului se află în Munții Gutâi. A/F
Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali (Carpaţii Moldo-Transilvani)
¯
Grupa Centrală a Carpaților Orientali - harta subunităților de relief
Analizează harta
c ă
i Depresiunea
d Câmpulung Moldovenesc
r M 1. Depresiunea Bilbor
o ol
Vf.GiumalăuVf.Rarău 1651 m do 2. Depresiunea Borsec
N 1857 m va
3. Depresiunea Vărșag
a 4. Depresiunea Plăieși
p Depresiunea
5. Masivul Ciomatu Mare
Dornelor P.Stânișoara
Mu
u (1300 m)
B is t
1235 m
S
a
6. Depresiunea Baraolt
M
nț
rn
Do a
ri ț
Vf.Bivolu
u
r
r f
u
a
ii
a 1530 m
g
ți
Ne
G
b
i
S
Vf.Pietrosu â
B
n
c
Vf.Budacu iș
is
2100 m
1859 m o
tr
a
a
re
iț
Munții Călimani
Bis
L.Iz
r
t r i cioa vor i
e
1 i
ra
p
Vf.Ocolașul Mare
ul
Mu
1907 m
Deda
Mun
2 M
a ț
n te
Toplița .C
De
ea
lui
h lă u
ții
Mu
pr
Bis
Depresiu n e
i
Mun
triț
nț i i H ă ș m
a
Giur
Bic
Mu
Mu
a
es
i
Mur eș
g eu
Ta r
nț
nț
r eș
iu
G u r g h iu
ți
f cău
Mu
ii
P.Bicaz
i
ii T
ne
Vf.Saca 1793 m
M
aș
G
G 1256 m
G
1775 m
a
u
u
iu
a
ar
1442 m
Mar
rge u oș
rg
lui 1664 m
o
că
f
Co
ma
e
P.Bucin
iu
P.S i c a ș
l
ulu
lu
1297 m
li
nu
f 1000 m
i
d
na
i
Tr
Olt resiun
ot
ră
o v
ică
3
M u n
1800 m
D ep
uș
u
ți De
pr M.
M
ava
n
i C1517 m
T â rn .C
a
P.Vlăhița iuc
B
ului e
er
om
985 m
Tr
zu
ț
ăn
Uz
ea
i
f
nți
i
H ș ti
i
an
a Tro t
Mare
C iu
Legenda 1649 m uș
T â rnava
M
si
cu l
rg
un
f Pas Vârf ii
N
ț
lv
4
ui
em
h
Defileu / Chei t ira

i
e
an
P.Tușnad i
z
5
u
Localitate
ie
Oit
doc
6
fP.Oituz
lt
Râu Lac
a ni
i
866 m
o
ii Bo
Racoș
ă
i Bara
Limita unității de relief t

Ol
rș
Munț
Altitudinea (m)
c
Pe
sub 400 i
Munți
i
d
ți
400 - 800
Depresiune
u
Olt
u
n
800 - 1.200 M S
1.200 - 1.600 a
p 0 5 10 20 30 40
G r u Km
1.600 - 2.100
Precizează
 numele munților situați în vestul Grupei Centrale a Carpaților Orientali;
 numele celor mai întinse depresiuni, precum și numele râurilor care străbat aceste depresiuni;
n
umele râului care formează un defileu între localitățile Toplița și Deda, precum și numele râului care
formează defileul de la Racoș;
 numele munților cu altitudini peste 1 900 m.
Reține VREAU SĂ ȘTIU

 rupa Centrală a Carpaților Orientali se desfășoară între depresiunile Dorne-
G MAI MULT:
lor–Câmpulung Moldovenesc (la nord), valea râului Oituz și nordul Depresiunii
Prin Pasul Stânișoara
Brașov (la sud).
(1 235 m) trece Drumul
 Sunt munți constituiți din roci vulcanice în vest (munții Călimani, Gurghiu, Talienilor, numit și
Harghita), șisturi cristaline în centru (munții Giumalău, Giurgeu, Bistriței) și roci Drumul Vitoriei Lipan.
sedimentare cutate (fliș) în est (munții Stânișoarei, Ceahlău, Tarcăului etc.). Este un drum județean,
 Cei mai înalți sunt Munții Călimani (Vf. Pietrosu, 2 100 m) și Munții Ceahlău neasfaltat, a cărui
(Vf. Ocolașul Mare, 1 907 m). denumire vine de la
meșterii italieni aduși
 Există relief vulcanic (conuri și cratere vulcanice) în Munții Călimani, Munții
de regele Carol I pentru
Gurghiu și Munții Harghita, relief glaciar în Munții Călimani, relief petrografic,
a construi șoseaua.
pe conglomerate, în Munții Ceahlău și pe calcare, în Munții Rarău (Pietrele
Este menționat în
Doamnei). De asemenea, există relief carstic în Munții Hășmașu Mare (Cheile literatură de către
Bicazului și peștera Șugău). Mihail Sadoveanu în
 Sunt fragmentați de depresiuni și văi (cele mai întinse sunt depresiunile romanul „Baltagul”.
Giurgeului, Ciucului și Comănești).
D irecția de orientare a culmilor este de la nord-vest spre sud-est.
a b
Munții Ceahlău: Munții Călimani (Stâncile 12 Apostoli) Crucea Talienilor din

a. Vf. Toaca, 1 900 m; b. abruptul și Vf. Ocolașul Mare, 1907 m Pasul Stânișoara, 1235 m
Circ glaciar
în Munții Călimani
Munții Rarău – Pietrele Doamnei Cheile Bicazului Vf. Harghita-Mădăraș, 1 800 m
Aplică
Citește versurile de mai jos și spune ce trăsătură a reliefului este evidențiată.
Priveam fără de ţintă-n sus

Într-o sălbatică splendoare
Vedeam Ceahlăul la apus,
Departe-n zări albastre dus,
Un uriaş cu fruntea-n soare,
De pază ţării noastre pus.
(George Coșbuc, Vara)

Munții Ceahlău – vedere dinspre est
Grupa Sudică a Carpaților Orientali (Carpații Curburii)
¯
Grupa Sudică a Carpaților Orientali - harta subunităților de relief
Analizează harta
l ă
1. Depresiunea Întorsura Buzăului a
tuz
t r
Oi
2. Depresiunea Comandău n
i
3. Pasul Predeal (1033 m) e P.Oituz 866 m
4. Pasul Bratocea (1263 m) C f
e i
Olt
a
i
p
n c
t
Ol tna
i
l
u Pu
u
țc
u
u
gr
a
re
ța
Ne
a
tn
i
VT r
iș
o
ul
Pu
Râ
ș
r
i
ți
ț
Vf.Goru
a
r
un
ț i i
B 1785 m
G
M
D e
P.Vlădeni
Olt
e n
2
M u n
f p
r i
u
rsurii
1292 m e s to Bâ
a
a
n s la
rs
ba
Mu
T im
șel
Bâ
Ză
ca
Î
Măgura bă iș
nț
Mi
ii
ii
C
Codlei 1
im
că
Pe
nț
Bâ
M
Gh
ca 1771 m
a
n te
un
Mu
s
Vf.Postăvaru Ma
ț
M
r
ii
leu
1800 m Bu re
p
P
u
Vf.Piatra Mare
od
n
p
Vf.Ciucaș
ul
ți
1843 m ză
1954 m Vf.Mălâia
a
Ca
i
u
3
l
S
ț
u
1662 m
ul
Vf.Neamțului 4 M.Ciucaș
eț
ir
u
f
i
ăn
1923 m f
iu
ca
Bâs
i
Iv
Teleaje
lu
ul
i
r
n
i
te
Altitudinea (m)
M
ș
u
hoti
Munții Baiul
n
Pi
n
e
sub 600
Legenda
Gr o
r
Do
Pas 600 - 900

f
i
f ta na
ții
a
Mun
d
Vârf 900 - 1.200

ău
Bu z
i
Râu 1.200 - 1.600

o
Prah
Depresiune c 1.600 - 1.954

n
ov
Limita unității a
a
S u b 0 5 10 20 30 40
de relief
l
Km
i
Precizează
 numele râurilor care delimitează spre nord și vest Grupa Sudică a Carpaților Orientali;
 numele unității de relief cu care se învecinează spre est și sud Grupa Sudică a Carpaților Orientali;
 numele munților în care se înregistrează cea mai mare altitudine;
 numele depresiunii care ocupă cea mai mare suprafață;
 numele pasului prin care se face legătura între valea Prahovei și Depresiunea Brașovului;
 numele munților unde se află Vf. Goru, 1 785 m.
Reține
G
rupa Sudică a Carpaților Orientali se desfășoară între valea Oituzului (la nord) și valea Prahovei (la vest).
 Munții sunt constituiți în întregime din fliș (roci sedimentare cutate: calcare, gresii, conglomerate etc.).
A
ltitudinile depășesc 1 900 m în Munții Ciucaș (Vf. Ciucaș, 1 954 m) și Munții Baiului (Vf. Neamțului,
1 923 m).
 În Munții Ciucaș prezența conglomeratelor determină existența unui relief specific.
C ea mai întinsă depresiune intramontană este Depresiunea Brașovului. Alte depresiuni mai mici sunt
Întorsura Buzăului și Comandău.
D irecția culmilor se schimbă, față de celelalte două grupe ale Carpaților Orientali. Culmile sunt orientate
fie de la nord-est spre sud-vest, fie nord-sud și chiar est-vest.
a b c
VREAU SĂ ȘTIU
MAI MULT:
Depresiunea
Brașovului
este situată aproximativ
în centrul țării, fiind o
arie de discontinuitate
între Carpații Orientali și
Carpații Meridionali. Este
Munții Ciucaș cea mai întinsă depresiune
a. Turnul Goliat b. Babele la Sfat c. conglomerat intramontană din Carpații
Românești, fiind străbătută
de râul Olt și afluenții
acestuia Râul Negru și
Bârsa. Altitudinea medie a
depresiunii este de
530–560 m, cele mai mici
altitudini fiind sub 500 m
(498 m la confluența
Râului Negru cu Oltul).
ȘTIAI CĂ:
Pasul Oituz (866 m)
constituie o poartă de
legătură între Transilvania
și Moldova încă din
Depresiunea Brașovului și Măgura Codlei Munții Baiului (văzuți de pe Muntele Caraiman) vechime, utilizată atât
în scopuri comerciale,
cât și militare?
Aplică În trecătoarea și pe valea
Oituzului, dar și la Mărăști
Citește textul de mai jos care se referă la Munții Ciucaș. și Mărășești s-au dat
Cu suprafața lui relativ restrânsă, dar înconjurat de mici bătălii decisive în Primul
Război Mondial, în iulie-
depresiuni, văi adânci și pasuri, Masivul Ciucaș se detașează ca
august 1917. Soldații
cea mai impunătoare unitate..., fiind un masiv conglomeratic români animați de deviza
[...]. Caracteristic pentru peisajul petrografic al Munților Ciucaș „Pe aici nu se trece!”
este relieful ruiniform din regiunea înaltă, urmare a fragmentării a generalului Eremia
stivelor groase de conglomerate. Pe liniile de creastă sau în Grigorescu (care a condus
apropierea acestora apar numeroase stânci cu forme din cele personal operațiunile
mai bizare: Sfinxul Ciucașului, Babele la Sfat, Turnul Goliat, Turnul de luptă din trecătoarea
și de pe valea Oituzului,
Vulturilor etc. Aceste stânci, departe de a fi forme megalitice, așa
dar și de la Mărășești) au
cum le consideră unii specialiști din afara domeniului geografiei și câștigat aceste bătălii și au
al geologiei, sunt rezultatul acțiunii agenților atmosferici (înghețul contribuit la înfăptuirea
și dezghețul, vântul, precipitațiile) asupra conglomeratelor. României Mari.
(Geografia României, vol. III, 1987)
Pe baza acestui text răspunde întrebărilor:

1. D in ce roci sunt constituiți Munții Ciucaș?
2. Ce tip genetic de relief impun aceste roci? Precizează numele formelor de relief
rezultate.
3. Care sunt principalii agenți externi care determină formarea acestui tip de relief?
)
M are 28
a
nav Analizează harta
( Tar
v a
Ta rna
Mureș
Carpații Meridionali
l i
a Depresiunea Colinară aTransilvaniei
t reș ul
r
n Mu ¯
Bega u loa tiei
e C răș
O iu
CAPITOLUL 2
ac
d
ib Ol t
Sebe
rt
ș
Cibin
|
i
Hâ
Depresiunea
Ca
c
Hațegului
rp
du
a
c
Carpații Meridionali
Sa Vf.Moldoveanu 2544 m
#
ț i i
Bistra Stre
i
O
Grupa Munților Parâng Vf.Omu
Grupa Munților Făgăraș 2505 m
Or
tru
#
i
i
Lo
Timiș
Vf.Peleaga 2509 m Depresiunea Depresiunea
# Petroșani Vf.Parângul Mare Grupa
en
i
# 2519 m Loviștei
Munților
ta
Grupa Munților
l
Olt
ț
Bucegi
Relieful României
Jiu
i
p a ț
.
P
Retezat-Godeanu
r
Argeș
Dâ m bo v ița
ah
a
i i
ov
a
a b c
rn
p
e u sub 500
Nera
C Legenda
ți S
r
RUL TIM IȘ-CERNA
e din 500 - 1.000
Mo
eh #
M
0 5 10 20 30 40 Vârf 1.000 - 1.500 Ial
tru
a
l
om
Jiu
Km
u
Râu ița
1.500 - 2.000
diș
C
Altitudinea (m)
CULOA
Po
2.000- 2.544
Olt
Arg
es
Vf. Peleaga Vf. Parângul Mare Vf. Moldoveanu Vf. Omu
2 509 m 2 519 m 2 544 m 2 505 m
Precizează ȘTIAI CĂ:

 l imitele estică, respectiv vestică ale Carpaților Meridionali, precum și direcția
Peștera Muierilor
lor de orientare între aceste limite;
este prima peşteră
n umele grupelor montane, ordonate de la est spre vest;
electrificată din
n umele munților și ale vârfurilor în care se înregistrează cele mai mari altitudini; România? A fost
 numele celor trei depresiuni din Carpații Meridionali, precum și numele râuri- introdusă în circuitul
lor care străbat aceste depresiuni; turistic în anul 1963,
n umele râului care traversează în întregime Carpații Meridionali. deși este menționată
pentru prima dată în
studiile geologice încă
din anul 1898. Este
situată în Munții Parâng,
pe versantul drept al
Cheilor Galbenului, în
apropierea localității Baia
de Fier (județul Gorj).
Peștera Muierilor
Pasul Urdele
VREAU SĂ ȘTIU
2 145 m MAI MULT:
Șoseaua „Transalpina”
este o veche potecă
de pe Plaiul Novacilor,
Defileul Jiului este considerat cea mai impu-
ce lega Oltenia de sub
nătoare vale carpatică din ţara noastră. Are o lun-
gime de 33 km, fiind situat între Munţii Parâng (la munte cu Transilvania.
est) şi Munţii Vâlcan (la vest) și se desfășoară pe o Acest drum transcarpatic
diferenţă de nivel de 246 m, între Livezeni (556 m) a fost creat de oierii
şi Bumbeşti–Jiu (310 m). Se caracterizează printr-o ardeleni din timpuri
remarcabilă sălbăticie, accentuată de îngustimea Șoseaua „Transalpina” pe versantul străvechi (anul 1396) însă
văii și versanţii abrupţi. nordic al Muntelui Urdele amenajat şi consolidat
a fost în Primul Război
Reține Mondial. În anul 1926
a fost sistematizat
C
arpații Meridionali se desfășoară, pe direcție est-vest, între valea Prahovei și şi modernizat, pe o
Culoarul Timiș–Cerna. infrastructură solidă
 S-au format prin cutarea și înălțarea scoarței terestre în orogeneza alpină. şi a rămas până astăzi
S unt constituiți predominant din șisturi cristaline, dar în unele masive montane
drumul situat la cea
apar conglomerate (în Munții Bucegi) și calcare (în grupele Bucegi, Parâng și mai mare altitudine
din Carpaţi (2 145 m în
Retezat-Godeanu).
Pasul Urdele din Munții
A u altitudini peste 2 000 m, altitudinea maximă fiind de 2 544 m în vârful Parâng). El a purtat
Moldoveanu din Munții Făgăraș. denumirea de Drumul
R elieful glaciar este foarte bine dezvoltat (văi, circuri glaciare și morene). De Regelui sau Drumul
asemenea, este prezent relieful dezvoltat pe conglomerate (Babele și Sfinxul din Republicii, în funcţie
Munții Bucegi) și relieful carstic (peștera Ialomiței, peștera și cheile Dâmbovicioarei de situaţia politică a
în Grupa Bucegi, peștera Muierilor și cheile Oltețului în Grupa Parâng etc.). vremurilor. În prezent
A u masivitate pronunțată, având puține depresiuni (Depresiunea Loviștei,
se foloseşte denumirea
de Transalpina sau
Depresiunea Petroșani și Depresiunea Hațegului) și o singură vale transversală,
DN 76 C şi rămâne un
cea a Oltului, care formează un defileu între Turnu Roșu și Cozia.
drum spectaculos,
 Î n Munții Parâng se află cel mai înalt pas din Carpații Românești, Pasul Urdele, asfaltat, ce uneşte
la o altitudine de 2 145 m, străbătut de șoseaua „Transalpina”. orașele Novaci
C uprind următoarele grupe de munți: Grupa Bucegi, Grupa Făgăraș, Grupa (județul Gorj) şi Sebeş
Parâng și Grupa Retezat-Godeanu. (județul Alba).
Aplică
I. Analizează harta de mai jos și răspunde următoarelor cerințe:
¯
Grupele Bucegi și Făgăraș - harta subunităților de relief
Cârța
a ciu
rtib D e p r e s iune a Col inară a T r ansi lvaniei
Hâ Șe
Olt rc a
ă ta
ia
Cârțișoara
â mb
Ci
bin
rsa
S
ig
Sadu
Vistea
C
Avr
Arpaș
Bâ
Turnu Roșu
a
Munții Țaga
r
Vf.Moldoveanu
Parâng
Vf.Negoiu
p
2535 m # 2544 m
#
lui
L.Pecineagu
a
M u n ț i i F ă g ă r a ș ț
viț
a aiu i
bo Cr
m i
#Vf. La Om
a
Dâ
a tr
B
Argeș
2238 m an
Grupa Munților
Munții Pi
Vf.Roșu 2470 m r
-B
O
Vf.Omu
r
#
că
r
2505 m
2
Ru
i
Munții Iezer P.Giuvala #
ar Ó
Topolo
ul
f (Bran) 1290 m
e n
L.Vidraru
Argeș
L.Râușor
lo
Munții Bucegi
Cu
1
g
Depresiunea Munții Ghițu

A
Ó
Munții
t a l i
el
Loviștei Frunți 1622 m
Olt
Lotru # Dâmbovița L.Bolboci

1668 m 2133 m
# #
Munții Căpățâneni Munții Leaota
Br
Râul D
Cozia S
ati
Pra
u b
a
c a
hov
Ialom
oa m
Călimănești
Argeș
Râu
a
n ei
ița
T ârgu l
p i
Legenda Altitudinea (m)
a ț i
sub 500
lui
f Pas Râu Șoseaua

# Vârf Transfăgărașan 500 - 1.000 A - Grupa Munților Bucegi 1. Peștera Ialomiței
Lac 2. Peștera Dâmbovicioarei
B - Grupa Munților Făgăraș
Dâm bovița
Relief glaciar Tunel 1.000 - 1.500

Peșteră Localitate 1.500 - 2.000
Ó
Limită grupe 0 5 10 20 30 40
Defileu Limita unitații de relief 2.000 - 2.544 Km
1. Completează, pe caiet, tabelul de mai jos, folosind informațiile oferite de harta Grupelor Bucegi și Făgăraș.
Caracteristici Grupa Bucegi (A) Grupa Făgăraș (B)
Limite
Altitudinea maximă
Dispunerea culmilor
Tipuri de relief
Numele a două subdiviziuni
2. A
sociază fiecăreia dintre imaginile notate cu cifrele 1, 2 și 3, tipul de relief corespunzător (a, b sau c), după
modelul 1 c.
1 2 3
a. relief carstic
b. relief dezvoltat pe conglomerate
c. relief glaciar
II. Analizează harta de mai jos și răspunde următoarelor cerințe:
¯
Grupele Parâng și Retezat-Godeanu - harta subunităților de relief
i Sebeș
tie Depresiunea Colinară a Transilvaniei
ăș
Bega i re ș Or
l Mu ul
ar
a C ulo iu
t ac
n rtib C
in Hâ
e Cib
Olt
eș
i
Stre
Seb
rna
Ce
d
Munții Cindrel
Depresiunea u Turnu Roșu
Munții Șureanu S ad
i
Hațegului
Grupa Munților Făgăraș

Peștera Vf. lui Pătru 2244 m
P. Poarta de Fier a
c
L.Oașa #
Ó
Bistra Cioclovina 2130 m
re
Stre # Vf.Șteflești 2242 m

Transilvaniei 700 m i
Ma
f A #
c
Munții Lotrului
l
P.Merișor
Râu
Lotr
759 m u
L.Vidra f
O
Muntele Mic
C E R N A
rc
u ani 2053 m
1802 m Vf.Peleaga 2509 m a etroș
# ii Ț e a P Vf.Parângul Mare M un # toriței
# tezat iun ții L a
res Lotru
nț
Vf.Gugu Mu nți i Re 2519 m

ș
Dep P.Urdele Vf.Ursu 2124 m
f
Timi
#
Mu
i
2190 m# 2291 m 2145 m #

# odeanu Munții Parâng
i
ii G Vf.Oslea 1946 m
-
Munții Căpățânii
nț # Călimănești
u
B 12
Ș
Vf.Dobrii M
ț
Munții Vâlcan
1928 m
Ó
I
Ó
#
a
O lt
P.Domașnea Bumbești-Jiu Novaci
i
ei
a r p i
rn
c ț
f
535 m a
Ce
Vf.lui Stan b
I
Olteț
ți i
u
p
1466 m
i M na Mun
T
g
#
Mo
rt
ol o
nț
i ți ilo
Jiu
n
tru
i
r
p
di
R U L
To
ed
e
r

eh
Ce
h
a
A - Grupa Munților Parâng

e
f Pas Relief glaciar sub 500 B - Grupa Munților Retezat-Godeanu

nți
lM
C U L O A
Mu
# Vârf Râu 500 - 1.000

C
1. Peștera Muierilor
iș
Peșteră Șoseaua
1.000 - 1.500
Ó
2. Peștera Polovragi
d
Transalpina
o
Du Defileu Localitate 1.500 - 2.000

P
nă 0 5 10 20 30 40
re Limita unității de relief Lac 2.000 - 2.519 Km
a
1. Scrie, pe caiet, enunțurile de mai jos completând spațiile libere cu răspunsul corect:
a. Între Munții Vâlcan și Munții Parâng se află un defileu creat de râul .
b. Râul Strei traversează Depresiunea .
c. Cea mai mare altitudine din Munții Retezat se înregistrează în Vârful .
d. În Munții Șureanu se află Peștera .
e. Șoseaua „Transalpina” trece prin Pasul .
2. Precizează două caracteristici ale reliefului care pot fi observate în fotografia de mai jos.
Vf. Gruiu Vf. Parângul Mare

(2 345 m) Șaua Gruiu (2 519 m)
(2 305 m)
Lacul Mândra
Munții Parâng
Portofoliu
Pornind de la textul de mai jos și analizând imaginile reprezentative pentru Carpații Meridionali, realizează
un eseu de minimum 150 de cuvinte despre caracteristicile reliefului uneia dintre grupele Carpaților
Meridionali. Pentru documentare poți folosi materiale bibliografice diverse (cărți, reviste, atlase, internet,
alte surse mass-media).
Dintre cele trei ramuri ale arcului carpatic, cea de sud, Carpații Meridionali, se afirmă
ca cea mai impunătoare. Înălțimile maxime de peste 2 500 m, masivitatea pronunțată
și peisajul de creste stâncoase și căldări glaciare din masivele înalte au făcut ca în
literatura geografică mai veche să fie numiți prin asemănare cu Alpii, Alpii Transilvaniei
(Emm. de Martonne, 1907).
(Geografia României, vol. III, 1987)
Munții
Bucegi: Munții Bucegi:
Sfinxul Peștera Ialomiței
Vf. Viștea Mare Vf. Moldoveanu

2 527 m 2 544 m
Circuri glaciare
Munții Făgăraș în Munții Iezer
Munții Parâng (Complexul glaciar Gâlcescu)
Munții Retezat (vedere de pe Vf. Peleaga, 2 509 m)

Carpații Occidentali
¯
Carpații Occidentali Precizează
Analizează harta
ău t
Ba rc me
ș
Depresiunea Colinară a Transilvaniei

A So
s  l imitele
sudică,
I
Crișu l Repede
respectiv nordică ale
R
Carpaților Occidentali;
A
e
s
G
n
umele unităților
N
M ic de relief cu care se
V
U
l
gr
u Someșu
învecinează la est
V
l Ne
Crișu
și la vest;
Cr
ul Vf. Bihor
n
umele grupelor de
iș
A lb 1849 m ș
e
e
# munți care compun
e
Ari
Carpații Occidentali;
d
d
M U N Ț I I
n
umele celui mai înalt
a
Mur
eș A P U S E N I vârf din fiecare grupă
i
montană.
e
p
l
reș
Mu
i
Be ga
eș
r
m
Seb
Vf.Padeș i
l
u
#1374 m
â
a
Strei
MUNȚII n
Tim
o
C
POIANA RUSCĂ
iș
i
l
zava
Bâr Bistra
d
i
r
e
a
Vf. Semenic M
1446 m Legenda
# i #
raș i Vârf Râu
Ca
e

ț
Granița de stat
a
D
na Altitudinea (m)
p
Nera
r
MUNȚII
Ce
sub 200
C a r
BAN ATULUI 200 - 600

600 - 1.000
Dunăre
S a
1.000 - 1.400
E
R 1.400 - 1.849
B
I 0 5 10 20 30 40 Munții Bihor (Vf. Bihor, 1 849 m)
A Km
Reține
 Carpații Occidentali închid spre vest arcul carpatic și se desfășoară între valea Dunării (la sud) și valea
Barcăului (la nord).
 Spre est se învecinează cu Carpații Meridionali și cu Depresiunea Colinară a Transilvaniei, iar spre vest, cu
Dealurile de Vest și cu Câmpia de Vest (în dreptul Munților Zarandului).
 S-au format prin cutarea și înălțarea scoarței terestre în orogeneza alpină, dar și prin erupții vulcanice (în
sudul Munților Apuseni).
 Sunt cei mai scunzi dintre Carpații Românești, altitudinea maximă fiind de 1 849 m în Munții Bihor.
 Sunt constituiți din toate tipurile de roci: vulcanice, metamorfice și sedimentare (predominant calcare).
 Au ca principală caracteristică discontinuitatea, grupele de munți fiind despărțite de culoare largi
(Culoarul Bistrei, Culoarul Mureșului) sau de pătrunderi ale câmpiei și dealurilor sub forma „depre-
siunilor-golf” (în vestul Munților Apuseni).
 Au relief carstic dezvoltat (numeroase peșteri, chei, avenuri etc.) și relief vulcanic (în sudul Munților Apuseni).
 Cuprind următoarele grupe de munți: Munții Banatului, Munții Poiana Ruscă și Munții Apuseni.
Aplică
ȘTIAI CĂ:
Munții Banatului și Poiana Ruscă – harta subunităților de relief
În Munții Banatului
¯
Munții Apuseni
se află una dintre cele t Mu
re ș
mai frumoase cascade Bega s
ale Europei, cascada
Bigăr? Ea s-a format
i
pe valea Minișului,
Tim
scă
V
în Munții Aninei, în i Vf.Padeș 1374 m Ru
l
a
Strei
# n
oia Cerna
ș
județul Caraș-Severin. iP
a
e nți
d Mu
n
e re
o
lM
Bistra
l
istrei
Culoarul B
Râu
f
i
Bârzava P.Poarta de Fier a Transilvaniei
i
700 m
d
ea
i
r
riș
ec
n
ze
. C Do g n
r
615 m
-E
r
#
aș
u
e
ar
i
De nți
e
u
M
pr
C
e i
l
Vf.Semenic 1446 m ec
# lR
-
u
aș Râ
i
r Munții Semenic
Ca ș
a
VREAU SĂ ȘTIU
ț
P.Poarta Orientală
i m fi
(Domașnea) 535 m
a
Munții Aninei
MAI MULT:
e
M in
Vf.Leordiș iș
p
T
1160 m
Defileul Dunării este
D
#
r
a
l
rn
i
cel mai lung și mai ulu Legenda
Ce
o a r u
e ra măj
a
spectaculos din Europa, N . Al Altitudini (m)

Baziaș pr Vf.Svinecea Mare
având o lungime de Munții Locvei De sub 400
725 m 1224 m
C
D E # #
135 km. Se desfășoară de 400 - 600
l
la Baziaș până în amonte 600 - 800

C u
Munții Almăjului
F
Gura Văii
de Drobeta-Turnu I 800 - 1.200
L E U I
Severin (Gura Văii). 1.200 - 1.446
Du
S L I
nă
În cadrul său există #

re
E f Pas Vârf
R
sectoare foarte înguste, R Chei

D
de chei (Cazanele Mari B Râu

I
N
U
și Cazanele Mici), care A Localitate

Limita unității
alternează cu bazinete de relief
0 5 10 20 30 40
depresionare (Dubova, Km
Eșelnița, Orșova).
I. A
nalizează harta de mai sus și notează,
pe caiet, enunțurile, completate cu
răspunsul corect:
1. M
unții Banatului sunt mărginiți
la sud de Defileul .
2. D
epresiunea Almăjului este
traversată de râul .
3. M
unții Poiana Ruscă sunt delimitați
la nord de râul Mureș, iar la sud
de râul .
DICȚIONAR: 4. C
ea mai mare altitudine o au
Aven Munții .
puț carstic care uneori 5. Î n Culoarul Timiș–Cerna se află
comunică cu o peșteră. Munții Semenic (Vf. Semenic, 1446 m) Pasul .
II. A
nalizează harta de mai jos și răspunde următoarelor cerințe:
¯
eș
r c ă u Munții Apuseni - harta subunităților de relief
Ba m
Cras S
o
Barcău
So
re
na
Ma
m eș
ș
ul
M
t
e
t
I A
un eș Som
Criș
ții
Pl es
M
u l Mic
s
De
ul R op i
gri
R
e p e de iș ți A
un
A
pr
e
M
997 m
e
919 m
eș
G
# om
V
es
# a
a
P.Ciucea Al m
N
S
P.Vântului
Tr
582 m
iu
U
e
Ò
an
ne
Vf.Boții 968 m
Pă #
M re a
du
si
a
e
un C
ții rai
l Negru
lv
rișu
C
d
C 1836 m sa
ol
an
P.Meziad # dea
Ò
e
ul ă
ui
in
Vl
ie
l
ii
a
ț
ald Munți ce
ar
un
i
i
M Someșul C i G Re Hă
ă
L.Fântânele il ău șd
i
ul
r
Vf.Pleșu at
P.Urșilor P. Cetățile Ponorului eș e
1112 m m Cheile Turzii
r
Ò
o
Ò
u
#
ții Biho
P.Vârtop 1160 m S M u n t e l e M a r e
p
f
un
1826 m
P.Scărișoara ieș
ț
#
Ò
ii
Crișul Alb Ar
l
1849 m
C
m
od
ău
Legenda
r u
Vf.Găina
a
un
M
asc
1486 m f
om
#
â
# Vf.Poienița 1437 m Pas Vârf

M
a
De # i
e
Tr
Peșteră Chei
Ò
pr r
. Vf.Detunata e
C
Râu Lac
D
Vf.Drocea 1258 m # f
ii
Br
M u 835 m i
nț
Granița de stat
ad
n ț # Vf.Dâmbău
Mure i i
u
-H
ălm
l
ș Z a 1369 m Altitudinea (m)

M
r a agi #
a
n d u
u l sub 200
P.Vălișoara 1 Am poi
t
ui
461 m
e
M f 200 - 600
M
u 600 - 1.000
n ț i i
Dealurile de Vest Mureș 1.000 - 1.400
1.400 - 1.849
0 5 10 20 30 40 1. Depresiunea Zlatna Limita unității
Km Munții Poiana Ruscă Carpații Meridionali de relief
1. N
otează pe caiet:
a. numele râurilor care constituie limita sudică și cea nordică a Munților Apuseni;
b. numele munților care depășesc altitudinea de 1 800 m;
c. numele munților, situați în vestul Munților Apuseni, care poartă și denumirea de Munții Crișurilor;
d. numele munților cuprinși între văile râurilor Ampoi și Arieș;
e. numele munților în care se află Vf. Detunata (1 258 m).
2. Citește următorul text:
Varietatea structurii geologice, ca şi frumuseţea văilor fac din Munţii Apuseni un ţinut foarte pitoresc,
unde se întâlnesc peşteri, chei şi alte curiozităţi ale naturii. Amintim, între acestea, coloanele de
bazalt din Munţii Metaliferi, care au înfăţişarea unor turnuri de cetate ruinată, apoi izbucurile,
izvoare care răbufnesc din cotloanele tainice ale munţilor calcaroşi. Sunt deosebit de frumoase
peştera Meziad din Munţii Pădurea Craiului, Cheile Turzii din Munţii Trascău, „Cetăţile Ponorului”, în
partea centrală a Munţilor Bihorului, formate dintr-un şirag de peşteri, ca nişte galerii strâmte sau
săli uriaşe, cu stalactite şi stalagmite, săpate de apele subterane, ca şi vestita peşteră de la Scărişoara,
care adăposteşte de milenii un gheţar subpământean.
(Giurcăneanu C. și colaboratorii, Geografia României, 1997)
A. Precizează:
a. numele diviziunii Carpaţilor Occidentali descrise în text;
b. două forme de relief carstic prezentate în text. Exemplifică!
c. numele peșterii care adăpostește un ghețar.
B. Explică diversitatea tipurilor de relief din aceşti munţi.
Portofoliu
ȘTIAI CĂ:
Imaginile de mai jos prezintă diferite forme ale reliefului carstic și vulcanic din
Peștera Vântului
Carpații Occidentali, care atrag anual numeroși turiști. Caută în diverse surse (cărți,
este cea mai lungă
reviste, alte surse mass-media) informații despre acestea și prezintă-le într-un
peșteră din România?
poster, pe care îl adaugi portofoliului tău!
Se află în Munții
Pădurea Craiului, fiind
un adevărat labirint
ce se întinde pe
aproape 50 km. Este
situată în apropierea
localității Șuncuiuș
(județul Bihor), pe
versantul stâng al văii
Crișului Repede.
Peștera Scărișoara Izbucul Bigăr
Munții Vlădeasa
(Vf. Vlădeasa, 1 836 m)
Aspect din Munții Trascău Cheile Turzii Munții Metaliferi – Detunata
VREAU SĂ ȘTIU
MAI MULT:
Peștera cu Cristale
se află în Mina Farcu,
din comuna Roșia
(județul Bihor), fiind
situată în Munții
Pădurea Craiului.
A fost descoperită
în anul 1987, în urma
avansării frontului
de lucru al galeriei
miniere. Are o lun-
gime de 251 m și o
denivelare de 16 m.
Prezintă numeroase
cristale de forme și
dimensiuni diferite. Cetățile Ponorului Peștera cu Cristale Cheile Râmețului

Depresiunea Colinară a Transilvaniei - harta subunităților de relief
¯
C a
t r
Analizează harta
ș
me
s
e
So
V p
Depr.
e
Sălăuța
Lăpuș Târgu Lăpuș
d Altitudinea (m)
>
e Culmea Breaza 974 m
a
l eș # Dealurile sub 300
i S om Năsăudului
r 728 m 300 - 500
ț
# N
e
u
ar
l Ș A
De
>
l
M
644 m 500 - 700
a M E Some ș u trița
Bis
al
# O
i
e
rij
700 - 900
ur
Al m a ș rij
D 621 m
-Ag
S
Ag
i le
%
& # 900 - 1.080
i
Ocna Dej
L
>
Bi
Șie
>
aș
4
U
s tr
ic
.A
m
l
D e pr
lM
I Ș
>
iț e
eșu
i
Dl.Șieului 746 m
D
C Â M P I A
O
4 4
So m
632 m
4 #
O
Podișul #
ș
P
re
Huedin-Păniceni
r
451 m
Mu
>
M
#
>
832 m T R A N S I L V A N I E I 520 m Su
i
4
u
Dl.Feleacului
#
4 # b
Dl.Bicheș
1080 m
n
4
ca
Turda # Praid
>
e
Depr. Iara
%
&
ț
rp
488 m %
&
4#
Ar
Dl.Măhăceni
>
448 m
i
Dl.Firțuș
n
eș
aț
ie
da
518 m # Mur
ș
1060 m
i
#
Tur
ii
Arieș
4 4 Târnava M
ic ă #
t
a-
Tr
4 Ș 4U L
A
Ocna
>
%
&
MureșP O D I
Iuli
>
4
a
a
p
ns
>
a
Dealurile Târnavei Mici

454 m 4 rnava Mare
>
Alb
>
u
il
l
4
rul
Tâ
v
#
s
>
4
a
Mu uloa
4
>
ni
>
4
e
i
reș
C
>
ei
480 m Olt
n
T Â R N A V E L O R
#
>
726 m
i
Podișul
>
653 m
Secașelor # #
>
De
pr. Ocna Sibiu Podișul Hârtibaciului
Ap
a ciu
>
Legenda old %
&
u lu b
i rti
Alunecare de teren Cibin Hâ Olt ăgăraș
ului
>
4 Dom gazeifer Depr.

Sibiului Depres
iune a F
%
& Salină / Relief pe sare u
Sad
# Vârf / Cotă altimetrică
Râu C a r p a ț i i M e r i d i o n a l i
Limită subunitate
de relief 0 5 10 20 30 40
Limita unității de relief Km
O
Precizează
 numele unităților de relief cu care se învecinează Depresiunea Colinară a Transilvaniei;
 numele celor trei subunități de relief situate în partea centrală;

 numele celor două depresiuni situate în sud, precum și ale râurilor ce le străbat;
DICȚIONAR: n
umele depresiunii situate în nord, precum și al dealului care o mărginește
Cute diapire spre sud;

strate geologice ridi-  numele dealului în care se înregistrează cea mai mare altitudine;
cate până la verticală,  tipurile genetice de relief specifice Depresiunii Colinare a Transilvaniei;
datorită unor presiuni  numele subunităților de relief în care se află domuri gazeifere.
laterale și din adâncime,
care au împins către
suprafață blocuri de Reține
sare existente în masa
 Depresiunea Colinară a Transilvaniei este situată în centrul țării, în interiorul
sedimentară.
arcului carpatic.
Alunecare de teren  S-a
format prin sedimentare, pe un fundament cristalin (asemănător cu cel al
proces gravitațional munților) care a suferit o scufundare în timpul eforturilor de ridicare și cutare a
pe versanți, prin care Carpaților din jur.
volume de rocă alunecă
 Este alcătuită din roci sedimentare: argile, gresii, marne, nisipuri, pietrișuri, sare.
pe un substrat argilos,
determinat de condițiile  Înregistrează altitudini de 300–600 m în partea centrală, mai mari în partea de est
de pantă, regimul (1 080 m — Dealul Bicheș) și mai joase în partea de vest și nord-vest (sub 300 m în
precipitațiilor, lipsa lungul văilor Mureșului și Someșului).
vegetației forestiere/  Există cute diapire ce conțin sare, iar în centru, la nord și sud de Mureș, stratele de
defrișări. Rezultă o formă roci sunt boltite în domuri gazeifere (ce conțin gaz metan). Pe substratul argilos,
de relief (numită tot
se produc alunecări de teren. Unele dealuri au formă asimetrică (un versant cu
alunecare) alcătuită din
pantă lină și altul cu înclinare mare), impusă de structura stratelor de roci, și se
râpă de desprindere și
numesc cueste.
corpul (masa) alunecării.
 Cuprinde o regiune submontană (marginală) și o regiune de podiș (în partea centrală):
● Regiunea submontană este constituită din dealuri și depresiuni, în est,
(Subcarpații Transilvaniei), depresiuni submontane, în sud (Depresiunea
Făgărașului și Depresiunea Sibiului), depresiuni, culoare largi de vale și dealuri,
în vest (Culoarul Alba Iulia–Turda, Dealul Feleacului) iar, spre nord, o regiune
deluroasă, foarte fragmentată (Depresiunea Târgu Lăpuș, Culmea Breaza).
● Podișul Transilvaniei are trei subdiviziuni: Podișul Someșan, Câmpia
Transilvaniei și Podișul Târnavelor.
Glimee (detaliu)
VREAU SĂ ȘTIU
MAI MULT:
Alunecările de teren
din Depresiunea
Colinară a Transilvaniei
se numesc glimee. Glimee în Podișul Târnavelor
Termenul a fost propus
pentru prima dată
de geograful Tiberiu
Morariu, în anul 1967.
Acestea reprezintă
alunecări de teren
masive, dispuse în
trepte, cu grosimi
foarte mari, care sunt
stabilizate (vechi) sau
active (actuale).
Culmea Breaza (văzută dinspre nord)
Aplică
¯
C a
t r
s p
e
V a
e
d
e
l
ț
i
l
u
r
5
i
a
e
D A
i
1
O
2
r
B
i
M
e
u
n
n
E
ț
3 Salina Turda
t
i
i
H
a ȘTIAI CĂ:
A
C
p
l
Salina Turda
u
este înscrisă pe lista

i
s
monumentelor istorice
e
din județul Cluj?

G D
n
A fost amenajată și
i
modernizată în anul 2008,

Legenda 4 apoi redată circuitului
Altitudinea (m) F turistic din ianuarie 2010.
sub 300 Exploatările de sare
300 - 500 sunt vechi (sec. XI – XIII),
C a r p a ț i i M e r i d i o n a l i
500 - 700 deși se presupune că
Râu
700 - 900 Limită subunitate au existat și în perioada
de relief
900 - 1.080 0 5 10 20 30 40 daco-romană, dar fără
Limita unității de relief Km
dovezi certe. Primul
I. Pe baza hărții de mai sus, precizează: document în care se
a. numele subdiviziunilor Depresiunii Colinare a Transilvaniei marcate, pe hartă, cu vorbește explicit despre
litere de la A la H; existența unei exploatări
b. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numere de la 1 la 5. de sare la Turda este
II. Completează, pe caiet, spaţiile libere din enunțurile de mai jos: datat 1 mai 1271.
a. În partea centrală a Podişului Transilvaniei, la nord şi sud de Mureş, stratele de
roci boltite ce conţin gaz metan se numesc .
b. La sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se află Carpaţii .
c. Depresiunea Făgărașului este traversată de râul .
d. Dealurile cu formă asimetrică impusă de structura stratelor de roci se numesc
.
III. Realizează un text, de o jumătate de pagină, în care să prezinți caracteristi-
cile reliefului Depresiunii Colinare a Transilvaniei, folosind următorii termeni:
alunecări de teren, cute diapire, Culoarul Alba Iulia–Turda, dealuri, depresiuni
submontane, Depresiunea Sibiului, est, Olt, Mureș, 1 080 m. Cuestă în Podișul Someșan
Subcarpații
¯
P
o
i
Subcarpații
Analizează harta
Culmea PleșuluiM d
911 m# ol
i
l
do
va
SU
a
Crac
ș
ău
BC
u
AR
t
istrița
l
B
P A Tazlă
n
M o
Siret
ȚI u
e
I M
i
l d
O
r
Legenda
LD
Altitudinea (m)
o
OV
# Vârf sub - 200 Trotuș
v
EI
Râu 200 - 400
i
400 - 600
e i
R B U R I I
i
600 - 800
ț
Granița de stat 800 - 1.218 Măgura Odobești
# 996 m
a
00 15 30
30 60
60 90 120
120
p
Km
Km
ă
r
a
n
C U
C
Bu
C a r p a ț i i M e r i d i o n a l i
ză
â
u
Dl.Chiciora 1218 m I
I
m
# Ț
I P A
T I C A R
G E
o
A R P A Ț
I I S U B C
Dâm
S U B C
R
Mo
Pra
bov
t
Jiu #Dl.Bran a
Ol
Ia
tru
e d ul
hov
333 m lo
ți
Ar
ița
m i
eh iș
in
ița
ge
a
M od
p
ș
m
P
P o d i ș u l G e t i c C â
Dunărea
Precizează Reține
 Subcarpații reprezintă o bordură deluroasă ce se desfășoară
n
umele celor două râuri
la exteriorul Carpaților Orientali și Meridionali, între valea
între care se desfășoară
Moldovei (la nord) și cea a Motrului (la vest).
Subcarpații;
 S-au format prin cutarea și înălțarea unor strate sedimentare la
n
umele unităților de relief sfârșitul orogenezei alpine.
cu care se învecinează  Sunt constituiți din roci sedimentare: argile, marne, pietrișuri,
Subcarpații; nisipuri, gresii, sare.
n
umele celor trei diviziuni  Există depresiuni submontane și depresiuni intracolinare, iar
ale Subcarpaților; dealurile au altitudini între 333 m și 1 218 m.

 Pe substratul argilos se produc alunecări de teren.
n
umele celui mai înalt deal
 Subcarpații au trei diviziuni: Subcarpații Moldovei,
și altitudinea acestuia.
Subcarpații Curburii și Subcarpații Getici.
Culmea Pleșului (văzută dinspre vest, din Depresiunea Neamțului)

Aplică ȘTIAI CĂ:

I. Analizează harta Subcarpaților Moldovei și notează pe caiet: l În Depresiunea Policiori
se află Vulcanii noroioși
C Subcarpații Moldovei - harta subunităților de relief (Pâclele Mari și Mici),
¯
M u P
ol
do
între localitățile
l
G
va
o
Berca și Arbănași, din
o
județul Buzău?
r
a
d
u
r
Culmea Pleșului
u
p
Sir
911 m
et
# l i
a
Ne
am
ț (Ozana
) Depr. ș
C
M
Neamțului
e
u
o
n
> Vulcanii noroioși

t r
Dl.Corni
M
Cr
l
l
ol
ac
ău 592 m La Andreiașu de Jos
do
l
d
va
#
a l
(județul Vrancea) se
De
produce un fenomen
o
al
>
ă
unic, Focul viu (rezultat

ur
Bistrița
M
a
il
>
prin autoaprinderea
v
e
gazelor naturale ce ies

Bi
C a
>
De
st
din interiorul scoarței

a
pre
o
ri
r p
Dl.Runc terestre)?
țe
iu
-
ne
507 m
i
Cr
a
#
Siret
ac
a ț
ă >
u-
S
Bi
str
ița
i l
Ta
zlă
Dl.B
ărb
d
u
o r
oiu
i Bis
Legenda
trița
O
>
o
De
# Vârf % Salină
r i
&
r
pre
Focul viu
Culmea
>
Alunecare de teren
>
siun
>
e n
Râu Tr
VREAU SĂ ȘTIU
v
o tu
ea Ta
Limita unității de relief ș

e
MAI MULT:
t a
Altitudinea (m) 740 m

lău- z
#
e
sub 200 Târgu Ocna P Subcarpații Curburii

l
Cașin
%
& ie
Si
tr reprezintă cel mai

t
200 - 400
i
re
Su i
t
>
400 - 600 bc complex sector
c
ar
ic
600 - 800 tuz pa subcarpatic. Ei au două

Oi
a
ți
800 - 911 i Tr
ot șiruri de dealuri și două
Cu uș
Km rb șiruri de depresiuni
șin ur
0 5 10 20 30 40 Ca ii (submontane și
intracolinare), dispuse
1. N umele râurilor care în șiruri paralele cu
delimitează la nord și la sud marginea muntelui, între
Subcarpații Moldovei. râurile Trotuș și Teleajen.
2. Numele celor trei depresiuni La vest de râul Teleajen
submontane identificate, sunt doar depresiuni
pe hartă, precum și numele intracolinare dispuse
râurilor care străbat fiecare sub forma unor culoare
depresiune. transversale. Subcarpații
Curburii au cea mai mare
3. Numele celui mai înalt deal, altitudine medie. Aici
precum și altitudinea acestuia. pătrund „pinteni” dinspre
4. Numele orașului unde Sectorul vestic al Depresiunii Tazlău-Cașin regiunea montană
se află o salină. (pe fundal Munții Goșmanu) (Pintenul Ivănețu).
II. A
nalizează harta Subcarpaților Curburii și notează pe caiet:
ȘTIAI CĂ:
¯
Subcarpaț
ii
ic
Slăn Mo
Si
Subcarpații Curburii ld
re
P
latoul Meledic z
i
itu Tr ov e
t
l
harta subunităților de relief O ot i
>
>
uș
este o arie naturală
i
Cașin Dl.Oușoru
de interes național?
r
Legenda
Se află în Subcarpații >
u
%
& Salină / Relief pe sare Șu
Dl.Răchitaș șiț
Curburii, pe teritoriul # Vârf Putn
a a
b
> 1
comunelor Lopătari 1. Depr.Vidra
c ei
Alunecare de teren Mg.Odobești
>
r
2. Depr. Neculele
De pr. Vra n
# 996 m
și Mânzălești, din Râu 3. Depr.Policiori
Năr
uja Putn
u
4. Depr. Nișcov >
ă
6 a
Localitate Depr.
județul Buzău. Cutele 5. Depr. Podeni
Mera
Mi
lco
Si
Limita unității de relief 6. Localitatea v
re
diapire au impus la
Bâ
t
Andreiașu de Jos ba
Ză
sc
Altitudinea (m) >
dezvoltarea unui relief
a
Bâ
M
sub 200 Depr.
ic ă
n
sc
na
pe sare reprezentat a
M 2 Dumitrești
m
200 - 400 ar
Râ
ț
e
de lapiezuri, doline, 400 - 600 >
Bu
Meledic
a
% Depr.
ză
600 - 800 &
peșteri etc.
u
p Lopătari
â
Bâs ețu
Câln
800 - 996
r Iv ăn > t
ul ra
Să
ca
Slăni
a
ău
en icu
C nt mn
P
eștera S6 Meledic
C
Grupa Bucegi Pi > â
hio
l > R
m
c
j du
Pr
Tele
Ialom
Depr. > Berca

este una dintre cele
ah
lui
Pătârlage 3
aje
ov
Doftana
Buzău
ița
mai lungi peșteri în

a
Slănic
o
nu
n
>
%
& o la
.Ci cov 4
sare din lume? Telega l
D iș
N R
Su
u
Depr. &
% Depr.
stri
ța Buză
Câmpina Vălenii de Munte Dl.I
5
bc tici
Sărat
Ge
Tele >
D
Depr. ga
a
âm
ar
>
Pucioasa
Cricovul
bov
>
pa
>
i
ița
ți
p 0 5 10 20 30 40
â m Km
i
1. umele râurilor între care se desfășoară Subcarpații Curburii.

N
2. Modul de dispunere a dealurilor și a depresiunilor între râurile Trotuș și Teleajen.
3. Numele a trei depresiuni submontane și a trei depresiuni intracolinare.
4. Numele celui mai înalt deal, precum și altitudinea acestuia.
5. Numele localităților unde se află o salină sau relief pe sare.
Relief pe sare
(lapiezuri) la Mânzălești
DICȚIONAR:
Lapiezuri
microforme ale
reliefului carstic, cu
aspect de șănțulețe
realizate prin dizolvarea
calcarului sau a sării
în lungul unor fisuri
existente. Sectorul nordic al Depresiunii Vălenii Alunecare de teren în
de Munte (pe fundal Munții Tătaru-Siriu) Depresiunea Mera
Dealul Istrița (văzut dinspre sud)

III. A
nalizează harta Subcarpaților Getici și notează, pe caiet, textul de mai jos
completat cu răspunsurile corecte: VREAU SĂ ȘTIU
¯
Subcarpații Getici – harta subunităților de relief MAI MULT:
e r i d i o n a l i
i M În Comuna Costești,
ț i
a Latorița
r
p Lotru
Dl.Chiciora
județul Vâlcea, se află
C
a 1218 m Rezervația Naturală
Olt
>
2# 1
>
Jiu
Muzeul Trovanților.
Dâmb
lui
Subca rii
e A r g e ș u1018 m
>
>
Muscelel
Cuovița
3 #
Râul Doamnei
Mg.Mățău
rbu
Topolog
>
Trovanții reprezintă
rpații
Argeș
Vâlsan
Depr. Horezu >
>
>
Gilo
ui
i
orjul #767 m Ocnele Mari
cimentări locale în masa
ulu
>
urile G
rt
%
&
Olteț
l Mg.Slătioarei
ârg
ș el
ea >
>
581 m
nisipurilor. Termenul
Mehed
D u
Podișu
ul T
#
ge
pu Mare gr Ar
>
t
Jiu - Câm Ne
Mo
Ol
>
>
Dl. a fost introdus în
Râ
Depr.Târgu
tr
>
333 m
u
# Dl. Bran
inți
literatura geologică de
l
Jiu i c
>
e t
P o d i ș u l G Gheorghe Munteanu
Murgoci în anul 1907.
# Vârf
sub - 200
1. Depresiunea Câmpulung
%
& Salină
200 - 400
2. Depresiunea Arefu
3. Depresiunea Jiblea Alunecare de teren
>
400 - 600
Râu
0 5 10 20 30 40 600 - 800
Km Limita unității de relief
800 - 1.218
Subcarpații Getici se întind între valea (la est) și cea a Motrului

(la vest). Datorită prezenței argilei se produc . O salină se află în
orașul . Altitudinea maximă este atinsă în Dealul .
Cea mai mică altitudine o are Dealul care se află în sudul Depresiunii
Muzeul Trovanților
. Dealurile de la est de râul Topolog se numesc .
În sudul Depresiunii Horezu se află Măgura care are o altitudine
ȘTIAI CĂ:
de m. l Exploatarea sării
la Ocnele Mari
este foarte veche,
în această zonă
descoperindu-se
unelte care atestă
acest lucru încă din
epoca neolitică?
l În prezent, pe lângă
exploatarea sării,
s-a amenajat în
subteran un punct
turistic, care cuprinde
spații de agrement,
Salina Ocnele Mari Trovant-detaliu un muzeu și o biserică?
Alunecare de teren în Muscelele Argeșului Depresiunea subcarpatică Runcu Măgura Mățău (1 018 m)
(vedere dinspre nord)
Podișul Getic
Podișul Getic – harta subunităților de relief
¯
Analizează harta
Argeșel
R.Doa m n e
lu i
gu
i
Vâlsan
c i
R.Târ
t
Ol
e
i
Argeș
Dl.Perilor
G 771 m 745 m
Jiu
i
a
i
rn
a ț # #
a r p
Ce
b c
>
Dâ
S u Gruiurile
mb
>
Argeșului
lo g
>
o
ov
To p
i
Platforma
ț
ița
in
>
>
Cândești
ed
Olteț
Olt
eh
>
>
ia
>
Co
lM
>
d
Culoar
ara
>
>
tm
ișu
Gilort
Gruiurile
>
C
ea
A rg
Am
oș
d
uș tea J iului Platforma Platforma eș
na
Po
Cotmeana
Tel
>
Jiu
1 Oltețului
eor
S
Mo
tr u
>
ul Oltu
Ve
Hușnița ă
ma
de
Pl
C
n
at
a
>
fo n
E
lo
rm
a
a
lui
St
ru
ea re â
inc
Du
l J
ha
Dr
nă
ie m
iu
C
R
i
r ea
lu
o
i
Des
B
năț R
â ui
Legenda
a Altitudinea (m)
BU
Alunecare de teren
I
>
m
i
sub 200 # Cotă altimetrică
A
p
LGA
1. Depresiunea 200 - 300 Râu

Drobeta - Turnu Severin 300 - 500 Granița de stat
RIA
500 - 600
0 5 10 20 30 40
600 - 745 Km
Precizează
 numele unităților de relief cu care se învecinează Podișul Getic;
 numele subdiviziunilor Podișului Getic;
 numele subunității de relief în care se înregistrează cea mai mare altitudine;
 direcția de curgere a râurilor ce traversează Podișul Getic;
 tipul genetic de relief prezent în Podișul Getic.
Reține
 Podișul Getic este situat în sudul țării, între Dunăre (la vest) și Dâmbovița (la est), constituind o treaptă de
tranziție între Subcarpații Getici și Câmpia Română.
 Podișul este de tip piemontan, formându-se
prin depunerea sedimentelor cărate de râuri,
în strate ce înclină ușor de la nord la sud.
 Este constituit din roci sedimentare: pietrișuri,
nisipuri, argile și marne.
 Interfluviile sunt netede și se numesc platforme.
Pe argile se produc alunecări de teren.
 Altitudinile scad de la 600–771 m, în partea de
nord-est, până la sub 200 m, în partea de sud-vest.
 Văile râurilor au fragmentat podișul în următoa-
rele subdiviziuni: Platforma Strehaiei, Gruiurile
Jiului, Platforma Oltețului, Platforma Cotmeana,
Gruiurile Argeșului și Platforma Cândești. Pietrișurile de Cândești, roci specifice Podișului Getic
Podișul Mehedinți
¯
Podișul Mehedinți Analizează harta
Su
bc
u
n
ar
Vf.Paharnicului Brebina
a
Precizează
ca
pa
887 m
are
e
#
ți
d
Bel
Podul natural de la Ponoare
i G otru
 numele celor două
o
Ò
P.Izverna
G
M
a
et
ape curgătoare
f
rn
P.Ponoare
Ò
Ce
ic
Cornetul Cerboanii 800 m ce-l delimitează la
t
i
# nord-est și sud-vest;
a
Cornetul Babelor 779 m

z
#
e
 n
umele unităților
t
c
de relief cu care
e
Legenda
R
se învecinează;
i
Pod natural
Co
a
f
t
P. Epuran
șu
 tipul genetic de
p
Ò Peșteră
ște
Ò
e
#
u
P.Topolnița Vârf
relief existent în
a
Ò
G r
Râu
G
Chei
Podișul Mehedinți;
Granița de stat
l
Limita unității de relief  altitudinea

na
maximă a Podișului
h
Altitudinea (m)
Ba
To
Mehedinți.
ș
sub 200
po
ln i
200 - 400
i
ța
400 - 600
d
600 - 887
D
o
un
ăr
S E R B I A 0 2.75 5.5 11 16.5 22

ea
Km
P
Reține
 Podișul Mehedinți este situat în sud-vestul țării și are cea mai mică suprafață
Cornetul Cerboanii
dintre toate podișurile din țara noastră. Este despărțit de Subcarpații Getici
și Cornetul Babelor
prin valea Motrului, iar spre sud-vest se întinde până la valea Dunării.
Se învecinează spre nord-vest cu Grupa Retezat-Godeanu (Munții Mehedinți)
și spre sud-est cu Podișul Getic. VREAU SĂ ȘTIU
 Podișul Mehedinți s-a format, ca și munții, prin cutarea și înălțarea scoarței MAI MULT:
terestre în orogeneza alpină.
 Este constituit din șisturi cristaline și calcare. Prezența calcarelor a favorizat
Cornetele sunt
existența reliefului carstic, reprezentat de câmpul de lapiezuri de la Ponoare înălțimi izolate,
alcătuite din
peștera și cheile Topolniței etc.
calcare, care se
 Altitudinile sunt cuprinse între 400 și 600 m. Unele vârfuri cu altitudini în
impun în peisaj ca
jur de 800 m se numesc cornete. Altitudinea maximă este de 887 m în vârful niște „acoperișuri
Paharnicului. de șuri uriașe”.
Denumirea provine
de la vegetația
predominantă din
regiune, formată
din arbuști de corn.
Au fost descrise
pentru prima dată în
anul 1907 de către
geograful Emm. de
Podișul Mehedinți – lapiezuri Podul Natural de la Ponoare Martonne.
(Podul lui Dumnezeu)
Aplică
I. Pe baza hărții de mai jos, precizează:
1. numele unității de relief marcate, pe hartă, cu litera A;
2. numele subunităților de relief marcate, pe hartă, cu litere de la B la G;
3. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numere de la 1 la 4.
Podișul Getic și Podișul Mehedinți
>
E
>
>
F
>
>
A 3
>
>
>
>
D
>
>
>
G C
4
>
S
>
2
>
E
B
1
R
B
Legenda
I
Altitudinea (m)
BU
sub 200 Alunecare de teren

A
>
LGA
200 - 300 Râu

300 - 500 Granița de stat
RIA
500 - 600
0 5 10 20 30 40
600 - 887 Km
II. Completează, pe caiet, cu răspunsul corect, spaţiile libere din enunțurile de mai jos:
1. Între Subcarpaţii Getici şi Câmpia Română se află unitatea de relief numită .
2. Podişul Getic este constituit din roci .
3. Limita nord-estică a Podișului Mehedinți o formează râul .
4. Peștera și Cheile Topolniței se află în unitatea de relief numită .
III. C
ompară relieful Podișului Getic și al Subcarpaților Getici (mod de formare, tipuri de roci, altitudini, tipuri
genetice de relief etc.), precizând două asemănări și două deosebiri între acestea.
IV. Citește afirmația următoare și precizează dacă este adevărată sau falsă. Argumentează răspunsul dat.
odișul Mehedinți nu este considerat o unitate montană, deși are același mod de formare și aceeași alcătuire
P
petrografică (roci tari), ca și munții.
V. Imaginile de mai jos sunt reprezentative pentru Podișul Getic și Podișul Mehedinți.
1. Asociază fiecărei imagini unitatea de relief căreia îi corespunde.
2. Identifică tipul genetic de relief reprezentat în fiecare imagine.
3. Precizează o cauză ce a determinat apariția formei de relief minor din imaginea marcată cu litera B.
A B
Podișul Moldovei
Podișul Moldovei – harta subunităților de relief
Analizează harta
¯
R
ti
A
eș
N
C
A I
ăn
E
Pr
Ib
R
u
C
t
Dl.
U Jijia Ba
șeu Precizează
M
Po
P
Depr. diș
Gr rpa
>
I
Ca
Rădăuți ul D Sitn  limitele

și vecinii
up țilo
A
Si
U
ra a Dl.Cozancea
re
Podișului Moldovei;
a rO
>
go
t
No r
O Su m 265 m
c #
D av irne
rd ien
B
M i le
a tin
 numele subdiviziunilor
ic ta
I
Dl.Ciungi Ș i
M (J I
ă
U
a li
688 m Po L Podișului Moldovei.

O
L
#M
De
di
Jijia
old șu S Care dintre acestea
L
alu
ov lF
a ă
are cea mai mare
J
D
l M
I
U
S
I E
lti
C
O
are
C
altitudine?
>
ce
u
u
lo Ba
>
n
I)
V
b
ilo
-H E I
C
a hlu
V
i
r
a ru
c
ârl
l
E  numele
râurilor
ău
r
principale care
I
p
A
Coast or Pr
M
a Iaș il ut
traversează
o
ld
S ir
a
Podișul Moldovei.
o
et
v
ț
Podișul Central Moldovenesc Ce direcție de curgere

i
i i
M
>
Bi P O D I Ș U L au ele?
>
C
st r
ița
Vaslui >
M o
Crasna
u l o a r u
O
 tipurile genetice
Bâ

Legenda
>
rla
R
Dl.Doroșan acova
de relief caracteristice
d
# Cotă altimetrică
ui
l
L acestui podiș.
anului
Alunecare de teren 561 m

Siret
ul
>
#
d o
>
ci
Cuestă Râu B Â R L A D U L U I
Depresiunea El
D
ăl
Colinele Tutovei
l S
>

e F
v
Tutova
Granița de stat
ril
i
Elan
e i
>
O
r
Zeletin
Altitudinea (m)
Dealu
>
>
e
Tro
d
sub 200
rla
t
tuș
Bâ
V
u
200 - 300
l
300 - 400
u i
Subcarpații Podișul
Prut
400 - 500 Curburii Covurlui

500 - 688
Km Dealul Doroşan (561 m) –

0 5 10 20 30 40
vedere dinspre nord
Câmpia Română
Reține
 Podișul Moldovei este situat în nord-estul țării, între Culoarul Moldovei și al Siretului (la vest) și valea
Prutului (la est), fiind podișul cu cea mai mare suprafață din țara noastră.
 S-a format prin sedimentare, în jumătatea nordică pe un fundament foarte vechi ce aparține Platformei
Est-Europene, iar în partea de sud pe un fundament asemănător Podișului Dobrogei.
 Este alcătuit din roci sedimentare (gresii, marne, argile, nisipuri, pietrișuri) dispuse în strate ce înclină
dinspre nord-vest spre sud-est.
 În Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei interfluviile sunt largi și netede, iar în Podișul Bârladului sunt
prezente interfluvii asimetrice, numite cueste (ex. Coasta Iașilor din nordul Podișului Bârladului).
 Se produc alunecări de teren pe substratul argilos.
 Altitudinile au valori cuprinse între 200 și 600 m, cea mai mare fiind de 688 m, în Dealul Ciungi din
Podișul Sucevei.
 Are următoarele subdiviziuni: Podișul Sucevei (în nord-vest), Câmpia Moldovei (în nord-est, altitudinea
maximă este de 265 m în Dealul Cozancea) și Podișul Bârladului (în partea central-sudică – altitudinea
maximă este de 561 m în Dealul Doroșan).
VREAU SĂ ȘTIU
MAI MULT:
Cuestele sunt formele
de relief dominante
mai ales în Podișul
Bârladului, având
dimensiuni variabile,
de la câțiva kilometri
până la 100 km. Forma-
rea lor este favorizată Aspect din Câmpia Moldovei (a Jijiei)
de stratele de roci
sedimentare ce înclină
într-o singură direcție.
Cea mai importantă
cuestă din Podișul
Moldovei este Coasta
Iașilor, care are un abrupt
de aproximativ 200 m
și o lungime de cca
100 km, fiind orientată
pe direcția est-vest. Frunte de cuestă afectată de alunecări de teren în Podișul Bârladului
Aplică
I. Pe baza hărții alăturate, precizează: Podișul Moldovei
1. numele subunităților de relief marcate,
cu literele A, B și C;
2. numele râurilor marcate, cu numere de
¯
la 1 la 5.
>
1 B
>
II. Scrie, pe caiet, enunțurile de mai jos comple-

tând spaţiile libere, cu răspunsul corect: A 2
1. Cea mai mare altitudine din Podișul
Moldovei o are subdiviziunea acestuia
>
>
numită . 3
2. Alunecările de teren, frecvente în Podişul
Bârladului, se produc datorită existenţei
rocilor numite .
>
>
3. Podișul Moldovei se învecinează spre sud

>
cu unitatea de relief numită .

>
Legenda
4. Dealul Cozancea se află în subunitatea de
>
Alunecare de teren C
>
relief numită . Cuestă Râu

4
>
III. Dintre subunitățile de relief enumerate mai

>
Granița de stat
>
>
Altitudinea (m)
jos, selectează-le pe cele care aparțin: sub 200
1. Depresiunii Colinare a Transilvaniei;

200 - 300 5
300 - 400
2. Subcarpaților; 3. Podișului Moldovei. 400 - 500
500 - 688 Km
Colinele Tutovei, Culoarul Alba Iulia-Turda, 0 5 10 20 30 40
Dealul Feleacului, Dealul Istriţa, Dealurile

Fălciului, Depresiunea Almaş-Agrij, Depresiunea Ciucului, Depresiunea Cracău-Bistriţa, Depresiunea
Făgăraşului, Depresiunea Neamţ, Depresiunea Pucioasa, Depresiunea Petroșani, Depresiunea Rădăuţi,
Depresiunea Sibiului, Depresiunea Tazlău-Caşin, Podişul Covurlui, Podişul Fălticenilor.
Podișul Dobrogei
Podișul Dobrogei - harta subunităților de relief
Siret U C R A I N A
¯ Analizează harta
ărea
Dun
Bu
ză
u
Dun
ăre
a Amintește-ți
C
Vf.Greci
467 m Delta Dunării
m
odul de formare
Po
D e Tulcea
â
diș
alu
Insula Mare a Brăilei
a Podișului Casimcei
Mu
Complexul lagunar Razim-Sinoie: ril
ul
Teliț e T
nți
1. Lacul Razim a ulc
Ni
ei și Munților Măcin.
m
iM
cu
2. Lacul Golovița
Br.Cremenea
liț
ăc
3. Lacul Zmeica
Br.Dunărea Veche
el
4. Lacul Sinoie A in Ta
iț a
p
Că Po
lm L.Babadag
di
i m - S inoie
ățu
șu 1
i
l B L.Dranov Precizează
i
Legenda ab
ad
Localitate ag
a
B Sl
R az
# Vârf av  limitele
și vecinii
a
2 Podișului Dobrogei;
ar
Canal Podișul Casimcei
R
un
Ò Peșteră Ă
ag
Casimcea
3
ul l
Râu R  numele diviziunilor
o
pl ex
Lac / Mare 4
Podișului Dobrogei;
C om
Grind /
G
m
Cordon litoral
Granița de stat  numele subdiviziunii
Du

â
A
năr
Altitudinea (m)
unde se înregis-
i
ea
ițe
0 - 50
E
trează cea mai

n
a
ce
L.Tașaul Capul Midia

m
50 - 100
or
Cernavodă Năvodari ^ mare altitudine;

lo
.B
Podișul
Br
100 - 200
ă
Ia
a Canalu
200 - 300 lt lD
Marea unăre - L.Siutghiol  direcția de curgere
Ba Neagră

300 - 467
a râurilor care
A
L.Vederoasa Poarta Albă

Medgidiei
Constanța traversează Podișul
.
.
L.Oltina Dobrogei.
E
.
. ÒPeștera Sf.Andrei Agigea

L.Bugeac P o d i ș u l O l t i n e i
C L.Techirghiol
.
R
.
A. Podișul Dobrogei de Nord Podișul Negru Vodă

B. Podișul Dobrogei Centrale
C. Podișul Dobrogei de Sud DICȚIONAR:
M
L.Mangalia
B U L G A R I A
Ò
Peștera Limanu 0 5 10 20 30 40 Löess
Km
rocă sedimentară,
predominant prăfoasă,
cu porozitate mare, de
Reține culoare gălbuie.
P
odișul Dobrogei este situat în sud-estul țării, între Dunăre (la nord și vest) și
Marea Neagră (la est).
 Î n Podișul Dobrogei există cel mai vechi relief „la zi” (la suprafață) din țara
noastră, în Podișul Casimcei, definitivat în orogeneza caledoniană. Munții
Măcin s-au înălțat în orogeneza hercinică. Podișul Dobrogei de Sud s-a
format prin sedimentare.
C onstituția sa petrografică este variată: Podișul Casimcei este alcătuit din
șisturi verzi, Munții Măcin predominant din granite, iar Podișul Dobrogei de
Sud din roci sedimentare (calcare, gresii) acoperite cu löess.
A ltitudinile variază între 200 și 400 m în Podișul Dobrogei de Nord și sub
200 m în Podișul Dobrogei de Sud. Altitudinea maximă este de 467 m, în Löess în Podișul
vârful Greci din Munții Măcin. Dobrogei de Sud
unt prezente: relieful carstic și relieful litoral (la nord de Capul Midia, țărm jos, cu plajă și cordoane litorale
S
iar la sud de acesta, țărm înalt, cu faleză).
re următoarele diviziuni: Podișul Dobrogei de Nord, Podișul Dobrogei Centrale și Podișul Dobrogei
A
de Sud.
Șisturi verzi – rocile specifice Podișului Casimcei Văiugă în löess (Podișul Dobrogei de Sud)
Munții Măcin Podișul Babadag
Aplică
I. Completează, pe caiet, cu răspunsul corect, spaţiile libere din enunțurile de mai jos:
1. Cel mai vechi relief „la zi” din ţara noastră se află în Podişul .
2. Podişul Dobrogei se învecinează spre est cu .
3. Cea mai mare altitudine din Podişul Dobrogei se înregistrează în .
4. Podişul Dobrogei de Sud este acoperit cu o rocă prăfoasă, de culoare gălbuie, numită .
5. Munţii Măcin s-au format în orogeneza .
II. Compară relieful Podișului Dobrogei de Nord și al Podișului Dobrogei de Sud (mod de formare, tipuri de
roci, altitudini, tipuri genetice de relief etc.) precizând trei deosebiri între acestea.
III. Explică următoarea afirmație, precizând două argumente: „Podișul Dobrogei, deși are altitudini reduse, nu
este considerat o unitate de câmpie”.
Relief litoral (faleza și plaja de la Tuzla)

Câmpia de Vest și Dealurile de Vest

Câmpia de Vest și Dealurile de Vest U C R A I N A
Analizează harta
harta subunităților de relief Tisa
¯
Câmpia Grupa Nordică a
A
Someșului S Carpaților Orientali
om
rei
a ia
Ca eș
1
Precizează
Tis mp
I
Câ iei
>
810 m
il va n #
eS 651 m Pentru
ri l # So
lu
R
Bar
cău m
eș ă Câmpia de Vest:
ar
a
De
e lin
n Co iei
a van numele unităților
>
A
>
e e
n il
Criș 2 siu rans de relief cu care se
C r iș
Cri e
șul pr T învecinează spre est;
Re
De a
G
pe
de
șul Mic
Some  n
umele a două
l e
Câmpia
N
3 câmpii înalte
Cr
l i
Crișurilor
l ur i
(peste 100 m) și a
ișu
lN
U
două câmpii joase

t a
eg
eș
>
Mur
ru
(sub 100 m);

a
Câmpia D
e 4
n
Aradului Crișu
Mureș
Munții Zar l Alb  d
irecția de
an dulu
e
Câmpia 190 m
i curgere a râurilor;
d
Vingăi !
Dealurile Lipovei  n
umele subdi-
l ui
i
>
viziunii unde se
>
a u
Beg
c
S
1. Depresiunea Baia Mare înregistrează cea

t
Câmpia Timișului
c
2. Depresiunea Vad - Borod

n a
O mai mare altitudine.

3. Depresiunea Beiuș
i
iș
75 m B a 4. Depresiunea Zarandului
m
Ti
!
Tisa
.
i
E
l Legenda
#
ț
Vârf
D e a l u r i
! Cotă altimetrică
a
Râu
R
Alunecare de teren Nisipuri

>
p
Granița de stat Limita unității de relief

r
Altitudinea (m)
B
Nera Câmpia de Vest Dealurile de Vest

rea
Jiu
ă
Dun
C
sub 100 sub 200

Olt
Dunare
a 200 - 400
100 - 125
I
Km 125 - 150 400 - 600 Peisaj din

0 510 20 30 40
150 - 190 600 - 810
Dealurile Silvaniei
A
Pentru
Reține Dealurile de Vest:
n
umele celor trei
Câmpia de Vest subdiviziuni;
C
âmpia de Vest este situată în vestul României și se învecinează spre est n
umele râurilor
cu Grupa Nordică a Carpaților Orientali (Munții Oaș), Carpații Occidentali care le delimitează
(Munții Zarandului) și Dealurile de Vest. Spre vest este delimitată de granița la sud și la nord;
de stat cu Serbia și Ungaria. În nord ajunge până la granița de stat cu Ucraina.
 n
umele munților
S
-a format prin sedimentare pe locul unei foste mări (Marea Panonică).
în dreptul cărora
E
ste constituită din roci sedimentare (nisipuri, pietrișuri, argile, löess). lipsesc;
Are porțiuni acoperite cu nisip (Câmpia Carei).  n
umele subdiviziunii
 Î n funcție de altitudine se diferențiază: câmpii înalte (Câmpia Vingăi, Câmpia unde se înregis-
Aradului, Câmpia Carei) și câmpii joase (Câmpia Timișului, Câmpia Crișurilor trează cea mai
și Câmpia Someșului). mare altitudine.
 Î nclinarea
este foarte slabă, pe direcție est-vest. Râurile au cursul rătăcitor în
VREAU SĂ ȘTIU câmpiile joase, unde în trecut se produceau frecvent inundații și înmlăștiniri, fapt
MAI MULT: pentru care unele râuri au fost îndiguite și canalizate.
A
ltitudinea medie este de 100 m, altitudinea maximă este de 190 m în Câmpia
l undamentul Câmpiei
F
de Vest este fracturat Vingăi iar cea minimă de 75 m pe cursul inferior al Timișului.
de falii profunde cu
direcție est-vest (falii
carpatice) și nord-sud
(falii panonice), care îl
împart în blocuri aflate
la adâncimi diferite,
unele suferind lăsări
cu intensitate variată
în timp. Aceste fracturi
tectonice au permis
infiltrarea apelor de
suprafață la adâncimi Aspect din nordul Câmpiei de Vest (pe fundal sunt Munții Oașului)
considerabile, unde
au suferit procese de
Reține
termalizare. Dealurile de Vest
l ermalitatea apelor
T R
eprezintă o treaptă de relief de tranziție între Carpații Occidentali (la est) și Câmpia
din Câmpia de Vest de Vest (la vest), care se desfășoară între valea Nerei (la sud) și valea Someșului
este cauzată în egală (la nord).
măsură și de rocile A u caracter discontinuu, lipsind în dreptul Munților Zarandului. Pătrund în in-
calde vulcanice, teriorul Munților Apuseni, în lungul râurilor, sub forma unor „depresiuni golf”.
localizate în fundament
S -au format la poalele Carpaților Occidentali, prin depunerea sedimentelor aduse
aproape de suprafață
de râuri. Au caracter piemontan, ca și Podișul Getic.
(mai ales în est). Apele
S unt constituite din roci sedimentare (argile, marne, gresii, pietrișuri, nisipuri), dar
termale sunt cantonate
pe aliniamentele apar și măguri cristaline izolate.
de falii. Se găsesc la  Î nclină ușor pe direcție est-vest.
adâncimi mari, iar la A u altitudini cuprinse în cea mai mare parte între 200 și 400 m, mai mari în nord,
Oradea, Băile Felix și în Dealurile Silvaniei, atingând altitudinea maximă de 810 m în Dealul Preluca.
Băile 1 Mai sunt folosite A u următoarele subdiviziuni: Dealurile Banatului, între care mai extinse sunt
pentru încălzitul Dealurile Lipovei, Dealurile Crișene și Dealurile Silvaniei.
locuințelor, serelor sau
în scop terapeutic. Aplică
I. Scrie, pe caiet, enunțurile de mai jos, completate cu răspunsul corect:
1. Dintre Dealurile Banatului, cea mai mare suprafață o ocupă Dealurile
.
2. Limita sudică a Dealurilor de Vest o constituie râul .
3. Spre vest, Dealurile de Vest se învecinează cu unitatea de relief numită
.
4. Cea mai mare altitudine din Câmpia de Vest se înregistrează în Câmpia
.
5. Suprafețe acoperite cu nisip se află în Câmpia .
II. Compară relieful Dealurilor de Vest și al Subcarpaților (mod de formare, tipuri
Dealul Preluca (810 m) de roci, altitudini, tipuri genetice de relief etc.) precizând două asemănări și
două deosebiri între acestea.
Unitățile
ta majore de relief 53
.
.
Tr
o tu
Câmpia Română .
s
Podișul Moldovei
R E P. M O L D O V A
.
Câmpia Română - harta subunităților de relief
lad
r i i
Siret
r
Bâ
Prut
Analizează harta
rbu
Legenda
Cib
Strei
! Cotă altimetrică Altitudinea (m)

u C
Sadsub 15
in
âm
Cu
Sir
Bistra Râu
s t pi
et
` Crov de E ui a
Jiul 15 - 50
ul
In
Lo-tr100 f er 6!m
i
Nisipuri 50 u ior
ți
ulu i
Granița de stat 100 - 200 a
na Limita unității de relief p ău
er
200 - 321
c a r Buz
Nera
Podișul Dobrogei
Pra
`
C c Su b 2
ga n
i Călmațui
.
ho
e t
va
Dâ
321 m
r ă
G
m
bo
M !
ot Ialom ` `
viț
B ă
ru Câmpia ița
Ve
l
a
u Piteștiului Ar
S E R B I A
P
dea
eșg M
ș
i a
o i os 1
Olt
d Câmpia t iș
Câ te
p
mp Vlăsiei a m `
ia Găvan
Jiu
Câ
Câ
u-Burdea
mp
ui
sul
ia
rn a
Bo
u
C â m p i a O l t e n i e i ia B
ian
mp 1. Balta Ialomiței
Câ
ulu
Dun 2. Insula Mare a Brăilei

ărea
i
0 15 30 60 90 120
B U L G A R I A km
Precizează
 n
umele unităților de relief cu care se învecinează spre nord și spre est Câmpia Română;
 numele apei curgătoare ce o delimitează la vest, sud și est;
 numele subdiviziunilor în care se înregistrează cea mai mare, respectiv cea mai mică altitudine;
 numele subdiviziunilor unde există suprafețe acoperite cu nisip;
 un tip genetic de relief din estul Câmpiei Române;
 direcția de curgere a râurilor, în sectorul vestic, în sectorul central și în cel estic.
Reține
C
âmpia Română este situată în sudul țării, între Dunăre (la vest, sud și est), Podișul Getic, Subcarpații
Curburii, Podișul Moldovei (la nord) și Podișul Dobrogei (la est).
S
-a format prin sedimentare pe locul unei mari depresiuni acoperite de apele fostului Lac Pontic. După
ce apele lacului s-au retras, de la vest spre est, au rămas stratele groase de sedimente (pietrișuri, nisipuri,
argile). Deasupra acestora s-a așternut un strat de löess de grosime variabilă (6–10 m, la vest de râul Olt,
40 m, în est, în Câmpia Bărăganului).
e löess, prin tasare, se formează mici depresiuni circulare sau ovale, numite crovuri.
P
 Î n vestul Câmpiei Române (în Câmpia Olteniei), dar și în Câmpia Bărăganului (în lungul râurilor Ialomița,
Buzău și Călmățui) se află suprafețe acoperite de nisip.
C
âmpia Română înclină de la nord spre sud, dar și de la vest spre est și chiar spre nord-est.
A
ltitudinea maximă este de 321 m, în Câmpia Piteștiului, iar altitudinea minimă este de 6 m, în Câmpia
Siretului Inferior.
re ca diviziuni: Câmpia Olteniei (în vest), sectorul central cuprins între râurile Olt și Argeș și sectorul
A
estic, situat la est de râul Argeș.
Aspect din Câmpia Bărăganului
Dune în sudul Câmpiei Olteniei Löess în Câmpia Bărăganului
Aspect din Câmpia Burnasului
Aplică
I. A
sociază denumirile de câmpii din coloana A, cu caracteristicile geografice specifice fiecăreia, prezentate
în coloana B, după modelul 1 c:
A B
1. Câmpia Bărăganului a. are cea mai mare altitudine
2. Câmpia Olteniei b. are cea mai mică altitudine
3. Câmpia Piteștiului c. are cea mai mare grosime a stratului de löess
4. Câmpia Siretului Inferior d. este traversată de râul Dâmbovița
5. Câmpia Vlăsiei e. este situată la vest de râul Olt
II. C
ompară relieful Câmpiei Române și al Câmpiei de Vest (mod de formare, tipuri de roci, altitudini, tipuri
genetice de relief etc.), precizând trei asemănări și o deosebire între acestea.
III. Una dintre subdiviziunile Câmpiei Române este descrisă astfel de geograful Vintilă Mihăilescu:
…șesul înalt, întins pe zeci de kilometri... cu mici adâncituri – unele cu lacuri în ele –
ca niște „ciupituri de vărsat” pe fața câmpului.
(Lecturi geografice, 1974)
Precizează:
1. numele subdiviziunii descrise în text;
2. numele formei de relief minor care arată ca o „mică adâncitură”;
3. tipul de rocă pe care se formează această „mică adâncitură”.
IV. Explică direcția de curgere a râurilor în Câmpia Română, precizând două argumente.
Delta Dunării și platforma continentală a Mării Negre
¯ Delta Dunării Br.Chilia Analizează harta
Ă
Grindul
Chilia 12,4
U C R A I N A !
Precizează
Br Polderul Pardina L.Merhei Grindul
.C
hi Letea
R
lia L.Matița
n
umele celor trei
Grindul Stipoc brațe principale
Pătlăgeanca
L.Fortuna 1 ale Dunării;
Tu
Br. l cea Br.Sulina Sulina
n
umele localității unde
G
Tulcea Br.S L.Gorgova Dunărea se desparte în
fânt
P
uG
heo
rgh L.Isac L.Lumina
brațele Chilia și Tulcea;
e
Grindul L.Puiu L.Roșu
o
n
umele grindurilor
Caraorman
cea situate între brațele
A
Telița
l Ivan
d
du Chilia și Sulina;
Grin
Grindul
ț
Tai vă Sărăturile n
umele grindurilor
na
i
ța Insula u
L.Babadag Popina Ca nal ul D
an
ov situate între brațele
E
Dr
ș
alu
l Sulina și Sfântu
L.Razim an
L.Dranov C Gheorghe;
u
Insula
Sacalin
n
umele brațului
l
N care formează, la
Sl
av
vărsare, o deltă
a
A
D
secundară;
L.Golovița Legenda
E
o
! Cotă altimetrică n
umele unui canal
ca
ei r Localitate ce leagă brațul
a
m
b
Z ilo
oin
L. up
.r L Râu / Canal Sfântu Gheorghe
rib
G
R
Pe
r
Granița de stat de Lacul Razim.

ie
no
Si
Grind / Insulă
o
L.
Lac
g
ȘTIAI CĂ:
A
Suprafață inundabilă
c
itu
Ch
Suprafață îndiguită
e
și în parte desecată Delta Dunării

l
du
in
0 3.5 7 14 21 28 1. Golful Musura este o deltă lobată?

i
Gr
Km
M
Se remarcă prin
înaintarea masivă,
Reține în detrimentul mării,
D
elta Dunării este situată în partea de est a țării, la vărsarea Dunării în Marea pe două-trei brațe
Neagră. Este cea mai joasă și mai nouă unitate de relief, o câmpie fluvio-lacustră principale, datorită
în formare prin aluvionare. abundenței de aluviuni.
E
a începe în dreptul localității Pătlăgeanca, unde Dunărea se bifurcă în brațul
Chilia (spre nord-est) și brațul Tulcea (spre sud-est), care, la rândul lui, în aval de
orașul Tulcea, se desparte în brațul Sulina și brațul Sfântu Gheorghe.
D
elta s-a format pe locul unui fost golf al Mării Negre, umplut cu aluviuni, prin
acțiunea combinată a fluviului și a mării. La formarea deltei au contribuit o serie
de factori, printre care: cantitatea mare de aluviuni transportată de fluviu, ma-
reea slabă a Mării Negre, curenții litorali, panta redusă a platformei continentale.
elieful Deltei Dunării este reprezentat prin grinduri și ostroave. După modul
R
de formare, grindurile pot fi continentale, fluvio-maritime și fluviale:
● Grindurile continentale, Chilia și Stipoc, sunt vechi porțiuni din uscatul
predeltaic.
● Grindurile fluvio-maritime (transversale) sunt suprafețe nisipoase lungi (până la 20 km) formate prin
acumularea nisipului pe linii de țărm active. Acestea sunt: Letea, Caraorman, Ivancea și Sărăturile.
Pe aceste grinduri, vântul modelează nisipul sub formă de dune.
● Grindurile fluviale (longitudinale) s-au format prin acumularea aluviunilor de o parte și de alta a
brațelor principale sau a unor gârle mai mari.
 Altitudinea medie a Deltei Dunării este de 0,5 m, iar altitudinea maximă este de 12,4 m pe grindul Letea.
 Formele negative de relief sunt: cele trei brațe principale, brațele secundare, gârle, mlaștini, bălți, ghioluri
sau lacuri deltaice (Fortuna, Matița, Isac, Puiu, Roșu) și canale. Brațele principale sunt: Chilia (cel mai
lung și cu cel mai mare debit), Sulina (cel mai scurt și navigabil) și Sfântu Gheorghe.
 Delta Dunării este Rezervație a Biosferei.
Platforma continentală
Brațul Sfântu Gheorghe Țărmul Mării Negre
Platforma continentală a Mării Negre

 Esteo suprafață slab înclinată (câmpie submersă) din bazinul Mării Negre care face legătura între
uscat și abruptul continental. Este o veche câmpie, acoperită de apele mării la sfârșitul Pleistocenului
(perioadă geologică din Cuaternar).
 Se desfășoară până la adâncimea de 180–200 m. Pe suprafața ei se află sedimente marine și fluviatile.
 Are un microrelief variat, creat de valuri, curenți etc.
 Deține resurse de hidrocarburi.
Aplică
I. Completează, pe caiet, enunțurile de mai jos cu răspunsul corect:
1. Braţul Deltei Dunării cu cea mai mare lungime şi cel mai mare debit se numeşte .
2. Cea mai mare altitudine din Delta Dunării se înregistrează pe grindul .
3. După geneză, Chilia şi Stipoc sunt grinduri .
4. Cel mai scurt braţ al Deltei Dunării este braţul .
5. Grindul Caraorman se află între brațele Sulina și .
II. Cu ajutorul imaginilor de mai jos, realizează o compunere de minimum 150 de cuvinte despre Delta
Dunării, pe care o adaugi portofoliului tău. Cuvinte cheie: nuferi, lacuri, stejari, stuf, pelicani, turism,
pești, Rezervație a Biosferei.
III. C
itește textul următor: „Farul de la Sulina a fost construit în anul 1802, chiar la gura brațului. Fundația
lui mâncată de valuri se găsește acum la circa 2 km de malul mării. De asemenea, zidurile Histriei, care
altădată se oglindeau în apele mării, au rămas astăzi la o mare distanță de țărm.”
(Dumitru, N., Curiozități geografice, 1970)
Explică faptul că farul de la Sulina și cetatea Histria nu se mai află în prezent pe țărmul Mării Negre.
Aplicații practice / Studii de caz 57
Interpretarea unor profile geografice

Un profil geografic este o reprezentare grafică bidimensională. Pe axa verticală se înscriu altitudinile (în m),
iar pe axa orizontală, distanța dintre punctele de capăt ale profilului (în km).
În funcție de direcția de orientare a formelor de relief, profilele pot fi: transversale (perpendicular pe direcția
de dezvoltare) sau longitudinale (de-a lungul direcției de dezvoltare).
Elementele de conținut ale unui profil sunt: titlul profilului, notarea cotelor altitudinale pe axa verticală, direcția
de orientare a profilului.
Aplică
A. A
nalizează profilul geografic de mai jos (realizat de-a lungul meridianului 240 35’ longitudine estică) și
răspunde cerințelor:
Profil geografic pe teritoriul României, pe direcție nord-sud

1. I dentifică unitățile majore de relief marcate, pe profil, cu literele A, B, C, D, E, F și râurile marcate cu literele
a și b.
2. Precizează:
a. numele unității de relief care are cea mai mică altitudine;
b. numele unității de relief care are cea mai mare altitudine;
c. numele unităților de relief care înclină nord-sud;
d. numele unei unități de relief în care există relief glaciar.
B. Analizează profilul geologic de mai jos și apoi precizează dacă enunțurile ce urmează sunt adevărate
(A) sau false (F).
Profil geologic prin Carpații Orientali, pe direcție vest-est

1. Munții din partea centrală sunt constituiți din roci metamorfice (șisturi cristaline). A/F
2. Munții Gurghiu au relief vulcanic. A/F
3. Depresiunea Giurgeu este traversată de râul Olt. A/F
4. Munții Stânișoara sunt alcătuiți în totalitate din fliș. A/F
5. Conglomerate există în Munții Giurgeu. A/F
Cutremurele în România
Amintește-ți
 definiția cutremurului;
 elementele unui cutremur.
Analizează harta
(Prelucrare după Mândruț O.,

2011, cu completări)
1. Pe baza hărții de mai sus, menționează:

a. numele plăcilor / microplăcilor tectonice care se află pe teritoriul României;
b. principala regiune unde se află focare ale cutremurelor.
2. Explică forma circulară a Carpaților pe teritoriul României.
Reține
P
rincipala regiune seismică a României, care generează cele mai
puternice cutremure, este Vrancea. Cutremurele produse aici
afectează jumătate din teritoriul ţării.
 I nstabilitatea
de la Curbura Carpaţilor, care determină riscul
seismic ridicat al regiunii Vrancea, este rezultatul mişcării unor
plăci tectonice. În această regiune converg mai multe plăci:
Placa Est-Europeană, Microplaca Intraalpină (Microplaca Transil-
vană), Microplaca Moesică și Microplaca Mării Negre. Dintre
acestea, Microplaca Mării Negre este activă şi acumulează
energii în tendinţa ei de subducţie în zona Carpaţilor de Curbură.
Periodic, aceste energii se eliberează, determinând mişcări bruşte
ale scoarţei terestre.
C
utremure se mai pot produce în regiunile: făgărăşeană, banatică,
de nord-vest, transilvană și pontică.
L
a 4 martie 1977 s-a produs unul dintre cele mai distrugătoare
şocuri seismice care a lovit teritoriul României în epoca modernă.
Biserica Enei din București, A provocat mari distrugeri pe o treime din teritoriul ţării, într-o
în urma cutremurului din 4 martie 1977 serie de localităţi aflate la exteriorul Carpaţilor.
Proiect
 Folosind diverse surse mass-media, realizează un set de reguli de comportament în caz de cutremur și
apoi prezintă-l colegilor.
RECAPITULARE 59
I. Pe imaginea de mai jos, fotografiile marcate cu litere de la A la F prezintă aspecte geografice specifice unităților
de relief marcate, pe hartă, cu cifre de la 1 la 6:
România - unități majore de relief
A D
B 1 E
5
2
6
C F
1. Asociază fiecare fotografie cu una dintre unitățile de relief, după modelul A 3.

2. Ordonează crescător, în funcție de altitudine, unitățile de relief marcate, pe hartă, cu cifre de la 1 la 6.
3. Realizați două cuburi. Pe fiecare dintre fețele primului cub scrieți numele unităților/subunităților de relief
marcate, pe hartă, cu cifre de la 1 la 6. Pe fețele celui de-al doilea cub scrieți: 1 – unitățile/subunitățile de
relief cu care se învecinează; 2 – modul de formare; 3 – tipuri de roci; 4 – altitudinea maximă; 5 – tipuri
genetice de relief; 6 – numele a două subdiviziuni.
Împărțiți-vă în șase echipe. Dați, pe rând, cu fiecare dintre cele două cuburi și rezolvați cerința înscrisă pe fața
cubului. Pentru fiecare răspuns corect echipa primește un punct. Câștigă echipa care acumulează mai multe puncte.
Exemplu: 1 – 3 înseamnă Munții Apuseni – tipuri de roci.
II. Calculează, pe caiet, ponderea (%) suprafeței Carpaților Orientali și a Carpaților Occidentali din totalul
suprafeței Carpaților Românești. Reprezintă grafic rezultatele obținute.
Suprafața (km2) Pondere (%)
Munții Carpați 66.303 100
Carpații Orientali 34.549 ?
Carpații Meridionali 14.040 21,17
Carpații Occidentali 17.714 ?
* Sursa datelor: Geografia României, vol.III, 1987.
III. Desenează, pe caiet, schema de mai jos completată cu răspunsurile corecte:
Relieful petrografic din România
Relief Relief Relief Relief

Relief carstic dezvoltat pe dezvoltat dezvoltat pe dezvoltat pe
conglomerate pe argile
Peșteri crovuri dune
Pentru fiecare tip de relief precizează numele unei unități de relief în care acesta se află.
60 AUTOEVALUARE
I. Pe harta alăturată sunt marcate cu litere unități și

subunități de relief din România.
Citește afirmațiile de mai jos și scrie, pe caiet, litera
corespunzătoare răspunsului corect:
1.
Cea mai mare altitudine din unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera J se înregistrează în:
a. Câmpia Aradului b. Câmpia Crișurilor
c. Câmpia Timișului d. Câmpia Vingăi
2. Cea mai nouă și mai joasă unitate de relief a țării
este marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. E
c. G d. I
3. Domuri gazeifere există în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. F d. H
4. Subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G se numește:
a. Câmpia Bărăganului b. Câmpia Moldovei c. Câmpia Olteniei d. Câmpia Transilvaniei
5. Podişul Getic este unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. J
6. Cei mai înalţi munţi din subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H sunt :
a. Munţii Bârgău b. Munţii Gutâi c. Munţii Rodnei d. Munţii Suhard
24 puncte (6 × 4 p)
1. În nord-vest România se învecinează cu țara numită .
2. Limita sudică a Dealurilor de Vest o formează râul .
3. Cel mai înalt deal subcarpatic este Dealul .
4. Subunitatea Câmpiei Române, situată la vest de Olt este Câmpia .
5. În orogeneza hercinică s-au format Munții .
20 puncte (5 × 4 p)
III. Î n coloana A sunt notate, cu cifre, unități de relief, iar în coloana B sunt notate, cu litere, depresiuni. Scrie, pe caiet,
corespondența corectă dintre fiecare depresiune și unitatea de relief în care aceasta este situată.
A B
1. Carpații Meridionali a. Depresiunea Almăjului
2. Carpații Occidentali b. Depresiunea Făgărașului
3. Carpații Orientali c. Depresiunea Giurgeului
4. Depresiunea Colinară a Transilvaniei d. Depresiunea Petroșani
5. Subcarpați e. Depresiunea Vrancei
20 puncte (5 × 4 p)
IV. Compară relieful (mod de formare, tipuri de roci, altitudini, tipuri de relief etc.) Podişului Moldovei și relieful
Depresiunii Colinare a Transilvaniei și scrie, pe caiet, trei asemănări şi o deosebire între acestea.
16 puncte (4 × 4 p)
V. Explică frecvența mare a alunecărilor de teren în Subcarpați și scrie, pe caiet, două argumente în acest sens.
Oficiu: 10 puncte 10 puncte (2 × 5 p)
Total: 100 puncte
Clima, apele, vegetația,
3
fauna și solurile
Munții Făgăraș
(Valea Rea)
62 CAPITOLUL 3 | Clima, apele, vegetația, fauna și solurile
Clima. Factorii genetici

Amintește-ți
ȘTIAI CĂ:  factorii care influențează climatele Terrei;
 consecințele poziției geografice a României;
l Î n România sunt 160 de  definițiile vremii și climei.
stații meteorologice?
Acestea sunt organizate Reține
în șapte centre regionale,
aflate în subordinea Țara noastră are o climă temperat-continentală de tranziție.
Administrației Naționale Factorii genetici ai climei României sunt:
de Meteorologie.  Poziția geografică. România este traversată de paralela de 45o latitudine nordică,
având o climă temperată. Caracterul continental al climei este datorat faptului că țara
noastră este situată în sud-estul Europei Centrale. Aici se întrepătrund influențele cli-
matului temperat-oceanic, specific Europei de Vest, cu cele ale climatului temperat-
continental excesiv din Europa de Est, rezultând caracterul de tranziție al climei.
 Radiația solară. România se desfășoară pe aproximativ 5° de latitudine, ceea ce face
ca radiația solară primită de suprafața terestră să înregistreze valori mai mari în sudul
țării (130 kcal/cm2/an), comparativ cu nordul țării (115 kcal/cm2/an). La altitudini
mari, în Munții Carpați, radiația solară este mai mică, în jur de 100 kcal/cm2/an.
 Relieful influențează clima prin altitudine și orientarea culmilor. Astfel, temperatura
aerului scade odată cu creșterea altitudinii, iar precipitațiile cresc. Pe văi și în
depresiunile intramontane, se pot produce inversiuni termice. Pe versanții montani
expuși vântului, aerul este forțat să se deplaseze ascendent, se răcește, se formează
norii și cad cantități mai mari de precipitații, comparativ cu versanții opuși,
Platforma stației
meteorologice
adăpostiți, unde aerul este mai cald, uscat și predomină cerul senin. De asemenea,
Ceahlău-Toaca (1 897 m) prin dispunerea sa, lanțul carpatic se constituie într-o barieră orografică în calea
maselor de aer oceanic și continental.
 Marea Neagră exercită o influență climatică redusă, pe o distanță de 20 km de la
l Stația meteorologică țărm, manifestată prin prezența brizelor. Amplitudinea termică anuală este mai mică
situată la cea mai (verile sunt mai răcoroase și iernile mai blânde) în apropierea mării și umiditatea
mare altitudine este aerului este mai mare.
cea de la Vârful Omu  Omul prin activitățile sale (poluarea aerului, defrișări, irigații, lacuri artificiale
(2 504 m) și la cea mai
etc.) poate influența, de asemenea, clima. Topoclimatul urban este caracterizat
mică altitudine este
prin temperatură medie anuală puțin mai ridicată decât a regiunilor învecinate,
la Sulina (3 m)?
frecvența mai mare a calmului atmosferic și a ceții, poluare mai mare, inversiuni
termice și viteză mai mică a vântului.
Aplică
Citește textul următor și răspunde cerințelor:
Creșterea gradului de urbanizare a dus la apariția fenomenului numit «insulă
de căldură». Acesta se manifestă prin diferențe între valorile de temperatură a
aerului din zonele urbane și cele din regiunile învecinate. Cauzele fenomenului se
datorează diminuării din ce în ce mai mult a suprafețelor plantate, concomitent
cu extinderea suprafețelor din beton sau acoperite cu asfalt, modificarea direcției
Depresiunea Petroșani și vitezei curenților de aer în zonele dens construite, mai ales dacă sunt prezente
aflată sub plafonul clădiri înalte, dar și căldurii antropice rezultate în urma activităților industriale
de nori (vedere de pe și a folosirii mijloacelor de transport. Efectele negative ale «insulei de căldură»
Vf. Parângul Mic, 2 074 m) se manifestă vara prin disconfort termic. De aceea în interiorul clădirilor este
necesară utilizarea instalațiilor de aer condiționat, consumatoare de energie.
(prelucrare după Kadhim-Abid, Adriana și colaboratorii, Diminuarea efectelor insulei
de căldură în aglomerările urbane utilizând soluții specifice clădirilor verzi, 2017)
1. Ce este „insula de căldură”?
2. Precizează doi factori care generează acest fenomen.
3. Găsește trei soluții pentru diminuarea efectelor acestui fenomen.
4. Caută în diverse surse mass-media informații despre folosirea acoperișurilor
Stația meteorologică Iezer înverzite. Este aceasta o soluție eficientă? Argumentează răspunsul dat.
(1 760 m) din Munții Rodnei
Clima 63
Elementele climatice
Temperatura aerului Analizează harta
Precizează
n
umele unităților
de relief traversate
de izoterma de 110C;
n
umele unității majore
de relief unde se înre-
gistrează cele mai mici
valori ale temperaturii
medii anuale;
n
umele unităților
de relief unde s-au
înregistrat temperatura
minimă absolută,
respectiv cea maximă
absolută.
DICȚIONAR:
Izotermă
linia care unește punctele
cu valori egale ale
temperaturii aerului.
Reține
 În țara noastră temperatura aerului scade de la sud spre nord, odată cu creșterea latitudinii și reducerea
cantității de radiație solară primite de suprafața terestră. De asemenea, temperatura aerului scade de la câmpie,
unde are valori de 10–11oC, la munte, unde se înregistrează valori medii anuale de 0–6oC și chiar sub 0oC.
Cea mai mare valoare a temperaturii medii anuale depășește 11oC și este atinsă în sudul Câmpiei de Vest, lunca
Dunării, sudul Câmpiei Române, pe Litoral și în Delta Dunării.
V alorile amplitudinii termice anuale (care este diferența dintre temperatura medie a lunii iulie, de regulă
cea mai caldă lună, și cea a lunii ianuarie, de regulă cea mai rece lună), demonstrează continentalismul climatic.
Cele mai mari valori ale amplitudinii termice sunt în Câmpia Română, iar cele mai mici sunt la munte.
T emperatura minimă absolută s-a înregistrat la Bod, pe 25 ianuarie 1942 și a fost de -38,5oC. Temperatura
maximă absolută a fost de 44,5oC, pe 10 august 1951, la Ion Sion (localitatea Râmnicelu, județul Brăila).
 Î n depresiunile intramontane, iarna se produc frecvent inversiuni termice din cauza stagnării aerului rece, mai
dens și greu, în vatra depresiunii și pe văi.
Aplică
În tabelul de mai jos sunt înscrise valorile temperaturilor medii lunare înregistrate în orașele Brașov și Constanța.
a. Realizează, pe caiet, graficul temperaturilor medii lunare pentru fiecare dintre cele două orașe.
b. Calculează valoarea temperaturii medii anuale și amplitudinea termică medie anuală pentru fiecare dintre
cele două orașe.
c. Precizează numele orașului notat în tabel cu X și al orașului notat cu Y. Argumentează alegerea făcută.
Orașul/Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
X 0,6 1,8 4,7 10 15,6 20,2 22,3 22,1 18,3 13,2 7,9 3,0
Y -4,4 -2,6 2,4 8,4 13,3 16,4 17,8 17,3 13,3 8,0 2,7 -2,1
Temperaturi medii lunare ( C) (1961-2000) o
* Sursa datelor: Clima României, 2008
Fenomenul de inversiune termică

în Carpații Curburii — văile Doftana
și Teleajen (vedere de pe Culmea
Zăganu — Munții Ciucaș)
Precipitațiile atmosferice
Analizează harta
Precizează
 umele unităților
n
de relief unde se
înregistrează cele
mai mici valori ale
precipitațiilor medii
anuale;
 umele unității
n
majore de relief unde
precipitațiile medii
anuale au valori peste
1000 mm/an;
 umele localităților
n
unde s-au înregistrat
cea mai mică, respectiv
cea mai mare cantitate
medie anuală de
precipitații.
Reține
DICȚIONAR:  Î n România, precipitațiile medii anuale scad de la vest spre est și cresc de la câm-
Izohietă pie spre munte, odată cu creșterea altitudinii. Cele mai mici valori, sub 400 mm/an,
linia care unește se înregistrează pe Litoral și în Delta Dunării (la Sulina se înregistrează cea mai mică
punctele cu valori valoare a cantității medii anuale de precipitații, 268,5 mm). În Podișul Dobrogei,
egale ale cantităților Câmpia Bărăganului, sudul Câmpiei Olteniei cad, de asemenea, cantități mici
de precipitații. de precipitații (400–500 mm/an). În Câmpia de Vest, valoarea precipitațiilor medii
anuale este mai mare decât în Câmpia Română, intervalele fără precipitații sunt mai
scurte și secetele mai puțin frecvente, datorită influențelor climatice oceanice. La
ȘTIAI CĂ: munte valoarea precipitațiilor este de 700–1000 mm/an și chiar peste 1000 mm/
an, pe crestele cele mai înalte ale Carpaților. Cea mai mare cantitate medie anuală
Stâna de Vale de precipitații este de 1631,5 mm, la Stâna de Vale, în Munții Apuseni (Clima
este considerată României, 2008).
„polul ploii” în România?
S
eceta este un fenomen meteorologic datorat lipsei precipitațiilor într-un interval
Recordul de precipitații
de aici este 2 370 mm de timp de cel puțin 10 zile, în sezonul cald, și 14 zile, în sezonul rece. În Câmpia
și s-a întregistrat în Bărăganului și Podișul Dobrogei secetele au cea mai mare frecvență. Consecințele
anul 1980. perioadelor lungi de secetă asupra componentelor de mediu sunt variate: albiile
râurilor pot rămâne fără apă (total sau parțial), plantele se usucă, solurile crapă,
fântânile pot seca. Efectele secetelor pot fi reduse prin practicarea irigațiilor.
Aplică
În tabelul de mai jos sunt înscrise valorile precipitațiilor medii lunare înregistrate în orașele Sulina și Predeal.
a. Realizează un grafic al precipitațiilor medii anuale, pentru fiecare dintre cele două orașe, folosind aplicațiile
de calcul tabelar (Microsoft Office, LibreOffice, OpenOffice, Google Sheets, Excel Online).
b. Calculează valoarea precipitațiilor medii anuale pentru fiecare din cele două orașe.
c. Precizează numele orașului notat, în tabel, cu X și al orașului notat cu Y. Argumentează alegerea făcută.
Orașul/Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
X 17,0 19,1 14,7 18,1 24,2 29,0 23,7 28,2 31,1 15,6 23,7 24,1
Y 45,4 47,6 48,2 71,8 115,6 140,0 134,0 102,3 73,9 56,6 52,6 53,6
Precipitații medii anuale (mm) (1961–2000) * Sursa datelor: Clima României, 2008
Clima 65
Vântul
Reține ȘTIAI CĂ:
 Vântul este determinat de circulația maselor de aer, fiind influențat și de La munte, intensificările
particularitățile reliefului. Se caracterizează prin direcție și intensitate. de vânt pot duce la
 Î n România, direcția vântului diferă în cadrul unităților majore de relief, fiind o
apariția „doborâturilor
de vânt”?
consecință a poziției geografice a țării și a configurației reliefului.
L a altitudini mari, pe crestele montane, cea mai mare frecvență o are vântul din
nord-vest și din vest. Aici el are cea mai mare viteză, din cauza lipsei obstacolelor.
C almul atmosferic se manifestă mai ales în depresiunile intramontane (Giurgeului,
Ciucului, Loviștei, Petroșani).
P e teritoriul țării noastre sunt predominante Vânturile de Vest, generate de
circulația vestică a aerului. Ele se resimt tot timpul anului, dar cu frecvențe și
intensități diferite.
Doborâturi de vânt
V ânturile locale sunt deplasări ale aerului generate de interacțiunea atmosferică în Munții Gurghiu
cu factori fizico-geografici locali, de aceea ele se resimt pe suprafețe restrânse:
 Crivățul este un vânt care bate dinspre nord-est și est, manifestându-se în
VREAU SĂ ȘTIU
partea estică și sud-estică a țării, pe tot parcursul anului. Iarna, Crivățul poate
atinge viteze foarte mari, de peste 40 km/h, viscolind zăpada. Vara slăbește
MAI MULT:
în intensitate, fiind cald și uscat. O ramificație a Crivățului pătrunde în Alte vânturi locale sunt:
Depresiunea Brașov, unde este numit Nemira. Coșava (se manifestă
 Austrul bate dinspre vest, sud-vest și sud, în vestul Câmpiei Române și sudul
în Banat, mai ales în
Defileul Dunării, unde
Câmpiei de Vest, fiind cald și uscat vara, relativ rece și uscat iarna.
are intensități mai mari),
 Pe litoralul Mării Negre brizele bat ziua dinspre mare spre uscat și noaptea în
Băltărețul (se formează
sens invers. În Munții Carpați briza de vale suflă în timpul zilei dinspre vale spre deasupra bălților Dunării
vârf, iar noaptea, briza de culme are o direcție inversă, dinspre vârf spre vale. și bate spre Câmpia
Bărăganului, ducând la
Aplică atenuarea caniculei și la
apariția ploilor de scurtă
1. „Arborii-drapel” din imaginea de mai jos nu au ramuri în direcția predominantă durată), Suhoveiul
dinspre care bate vântul. Precizează această direcție, știind că în planul îndepărtat este un vânt fierbinte
se află direcția nord-est. și uscat ce favorizează
apariția secetei (bate
în Dobrogea, unde se
numește Vântul Negru,
și în Câmpia Română,
unde se numește
Traistă Goală), Vântul
Mare (este un vânt
de tip foehn care bate
primăvara devreme
„Arbori-drapel” dinspre Munții Făgăraș
în Munții Siriu spre Depresiunea
Făgărașului, determi-
2. Completează, pe caiet, spațiile libere din enunțurile de mai jos, alegând unul dintre nând topirea bruscă
cei doi termeni precizați în paranteză: a stratului de zăpadă,
a. În România sunt predominante Vânturile (de Est, de Vest). de aceea i se spune și
Mâncătorul de zăpadă).
b.
Ramificația Crivățului care pătrunde în Depresiunea Brașov se numește
(Băltărețul, Nemira).
c. Vântul care bate în vestul Câmpiei Române și sudul Câmpiei de Vest este DICȚIONAR:
(Austrul, Vântul Negru). Foehn
vânt încălzit și uscat prin
d. Pe litoralul Mării Negre bat (brizele, musonii).
mișcarea descendentă,
e. Direcția și intensitatea sunt caracteristici ale (temperaturii în general pe versantul
aerului, vântului). adăpostit al unui munte.
Particularitățile climatice regionale (etaje și influențe climatice)

Analizează harta
Precizează
 etajele climatice din România;
 numele a trei depresiuni intramontane în care se produc inversiuni termice;
 influențele climatice din țara noastră și numele unităților de relief unde se resimt aceste influențe;
 numele unităților de relief unde se manifestă vânturi de tip foehn.
Aplică
Graficele de mai jos, notate cu literele A și B, redau temperaturile medii lunare și precipitațiile medii lunare
din orașele Miercurea Ciuc (46o37’N, 25o80’E) și Timișoara (45o75’N, 21o21’E) și se numesc climograme.
Precizează cărui oraș îi este specifică fiecare dintre climograme și argumentează răspunsul dat.
A 50 100 B 50 100
45 90 45 90
40 80 40 80
35 70 35 70
30 60 30 60
25 50 25 50
P [mm]
P [mm]
T (°C)
T (°C)
20 40 20 40
15 30 15 30
10 20 10 20
5 10 5 10
0 0 0 0
-5 -5
-10 -10
I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D
P (mm) T (°C) P (mm) T (°C)
Proiect
 Fenomenele meteorologice extreme (furtunile puternice, secetele prelungite, canicula, gerul persistent,
inundațiile, tornadele) se produc tot mai des, ca o consecință a schimbărilor climatice datorate poluării. Caută
în diverse surse mass-media informații despre schimbările climatice din România și realizează un eseu despre
efectele acestora, pe care îl adaugi portofoliului tău. Propune trei soluții pentru combaterea poluării aerului.
Apele 67
Dunărea
¯
România – Dunărea și râurile interioare
t
Pru
Ucraina
Tisa
Suceava
Analizează harta
a
Some
Tis
Si
ș
re
Jijia
t
Mo
Ungaria ldo
e va
ar
Barcă
u lM
e șu
Criș S om Republica Moldova
Criș ul R
M ic
e ped Mureș Bi
Cr e st
riț
Pru
ul
ișu ș a
So m e
Bâ
lN
t
eg
rla
ru Arieș Tr
d
ică ot
u
Cr ava M ș
Olt
ișu Târn
Sir
Mureș lA a Mare
Târnav
et
lb
reș iu
Mu ac a
Bega rtib in
in Hâ Olt
Sebeș
Cib c ra
Strei
u U
Ti
Sad
m
Tisa
Bistra Lo
iș
tru ună
Brăila
D
Pra rea Sulina
Bu !
ză Teli D !
ța
Taiț
ho
u
Jiu
ort
va
a
Du Ial Călmățui 2
a
ra
rn
nă Baziaș om Sla
Gil
Ne
Ce
re ! M Arg ița va
a Gura Văii otru eș 3 f
Ca
A ! Dâ ița C
Ø
Legenda M Ialom
sim
mb
ov os
ă
tiș Fetești ! 1
ce
! Localitate iț
Se
a te
gr
ff
a
a
rb
Râu Călărași !
Constanța
Ø
Jiu
i
a
ea
Granița de stat Baraj ! !
Olt
Ve
Ø
Altitudinea (m) a Cernavodă
d
Pod
e
Giurgiu
a N
f
0 - 200
f Calafat
!
Sectoarele Dunării: ! Bulgaria
f
Dun
200 - 500 A - Defileul Dunării ăre
re
1. Balta Ialomiței a B Canalul Dunăre-Marea Neagră
B - Lunca Dunării
500 - 800
Ma
C - Bălțile Dunării 2. Balta Brăilei (Insula Mare a Brăilei) Km
800 - 2.544 D - Dunărea maritimă 3. Podul de la Giurgeni - Vadu Oii 0 20 40 80 120 160
Amintește-ți Reține
 numele unității de D
unărea intră în țara noastră în apropiere de localitatea Baziaș și parcurge
relief de unde izvorăște, 1 075 km până la vărsarea în Marea Neagră. Este al doilea fluviu din Europa,
respectiv al mării în care ca lungime, suprafață a bazinului hidrografic și debit, după Volga. Majoritatea
se varsă Dunărea. râurilor din România (exceptând câteva râuri dobrogene) se varsă în Dunăre.
 țările și orașele-capitală  Pe teritoriul României, cursul Dunării este împărțit în patru sectoare cu
traversate de Dunăre. caracteristici diferite:

a. D efileul Dunării este cuprins între localitățile Baziaș și Gura Văii. La Gura Văii
s-au construit, împreună cu Serbia, barajul și hidrocentrala Porțile de Fier I.
Precizează b. Sectorul Gura Văii–Călărași este un sector de luncă largă (2–15 km). În acest
 numele
localității unde sector, la Ostrovu Mare, se află barajul și hidrocentrala de la Porțile de Fier
Dunărea intră în țară; II (construite tot în colaborare cu Serbia). Două poduri traversează Dunărea
 cele patru sectoare ale
în acest sector, făcând legătura dintre țara noastră și Bulgaria: podul dintre
Calafat și Vidin și cel dintre Giurgiu și Ruse.
Dunării marcate, pe
c. Sectorul bălților Dunării (Balta Ialomiței și Insula Mare a Brăilei) este cuprins
hartă, cu litere de la A
la D, precum și numele între Călărași și Brăila. Aici lunca are cea mai mare lățime,15–20 km, deoarece
localităților între care Dunărea se desparte de două ori în câte două brațe. La Cernavodă începe
se desfășoară fiecare canalul Dunăre–Marea Neagră.
dintre acestea; d. D unărea maritimă se desfășoară între Brăila și Sulina. Este sectorul cu
adâncimi de peste 7 m.
 numele statelor vecine
 Dunărea este principala cale de transport fluvial din Europa. Prin canalul
cu care Dunărea formează Dunăre–Main–Rin (din Germania) se face legătura între Marea Neagră (portul
graniță naturală; Constanța) și Marea Nordului (portul Rotterdam).
 numele orașelor unde  De asemenea, apele Dunării sunt folosite la obținerea energiei electrice, pentru
sunt construite poduri irigații, alimentarea cu apă a localităților și pescuit. Defileul Dunării și Delta au
peste Dunăre. potențial turistic ridicat.
Aplică
1. C
itește textul de mai jos și precizează două cauze ale scăderii debitelor medii lunare ale Dunării față de
valoarea debitelor medii multianuale.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor prognozează că debitele medii lunare pe
Dunăre la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) vor fi de 2 600 mc/s în august 2017, față de o medie
multianuală de 4 300 mc/s.
2. O
bservă fotografiile de mai jos și descrie pentru fiecare dintre ele aspectul văii Dunării. Numește
sectorul Dunării în care a fost realizată fiecare dintre fotografii.
Dunărea în Cazanele Mari Dunărea la Calafat Dunărea la Măcin
Râurile interioare
Analizează harta de la pagina 67 și completează, pe caiet, spațiile libere din textul de mai jos:
Forma rețelei hidrografice din România este radiară și divergentă. După direcția generală de scurgere,
râurile au fost grupate în:
Râurile din grupa de vest se varsă în Tisa. Principalele artere hidrografice sunt:
Someșul, format prin unirea cu , Barcăul, cele trei Crișuri, ,

și Crișul Alb, precum și Mureșul.
Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, traversează Depresiunea Giurgeului, formează un
defileu între Munții Călimani și Munții Gurghiului, apoi pătrunde în Depresiunea Colinară a Transilvaniei,
delimitează spre Munții Apuseni și înainte de ieșirea din țară traversează Dealurile de Vest
și Câmpia . Unul dintre principalii afluenți ai Mureșului este Târnava (formată prin unirea
râurilor Târnava Mare și Târnava Mică). Din Munții Apuseni, Mureșul primește ca afluent iar din
Carpații Meridionali Sebeșul și .
Grupa râurilor de sud-vest cuprinde: Bega cu izvoarele în Munții , Timișul și

cu izvoarele în Munții și Cerna.
Grupa râurilor de sud este constituită din: Jiu cu afluenții săi și Gilort, Olt, Vedea, Argeș cu
afluentul său , Mostiștea, Ialomița cu afluentul său . Cel mai important râu din
această grupă este Oltul, fiind cel mai lung râu care curge integral pe teritoriul României. Ca și Mureșul, el izvorăște
tot din Munții Hășmașu Mare, își continuă cursul prin Depresiunea Ciucului, Depresiunea Brașovului, Depresiunea
Făgărașului, formează un defileu între Turnu Roșu și Cozia în Carpații , apoi traversează Subcarpații
Getici, și . Din Carpații Meridionali primește ca afluenți Cibinul și .
Grupa râurilor de est este colectată de Siret și Prut. Majoritatea afluenților Siretului își au izvoarele în
Carpații Orientali: , , , și .
Apele 69
Un alt afluent este cu izvoarele în podișul cu același nume. Dintre râurile interioare, Siretul
înregistrează cel mai mare debit mediu anual. Jijia este principalul afluent al râului .
Grupa râurilor de sud-est este formată din râuri scurte, cu debite mici, care se varsă în Dunăre sau în
lacurile de pe Litoral. Cel mai lung dintre râurile dobrogene este Casimcea. Alte râuri sunt ,
și .
Siretul în apropiere Argeșul în Câmpia Română Buzăul în cursul inferior Mureșul în Defileul
de confluența cu Dunărea (Găiseni-Căscioarele, (Găvănești, județul Buzău) Toplița-Deda
(la Șendreni, județul Galați) județul Giurgiu)
Aplică
I. Î n coloana A sunt notate cu cifre râuri colectoare, iar în coloana B sunt notate cu litere afluenți ai acestora.
Realizează corespondența dintre fiecare râu colector și afluentul corespunzător lui, după modelul 1 b.
A B
1. Argeș a. Bistrița
2. Ialomița b. Dâmbovița
3. Jiu c. Gilort
4. Mureș d. Prahova
5. Siret e. Târnava
f. Timiș
II. Citește afirmațiile de mai jos și alege răspunsul corect:
1. Râul care izvorăşte din Munţii Poiana Ruscă şi traversează Dealurile și Câmpia de Vest se numeşte:
a. Argeș b. Bega c. Cerna d. Jiu
2. Toate râurile din partea de vest a ţării se varsă în:
a. Dunăre b. Mureș c. Someș d. Tisa
3. Teliţa, Taiţa, Slava şi Casimcea sunt râuri din Podişul:
a. Dobrogei b. Getic c. Mehedinți d. Moldovei
4. Cel mai lung râu din România care curge integral pe teritoriul ei se numeşte:
a. Argeș b. Mostiștea c. Olt d. Prut
5. Dunărea pătrunde în România în apropiere de localitatea numită:
a. Baziaș b. Călărași c. Drobeta-Turnu Severin d. Gura Văii
III. Explică faptul că Prutul are un debit mai mic decât al Siretului, deși lungimea lui este mai mare.
IV. C
ompară aspectul văii Oltului din fotografiile A1 și A2 cu cel din fotografia B și precizează o deosebire între
acestea.
V. P
recizează sectorul în care râul Jiu înregistrează un debit mai mare (fotografiile C și D). Argumentează răspunsul dat.
A1 A2 B C D
Oltul în defileul de la Turnu Roșu (A1) Oltul în sudul Jiul în apropiere Jiul în apropiere de
și de la Cozia (A2) Câmpiei Române de Lainici (Defileul Craiova (vedere din sudul
(Izbiceni, județul Teleorman) Bumbești –Livezeni) Platformei Strehaiei)
Lacurile și apele subterane

Principalele lacuri și ape subterane din România
¯
Analizează harta
Ucraina t
Pru
Republica Legenda
Tisa
Moldova Tipuri genetice
#
Suceava de lacuri
a
Tis
L.Stânca-Costești
L.Buhăescu Lac glaciar
Ungaria L.Lala Mo L.Dracșani
Lac vulcanic
Someș
ldo
e va
Jijia
u ar Lac de baraj natural
Barcă lM
Sir
e șu
^ B
Vatra Dornei istri Lac nival
et
m
Pru
S o ța
Criș 1 Mai Crișul Lac carstic
M ic
t
^^Băile FelixRepede Mureș # L.Cuejdel
L.CefaC
^ L.Izvorul # Muntelui
# Lac pe sare
ul
riș S o m eș Borsec #
# " Lac pe gips
ul L.Fântânele # # L.Zau de Câmpie
Bâ
N # Lacul Roșu # #
Tr " Lac de crov
Moneasa egru%
rla
,L.Vărășoaia #
ot #
d
^ c ă L.Ursu u ș ^ Liman maritim
Cr Arie
ș Mi #
ișu r nava re # Liman fluviatil
lA â a
Mureș T va M
lb Târna
#
L.Sf.Ana Lagună
re ș ^ Iaz
Mu # Băile Tușnad
Sebeș
Sire
Bega
# # #
O lt# # Lac de acumulare
t
# #
Ti
L.Bâlea Ucraina
Tisa
#
#L.Oașa L.Vulturilor
iș
# L.Bucura # L.Vidra #L.Vidraru u
D
n
##
" Pra Lacul Sărat ă re a
L.Zănoaga L.Gâlcescu ## # L.Învârtita Bu L.Plopu "
L.Slănic zău
ho
# # "
Jiu
L.Ianca
va
Băile Herculane% # #
I L.Babadag
Nera , L.Zăton # # a lom
a ^ M # i 1.
e ța
Dunăr L.Porțile de Fier I otru
# # Ar
gră
# ge
Ù ș Dâ L.Amara
# # mb L.Snagov
# ov
Marea Nea
Serbia # L.Ostrovu Mare ița
# ^ L.Tașaul
Jiu
Ù # # L.Mostiștea
# Ve L.Siutghiol
Altitudinea (m) # de L.Vederoasa
a ^ L.Techirghiol
# L.Bugeac
0 - 200 Alte elemente: #
Olt
200 - 500
Ù
Baraj
#
# Du
năre
^
Izvor mineral ^L.Mangalia
500 - 800 Râu a ^ termal
Km
800 - 2.544 1. Complexul lagunar Razim - Sinoie Bulgaria 0 20 40 80 120 160
Amintește-ți
 modul de formare a lacurilor.
Precizează
 tipurile genetice de lacuri din Munții Carpați și câte un exemplu pentru fiecare;
 tipurile genetice de lacuri din regiunile de deal și podiș și câte un exemplu pentru fiecare;
 t ipurile genetice de lacuri din Câmpia Română și Câmpia de Vest și câte un exemplu pentru fiecare;
 tipurile genetice de lacuri de pe litoralul Mării Negre și câte un exemplu pentru fiecare;
n
umele a două localități în care sunt izvoare minerale, precum și numele a două localități unde sunt
izvoare termale.
Reține
 Lacurile din regiunea de munte sunt numeroase, dar au dimensiuni mici.
 Lacurile glaciare s-au format în circurile glaciare din: Munții Rodnei (Lala și Buhăescu), Munții Făgăraș
(Bâlea și Capra), Munții Parâng (Gâlcescu) și Munții Retezat (Bucura și Zănoaga).
 În Muntele Ciomatu Mare, în craterul unui vulcan, stins, se află Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din
țară. Lacul Vulturilor este un lac nival din Carpații Curburii.
 Lacuri de baraj natural se află în Grupa Centrală a Carpaților Orientali: Lacul Roșu și Cuejdel.
 În Munții Apuseni se află lacul carstic Vărășoaia.
 În Carpați există numeroase lacuri de baraj antropic (lacuri de acumulare): Vidra (pe Lotru), Vidraru (pe
Argeș), Izvorul Muntelui (pe Bistrița).
Apele 71
La deal și podiș sunt lacuri pe sare, în Subcarpați (Slănic) și în Depresiunea Colinară
ȘTIAI CĂ:

a Transilvaniei (Ursu). În Podișul Mehedinți, Lacul Zăton s-a format pe calcare.

În Câmpia Moldovei și Câmpia Transilvaniei există numeroase iazuri. Lacuri de l Bazele stațiunii
acumulare sunt pe Prut (Stânca-Costești), pe Siret, pe Bistrița, pe Olt și pe Argeș. Un Băile Herculane
lac-unicat este Lacul Învârtita de la Nucșoara, format pe gips, în Subcarpații Getici. au fost puse în anul
 În câmpii există iazuri (Cefa, în Câmpia de Vest), dar și lacuri de crov (în Câmpia
102 d.Hr. de către
împăratul Traian?
Bărăganului — Plopu, Ianca etc.), limanuri fluviatile (Snagov, Mostiștea), lacuri de
l Numele stațiunii este
acumulare (Ostrovu Mare pe Dunăre) și lacuri de agrement.
 Pe litoralul Mării Negre se află lagune formate pe locul unor foste golfuri
legat de numele eroului
și zeului Hercules,
(Complexul lagunar Razim-Sinoie, Lacul Siutghiol) și limanuri maritime (Tașaul, consemnat în mitologia
Techirghiol, Mangalia). romană ca patron al
Apele subterane sunt freatice și de adâncime (sau captive). Ele apar la suprafață izvoarelor termale.
sub formă de izvoare.
A pele care au o cantitate de săruri de cel puțin 0,5 g/l sunt considerate izvoare
minerale (la Borsec, Băile Tușnad, Vatra Dornei etc.). Formarea lor este legată de
prezența unor falii și a emanațiilor de dioxid de carbon ca manifestări postvulcanice.
Majoritatea izvoarelor minerale sunt situate în Munții Carpați și în Subcarpați.
 Izvoarele termale au temperaturi de peste 20oC (la Băile Felix, 1 Mai, Moneasa,
Băile Herculane).
Aplică
I. C
itește enunțurile de mai jos și alege răspunsul corect:
1. Lacuri de crov se află în Câmpia:
a. Bărăganului b. Carei c. Moldovei d. Transilvaniei
2. Lacuri pe sare s-au format în unitatea de relief numită: Izvorul „Neptun”, nr. 3
a. Câmpia de Vest b. Dealurile de Vest de la Băile Herculane
c. Podişul Dobrogei d. Subcarpaţi
3. După modul de formare, Lacul Zănoaga este un lac:
a. de baraj natural b. carstic c. glaciar d. vulcanic
4. Lacul Bâlea este situat în Munţii:
a. Apuseni b. Făgăraş c. Retezat d. Rodnei
5. Pe locul unui fost golf s-a format lacul:
a. Amara b. Mostiştea c. Siutghiol d. Taşaul
Lacul Bucura
II. Pentru fiecare dintre lacurile prezentate în imaginile alăturate, precizează:
 tipul genetic;
 numele unității de relief unde este situat.
Lacul Sfânta Ana

Lacul Stânca-Costești (vedere dinspre vest)
Lacul Vulturilor Lacul Zăton Lacul Învârtita Lacul Cuejdel

Marea Neagră
¯
Nis Marea Neagră
tr u
Analizează harta
Don
B ug Nipru
1 U C R A I N A
Odessa
!
Golful
Odessa Marea Azov
Insula Șerpilor Peninsula R U S I A
ROMÂNIA Crimeea
Insula Sacalin
Constanța
re a Str.Kerci
D ună !
Soci !
Varna M a r e a N e a g r ă
!
2212 m Suhumi !
GE
BULGARIA
OR
Burgas !
Sinop
G
Str.Bosfor ! Batumi
IA
!
TURCIA Samsun
Istanbul ! ! Trabzon
2 !
Marea Marmara T U R C I A
Legenda
M a r e
Str.Dardanele Graniță de stat

1. Republica Moldova
0 80 160 320 480 640 Insulă
Km 2. Grecia Fluviu Mare ! Oraș
a
E
g
e
e
Insula Rodos
(Prelucrare simplificată după Constantinescu Ștefan/oceanclass.blogspof.com)
Precizează
 numele statelor riverane Mării Negre; Marea Neagră la Costinești
 numele peninsulei și al golfului din nordul Mării Negre;
 numele mărilor cu care comunică Marea Neagră, precum
și al strâmtorilor prin care se realizează comunicarea;
 numele a două insule din Marea Neagră;
 cele trei forme de relief ale bazinului Mării Negre.
Reține
 Marea Neagră este situată la sud-est față de România, între Europa și Asia, fiind o mare semiînchisă,
de tip intercontinental. Comunică cu Marea Marmara prin strâmtoarea Bosfor și cu Marea Azov prin
strâmtoarea Kerci.
 Relieful Mării Negre cuprinde: platforma continentală, abruptul continental și câmpia abisală. Adâncimea
maximă este de 2 212 m, în partea central-sudică.
 Țărmurile Mării Negre sunt puțin crestate, cu puține peninsule, capuri, golfuri, insule: Peninsula Crimeea,
Capul Midia, Capul Kaliacra, Golful Odessa, Insula Sacalin, Insula Șerpilor.
 Mișcările apei sunt reprezentate prin valuri, curenți marini și o maree foarte slabă (8–12 cm).
 Curenții de suprafață sunt provocați de vânturi și au contribuit la formarea Deltei Dunării, a lagunelor
și limanurilor de pe țărmul Mării Negre prin crearea unor cordoane de nisip. Prin strâmtoarea Bosfor
se formează curenți de compensație: apele mai puțin sărate ale Mării Negre pătrund, pe la suprafață,
în Marea Mediterană, iar prin adâncime, apele mai sărate și deci, mai grele, ale Mării Mediterane ajung
în Marea Neagră.
Apele 73
 Temperatura apei variază la suprafață în funcție de anotimp, se pot înregistra

peste 22oC vara, iar iarna pot fi și temperaturi de îngheț (în iernile foarte geroase
suprafața mării la țărm poate să înghețe). În adâncime temperatura apei este
constantă, 8–9oC.
 Lasuprafața Mării Negre se află un strat de apă mai puțin sărată, cu o salinitate
medie de 17–18‰ (care poate varia în funcție de anotimp) și chiar mai mică pe
țărmul nord-vestic al bazinului, datorită aportului de apă dulce de pe continent.
La adâncimi mai mari de 200 m există un strat de apă mai sărată, cu salinitate în jur
de 22‰. În acest strat se acumulează un gaz toxic, hidrogenul sulfurat, rezultat din
descompunerea resturilor organice. Stratificarea apelor Mării Negre se datorează Suprafața mării înghețată
lipsei curenților verticali, care ar fi putut amesteca cele două straturi de apă. la țărm (ianuarie 2006)
 Litoralul
românesc al Mării Negre se desfășoară de la vărsarea brațului Chilia în
Marea Neagră și până la Vama Veche, pe o lungime de 245 km. ȘTIAI CĂ:
 Biodiversitatea Mării Negre este mai redusă din cauza salinității, a apelor mai reci
Eutrofizarea este lanțul
și existenței stratului anoxic (fără oxigen). de procese prin care
 În Marea Neagră există diferite specii de alge (roșii, brune și verzi), foarte
deșeurile menajere,
importante în ecosistemul acesteia datorită procesului de fotosinteză și pentru agricole și industriale,
că furnizează hrană și adăpost unor specii de pești. bogate în nutrienți, ajung
 Fauna Mării Negre este reprezentată de meduze, pești (hamsia, calcanul, pisica de în apele mării, ducând la
mare, vulpea de mare, stavridul, chefalul, pălămida, scrumbia albastră, rechini mici, reproducerea excesivă a
planctonului și a algelor?
sturioni — nisetrul, morunul, cega și păstruga) și mamifere (delfinul, foca mediteranea-
nă și marsuinul). Pe țărm trăiesc specii de păsări, cum ar fi furtunarul și pescărușul.
Aplică
I. N
otează, pe caiet, enunțurile de mai jos, completate cu răspunsul corect:
1. În sudul Mării Negre se află statul numit .
2. În nordul Mării Negre se află Peninsula .
Peisaj de iarnă la mare
3. Până la adâncimea de 180–200 m se află forma de relief a Mării Negre numită .
4. Față de Marea Neagră, România este situată în partea de .
5. Curenții de suprafață din Marea Neagră sunt generați de .
II. E xplică:
a. faptul că apele Mării Neagre sunt stratificate.
b. importanța economică a Mării Negre, precizând două argumente.
III. Completează, pe caiet, rebusul de mai jos. Pe verticala A-B vei descoperi numele
strâmtorii care face legătura între Marea Neagră și Marea Marmara: Peisaj de vară la mare
A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
B
1. Stat din vestul Mării Negre unde se află porturile Varna și Burgas. 4. Specie de pește din Marea Neagră.
2. M
are de mică dimensiune situată în nordul Mării Negre. 5. Golf și oraș din nordul Mării Negre.
3. Insulă situată la vărsarea brațului Sfântu Gheorghe în Marea 6.
Strâmtoarea prin care Marea Neagră
Neagră. comunică cu Marea Azov.
Vegetația, fauna și solurile

Analizează harta
(Prelucrare simplificată după

Geografia României, vol. I, 1983)
Amintește-ți
 factorii care influențează repartiția vegetației, faunei și a solurilor.
Precizează
 numele unității și al subunității de relief unde există vegetație de stepă;
 numele a două unități/subunități de relief unde este specifică vegetația de silvostepă;
 numele a două unități de relief unde se află păduri de stejar;
 numele unității majore de relief unde pădurea de conifere are cea mai mare extindere;
 numele unității majore de relief unde vegetația alpină ocupă suprafețe mai mari.
Reține
Așezarea geografică, relieful și clima determină varietatea și repartiția vegetației și a faunei. Vegetația
este dispusă în zone latitudinale (stepă și silvostepă) și în etaje altitudinale, specifice dealurilor și munților
(etajele stejarului, fagului, coniferelor, subalpin și alpin):
 Zona stepei este formată din ierburi mărunte, xerofile (adaptate temperaturilor ridicate din perioada
verii și cantităților reduse de precipitații) și arbuști. Stepa este caracteristică Podișului Dobrogei și Câmpiei
Bărăganului, dar a fost intens modificată antropic.
 Silvostepa (stepa cu păduri) este prezentă în Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul Moldovei și pe
mici suprafețe din Podișul Dobrogei.
Animalele din stepă și silvostepă sunt: rozătoarele (hârciogul, popândăul, șoarecele de câmp), dar și
păsări (prepelița, ciocârlia) și reptile.
 Pădurile cuprind: etajul stejarului, etajul fagului și etajul coniferelor. Acestea încep de la 150–200 m
altitudine și urcă până la 1 600–1 800 m.
 Î n etajul stejarului sunt întâlnite specii de cer, gârniță, stejar pufos, gorun dar și alte foioase (ulm, frasin,
tei, paltin, carpen, arțar). Se desfășoară până la 500–600 m altitudine.
 E tajul fagului este cuprins între 500–600 m și până la 1 200 m. Este foarte răspândit în Subcarpați și
Munții Carpați. În amestec cu stejarul poate coborî la altitudini mai mici, iar în amestec cu coniferele
urcă la altitudini mai mari.
Animalele specifice pădurii de foioase sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, porcul mistreț, căprioara,
bursucul, precum și specii de păsări (privighetoarea, mierla, coțofana, ciocănitoarea etc.).
Vegetația, fauna și solurile 75
ȘTIAI CĂ:
l F
loarea de colț
se mai numește și
Floarea Reginei? Este o
plantă reprezentativă
pentru vegetația
alpină, considerată
monument al naturii,
fiind ocrotită de lege.
Stepă în Câmpia Bărăganului Păduri de fag în Subcarpații Moldovei
Floare de colț
în Munții Ceahlău
l R
hododendronul
(smârdarul) se mai
Păduri de conifere (zâmbru) Vegetație subalpină (jneapăn) numește și bujor de
în Munții Rodnei în Munții Ceahlău
munte? Este o plantă
 Etajul
coniferelor este răspândit între 1 200 m și 1 800 m și are cea mai mare alpină care crește
dezvoltare în Carpații Orientali. Este întâlnit și în Carpații Meridionali și Munții spontan în tufe pitice,
Apuseni, dar pe suprafețe mai restrânse. Alături de molid și brad cresc și alte preferând versanții
specii de conifere: pinul, laricele (zada), zâmbrul și tisa. Aici trăiesc ursul, râsul, însoriți. Este o plantă
cerbul și cocoșul de munte. ocrotită de lege.
 Vegetația alpină ocupă cele mai înalte culmi montane din Munții Carpații,
la altitudini de peste 2 000 m și este formată din pajiști alpine. Etajul subalpin
(1 800–2 000 m) este format din tufișuri de jneapăn, ienupăr și afin. Plantele
sunt adaptate temperaturilor foarte mici și vânturilor puternice. Capra neagră și
marmota sunt animalele reprezentative pentru acest spațiu montan.
 Vegetația azonală cuprinde vegetația de luncă (zăvoaie) și deltă precum și
vegetația submediteraneană.
 În lunca și Delta Dunării cresc: salcia, plopul, trestia, papura și alte plante
Rhododendron
în Munții Ciucaș
iubitoare de umezeală. Aici trăiesc numeroase păsări: rațe și gâște sălbatice,
lebede, pelicani, cormorani, egrete, stârci etc.
l L aricele (zada)
 Vegetația submediteraneană este specifică în sud-vestul României, plantele
este singurul conifer
cu frunză căzătoare?
caracteristice fiind: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul, smochinul sălbatic, Se mai numește și Crin
pinul negru de Banat. Animalele specifice sunt: vipera cu corn, scorpionul și de Munte. Este declarat
broasca țestoasă. Unele specii de plante și animale din această categorie se monument al naturii. În
întâlnesc și în sud-vestul Podișului Dobrogei. Munții Ceahlău laricele
crește în rezervația
naturală „Polița cu Crini”.
Vegetație în Delta Dunării Pinul negru de Banat în Munții Mehedinți Larice în Munții Ceahlău
Analizează harta
¯
România – soluri zonale și azonale
Ucraina
VREAU SĂ ȘTIU
t
Pru
Tisa
MAI MULT: Suceava
Tisa
Jijia
Mo
Someș
ldo
va
Ungaria u
l Clasa cernisoluri Barcă
Republica Moldova
Criș
(molisoluri) cuprinde Criș ul R
e ped Bi
Cr e str
cernoziomurile (cu ișu
lN
ița
Bâ
o largă răspândire eg Tr
rla
Crișul A ru ot
reș
d
lb u ș
în Câmpia Română, Mu
Sir
et
Câmpia de Vest,
Prut
Podișul Moldovei)
Tisa
a Olt
Beg
și kastanoziomurile Timiș Ucraina
(solurile bălane .
Bu
dobrogene), favorizate
Pra
ză
u
Dunărea
Du Serbia
ho
de existența vegetației nă ra Ial
om
va
re Ne Arg ița
a eș
de stepă și silvostepă. Dună
rea
m
Dâ
Legenda bo
viț a
Cernisoluri (Molisoluri)
Luvisoluri (Argiluvisoluri)
Marea Neagră
Cambisoluri
Jiu
Olt
Spodisoluri (Spodosoluri) Dunăre Bulgaria
a
Umbrisoluri / Andisoluri Râu Graniță de stat
Soluri azonale 0 30 60 120 180 240
Lac / mare Km
Precizează
 numele a două unități de relief unde cernisolurile au cea mai mare răspândire;
 numele a două unități de relief unde sunt prezente luvisoluri;
Cernoziom luat în cultură,  clasele de sol specifice Munților Carpați.
în estul Câmpiei Burnasului
Reține
l În clasa luvisoluri  Solurile sunt influențate de climă,
(argiluvisoluri) sunt
vegetație și rocă. În România există
incluse preluvosolurile
următoarele clase de sol:
(soluri brune
c ernisoluri și luvisoluri se găsesc
argiloiluviale și soluri
brun-roșcate) și în regiunile de câmpie și în unele
luvosolurile (soluri brune dealuri și podișuri;
luvice), specifice sub c ambisoluri sunt în dealurile înalte
pădurile de stejar din și în munții joși;
centrul Câmpiei Române, s podisoluri se găsesc în Munții
Podișul Getic, Dealurile
Carpați (sub pădurile de conifere
de Vest, Podișul Someșan
și în etajul subalpin), iar în etajul
și Podișul Moldovei.
alpin al acestora sunt soluri din
clasa umbrisoluri. Podzol în Munții Ceahlău
l ambisolurile cuprind
C
districambosolurile
(soluri brune acide) din
Aplică
Subcarpați și Munții I. A
sociază fiecăreia dintre imaginile de la pagina 77, marcate cu literele A, B, C și D
Carpați, de sub pădurile una dintre zonele/etajele de vegetație notate cu literele a, b, c și d și una dintre
de fag sau amestec (fag unitățile/subunitățile de relief, notate cu cifre de la 1 la 4, după modelul A c 1.
și conifere, fag și stejar).
a. etajul pădurii de conifere 1. Carpații Meridionali
b. etajul pădurii de stejar 2. Carpații Orientali
c. etajul subalpin 3. Podișul Getic
d. zona stepei 4. Câmpia Bărăganului
Vegetația, fauna și solurile 77
A B
VREAU SĂ ȘTIU
MAI MULT:
l În clasa spodisoluri
(spodosoluri) sunt
incluse podzolurile
din Munții Carpați,
dezvoltate în condiții-
le unui climat montan
C D rece și umed, sub
pădurea de conifere și
în etajul subalpin.
l Umbrisolurile
cuprind humosiosoluri
(soluri humico-silica-
tice) prezente în eta-
jul alpin.
II. R
ealizează, pe caiet, o comparație între etajul pădurilor de conifere și zona stepei,
l ndisolurile
A
precizând trei deosebiri între acestea. Deosebirile se pot referi la oricare dintre (andosoluri) se află
în vestul Carpaților
următoarele elemente: caracteristici climatice (temperaturi medii anuale,
Orientali și sunt
precipitații medii anuale), specii de plante și animale, clasa/tipul de sol și numele
formate pe roci
unei unități/subunități de relief unde pot fi întâlnite.
vulcanice, sub pădurile
de fag, fag în amestec
III. Fotografiile de mai jos prezintă diferite specii de animale din România.
cu conifere și sub
1. Precizează: pădurile de conifere.
a. zona/etajul de vegetație unde trăiește fiecare dintre acestea; l olurile azonale sunt
S
b. numele speciilor ocrotite de lege (folosind informațiile dobândite la orele impuse de anumite
de biologie sau din alte surse). condiții locale (de
rocă, umiditate, pre-
2. Realizează o scurtă caracterizare (3–4 propoziții) a habitatului/ mediului lor de viață. zența sărurilor etc.).
În această categorie
se încadrează și
solurile aluviale de
luncă (aluviosoluri).
Urs brun Scorpion Capră neagră

în Munții Făgăraș în Munții Mehedinți în Munții Ceahlău
Căprioare Broască țestoasă Marmotă Pelicani

în Munții Baiului în Defileul Dunării în Munții Retezat în Delta Dunării
Sol aluvial în lunca Dunării,
IV. Explică lipsa etajului alpin în Munții Banatului, precizând două argumente. la est de Oltenița
Aplicații practice: Reguli de comportament în cazul producerii

unor fenomene climatice, hidrografice, biogeografice de risc
I. Imaginile de mai jos prezintă câteva fenomene geografice de risc climatic, hidrografic și biogeografic.
Acestea au consecințe periculoase pentru oameni și calitatea mediului. În ultimii ani frecvența și intensi-
tatea acestora au crescut foarte mult din cauza fenomenului general de încălzire a climei, amplificat de
poluarea atmosferei.
Pentru fiecare dintre fenomenele prezentate în imagini, precizează:
a. o cauză care l-a generat;
b. numele unei unități/subunități de relief din România în care se poate produce.
Seceta Inundații Tornadă
Avalanșă Incendiu de pădure Doborâturi de arbori
II. C
anicula apare atunci când temperatura aerului crește cu 10oC peste limita normală. Sunt considerate
zile caniculare cele cu temperaturi de peste 35oC.
În textul de mai jos sunt prezentate câteva reguli de comportament în caz de caniculă. Scrie textul pe
caiet și completează spațiile libere cu termenul potrivit din lista de mai jos.
Listă de termeni: apă, fructe, lejere, mare, mică, prăjituri, soare, strâmte, suc, umbră.
Evitați expunerea prelungită la între orele 11–18;

 Dacă aveţi aer condiţionat, reglaţi aparatul astfel încât temperatura să fie cu 5° mai
decât temperatura exterioară;

 Purtaţi pălării de soare, haine , din fibre naturale, de culori deschise;
 Pe parcursul zilei faceţi duşuri călduţe, fără a vă şterge de apă;
 Beţi zilnic între 2–3 litri de lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete. În perioadele de
caniculă se recomandă consumul unui pahar de

la fiecare 15–20 de minute.
 Evitaţi băuturile cu conţinut ridicat de cofeină sau
de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece

acestea sunt diuretice.
 Consumaţi şi legume proaspete
deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă;
 Un pahar de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi
un pahar de apă;
 Evitaţi activităţile în exterior care necesită un
consum mare de energie (sport, grădinărit etc.).
III. O
rganizați-vă în echipe de câte patru elevi și realizați
un set de reguli de comportament în caz de viscol sau
inundații. Fiecare echipă va prezenta, pe rând, setul
de reguli. Notați-le pe tablă, apoi realizați un poster
după modelul prezentat alăturat.
RECAPITULARE 79
I. Pe profilul geografic de mai jos (realizat de-a lungul paralelei de 460 45’ latitudine nordică) numește unitățile
majore de relief marcate cu litere de la A la G. Pentru fiecare unitate majoră de relief precizează:
a. caracteristicile climatice (etajul climatic, temperatura medie anuală, precipitațiile medii anuale, vânturile,
influența climatică);
b. o zonă sau un etaj de vegetație;
c. o clasă sau un tip de sol.
Profil geografic pe teritoriul României, pe direcție vest-est
II. Identifică pe harta de mai jos râurile marcate cu numere de la 1 la 25 și lacurile marcate cu litere de la a la e.
¯
România – râuri și lacuri Ucraina
a
21
Ungaria 1
19
25 Republica
22 Moldova
23
2 b
4
20
3
24
9 17 18
Ucraina
5 16
c
d
13 15
6
e
7
10 14
ră
Serbia 12
age
Legenda
a N
8
re
Râu
11
Ma
Lac
Graniță de stat Km
Bulgaria 0 20 40 80 120 160
III. Completează, pe caiet, tabelul de mai jos:

Numele lacului Tipul genetic de lac Localizare
lac de baraj natural
L. Bucura
Podişul Mehedinţi
L. Ursu
Podişul Moldovei
L. Vărăşoaia
liman fluviatil
L. Plopu
lagună
L. Taşaul
80 AUTOEVALUARE
I. Citește afirmațiile de mai jos și alege litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Temperatura medie anuală de peste 11oC se înregistrează în:
a. Câmpia Moldovei b. Câmpia Olteniei c. Câmpia Someşului d. Câmpia Transilvaniei
2. Temperatura minimă absolută s-a înregistrat în Depresiunea:
a. Almăjului b. Braşovului c. Maramureşului d. Zarandului
3. Dintre râurile de mai jos, se varsă în Tisa râul:
a. Argeș b. Siret c. Someș d. Trotuș
4. În Podişul Sucevei se resimt influenţele climatice:
a. oceanice b. pontice c. scandinavo-baltice d. submediteraneene
5. După modul de formare este un liman fluviatil:
a. Lacul Bucura b. Lacul Snagov c. Lacul Tașaul d. Lacul Ursu
30 puncte (5 × 6 p)
II. Completează spațiile libere din enunțurile de mai jos cu răspunsul corect:
1. Ursul, râsul și cerbul trăiesc în pădurile de .
2. Sub pădurea de conifere există soluri care aparțin clasei .
3. În centrul și vestul țării se resimt influențe climatice .
4. Marea Neagră comunică cu Marea Azov prin Strâmtoarea .
5. Sectorul bălților Dunării este cuprins între orașele Călărași și .
20 puncte (5 × 4 p)
III. Maria a calculat temperatura medie anuală pentru o stație meteorologică. Valoarea rezultată a fost de 10oC.
Uitându-se cu atenție, a observat că făcuse o greșeală de calcul. În realitate, în lunile iulie și august valorile
temperaturilor medii lunare erau cu 8oC, respectiv cu 4oC mai mari decât calculase ea.
a. Calculează valoarea reală a temperaturii medii anuale. 6 puncte
b. Numește două unități de relief care pot avea această temperatură medie anuală. 6 puncte
Total: 12 puncte
IV. Climograma de mai jos redă valorile medii lunare de temperatură şi precipitaţii înregistrate la o staţie
meteorologică din România.
25 150
Precizează:
20 120
a. valoarea maximă a precipitațiilor medii lunare
precum și luna în care s-a înregistrat; 15 90
6 puncte (2 × 3 p) 10 60
P [mm]
T (°C)
b. valoarea minimă a temperaturii medii lunare 5 30
precum și luna în care s-a înregistrat; 0 0
-5
6 puncte (2 × 3 p)
-10
c. etajul climatic în care este situată stația meteo- -15

rologică, aducând un argument în acest sens. I F M A M I I A S O N D
P (mm) T (°C)
6 puncte
18 puncte
V. Explică: 10 puncte
a. existența unor lagune și limanuri maritime pe țărmul Mării Negre.
Oficiu: 10 puncte
b. existența stepei în Câmpia Bărăganului și în Podișul Dobrogei. Total: 100 puncte
Populația, așezările omenești și
4
organizarea administrativ-teritorială
Orașul
Sighișoara
82 CAPITOLUL 4 | Populația, așezările omenești și organizarea administrativ-teritorială
Populația – elemente și structuri demografice

Rezolvă următoarele
25000000 Evoluția
Evoluția numerică
numerică a populației
a populației României
României
Analizează graficul
Nr. locuitori sarcini de lucru:

25.000.000 1. Calculează cu cât
20000000 a crescut numărul
20.000.000 populației României
15000000
15.000.000 1930-1990.
Anul 2. Calculează cu cât
10.000.000 a scăzut numărul
10000000 Nr. locuitori populației României
5.000.000
1990-2016.
5000000
3. P recizează două
0
cauze ale scăderii
1930 1948 1956 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2016
0 numerice a populației
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Sursa: INS, 2017 după anul 1990.
Reține
 În anul 2018 în România trăiau 19 530 631 locuitori. Evoluția numerică a populației este influențată de
o serie de factori: politici, economici (nivelul general de dezvoltare economică, condițiile de viață ale
populației, sistemul de îngrijire medicală), socio-culturali (statutul femeii în societate, religia) și naturali.
 Numărul total al populației țării este rezultatul a două componente demografice: bilanțul natural
(sporul natural) și bilanțul migratoriu (diferența dintre numărul imigranților și cel al emigranților).
Nașterile și imigranții duc la creșterea numărului populației, iar decesele și emigranții duc la scăderea
acestuia.
 Românii sunt răspândiți pe o suprafață mult mai mare decât teritoriul României: în Republica
Moldova (Basarabia), nordul Bucovinei (inclusiv ținutul Herța), Bugeacul de Sud, Serbia (în regiunile
Timok și Voivodina). În Peninsula Balcanică trăiesc aromâni (macedoromâni, armâni sau machedoni),
meglenoromâni și istroromâni (în vestul Peninsulei Istria).
 Comunități de români se află în: Spania, Italia, Germania, Franța, Marea Britanie, Austria și în alte state.
Amintește-ți
 definițiile natalității, mortalității și bilanțului natural.
Bilanțul natural al populației României în perioada 1990-2017 Răspunde întrebărilor:

4‰
3‰ 1. Î n ce an bilanțul
2‰
natural a avut cea
mai mare valoare?
1‰
0‰ 2. Î n ce an bilanțul
-1 ‰ natural a devenit
-2 ‰
negativ (deficit
natural)?
-3 ‰
-4 ‰ 3. C
are a fost valoarea
bilanțului natural
în anul 2000?
Sursa: INS, 2017
Aplică
În anul 2017, în România, rata natalității a fost de 10,5‰ iar rata mortalității a fost de 13,3‰. Calculează
valoarea bilanțului natural.
Populația – elemente și structuri demografice 83
Analizează harta
Amintește-ți
 definiția densității
populației;
 factorii care
influențează
densitatea populației.
Precizează
 t rei regiuni unde

densitatea populației
are valori de peste
150 loc/km2;
n
umele a două
unități de relief unde
densitatea populației
este sub 50 loc/km2.
(Prelucrare după Mândruț O., cu completări)

Reține
 Populația României este distribuită inegal pe teritoriul țării, în funcție de factorii naturali, demografici,
economici și istorici.
 Cea mai mare valoare a densității medii a populației la nivel național s-a înregistrat în anul 1990 și a fost de
97,3 loc/km2. Odată cu scăderea numărului populației a scăzut și densitatea medie a acesteia, ajungând la
82,6 loc/km2 în anul 2016. Cea mai mare parte a populației trăiește în regiunile joase de câmpie, deal și podiș.
 Cele mai mici densități ale populației se înregistrează în Delta Dunării (5 loc/km2) și în regiunile montane
(20–25 loc/km2), unde populația este concentrată mai mult în depresiuni și pe văile mai mari.
 Cele mai mari densități ale populației sunt în partea centrală a Câmpiei Române (peste 150 loc/km2),
în Culoarul Siretului, în Culoarul Alba Iulia–Turda, în orașele mari și împrejurimile lor dar și pe Litoral, la
sud de Constanța.
Aplică
În tabelul de mai jos sunt prezentate suprafața (km2) și populația (nr. loc.) din câteva județe din România.
Nume județ Suprafața (km2) Populația (nr. loc.)
Bistrița-Năsăud 5.358 328.831
Caraș-Severin 8.532 323.655
Prahova 4.715 801.372
Suceava 8.553 749.728
Tulcea 8.484 241.061
* Sursa datelor: INS, 2017
1. Calculează densitatea populației pentru fiecare județ.
2. Reprezintă grafic valorile obținute.
3. E xplică densitatea mică a populației din județul Tulcea și densitatea mare a populației din județul Prahova.
Structura populației pe grupe de vârstă și sexe Precizează

Vârsta
Anul 2016
peste 85
80-84  g
rupa
de vârstă cea mai
75-79 numeroasă din cadrul
70-74
65-69
populației României;
60-64
55-59 segmentul de vârstă
50-54
45-49
cu cea mai mică valoare
Femei
40-44 în cadrul populației
Bărbați
35-39 tinere, sub 15 ani;
30-34
25-29
20-24 numărul persoanelor
15-19 de sex feminin
10-14
5-9
cu vârsta cuprinsă între
0-4 35 și 39 de ani.
1.000.000 750.000 500.000 250.000 0 250.000 500.000 750.000 1.000.000
Sursa datelor: INS, 2017
Reține
 Piramida vârstelor (graficul care prezintă structura populației pe grupe de vârstă și sexe) arată tendința
de reducere a grupei de vârstă tinere (0–14 ani), din cauza scăderii natalității și creșterea ponderii
populației vârstnice (peste 65 de ani) datorită creșterii duratei medii de viață a populației. Acest proces
poartă numele de îmbătrânire demografică.
 Structura națională redă ponderea diferitelor grupuri etno-lingvistice caracterizate prin: limbă,
credințe, obiceiuri și tradiții culturale comune. În România trăiesc diferite naționalități: români (88,6%),
maghiari (6,5%), rromi (3,2%), germani (0,2%) și alte minorități (1,5%) — ucraineni (ruteni și huțuli), ruși
(inclusiv lipoveni), turci, tătari, sârbi, slovaci, evrei, bulgari, croați, greci, cehi, polonezi ș.a.
Aplică
Explică evoluția în timp a structurii populației pe medii de rezidență (urban și rural) din România prezentată
în graficele de mai jos.
Structura populației pe medii Structura populației pe medii Structura populației pe medii

Anul 1960 Anul 2000 Anul 2016
Mediul
urban
32,10% Mediul Mediul Mediul Mediul
Mediul rural urban rural urban
rural 45,40% 54,60% 46,30% 53,70%
67,90%
Portofoliu
Realizați, în grupe de 3–4 elevi, un poster în care să prezentați costume populare, obiceiuri și tradiții ale
unei minorități etnice din România sau din localitatea voastră natală.
Așezările omenești 85
Așezările rurale – evoluție și diferențieri teritoriale

Citește textul:
Apărut și dezvoltat în primul rând pe baza legilor economice și sociale generale, într-o amplă
conexiune numai cu pământul din hotarul propriu, satul s-a înscris în peisajul geografic ca «o verigă
dintr-un lanț care vine din urmă și se va desfășura înainte» (I.Conea, 1938), atribuind vetrei sale
funcția predominant de rezidență și odihnă, iar teritoriului din afara ei funcția exclusiv productivă.
(Cucu V., Așezările umane – categorii geografice fundamentale,1994)
1. R
ăspunde întrebărilor:
a. Care sunt cele două părți componente ale satului, identificate în text?
b. Care sunt funcțiile fiecăreia dintre cele două părți componente?
2. Argumentează faptul că satul s-a înscris în peisajul geografic ca «o verigă dintr-un lanț care vine din urmă și
se va desfășura înainte».
Reține
 În apariția și evoluția așezărilor rurale un rol important l-au avut factorii naturali (relieful, clima, resursele de apă,
solul, vegetația, fauna) precum și existența unor resurse de subsol.
 Așezările rurale (satele) sunt grupări de gospodării, diferite ca suprafață și număr de locuitori. Principala
ocupație a locuitorilor satelor o reprezintă agricultura (cultura plantelor și creșterea animalelor).
 Satele au constituit un element de permanență și continuitate în spațiul carpato-dunăreano-pontic. Numărul
lor a crescut constant de-a lungul timpului, ajungând la 12 957 în anul 2016.
 În altitudine, satele sunt distribuite de la 2–10 m în Delta Dunării
și până la 1 600 m în Munții Apuseni. Unitatea de relief cu cel mai
mare număr de sate este Câmpia Română.
 Satele românești, comunități închegate și înfloritoare înainte
de anul 1990, se confruntă în prezent cu o realitate tristă,
fenomenul depopulării. Migrația masivă a tinerilor spre țările
dezvoltate ale Europei sau spre marile orașe, unde locurile de
muncă sunt mai bine plătite, scăderea dramatică a natalității pe
fondul îmbătrânirii demografice, afectează structura populației
satelor. Aici au rămas doar bătrânii, cu nostalgia vremurilor de
altădată. Din păcate azi sunt tot mai multe sate părăsite sau cu Case părăsite în Munții Trascăului (cătunul Sub
o populație îmbătrânită. Piatră, comuna Sălciua, județul Alba), august 2017
Portofoliu
În fotografiile de mai jos sunt surprinse elemente de identitate ale satului românesc. Realizează un eseu, însoțit
de ilustrații, despre meșteșugurile tradiționale din România.
Casă din satul Ciocănești Ouă încondeiate Moară de apă la Eftimie Murgu
(județul Suceava) (județul Caraș-Severin)
Război de țesut Ceramică prelucrată Casă maramureșeană din lemn (Bârsana)

Reține
ȘTIAI CĂ:
atele se pot clasifica după mărimea demografică, funcția economică, textură sau
S
așezările rurale
l
structură:
pot fi temporare,  După mărimea demografică, satele pot fi: foarte mici (cu o populație sub 100 de
folosite sezonier locuitori), mici (cu populația între 100 și 500 de locuitori), mijlocii (între 500 și 2 000
(sălașe, odăi, stâne, de locuitori), mari (2 000 și 5 000 de locuitori) și foarte mari (peste 5 000 de locuitori).
conace) și așezări  După funcția economică se disting: sate cu funcție predominant agricolă (așezări
permanente (sate)? legumicole, pomicole, viticole, cerealiere sau de creștere a animalelor), sate cu
satele mici, cu aspect
l funcții industriale, sate cu funcții de servicii, sate cu funcții complexe.
de cătun, din spațiile  După textură sunt: sate cu textură ordonată (cu străzi și intersecții geometrizate,
montane sunt grupate cu dispunere rectangulară sau circulară) și sate cu textură neordonată (cu străzi și
în jurul unui sat mai intersecții dispuse haotic).
populat, spre care  După structură, adică modul de dispunere a gospodăriilor în teritoriu, pot fi:
drumurile de legătură ●S ate adunate, unde vatra și moșia sunt clar
sunt mai accesibile, delimitate. Sunt specifice regiunilor de câm-
mai ales în perioada pie și depresiunilor intramontane. Din acest
mai caldă a anului? tip a derivat satul de tip compact, întâlnit
Spre exemplu, comuna în Banat și sudul Transilvaniei.
Cornereva din județul ●S ate răsfirate, cu gospodăriile dispuse pe
Caraș-Severin avea, văile din dealuri și podișuri sau în lungul
în anul 2010, 3 017 Sat de tip compact: Topleț (județul
unor drumuri. Aici vatra și moșia se supra- Caraș-Severin, Culoarul Timiș-Cerna)
locuitori repartizați în pun parțial.
40 de sate și cătune. ● Sate risipite, cu vatra suprapusă moșiei. Gospodăriile sunt dispersate pe suprafețe
crângurile din partea
l mari, fiind situate la distanță mare unele de altele. Sunt specifice regiunilor
centrală a Munților montane, în Munții Apuseni, Munții Banatului, Munții Poiana Ruscă, Culoarul
Apuseni sunt grupări Rucăr-Bran, Obcinele Bucovinei etc.
de gospodării
dispersate pe mari
suprafețe de teren?
Sat de tip răsfirat: Bilbor (județul Harghita, Depresiunea Bilbor)
Aplică
I. Î n imaginile de mai jos, marcate cu literele A, B și C, sunt trei tipuri de sate, după
structură. Asociază fiecărei imagini, tipul de sat (adunat, răsfirat și risipit) și forma de
relief în care este situat (câmpie, deal, munte), după modelul A sat risipit munte.
Satul Arieșeni
(Munții Apuseni, A B C
județul Alba)
II. A
lege varianta corespunzătoare răspunsului corect:
1. Satele cu populaţie cuprinsă între 500 şi 2 000 de locuitori sunt sate:
a. mici b. mijlocii c. mari d. foarte mari
2. În Munţii Apuseni după modul de dispunere a gospodăriilor satele sunt:
a. adunate b. compacte c. răsfirate d. risipite
3. La cea mai mică altitudine sunt situate satele din unitatea de relief numită:
a. Câmpia de Vest b. Delta Dunării c. Munții Banatului d. Podișul Getic
Satul Valea Teilor
(Podișul Dobrogei de Nord, 4. Unitatea de relief cu cel mai mare număr de sate este:
județul Tulcea) a. Câmpia Română b. Câmpia de Vest c. Podișul Dobrogei d. Podișul Getic
România – principalele orașe Legenda
t Populația (INS, 2017)
Ucraina Pru
!
( sub 20.000 locuitori
Tisa Dorohoi
!
( !
( !
( 20.000 - 50.000 locuitori
sa
Satu Mare !
(
Ti
! Sighetu Marmației Rădăuți
¯ Botoșani !
( 50.000 - 100.000 locuitori
!
( Baia Mare a !
Jijia
Suceav!
Carei !
Câmpulung Moldovenesc ! 100.000 - 300.000 locuitori
Ungaria !
( Fălticeni
Marghita ( !
( peste 300.000 locuitori
!
(
Someș
!
(
Vatra Dornei Mold !
rc ă u B ov Pașcani
Ba Zalău Dej is a !
( Iași !
( 2.104.967 locuitori
!
( Bistrița !
( Republica Moldova
tri
!
( !
(
ța
!
Oradea Cri
Criș ș
!
ul R
( Gherla Mureș
!
(
epe
!
Pru
!
(Toplița
Piatra Neamț Roman
t
Salonta C de
!
( Cluj-Napoca Reghin
!
( !
( Gheorgheni
riș
!
(
Vaslui
!
ul
( Republica Moldova
Bâ
Beiuș! (N Turda Bacău !
rla
eg
!
(!
Târgu Mureș Huși
(
d
ru ! Moinești !
Câmpia Turzii !
(
Miercurea Ciuc
Sir
Cr
i Aiud Târnăveni !
(
!
(
ș Tr
Arieș !
( !
( Bârlad
et
Arad ul ot Onești
! Alb Blaj !
( Odorheiu Secuiesc (
uș ! !
(
Mureș !
( !
Brad ! ( Alba Iulia ( Sighișoara !
(
!
( Mediaș Târgu Secuiesc
Deva !
( !
( Adjud
!
( Făgăraș Sfântu Gheorghe
Timișoara Bega
!
( Sebeș Sibiu !
( !
( !
(Tecuci
!
( !
!
( Orăștie Codlea
( ! !
(
Ti
Lugoj ! Hunedoara ( Brașov Ucraina
!!
m
Focșani
iș
( Săcele
Tisa
Galați
Petroșani !
(
D
( ( Râmnicu Sărat
Reșița ! Vulcan !
!
( (! !
(
ună
!
( Caransebeș Câmpulung !
re a
Lupeni !
( !
(
Prahov
Bu
z
a
Curtea de Argeș Brăila
Târgu Jiu ! !
( !
( Câmpina ! ău Tulcea
Așezările urbane – evoluție și caracteristici actuale
Dâmboviț
!
( Buzău
Ialomița
a
Râmnicu Vâlcea Moreni
Nera !
( !
Motru Pitești !
( Ploiești
ea Orșova !
(M ! A Târgoviște Urziceni
Dunăr !
( Drăgășani !
(
ot rge
ș
ră
! ru !
( Slobozia
!
(
g
Drobeta-Turnu Severin BUCUREȘTI

Slatina Fetești
Serbia !
( !
( !
ea
Craiova ( Medgidia
Altitudinea (m) !
( Călărași !
(
N
Caracal Roșiori de Vede !

( !
(
Oltenița
a
0 - 200 !
( !
( !
( Constanța
Jiu
Calafat Băilești
!
(
!
( Alexandria
Olt
!
(
re
200 - 500 Giurgiu Mangalia

!
( !
(
Turnu Măgurele
Așezările omenești
500 - 800 Du
Râu !
(
Ma
nă r e a Km
Analizează harta
800 - 2.544 Granița de stat Bulgaria 0 20 40 80 120 160

87
Precizează
 numele orașului cu cel mai mare număr de locuitori;
 numele a trei orașe care au o populație de peste 300 000 de locuitori;
 numele a cinci orașe care au o populație între 100 000 și 300 000 de locuitori;
 numele a patru orașe traversate de râul Olt și a patru orașe traversate de râul Mureș;
 numele orașelor dunărene, din amonte spre aval.
Reține
 Sanctuarele, fortărețele și cetățile au fost cele mai vechi forme de locuire urbană.
P
e litoralul Mării Negre coloniștii greci au întemeiat primele orașe-cetăți: Histria, Tomis (în prezent
Constanța) și Callatis (în prezent Mangalia), toate având funcții comerciale.
N
umeroase cetăți dacice erau localizate în Munții Șureanu și Depresiunea Hațeg. În Antichitate, în
timpul ocupației romane, centrele urbane au avut funcții diversificate, dar predominant de apărare.
Unele dintre acestea au fost amplasate pe locul unor cetăți dacice, cum ar fi cele din lunca Dunării,
Drobeta (în prezent Drobeta-Turnu Severin) și Sucidava (în prezent Celei-Corabia) și din Transilvania:
Napoca (Cluj-Napoca), Potaissa (Turda), Apullum (Alba Iulia).
Cetatea Histria Sarmizegetusa Regia

 Î n Evul Mediu apar târgurile, cu rol comercial (schimb de mărfuri). Târgurile au preluat funcțiile
orașelor-cetăți sau au apărut prin dezvoltarea unor așezări rurale. Din această perioadă datează orașele
Târgu Mureș, Târgu Jiu, Câmpulung, Craiova, Arad, Bacău, Ploiești, Satu Mare, București, Brașov, Sibiu,
Mediaș, Sighișoara, Târgoviște, Timișoara, Oradea, Suceava și altele.
 Î n secolele următoare, orașele se extind dincolo de zidurile medievale, datorită creșterii numărului
populației. Procesul de urbanizare se intensifică în secolul al XX-lea, când numărul orașelor crește
spectaculos. Primele municipii apar în perioada interbelică.
În anul 2017, în România, erau 320 de orașe, din care 103 municipii.
Orașele sunt inegal distribuite pe teritoriul țării, fiind mai numeroase în regiunile de deal și podiș, în
depresiunile mari și pe văile largi. Cele mai multe orașe sunt în județul Suceava (16) și cele mai puține în
județul Giurgiu (3).
Sibiu – Piața Mare Brașov Reșița
Orașul Bacău (vedere de pe Culmea Pietricica)

Așezările omenești 89
Aplică
ȘTIAI CĂ:
În imaginile satelitare de mai jos sunt prezentate trei tipuri de orașe, după formă
și structură (modul de dispunere a rețelei de străzi). Precizează factorul care a Predeal este orașul
l
determinat tipul de structură pentru fiecare oraș. situat la cea mai mare
altitudine (1 060 m) și
Sulina la cea mai mică
altitudine (4 m)?
Bălan (județul Harghita) Brăila Timișoara
Reține
Orașul Predeal
Clasificarea orașelor
a. După perioada apariției, se disting orașele antice, orașele din Evul Mediu și orașele Orașul Băile Tușnad
l
din perioadele modernă și contemporană. este cel mai mic oraș

din România ca mărime
upă mărimea demografică, se diferențiază: oraș-metropolă (oraș cu peste un mil-
b. D demografică (1 669 de
ion de locuitori) — București, orașe foarte mari (peste 300 000 de locuitori), orașe locuitori în 2017)?
mari (100 000–300 000 de locuitori), orașe mijlocii (50 000–100 000 de locuitori),
orașe mici (20 000–50 000 de locuitori) și orașe foarte mici (sub 20 000 de locuitori).
c. După formă și structură, rețeaua de străzi poate fi rectangulară (Drobeta-Turnu
Severin, Alexandria, Arad), radiar-concentrică (București, Timișoara), semicirculară
(Brăila), liniară (Băile Herculane, Bălan, Azuga, Câmpulung Moldovenesc etc.).
d. După activitățile economice, sunt:
● orașe polifuncționale, majoritatea reședințelor de județ, cu mai multe categorii
de activități economice și administrative;
● orașe cu funcții industriale (Mioveni, Onești); Orașul Băile Tușnad
● orașe cu funcții de servicii, în care populația este ocupată în comerț, transporturi,
turism (Simeria, Teiuș, Mangalia, Năvodari, Sulina, Predeal etc.);
● orașe cu funcții agricole sunt mai ales orașele mici din regiunea de câmpie sau
din apropierea dealurilor: Mihăilești, Dăbuleni, Valea lui Mihai, Recaș, Vânju
Mare, Ianca etc.
Aplică
I. Alege varianta corespunzătoare răspunsului corect:
Alba Iulia
1. Oraşul cu cel mai mare număr de locuitori din Munţii Carpaţi se numeşte:
a. Brad b. Braşov c. Miercurea Ciuc d. Petroșani
2. Oraşul Constanţa se numea în Antichitate:
a. Apullum b. Callatis c. Histria d. Tomis
3. Este traversat de râul Argeș oraşul:
a. Alexandria b. Craiova c. Pitești d. Slatina
4. Orașul Brăila are o structură:
a. liniară b. radiar-concentrică c. rectangulară d. semicirculară
II. O
rdonează crescător, după mărimea demografică, orașele: Arad, Câmpulung,
Craiova, Orșova, Slobozia. Târgu Mureș
Caracterizarea geografică a orașului București
¯ Precizează
București – așezarea geografică Pr
ah
o
Analizează harta
va
Ialo
mi
ţa n
umele unității și al subunității de relief
unde este situat orașul București;
C CÂMPIA VLĂSIEI  numele celor două râuri care îl traversează;
B Ă RĂ G A N U
o le
nti
n a
E60 a ltitudinea aproximativă la care este situat
CÂMPIA
Dâ
mb e orașul București.
ov Mostiș
i tea
ţa
E85
A3 E60
LUI
Municipiul București Sectorul 1
e
Sectorul 2
E81 A1
Sectorul 6
A2 E81
Sectorul 5
Sectorul 3
Câmpia Bucureștiului
Grădina
Sectorul 4 Botanică
E70
A rg Legenda
e Aeroport eş E85
Râu
Autostradă E70 Sa
ba Altitudinea (m)
Drum național r
sub 60
Drum european Palatul
Limita Câmpiei Bucureștiului 60 - 100
Cale ferată
0 2.75 5.5 11 16.5 22
Limita Câmpiei Vlăsiei 100 - 150 Parlamentului
Sectoarele Municipiului București 150 - 200
Km (Casa Poporului)
Reține
Orașul București este situat în partea centrală a Câmpiei Române, în subdiviziunea Câmpiei Vlăsiei numită Câmpia
Bucureștiului, la o altitudine de 60–100 m. Este traversat de râurile Dâmbovița și Colentina, care au direcție de
curgere de la nord-vest spre sud-est. Dâmbovița trece prin centrul orașului și este canalizată. Pe Colentina s-au
amenajat mai multe lacuri, unele folosite în prezent pentru agrement (Herăstrău, Floreasca, Tei etc.).
Râul Dâmbovița Lacul Herăstrău Catedrala Patriarhală

Pe teritoriul orașului au fost descoperite urme de locuire încă din paleolitic și neolitic.
Orașul București, cu rang de municipiu din anul 1968, a fost atestat documentar la 20 septembrie 1459 în timpul
domniei lui Vlad Țepeș („cetatea București”). Devine capitala Țării Românești la mijlocul secolului al XVII-lea (în anul
1659). După unirea Principatelor, începând cu anul 1862, se stabilește aici capitala României.
Este singura metropolă din România, capitala țării și avea o populație de 2 104 967 de locuitori în anul 2017. Este
cel mai mare centru administrativ, economic, cultural și universitar, fiind împărțit în șase sectoare. Are o structură
radiar-concentrică, modificată ca urmare a extinderii orașului și apariției de noi zone rezidențiale.
Industria este diversificată, cuprinzând aproape toate ramurile industriale. Este cel mai mare nod feroviar și rutier
(de aici pornesc mai multe drumuri naționale, europene și trei autostrăzi) și singurul oraș din România unde există
metrou. Transportul aerian este deservit de două aeroporturi, „Henri Coandă” (Otopeni) și „Aurel Vlaicu” (Băneasa).
În București se află numeroase instituții de învățământ superior: Universitatea din București, Universitatea
Politehnică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Academia de Studii Economice, Universitatea
Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” ș.a.
De asemenea, în Capitală sunt numeroase teatre, Ateneul Român, Opera, muzee, principalele posturi de radio și
televiziune, parcuri și monumente.
Aplică
Suprafața municipiului București este de 240 km2, repartizată astfel: sectorul 1 — 70 km2, sectorul 2 —
32 km2, sectorul 3 — 34 km2, sectorul 4 — 34 km2, sectorul 5 — 29 km2, sectorul 6 — 41 km2.
Calculează ponderea (%) fiecărui sector din totalul suprafeței municipiului și reprezintă grafic rezultatele
obținute.
Organizarea administrativ-teritorială 91
Organizarea administrativ-teritorială
¯ Precizează
România – organizarea administrativ-teritorială
Ucraina
Satu Mare Botoșani
!
Maramureș Suceava ! ! Republica Moldova n
umele a trei județe situate
Satu Mare ! Botoșani
exclusiv în regiunea de câmpie;
Analizează harta
Baia Mare Suceava
Ungaria Bistrița- Iași
Sălaj
n
umele a trei județe situate
Oradea !
Năsăud Iași !
! Zalău ! Neamț
Bistrița
Bihor Cluj
!
!
Piatra Neamț
Vaslui
exclusiv în regiunea de podiș;
Cluj-Napoca Târgu Mureș Bacău !
Arad ! Harghita ! Vaslui n
umele a trei județe situate în
Mureș Bacău
Alba
regiuni de câmpie, deal și munte;
!
! Arad Miercurea Ciuc
Alba Iulia
Deva ! Covasna
n
umele a trei județe situate în
Sibiu Sfântu Gheorghe Vrancea
Timișoara ! ! Galați
! ! Brașov
Timiș
Hunedoara Sibiu Brașov ! !
Focșani Galați
Ucraina
regiuni de câmpie și podiș.
Caraș-Severin ! un
D
Buzău ă r e
! Râmnicu Brăila ! a
Argeș !
Reșița Târgu JIu Vâlcea Prahova
!
! Brăila Tulcea
!
Vâlcea Pitești Ploiești Buzău
Gorj Tulcea
ărea
VREAU SĂ ȘTIU MAI MULT:
! !
Dun Târgoviște
!
Mehedinți
Dâmbovița
ă
! Ialomița Slobozia
Ilfov
gr
Drobeta Turnu-Severin Slatina
!
Legenda Se
rb Craiova București !
Județul cu cea mai mare
ea
! Călărași
Altitudinea (m) ia ! Constanța
Olt Călărași !
a N
!
0 - 200 Dolj Alexandria Giurgiu
Giurgiu
Constanța
suprafață este Timiș (8 697 km2)
Dun
re
200 - 500 !
Oraș
ărea Teleorman
!
Bulgaria și județul cu cea mai mică
Ma
500 - 800
800 - 1.000
! Reședință de județ Limită de județ
0 30 60 120 180 240
suprafață este Ilfov (1 564 km2).
1.000 - 2.544 ! Capitală națională Graniță de stat Km
Reține
 România este organizată în următoarele unități administrativ-teritoriale: județe, municipii, orașe și comune.
J
udețul cuprinde un anumit teritoriu, este alcătuit din orașe și comune. Este unitatea de bază a organizării
administrativ-teritoriale a țării. În România sunt 41 de județe și municipiul București.
Județele diferă ca suprafață, număr de locuitori, nivel de dezvoltare economică, resursele naturale de care
dispun, formele de relief în care sunt situate etc. Fiecare județ are un oraș-reședință.
O rașul este o așezare umană mai dezvoltată din punct de vedere economic, social-cultural și edilitar-gospodăresc.
M unicipiile sunt orașe cu un număr mai mare de locuitori, cu o însemnătate deosebită în viața economică,
social-politică și cultural-științifică a țării.
C omuna este unitatea administrativ-teritorială alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile
economice, social-culturale, geografice și demografice și cuprinde populația rurală.
Aplică
I. Identifică, pe harta alăturată, județele marcate cu literele A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, precum și orașele-reșe-
dință de județ marcate cu numere de la 1 la 6.
II. Scrie, pe caiet, enunțurile următoare, completate cu România – harta județelor
răspunsul corect:
1. J udeţul cu cel mai mare număr de oraşe este
!
!
1 H
!
! ¯
marcat, pe hartă, cu litera . !
!
!
J !
D !
2. J udeţul a cărui reşedinţă este cel mai mare oraş,

!
!
L !
!
ca număr de locuitori, din Podişul Moldovei, este ! 3

!
4!
marcat, pe hartă, cu litera .
F
!
A
!
! !
E !
6!
3. J udeţul în care se află orașul antic Tomis este
!
marcat, pe hartă, cu litera .

!
! I K !
!
!
! ! G
4. O
rașul marcat, pe hartă, cu numărul 1 este
!
2
!
!
reședința județului . Legenda !

! !
! C !
Limită de județ B 5
5. O
rașul marcat, pe hartă, cu numărul 2 este
!
! Oraș-reședință de județ !
Km
reședința județului . 0 25 50 100 150 200
Aplicații practice/ Studiu de caz

Caracterizarea unor orașe mari
Municipiul Iași este cel mai mare oraș al Moldovei, situat în sud-estul
Câmpiei Moldovei, la o altitudine medie de 95 m. Este traversat de râul
Bahlui și aşezat pe șapte coline.
Este atestat documentar în anul 1387 (Târgul Iașilor) și în anul 1408
este menționat ca oraș într-un document emis de Alexandru cel Bun.
A fost capitala Moldovei între secolele XVI și XIX și capitala României între
anii 1916 și 1918.
În anul 2017 populația număra 371 889 de locuitori.
Orașul Iași este un important centru al industriei metalurgice, textile,
alimentare și chimice (aici se află una dintre cele mai cunoscute fabrici de
antibiotice din țară).
Este centru cultural (Palatul Culturii, Filarmonica, Opera, numeroase
muzee, biserici și mănăstiri, Catedrala Mitropolitană) și universitar, Uni-
Orașul Iași (Biserica Sfântul
Nicolae Domnesc și Casa Dosoftei) versitatea „Alexandru Ioan Cuza” fiind cea mai veche instituție de învăță-
mânt superior din țară.
Municipiul Constanța s-a dezvoltat pe locul orașului antic Tomis.
Situat pe țărmul Mării Negre, la o altitudine medie de 25 m, este cel mai
mare port maritim al țării și, în egală măsură, cel mai mare port din bazinul
Mării Negre. De asemenea, este port la canalul Dunăre-Marea Neagră,
la Constanța aflându-se unul dintre punctele terminale ale canalului
(Constanța Sud-Agigea).
În anul 2017 avea o populație de 315 394 de locuitori.
Este unul din marile centre industriale ale țării (construcții de nave,
produse textile, materiale de construcție), dar și centru turistic, cultural
și universitar. Are un valoros patrimoniu cultural (situri arheologice din
Cazinoul, un simbol al orașului Constanța perioada Antichității grecești și romane).
Municipiul Timișoara, cel mai mare oraș din vestul țării, este situat în
Câmpia Timișului, la o altitudine medie de 90 m, fiind traversat de râul Bega.
Este singurul port fluvial intern din România, râul Bega fiind canalizat.
Datează din perioada feudală, fiind menționat prima dată în secolul
al XIII-lea.
În anul 2017 populația număra 331 004 de locuitori.
Este un important nod feroviar, centru industrial, cultural și uni-
versitar. Dintre instituțiile culturale prezente în Timișoara se remarcă
Opera, Teatrul Național, Muzeul Banatului, Catedrala Mitropolitană.
Este primul oraș european cu iluminat public electric și în care s-a circulat
Râul Bega, la Timișoara cu tramvaiul.
Municipiul Cluj-Napoca este situat pe râul Someșul Mic, înconjurat

de Dealurile Clujului și Feleacului, la marginea de vest a Depresiunii
Colinare a Transilvaniei, la o altitudine medie de 360 m.
A fost întemeiat de romani sub numele de Napoca.
În anul 2017 avea o populație de 323 108 locuitori.
Este cel mai important centru economic, cultural-științific și turistic
din Transilvania. Aici se află cea mai mare Grădină Botanică din țară,
Muzeul de Speologie „Emil Racoviță”, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic
al Transilvaniei și alte muzee, parcuri, Teatrul Național și Opera Română.
Este un vechi centru universitar, cu numeroase instituții de învățământ
superior printre care Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea de
Aspect din orașul Cluj-Napoca Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”.
RECAPITULARE 93
I. Pe harta de mai jos sunt marcate principalele orașe și principalele râuri din România și se referă la cerințele 1 și 2.
România – principalele orașe
¯
Ucraina
!1
!
! 26 !
Ungaria
Republica
2 ( 28
! !
( Moldova
!
(
! 24
3 ! !
(
!
( 27
!
( 4 !
!
!
7
! !
( !
(
!
(
6
!
(
8 !
( 29 ( 25
!
!
( !
!
(
! 30 21 !( Ucraina
9!( !
(
20! !
(
10!( 12 ! 19 ! 22
14 ( 15
! !
ră
!
18
ag
!
Serbia 13 !
(
11 !
(
Ne
Legenda
!
( 17 23 !(
!
(
16 5
a
!
( Oraș !
(
re
!
(
Râu Km
Ma
Graniță de stat 0 20 40 80 120 160
Bulgaria
1. Identifică orașele marcate, pe hartă, cu numere de la 1 la 30.

2. Precizează:
a. numele râului care traversează orașul marcat, pe hartă, cu numărul 24;
b. numele antic al orașului marcat, pe hartă, cu numărul 23;
c. numele județului a cărui reședință este orașul marcat, pe hartă, cu numărul 18;
d. numele unității/subunității de relief în care este situat orașul marcat, pe hartă, cu numărul 27;
e. numele râului care traversează orașul marcat, pe hartă, cu numărul 8.
II. Pentru Câmpia Română, menționează:
a. un factor natural care influenţează răspândirea populaţiei;
b. un tip de sat, după structură;
c. numele a trei oraşe cu o populație de peste 100 000 de locuitori, cu excepţia oraşului Bucureşti;
d. numele a cinci judeţe situate total sau parțial în Câmpia Română.
III. Realizează o comparație între Câmpia de Vest și Munții Apuseni, având în vedere următoarele elemente:
a. densitatea populației și un factor care o influențează;
b. tipurile de sate după mărimea demografică, după structură și după funcția economică.
IV. Realizează o scurtă caracterizare geografică a unui oraș-reședință de județ, la alegere, având în vedere:
 poziția geografică în cadrul țării/județului;
 unitatea/subunitatea de relief în care este situat;
 râul care îl traversează (dacă este cazul);
 caracteristici climatice (etaj climatic, temperatură medie anuală, precipitații medii anuale, influență
climatică);
 caracteristici demografice (număr de locuitori, bilanț natural, densitatea populației, structura pe grupe de
vârstă și sexe, structura pe naționalități și alte caracteristici);

 scurt istoric al apariției și dezvoltării orașului;
 activități economice reprezentative.
V. Realizează un studiu monografic al localității în care trăiești, urmărind aceleași elemente precizate la cerința
anterioară.
94 AUTOEVALUARE
I. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos:
1. Un județ situat în întregime în Câmpia Română este:
a. Argeș b. Ialomița c. Mehedinți d. Tulcea
2. Cea mai mică densitate a populației se înregistrează în unitatea de relief numită:
a. Câmpia de Vest b. Delta Dunării c. Podișul Moldovei d. Subcarpații Curburii
3. Satul unde vatra se suprapune moșiei în totalitate este de tip:
a. adunat b. compact c. răsfirat d. risipit
4. Județul cu cel mai mare număr de orașe este:
a. Cluj b. Constanța c. Suceava d. Timiș
5. Cel mai mare oraș din Câmpia de Vest este:
a. Arad b. Oradea c. Satu Mare d. Timișoara
6. Unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală este:
a. comuna b. municipiul c. orașul d. satul
30 puncte (6 × 5 p)
II. Completează, pe caiet, enunțurile de mai jos cu răspunsul corect:
1. Cel mai mare oraş, ca număr de locuitori din Podişul Dobrogei este .
2. Orașul Cluj-Napoca este traversat de râul .
3. Cea mai mare parte a populaţiei României trăieşte în mediul .
4. Creşterea şi descreşterea numerică a populaţiei într-o perioadă de timp, este influențată de bilanțul natural
(sporul natural) şi de bilanţul .
5. Reședința județului Dolj este orașul .
20 puncte (5 × 4 p)
III. Î n coloana A sunt notate, cu cifre, oraşe, iar în coloana B, sunt notate, cu litere, unităţile de relief în care
sunt situate aceste oraşe. Realizează, pe caiet, asocierea corectă dintre fiecare cifră a coloanei A şi litera
corespunzătoare din coloana B.
Notă: Fiecărui element din coloana A îi corespunde un singur element din coloana B.
A B
1. Botoşani a. Câmpia Română
2. Râmnicu Vâlcea b. Câmpia de Vest
3. Satu Mare c. Depresiunea Colinară a Transilvaniei
4. Slobozia d. Podişul Dobrogei
5. Târgu Mureş e. Podișul Moldovei
f. Subcarpații Getici
20 puncte (5 × 4 p)
IV. Analizează graficul de mai jos și precizează:
1. anul în care s-a înregistrat cea mai mare
Mișcarea naturală a populației rată a mortalității și valoarea acesteia; (4p)
în perioada 1956 – 2004 2. anul în care s-a înregistrat cea mai mică
30 ‰
rată a natalității și valoarea acesteia; (4p)
3. anul în care bilanțul natural devine
25 ‰
negativ și o consecință a acestui fapt. (4p)
20 ‰
Rata natalității 12 puncte
15 ‰ Rata mortalității V. Explică:
10 ‰
a. densitatea mică a populației din județul
Caraș-Severin.
5‰
b. faptul că la munte predomină satele risipite.
0‰ 8 puncte (2 × 4 p)
1956 1977 1992 1998 2004
Anii
Sursa datelor: INS Oficiu: 10 puncte
Total: 100 puncte
Activitățile economice
Moară de apă
(Muzeul Civilizației
Populare Tradiționale
Astra Sibiu)
96 CAPITOLUL 5 | Activitățile economice
Agricultura
Fondul funciar agricol – potențial și valorificare
România - utilizarea terenurilor
Precizează
¯
Analizează harta
(după Corine Land Cover, 2000, simplificat)

Ucraina Republica  numele a trei unități de relief
Moldova
în care terenurile arabile
Ungaria Utilizarea terenurilor
ocupă suprafețe foarte mari;
Terenuri arabile
 numele a două unități de
Vii
Livezi
relief în care sunt suprafețe
Pășuni și fânețe cultivate cu vii;
Păduri
 numele a două unități de
Vegetație subalpină
Mlaștini
relief în care sunt livezi;
 numele unei unități de relief
Ucraina
în care pășunile și fânețele
ocupă suprafețe mai mari.
ă
gr
DICȚIONAR:
ea
a N
Teren arabil
re
Serbia
a suprafață de teren pe care se
Ma
năre
Du
execută arătură pentru culturi
Granița de stat
Bulgaria
0 30 60 120 180 240
Km de cereale și plante tehnice.
T
Reține
F
ondul funciar al României reprezintă totalitatea suprafețelor ocupate cu: terenuri agricole (care cuprind
terenurile arabile, viile, livezile, pășunile și fânețele), păduri, construcții, drumuri și căi ferate, ape și bălți,
precum și alte suprafețe.
T
erenurile arabile ocupă cele mai mari suprafețe în regiunile
de câmpie și dealuri joase, în Câmpia Română, Câmpia de
Vest, Podișul Dobrogei, Podișul Getic, Podișul Moldovei și
Depresiunea Colinară a Transilvaniei.
V
iileși livezile au extindere mai mare în Subcarpați, dar sunt
prezente și în celelalte unități de dealuri, podișuri și câmpii.
P
ășunile și fânețele sunt răspândite mai ales în Munții Carpați. Fânețe în Munții Giurgeu
Aplică
1. Calculează suprafața terenurilor agricole (x) din România în anul 2014.
Fond funciar Terenuri agricole Păduri Construcții Drumuri Ape și bălți Alte suprafețe
(mii hectare) (mii hectare) (mii hectare) (mii hectare) și căi ferate (mii hectare) (mii hectare)
(mii hectare)
23.839,1 x 6.734,0 758,3 389,8 831,5 495,4
Sursă: Anuarul statistic al României, 2017, INS
2. E xplică suprafața mare a terenurilor arabile în Câmpia Română

și în Câmpia de Vest.
3. Îmbunătățirile funciare presupun creșterea calității tuturor
categoriilor de terenuri ale țării. Scopul lor este integrarea în
circuitul agricol a anumitor categorii de terenuri degradate
(nisipoase, afectate de eroziune, expuse inundațiilor sau
secetelor, cu soluri acide etc.).
N
umește o măsură de prevenire a inundațiilor și o metodă
de combatere a efectelor secetei. Teren arabil în Câmpia Burnasului
Agricultura 97
Regiunile agricole – elemente specifice

Citește textul și apoi rezolvă, pe caiet, cerințele:
VREAU SĂ ȘTIU
În România, condiţiile naturale sunt favorabile dezvoltării agriculturii.
Peste 60% din suprafața țării revine reliefului de câmpie, dealuri și podișuri MAI MULT:
cu altitudini mijlocii și joase. În regiunile de câmpie, terenurile arabile l A
gricultura ecologică
sunt cultivate mai ales cu cereale și plante tehnice, iar pantele însorite și folosește îngrășăminte
domoale ale dealurilor oferă condiții optime pentru cultura viţei de vie naturale, cum ar fi gu-
şi a pomilor fructiferi. La munte păşunile şi fâneţele sunt folosite pentru noiul de grajd sau com-
creşterea animalelor. Caracteristicile climatice și solurile fertile ale câmpiilor postul, obținut din des-
şi dealurilor joase permit practicarea agriculturii. compunerea resturilor
organice (frunze, ramuri,
1. Precizează: resturi alimentare). De
a. trei factori naturali care influenţează dezvoltarea agriculturii; asemenea, folosește
tehnici de cultivare ce
b. un argument prin care să demonstrezi că dealurile sunt favorabile culturii viţei
nu dăunează mediului
de vie şi a pomilor fructiferi. natural. De exemplu,
2. Explică faptul că: fermierii evită cultiva-
rea plantelor pe același
a. cea mai importantă regiune agricolă a țării este câmpia;
teren mai multe sezoane
b. la munte se practică mai ales creşterea animalelor. consecutive, pentru a nu
sărăci solul în substanțe
Reține nutritive. Se practică ro-
tația culturilor, pentru
Regiunea agricolă de câmpie și dealuri joase că fiecare tip de plantă
C
âmpiile sunt cele mai importante regiuni agricole ale țării. Premisele naturale se hrănește doar cu anu-
mite substanțe prezente
ale dezvoltării agriculturii în aceste regiuni sunt: relieful, prin altitudinile mici,
în sol. Dacă aceleași
pantele reduse și interfluviile largi, clima, prin regimul termic (temperatură medie plante ar fi cultivate an
anuală 10–11oC) și al precipitațiilor (400–600 mm/an) și solurile bogate în humus de an, aceste substanțe
(cernisoluri/molisoluri). Aceste condiții se regăsesc și în Podișul Dobrogei de Sud. s-ar diminua și ar fi
e cultivă: cereale (porumb, grâu, orz, ovăz, secară, orez și altele) și plante tehnice
S nevoie de o perioadă
reprezentate de plante textile (in și cânepă), oleaginoase (floarea-soarelui, soia, mai mare de timp
rapița) și pentru alte industrializări (sfecla de zahăr). pentru ca solul să se
P
orumbul a fost cultivat în România începând cu a doua jumătate a secolului al
refacă în mod natural.
XVII-lea iar grâul este cultivat de peste 6 000 de ani. Sunt folosite pentru morărit, l În plus, în loc să
panificație, furaj pentru animale, în industria celulozei și a hârtiei. Floarea-soarelui folosească insecticide
este folosită la fabricarea uleiului. Din soia se extrage ulei, iar din turtele rămase și pesticide, se plan-
după extragerea uleiului se obțin lapte vegetal, brânză (tofu), margarină și altele. tează garduri vii, care
apără culturile de pră-
A
ceste plante se cultivă pe suprafețe extinse în Câmpia Română, Câmpia de Vest,
dătorii naturali și alți
Podișul Dobrogei și Podișul Moldovei. dăunători ai plantelor.
l În cazul agriculturii
ecologice, perioada de
timp dintre însămânțare
și recoltare este mai
mare, iar producția
obținută este mai redusă
cantitativ, comparativ
Cultură de floarea-soarelui Lan de grâu Cultură de rapiță cu cea a agriculturii
în Podișul Moldovei în Câmpia Bărăganului în Podișul Dobrogei intensive. Agricultura
ecologică are un im-
A
lte plante cultivate sunt: vița de vie (podgoriile Murfatlar din Podișul Dobrogei, pact pozitiv asupra me-
Valea lui Mihai în Câmpia de Vest, Sadova și Greaca în Câmpia Română), pomii diului și asupra sănătății
fructiferi (cais, piersic), plantele medicinale, cartofii, legumele, leguminoasele pentru oamenilor. Prin agri-
boabe, pepenii și căpșunii. cultura ecologică se
 Î n această regiune agricolă este prezentă și cea de a doua ramură a agriculturii, urmărește dezvoltarea
creșterea animalelor (porcine, bovine, ovine, păsări, albine ș.a). durabilă a agriculturii.
Aplică
Imaginile satelitare de mai jos reprezintă două suprafețe de teren din Câmpia Română, organizate în
exploatații agricole individuale — imaginea 1 și unități cu personalitate juridică (asociații) — imaginea 2.
Precizează două avantaje ale organizării terenurilor agricole în asociații.
1 2
Reține
Regiunea agricolă de deal și podiș
 Î n
regiunile de deal și podiș culturile agricole sunt diversificate, dar cele care ocupă suprafețe mai mari
sunt vița de vie și pomii fructiferi. Se practică și creșterea animalelor (ovine, bovine, albine, păsări etc).
C
ultura viței de vie este prezentă pe aceste meleaguri încă din Antichitate, din vremea dacilor.
Cele mai mari suprafețe plantate cu viță de vie sunt în Subcarpații Curburii. Aici se află podgoriile de la
Panciu, Odobești, Cotești, Valea Călugărească, Pietroasele. Județul cu cea mai mare pondere a suprafeței
viticole în totalul suprafeței agricole este Vrancea. În Podișul Moldovei sunt cunoscute podgoriile
de la Cotnari, Iași și Huși, în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, podgoriile Târnavelor (Jidvei), Alba
Iulia-Aiud și Lechința, iar în Podișul Getic, podgoriile Drăgășani și Corcova.
P
omicultura are o veche tradiție în dealurile subcarpatice (cultura prunului și a mărului) și în nordul
Transilvaniei (cultura mărului în județul Bistrița-Năsăud). Se mai cultivă păr, cireș, nuc și vișin.
Regiunea agricolă de munte

L
a munte, existența resurselor furajere bogate, reprezentate
prin pășuni și fânețe, favorizează creșterea animalelor, mai ales
a ovinelor și a bovinelor.
 Î n
depresiunile intramontane există suprafețe agricole unde se
cultivă cartoful și unele cereale.
Oile la stână în Munții Bistriței
Aplică
În cele două imagini de mai jos sunt prezentate aspecte ale practicării agriculturii în regiunea de munte.
Analizează imaginile și găsește o deosebire între acestea în ceea ce privește modul de utilizare a terenurilor.
Aspect din Depresiunea Brașovului Aspect din comuna Grințieș (județul Neamț)
Agricultura 99
Valorificarea produselor agricole – tradiție și modernitate
Analizează imaginile
Precizează
 produsele tradiționale și produsele moderne;
 materia primă utilizată la fabricarea fiecărui produs.
Reține
P
entru obținerea de alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte au fost folosite
dintotdeauna produsele agricole. Morile de apă și de vânt transformau cerealele
în făină, presele obțineau ulei din semințe de floarea-soarelui sau de dovleac,
în topitoriile de in și cânepă se produceau fibre și fire care apoi erau țesute și
transformate în pânză.
P rodusele agricole sunt folosite ca materii prime în industria textilă și alimentară,
dar și în alte ramuri industriale (chimică și energetică).
P relucrarea inului și a cânepei are tradiții vechi în România. Totuși, numărul
topitoriilor de in și cânepă a scăzut foarte mult în ultimele trei decenii, precum Moară de apă
și suprafețele cultivate cu aceste plante. De asemenea se practica sericicultura,
(creșterea viermilor de mătase), pentru obținerea firelor de borangic, prelucrate
apoi în mătase naturală.
P relucrarea lânii s-a dezvoltat la început în așezările rurale cu specific meșteșu-
găresc, unde locuitorii se ocupau cu creșterea oilor. Ulterior, prelucrarea lânii s-a
extins și în centrele urbane. Centre cu vechi tradiții sunt în: Depresiunea Sibiului
(la Cisnădie, Săliște, Orlat, Sibiu), Depresiunea Brașovului, Bucovina și Maramureș.
L a fabricarea încălțămintei și a produselor de marochinărie (mănuși, curele, genți)
se folosește pielea naturală. În prezent este utilizată tot mai mult pielea sintetică Moară de vânt
(ecologică). Blănăria se ocupă de argăsirea pieilor cu blană și confecționarea
hainelor de blană, a cojoacelor și căciulilor.
M orăritul și panificația au cea mai largă distribuție spațială. Produc făină și din
aceasta se obțin: pâine, paste făinoase, biscuiți și altele. Unități de producție sunt
prezente în toate orașele țării, precum și în multe dintre așezările rurale.
 Î n unele orașe există fabrici care produc: conserve și preparate din carne, produse
lactate (brânză, unt, cașcaval, smântână și altele), ulei, zahăr, conserve de legume
și fructe etc.
O activitate agricolă cu tradiție în România este apicultura (creșterea albinelor), Creșterea albinelor
principalul produs obținut fiind mierea. în Câmpia Mostiștei
Proiect
În echipe de 3–4 elevi, realizați o prezentare PowerPoint despre importanța citirii etichetelor produselor
alimentare, cu ajutorul informațiilor găsite la adresa:
https://www.infocons.ro/ro/pg-stii-ce-mananci-citeste-eticheta-NzgtMS01NA.html.
Puteți folosi pentru documentare și alte surse, justificând alegerea lor.
Resursele naturale și industria
Resursele naturale și valorificarea lor
¯
România – resurse naturale Ucraina 2.Resurse de minereuri:
Analizează harta
t
Pru
Altitudinea (m) Tisa # Minereu de fier
+ Mangan
$
0 - 200 ia é
g ar Suceava
Minereuri neferoase
200 - 500
Un
complexe (Cu, Pb, Zn)
Jijia
# Minereuri auro-argentifere
500 - 800 Mo
Someș
Ungaria # e $
+ ldo # Bauxită
800 - 2.544 ar va
u M
Barcă eș ul "^
Criș
" Som Republica
1 Moldova
3. Alte resurse:
Criș ul R" Sare
sa
M ic
^^ epe Mureș Bi
é
Ti
# de ^ st X Calcar
##
Pru
Cr
é
riț
é
ul
## ișu ș a
é
So m e # ## X
éé
t
Bâ
lN " Granit
é
éé
eg
rla
é
ru X ## Tr
o
" tuș# XMarmură
d
^ # é
CrX " é ^ Ape minerale
ișu #
Sir
lA # é
et
Mureș lb
# # # ^ Ape termale
"
# ## # ^^
^ é # " Ucraina
# Bega
é # Olt
X# é
##
Ti
^ X
m
Tisa
#
iș
## ună
D
é
é " é
# "" # re a
""
^ X Pra Bu
ză ## "
Serbia " # # ho u
" é "
# # # # "
Jiu
#éé
va
# " é Ial
om
Nera " "# #
"
ea ^ é A ița # #
Dunăr M ""
"
# # é # # é rgeș
ră
ot " Dâ #
Legenda ru
é
# # é mb
ag
1.Resurse energetice: # é
ov
ița
#
# Petrol
é
Ne
Serbia é # #
Jiu
é
# Gaze asociate # # X
# Gaz metan
é #
rea
" Huilă
Olt
Ma
" Lignit Dun
Râu ăre a
" Cărbune brun Km
Turbă Graniță de stat
"
é 1. Republica Moldova Bulgaria 0 20 40 80 120 160
Resurse hidroenergetice
Precizează
 numele a trei unități de relief unde se exploatează petrol;
 numele unității de relief unde există gaz metan;
 numele depresiunii intramontane unde se află huilă;
 numele unei unități de relief unde există lignit; Prima sondă din
 numele unei unități de relief cu resurse de minereu de fier; România săpată
prin foraj mecanic
 resursele existente în Munții Apuseni; (în anul 1861)
 numele a două unități de relief unde se află sare. la Târgu Ocna
Reține
Țara noastră deține o mare varietate de resurse naturale: resurse atmosferice și extraatmosferice,
resurse ale scoarței terestre (resurse energetice, resurse minerale metalifere și nemetalifere), resurse ale
hidrosferei (izvoare și ape minerale, râuri și lacuri), resurse ale biosferei și resurse de sol.
R esursele atmosferice și extraatmosferice sunt: energia eoliană și cea solară, valorificate mai ales în
Podișul Dobrogei, respectiv Câmpia Română și Câmpia de Vest.
R esursele energetice ale scoarței terestre sunt: petrolul, gazele naturale și cărbunii.
 Zăcăminte de petrol se află în: Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul Getic, Subcarpați și
platforma continentală a Mării Negre. Petrolul este folosit pentru producerea energiei electrice și
ca materie primă pentru industria chimică (benzină, petrol lampant, motorină, uleiuri minerale).
Rafinăriile sunt amplasate în apropierea centrelor de extracție a petrolului. Cele mai mari sunt la
Năvodari și Brazi (lângă Ploiești).
Resursele naturale și industria 101
 Gazele
naturale pot fi: gaze de sondă sau asociate (exploatate împreună cu petrolul) și gaz metan (cantonat
în zăcăminte cu puritate mare) exploatat în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, la nord și la sud de Mureș.
Sunt folosite ca materie primă în industria chimică, dar și la producerea energiei electrice.
 Cărbunii superiori (huila) se află în Depresiunea Petroșani și în Munții Banatului și sunt folosiți în industria
siderurgică. Spre deosebire de cărbunii superiori, cărbunii inferiori (lignitul, cărbunele brun și turba) au o putere
calorică mai mică și sunt utilizați pentru producerea energiei electrice în termocentrale. Lignitul este exploatat
în Podișul Getic, în bazinul carbonifer Motru-Rovinari. Cărbune brun se află în Depresiunea Comănești.
M
inereul de fier este materia primă pentru industria siderurgică, folosit la obținerea fontei și a oțelului.
Zăcăminte de minereu de fier se află în Munții Poiana Ruscă și în Munții Banatului.
M
anganul are rezerve modeste în țara noastră în nordul Carpaților Orientali.
M
inereuri neferoase (cupru, plumb, zinc ș.a) există în Grupa Nordică a Carpaților Orientali și în Carpații
Occidentali. Minereurile auro-argentifere se află în formațiunile vulcanice, fie în stare nativă, fie în combinație
cu alte metale. Cele mai importante rezerve sunt în Munții Apuseni, mai ales la Roșia Montană (exploatate încă
din Antichitate, în prezent minele fiind închise).
B
auxita este folosită la fabricarea aluminei, din care se obține aluminiu. Ea există în Munții Pădurea Craiului,
dar în prezent nu mai este exploatată.
Roșia Montană – galeria romană Mina de bauxită Farcu-Roșia (închisă)

S
area se află în Subcarpați, în Depresiunea Colinară a Transilvaniei și la Cacica în Podișul Sucevei. Este
folosită în scop alimentar și ca materie primă pentru industria produselor sodice și clorosodice.
R
ocile de construcție cu valoare economică sunt: marmura (în Munții Poiana Ruscă), calcarul (în Munții
Carpați și Podișul Dobrogei), granitul (în Munții Carpați și Munții Măcin), argila, nisipurile și pietrișurile.
Aplică
I. Citește afirmațiile de mai jos și alege răspunsul corect:
1. Rafinăriile sunt localizate mai ales:
a. în apropierea centrelor de extracţie a calcarului b. în lungul Dunării
c. în apropierea centrelor de extracţie a petrolului d. în Munţii Carpaţi
2. Gazele de sondă se găsesc asociate cu zăcăminte de:
a. gaz metan b. huilă c. lignit d. petrol
3. Cele mai importante zăcăminte de lignit se află în:
a. Podișul Dobrogei b. Podișul Getic c. Podișul Mehedinți d. Podișul Moldovei
II. Completează, pe caiet, tabelul următor:
Resursa/materia primă Unitatea de relief Produsul finit
combustibil
huilă
oțel
Munții Pădurea Craiului
produse clorosodice
Sondă de extracție a Exploatarea lignitului Salina Ocnele Mari Platformă maritimă de extracție
petrolului în Podișul Getic la Motru din Subcarpații Getici a petrolului în Marea Neagră
Industria energetică și a energiei electrice
¯
România – principalele centrale electrice Ucraina
Analizează harta
t
Pru
Altitudinea (m)
Tisa
0 - 200
ria Satu Mare Stânca-Costești
200 - 500 ga ! Suceava Suceava !
Un
Baia Mare
Jijia
! !
500 - 800 ! ! Botoșani
Mo
Someș
Ungaria e ldo
800 - 2.544 ar va
u M
Barcă e șu
l
Iași
Criș S om ! Republica Moldova
! ul R Stejaru
sa
Criș
M ic
e Mureș
Oradea ped
! !Bist
Ti
Pru
Cr
!!rița
ul
ișu ș
! S o!m e
t
Bâ
lN
eg ! ! Câmpia Turzii !
rla
ru Tr !
Luduș-Iernut ot
d
! u ș !
Cr !
i
Sir
Arad șu !
lA
et
! lb !
reș
! Mu !
Bega
! ! Olt Ucraina
! Mintia-Deva ! Brașov
Timișoara !
Ti
!
Tisa
!
iș
Paroșeni Lotru-Ciunget ună
D
! !! Vidraru rea
! !
Pra Bu Brăila !
ză (Chișcani)
Serbia ho u
Jiu
va
! Târgu Jiu ! ! Ial
om Ploiești (Brazi)
Nera !
ea ! Rovinari ! ița ! !
Dunăr Porțile de Fier I Mo ! Arg !
Dâ
tru ! ! eș
m
! ! Turceni
bo
!
viț
ă
Legenda Ișalnița-Craiova București
a
gr
Porțile de Fier II ! ! Cernavodă
Serbia !
!
! ! ! Constanța
ea
! Termocentrală !
! !
Jiu
! !
a N
! Hidrocentrală !
Olt
! Centrală nucleară
re
Dun
! Centrală eoliană ăre a Km
Ma
Râu
0 20 40 80 120 160
! Centrală fotovoltaică/Panouri solare Graniță de stat Bulgaria
Precizează
 numele a patru râuri pe care sunt amplasate hidrocentrale;
n
umele a două orașe în care se află termocentrale;
 numele orașului în care se află o centrală nucleară;
Monumentul Electricității
 numele unei unități de relief în care se află panouri solare; (Statuia lui Prometeu)
 numele unei unități de relief în care se află centrale eoliene. de lângă barajul Vidraru
Reține
 I ndustria energetică și a energiei electrice este o
Ponderea (%) producției de energie electrică pe
ramură importantă a economiei României, deoa- categorii de centrale electrice din totalul producție în
rece asigură necesarul de energie electrică și ter- anul 2017
mică pentru celelalte sectoare economice dar și
pentru consumul casnic. În ultimii ani s-au diminuat
foarte mult unele resurse energetice, multe dintre 18 % Termocentrale
minele de cărbuni au fost închise, devenind neren- Hidrocentrale
3%
tabile. De aceea, devine tot mai stringentă folosirea
44,5 % Energie eoliană
surselor de energie regenerabilă, acestea având și 11,5 %
avantajul că sunt nepoluante și inepuizabile. Energie solară
 Î n România, energia electrică este produsă în: Energie nucleară
termocentrale, hidrocentrale, centrala nucleară din 23 %
orașul Cernavodă, dar și cu ajutorul centralelor
fotovoltaice (în Câmpia Română, Câmpia de Vest) și
al centralelor eoliene (în Podișul Dobrogei).
 Termocentralele sunt amplasate în apropierea surselor de energie primară

(combustibilii minerali) sau în marile orașe, unde consumul de energie VREAU SĂ ȘTIU
electrică este mai mare, producându-se și energie termică. Cele mai mari MAI MULT:
termocentrale din țară sunt la: Turceni, Rovinari, București, Ișalnița-Craiova, l O
resursă de energie
Luduș-Iernut și Mintia-Deva. regenerabilă
 Celemai mari hidrocentrale se află este biomasa. Ea
pe Dunăre, la Porțile de Fier I și II reprezintă totalitatea
materialelor organice
(construite în colaborare cu Serbia).
care pot fi utilizate
Amenajări hidroenergetice sunt pentru obținerea
și pe râurile: Olt, Argeș (Vidraru), biogazului: reziduuri
Bistrița (Stejaru), Lotru-Latorița agricole, forestiere,
(Lotru-Ciunget), Prut (Stânca- deșeuri din industria
Hidrocentrala Porțile de Fier I Costești), Sadu, Sebeș și altele. agroalimentară,
deșeuri menajere,
 Cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă asigură în prezent apro-
diverse plante special
ximativ 20% din necesarul de energie electrică al României. La producerea ener-
cultivate. Biogazul
giei electrice este folosit uraniul natural și apa grea, ca moderator și agent de răcire. poate fi folosit pentru
D
eși România dispune de resurse geotermale, acestea nu sunt utilizate producerea energiei
la producerea energiei electrice, folosirea lor limitându-se la încălzirea electrice și termice
apartamentelor (în orașele Oradea, Beiuș, Călimănești) sau în scop balnear. în centralele de
cogenerare.
Aplică Biocombustibilii cei mai
l
cunoscuţi în prezent
I. Folosind informațiile oferite de graficul de mai jos, răspunde cerințelor: sunt biodieselul
(obţinut din plante
Producția de energie electrică pe categorii de centrale electrice oleaginoase precum
mil Kwh
70000 rapiţa şi floarea-
60000
soarelui) şi bioetanolul
(obţinut din zahăr
50000
şi amidon, respectiv
40000
din recoltele de sfeclă
30000 şi cereale).
20000 l În orașul Zimnicea
10000 funcționează prima

0 rafinărie de bioetanol
Termocentrale Hidrocentrale Energie eoliană Energie solară Energie nucleară Total din sud-estul Europei,
2000 2016 care folosește ca mate-
rie primă porumbul.
1. C alculează diferența dintre producția de energie electrică din anul 2016 și din
anul 2000.
2. Numește două tipuri de energie produsă în anul 2016 care nu se regăsesc în
producția de energie electrică a anului 2000.
3. Explică faptul că energia electrică produsă în termocentrale a scăzut.
II. Precizează două avantaje ale utilizării energiei eoliene și solare. Termocentrală în București
III. E xplică faptul că iarna cantitatea de energie electrică obținută în hidrocentrale

este mai mică.
Dezbatere
Centrale eoliene în Podișul Dobrogei
Împărțiți-vă în două grupuri. Un grup va pleda pentru producerea energiei în
centrale nucleare, iar celălalt grup va fi contra folosirii energiei nucleare. După ce vă
veți informa, din diverse surse, despre avantajele și dezavantajele utilizării energiei
nucleare, fiecare grup își va prezenta argumentele.
Pentru a cunoaște regulile unei dezbateri puteți găsi informații la adresa: Centrală fotovoltaică (panouri solare)
https://www.living-democracy.com/ro/textbooks/volume-4/students-manual-6/student-handout-35. în apropiere de orașul Ploiești
Industria construcțiilor de mașini
¯
România – principalele centre ale Ucraina Aparate și echipamente
Analizează harta
industriei construcțiilor de mașini Pru

t electronice și electrotehnice:
Altitudinea (m) Tisa ,

% Aparate electrocasnice
Satu Mare Aparate electronice și
0 - 200 ia Suceava
ar ,
% electrotehnice
Jijia
Pru
g
200 - 500 Un
s
Mo
t
Mijloace de transport:
Someș
500Ungaria
- 800 u ar
e ldo
va
Barcă lM Iași Rutier
800 - 2.544 e șu
Som Republica Moldova
Criș
Oradea C
rișu
l ¿ Feroviar
M ic
,
% Rep Mureș Bi
e de st Naval:
Cr riț
ul
ișu ș a
So m e
>
Bâ
lN Nave maritime
eg Cluj-Napoca Târgu Mureș
rla
Tr
ru ot
T
d
u ș Nave fluviale
Cr
ișu Bârlad
Sir
Arad lA
¿ Construcții
et
lb
metalice
reș
Timișoara Bega Mu 1.
Olt Ucraina
Brașov 1.Republica
>T
Ti
Moldova
Tisa
Petroșani
iș
Galați ună
D
1 T
>Brăila rea
Argeș
Pra Bu
ho
ză
u Tulcea
T>
Jiu
Serbia va
s
Mioveni Ia Ploiești
Nera lom
T¿ Orșova M Pitești ița
b
Dâ
Legenda ot
ru
m
T Severin Găești
bo
Mașini și echipamente Drobeta-Turnu ,

%
viț
ă
¿ Craiova
a
gr
tehnologice:
1 Serbia
) s București Constanța
ea
Utilaj minier
>
b Alexandria Giurgiu
a N
Utilaj petrolier
T Mangalia
Olt
Echipamente industriale >
re
Dun
Râu ăre a Km
Rulmenți
Ma
Graniță de stat 0 20 40 80 120 160
) Tractoare și mașini agricole Oraș Bulgaria
Precizează
 numele a două orașe unde se fabrică mașini și echipamente tehnologice; Aspect dintr-un
șantier naval
 numele orașelor unde se fabrică autoturisme de oraș;
 numele unui oraș unde se fabrică aparate electrocasnice;
 numele a trei orașe unde se realizează aparate electronice și electrotehnice;
 numele a trei orașe unde se construiesc nave fluviale.
Reține
 I ndustria construcțiilor de mașini realizează o largă varietate de produse, utilizate în echiparea diferitelor
ramuri industriale, a agriculturii, ca mijloace de transport și pentru domeniul casnic:
a. M așini și echipamente tehnologice: utilaj petrolier se produce la Ploiești, utilaj minier, la Petroșani,
echipamente industriale, la Brașov (componente auto, echipamente pentru industria aviatică și
pentru centrale eoliene), rulmenți, la Bârlad, Alexandria și Ploiești.
b. A parate și echipamente electronice și electrotehnice: aparatură electrocasnică se fabrică la Găești, Satu Mare
și Oradea, aparate electronice și electrotehnice la Timișoara, Târgu Mureș, București, Iași, Cluj-Napoca.
c. Mijloace de transport:
● rutier: autoturisme se produc la Mioveni (lângă Pitești) și Craiova.
● feroviar: vagoane se produc la Arad și la Drobeta-Turnu Severin, iar locomotive, la Craiova.
● naval: nave fluviale se construiesc la Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, nave fluviale și maritime,
la Brăila, Galați, Tulcea și nave maritime, la Constanța și Mangalia.
d. A lte produse: construcții metalice se produc la Oradea, țiglă metalică, la Brașov etc.
Aplică
I. Pe baza hărții de mai jos, alege litera corespunzătoare răspunsului corect:
România – principalele centre ale
¯
Ucraina
industriei construcțiilor de mașini
Tisa
1 Suceava
Jijia
Pru
Mo
t
Someș
Ungaria ldo
va
u
Barcă
7 Republica Moldova
2 Crișu
Criș l Rep Mureș
e de Bi
Cr st
riț
ișu a
5
Bâ
lN
eg
rla
Tr
ru 6 ot
d
u ș
Cr
ișu
Sir
3 lA 24
et
lb
reș
Mu
4 Bega
Olt Ucraina
8
Ti
Tisa
18
m
iș
9 ună
D
rea
Argeș
Pra
Bu 19
ză
20
ho
u
Jiu
23
va
Ial 15
Nera om
10 ița
M 13
Dâ
ot
ru
m
bo
11 14
viț
ă
16
a
gr
Serbia 12
21
ea
Altitudinea (m)
25
a N
0 - 200
17 22
Olt
200 - 500
re
Dun
Râu ăre a Km
500 - 800
Ma
Graniță de stat 0 20 40 80 120 160
800 - 2.544
Oraș Bulgaria
1. Utilaj petrolier se produce în orașul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 1 b. 7 c. 15 d. 20
2. Autoturisme se produc în orașul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 6 b.10 c. 17 d. 23
3. Nave maritime se produc în orașul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 9 c. 16 d. 21
4. Vagoane se produc în orașul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 5 c. 14 d. 17
5. Nave fluviale și maritime se produc în orașul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 6 b. 8 c. 15 d. 18
6. Locomotive se produc în orașul marcat, pe hartă, cu numărul:
b. 9 b. 12 c. 19 d. 22
II. Î n imaginea alăturată este prezentat un oraș din
România. Răspunde următoarelor cerințe:
1. E ste justificată construcția unei rafinării în acest

oraș? Argumentează răspunsul.
2. În ce parte a orașului ar putea fi amplasată o

termocentrală, știind că vântul bate predominant
dinspre vest?
3. P
recizează o sursă alternativă de producere
a energiei electrice care ar putea fi folosită în
acest oraș.
Serviciile
Căile de comunicație și transporturile
Căile de comunicație și transporturile asigură legătura între diferitele spații geografice și au un rol esențial
în activitatea socio-economică.
Sunt clasificate în căi de comunicație și transporturi: terestre (feroviare și rutiere), navale (maritime și fluviale),
aeriene și speciale (prin conducte, linii electrice, telecomunicații). Există, de asemenea, transporturi multimodale,
care combină transporturile terestre, navale și aeriene, utilizând în mod integrat cel puțin două tipuri de transport.
¯
România – principalele căi ferate Ucraina
Analizează harta
Halmeu $
1 Sighetu Marmației Vicșani Dorohoi
! $
1 !
Satu Mare Rădăuți ! Botoșani
!
! Baia Mare Suceava !
Carei !
Câmpulung Moldovenesc
!
Ungaria 400 ! 500
! Vatra Dornei Pașcani Ungheni
Episcopia Bihorului Iași
$
1 Oradea ! Zalău Dej ! 1Republica Moldova
$
!Bistrița
! !
! Gherla ! Toplița
400 Piatra Neamț Roman 600
Salonta 300 Cluj-Napoca ! Bicaz ! ! ! Altitudinea (m)
!
! ! Reghin Vaslui 0 - 200
! Gheorgheni Bacău !
Turda Târgu Mureș
Curtici ! ! ! 200 - 500
$
1 Aiud 300 Miercurea Ciuc
500 - 800
Sighișoara ! Onești Bârlad
! Blaj
Arad ! Mediaș ! ! Adjud ! 800 - 2.544
Alba Iulia ! ! 300 400 ! 600
200 !
Jimbolia Deva !Sebeș 500
Făgăraș Sfântu Gheorghe Ucraina
$
1 ! ! Sibiu ! ! Tecuci
! 900 ! 200
!
Codlea
Timișoara ! Lugoj Orăștie Focșani !
!!
Brașov
Se
Petroșani Galați
Caransebeș 300 Râmnicu Sărat
rb
! ună
D
! ! re a
ia
Reșița ! Câmpulung !
$
1 Brăila !
!
Râmnicu Curtea de Argeș Câmpina Buzău !
Stamora Moravița 700 Tulcea
Târgu JIu Vâlcea ! ! !
500
DICȚIONAR:
! ! Făurei
! Târgoviște Ploiești
Pitești ! !
rea
Dună Orșova Urziceni
! 500
ră
! Drăgășani
300 700 ! Slobozia
Nod feroviar
g
! Filiași !
Legenda Drobeta-Turnu 900 !
ea
! București Fetești
Slatina
Severin Craiova ! ! 800
Magistrală feroviară
Serbia !
Caracal
Videle
!
900 Călărași
!
Medgidia
! Constanța
a N
stație de cale ferată
Cale ferată secundară Oltenița ! !
unde se intersectează
re
Calafat ! ! !
900 Numărul magistralei feroviare ! ! Roșiori de Vede 800
Băilești
Ma
1$ Punct de trecere a frontierei Dunăre

a
$
1 Giurgiu
! !
Mangalia cel puțin trei linii
Km
! Oraș Graniță de stat Bulgaria 0 20 40 80 120 160 principale.
Precizează
 numele principalelor orașe spre care se îndreaptă magistralele feroviare care pornesc din București;
 numele a trei noduri feroviare;
 numele punctelor de trecere a frontierei cu fiecare dintre statele vecine României.
Reține
 Căile ferate și transportul feroviar
Distribuția rețelei de căi ferate este influențată de relief, de dispunerea arcului

carpatic, localizarea orașelor-reședință de județ, a orașelor-porturi și a punctelor de
trecere a frontierei.
Sunt opt magistrale feroviare care pornesc din București și se îndreaptă spre
principalele orașe ale țării și spre punctele de trecerea a frontierei:
1. Magistrala 200: București–Arad–Curtici;
Tren circulând pe magistrala 2. Magistrala 300: București–Oradea–Episcopia Bihorului;
feroviară 900 (Culoarul Timiș-Cerna) 3. Magistrala 400: București–Satu Mare–Halmeu;
4. Magistrala 500: București–Suceava–Vicșani;
5. Magistrala 600: București–Iași–Ungheni;
6. Magistrala 700: București–Galați;
7. Magistrala 800: București–Constanța–Mangalia;
8. M
agistrala 900: București–Timișoara–Stamora-Moravița (în orașul Videle se
desprinde o cale ferată secundară către punctul de trecere a frontierei Giurgiu).
Tren circulând pe magistrala În anul 2019 lungimea rețelei de metrou a municipiului București se întindea pe
feroviară 500 (Culoarul Siretului) 71 km distribuiți pe patru linii magistrale și 53 de stații.
Serviciile 107
Analizează harta
¯
România – principalele drumuri rutiere Ucraina
Altitudinea (m) 1 Rădăuți Prut
$
Halmeu
0 - 200 Siret
Sighetu Marmației
Petea
$
1
$
1
! 1 Dorohoi
$ !
200 - 500 Urziceni
$
$
1!Satu Mare Putna ! Rădăuți 1 Stânca
$
500 - 800
1 Baia Mare Suceava !Botoșani
!
Valea lui Mihai Carei ! Câmpulung !
800Ungaria
- 2.544 $
1 Moldovenesc ! E85
! Fălticeni Sculeni
Vatra Dornei
! Pașcani $ 1
ria Borș Zalău Dej Bistrița !
Iași ! Republica Moldova
ga
!
n $
1 !Oradea ! !
U E60 Gherla ! Toplița Piatra Neamț Roman
Salonta ! Salonta Cluj-Napoca ! ! ! ! Albița
$
1 ! ! Reghin Bicaz E85 Vaslui $ 1
Vărșand $ 1 ! Beiuș Turda
! Gheorgheni Bacău ! !
!!
Târgu Mureș ! Huși
!
Câmpia Turzii A3 Miercurea Ciuc 1
Turnu
Nădlac 1 Arad
$ ! Aiud E60 ! Onești Bârlad DN 7C (Transfăgărășanul)
1 $
$ 1 ! Brad ! Sighișoara !
Adjud !
2
Cenad ! ! !
Târgu Secuiesc !
Alba Iulia ! Blaj Mediaș DN 67C (Transalpina)
Sfântu Gheorghe E85 ! Tecuci
!
Jimbolia Timișoara !
Făgăraș Ucraina
$
1 A1 Deva ! Sebeș Sibiu !
! E70 ! !
Codlea Focșani
! Lugoj Orăștie !
!
!
2 ! Brașov
Se
E70
-
Caransebeș 1 Galați
Petroșani Râmnicu Sărat
--
!$1 un
rbi
D
Reșița ! Câmpul ! Brezoi ă re a
Câmpulung !
Sulina
a
$
1 ! ! Brăila !
Stamora E70 lui Neag Novaci !
Horezu Curtea de ArgeșE60 Buzău Făurei Isaccea ! !
Oravița ! ! ! ! Câmpina ! Tulcea
Moravița ! Baia de Aramă ! ! !
! Târgu Jiu Râmnicu Vâlcea Târgoviște Ploiești E85
1Naidăș !Băile Herculane Pitești
-
e a $ ! !
Dună r Orșova ! Porțile de Fier I
! E60 Urziceni
$
1! Drăgășani
Moldova Nouă $
1! Filiași ! A1 A3 E60! E60 Slobozia
E70 !
Legenda Drobeta-Turnu Slatina E85 !
Fetești E60 Năvodari
ră
Severin Craiova ! ! A2
ag
! !
A1 E70 București
-
Autostradă ! Călărași ! Constanța
Ne
!
Caracal Roșiori de Vede Oltenița ! Medgidia !
Drum european Calafat E85
E60 ! E70 !
rea
$
1! ! Băilești Alexandria E70
!
Ostrov
$
1
! Mangalia
Drum național
Ma
! Giurgiu
- - -
Bechet Turnu Măgurele $
1 Negru Vodă$ 1
!
$ Punct de trecere a frontierei ! Oraș
1 $
1 $
1 $
1
! Zimnicea
-
Km Vama Veche
Alte localități $
1 0 20 40 80 120 160
Traversare cu bacul Graniță de stat Bulgaria
Precizează
 numele a trei orașe traversate de drumul european E 70;
 numele a câte două puncte de trecere a frontierei cu fiecare dintre statele vecine României;
 numele celor două „drumuri de altitudine” din România.
Reține
 Căile de comunicație și transporturile rutiere
Căile rutiere sunt distribuite inegal în România, fiind reprezentate de: autostrăzi (notate cu A), drumuri de
importanță europeană (notate cu E), drumuri naționale (notate cu DN) și alte drumuri de importanță locală
(județene, comunale etc). Principalele drumuri europene sunt:
 E 60 — Borș–Târgu Mureș–Brașov–București–Constanța;
 E 70 — Stamora-Moravița–Timișoara–Craiova–București–Giurgiu;
 E 85 — Siret–Suceava–Focșani–București–Giurgiu.
Poduri peste Dunăre sunt între: Calafat și Vidin (Bulgaria), Giurgiu și

Ruse (Bulgaria), Fetești și Cernavodă, Giurgeni și Vadu Oii (vezi harta de la
pagina 67), dar în unele localități traversarea fluviului se poate face cu bacul.
Orașele mari sunt puncte de convergență pentru principalele drumuri, iar
Bucureștiul este cel mai mare nod feroviar și rutier din țară. Drumul european E85
Principalele puncte de trecere a frontierei sunt la: Borș, Nădlac, Valea lui Mihai, Vărșand (spre Ungaria), Sculeni,
Albița (spre Republica Moldova), Jimbolia, Stamora-Moravița, Naidăș, Porțile de Fier I (spre Serbia), Halmeu, Siret
(spre Ucraina), Calafat, Giurgiu, Negru Vodă, Vama Veche (spre Bulgaria).
¯
România – porturi și aeroporturi Ucraina
t
Analizează harta
Pru
Tisa
Satu Mare
sa
Suceava Suceava
Ti
Jijia
r! Mo !
r
Someș
Ungaria ldo
Baia Mare va
Iași Republica Moldova

Oradea C
Criș
r
! rișu
l Re
ped
e
Mureș Bi
r !
Pru
Cr Cluj-Napoca str
i ța
ișu
r
t
Bâ
!
lN Bacău
eg
r
Târgu Mureș Tr
lad
Arad Cr
ișu
ru
r
! ot
uș
!
r
Sir
r lA
et
! lb
reș
Timișoara Bega Mu
Sibiu Olt Ucraina
!
r r !
Ti
Tisa
Galați
m
iș
o ! un
D
Pra ă re a Sulina
Bu !
ză Brăila o ro ! !
o
Se
h
u
ova
Jiu
rb
Ial Tulcea
om
i
Nera
a
a Orșova M Arg ița

Dunăre ot eș
o o o ru
ră
! !
r
!
Moldova Veche Otopeni
ag
Mihail Kogălniceanu
Legenda Drobeta-Turnu Severin
r Băneasa
Craiova !
o r Midia
Ne
Serbia Călărași !
r r
Olt
Aeroport
! București
Port
Altitudinea (m)
Calafat ! o o ! Cernavodă !
Constanța
0 - 200 Giurgiu Mangalia
o
a
! Oltenița
o fluvial Corabia Turnu Măgurele
o
re
! !
200 - 500
o fluvio-maritim Canal o o
! !
Ma
500 - 800 Km
maritim Râu ! Oraș 0 20 40 80 120 160
800 - 2.544 Graniță de stat
Bulgaria
Precizează Bricul „Mircea”
 numele a patru porturi fluviale;

 numele unui port maritim;
 numele a patru orașe unde există aeroport.
Reține
T
ransporturile fluviale se realizează pe: Dunăre, Canalul Dunăre-Marea Neagră (este construit în cea mai
mare parte pe valea râului Carasu și leagă portul Cernavodă de porturile Constanța Sud-Agigea și Midia-
Năvodari) și canalul Bega (care trece prin orașul Timișoara). Cele mai importante porturi fluviale sunt la
Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Cernavodă,
iar porturi fluvio-maritime sunt la: Brăila, Galați, Tulcea și Sulina.
T
ransporturile maritime sunt utilizate pentru mărfurile grele și voluminoase. Porturi maritime sunt la
Constanța, Mangalia, Midia (Năvodari).
T
ransporturile aeriene sunt rapide și sunt folosite pentru distanțe mari și foarte mari. Principalele
aeroporturi se află la: București, Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Craiova, Sibiu, Oradea, Mihail Kogălniceanu
(județul Constanța), Satu Mare și Bacău.
T
ransporturile speciale cuprind transportul prin conducte (petroducte, gazoducte), transportul pe cablu
(telecabină, telescaun, telegondolă), liniile electrice, poșta și telecomunicațiile.
C
onform noii politici europene privind infrastructura de transport, România este traversată de două
coridoare europene: coridorul Orient-Mediterana de Est și coridorul Rin–Dunăre. Ambele cuprind căi
ferate, căi rutiere, porturi și căi navigabile.
Portul Constanța (Poarta I) Brațul Sfântu Gheorghe Aeroportul „Henri Coandă” – Otopeni (București)
Serviciile 109
Aplică
I. Analizează harta de mai jos și precizează:
1. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numere de la 1 la 8, spre care se îndreaptă cele opt magistrale
feroviare ce pornesc din orașul marcat, pe hartă, cu litera A;
2. numele punctelor de trecere a frontierei marcate, pe hartă, cu litere de la a la h;
3. numele orașelor-noduri feroviare marcate, pe hartă, cu literele A și B.
¯
România – magistrale feroviare Ucraina
e f
$
1 $
1
4! 5
!
Ungaria 400 500
g
d 6! 1
$Republica Moldova
13
$
!
400 600
300 Altitudinea (m)
0 - 200
c 200 - 500
$
1 300
500 - 800
2
! 800 - 2.544
300 400 600
200
500
b$
1 1 Ucraina
! 900 200
!B
Se
7
rb
! ună
D
re a
ia
300
a$
1
700
500
rea
Dună 500
ră
300 700
g
900
A
ea
Legenda 800
Serbia 8
a N
900
Magistrală feroviară !
re
900 Numărul magistralei feroviare 800 Ma
Dunăre
1h
$ !
1
$ Punct de trecere a frontierei a .
Km
! Oraș Graniță de stat 0 20 40 80 120 160
Bulgaria
1. Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost construit în lungul văii râului .
2. Canalul Bega traversează oraşul .
3. Cel mai mare port la Marea Neagră este în oraşul .
4. Cel mai mare nod feroviar și rutier din țară este orașul .
III. Precizează câte un avantaj și un dezavantaj al utilizării transportului naval și transportului aerian.
IV. În tabelul de mai jos este prezentat traficul total de mărfuri (mii tone) transportat în România pe căi
ferate și căi rutiere în anii 2010 și 2016.
Tip de transport 2010 2016
Căi ferate 52.932 52.618
Căi rutiere 174.551 216.082
1. C alculează cu cât a crescut cantitatea de mărfuri transportată pe căile rutiere în anul 2016 față de
anul 2010.
2. Precizează o cauză a faptului că transporturile rutiere sunt mult mai utilizate pentru transportul
mărfurilor, comparativ cu cele feroviare.
Comerțul
VREAU SĂ ȘTIU
România - structura comerțului internațional pe grupe de produse

Total exporturi în anul 2016 - 57.392 mil.euro
8,8%
(sursa: INS, 2017)
Produse agroalimentare, băuturi și tutun
MAI MULT:
4%
3.7% Materii prime și materiale
l Mulți oameni înțeleg
4,5%
prin comerțul electronic
Combustibili minerali, lubrifianți și materiale posibilitatea de a face
47% derivate
cumpărături on-line. În
Produse chimice și derivate
32%
realitate acesta înseamnă
Mărfuri și articole manufacturate mai mult decât procesul
de vânzare-cumpărare de
Mașini și echipamente de transport
produse și servicii.
Figura 1 l Comerțul electronic cuprinde
schimburi și negocieri
Precizează realizate între companii,
transfer de documente
 p
rimele
două grupe de produse cu cea mai mare pondere în (contracte, comenzi),
structura exporturilor României; promovarea produselor și
g
rupele de produse cu pondere sub 5% în totalul exporturilor
serviciilor oferite, folosind
mijloace electronice.
României.
Reține
C
omerțul este ramura economică în cadrul căreia se realizează circulația mărfurilor și a serviciilor, făcând
legătura între producție și consum. Constă în schimbul de produse prin intermediul operațiunilor de vânzare
și cumpărare.
P oate fi: intern (când schimbul de mărfuri și servicii se realizează în interiorul țării) și extern (când tranzacțiile
se realizează cu agenții economici din alte țări). În cadrul comerțului internațional (extern) exportul reprezintă
vânzarea în străinătate a unor mărfuri produse în România, iar importul reprezintă cumpărarea de produse
realizate în alte țări.
B alanța comercială reprezintă diferența dintre totalul exporturilor și totalul importurilor. Soldul balanței
comerciale poate fi excedentar (când exporturile depășesc importurile), deficitar (când importurile sunt mai
mari decât exporturile) și echilibrat (când cele două au valori aproximativ egale).
 Î n țara noastră grupele de produse care formează structura comerțului internațional sunt: produse agroalimentare
(cereale, animale vii, păsări, pește, carne, produse lactate, ouă, legume, fructe, zahăr, miere, cafea, cacao,
condimente etc.), băuturi, tutun, materii prime și materiale (lemn, minereuri, semințe oleaginoase, piei brute, fibre
textile etc.), combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate (cărbune, cocs, petrol și produse petroliere, gaze
etc.), produse chimice și derivate (produse chimice organice și anorganice, diverse uleiuri esențiale și produse
de înfrumusețare, produse medicale și farmaceutice, îngrășăminte chimice, materiale plastice etc.), mărfuri și
articole manufacturate (oțel, fier, articole din metal, cauciuc prelucrat, hârtie, carton, piei prelucrate, mobilă,
instalații sanitare, construcții metalice, îmbrăcăminte, încălțăminte etc.), mașini și echipamente de transport.
Aplică
România - structura comerțului internațional pe grupe de produse Cu ajutorul graficului alăturat (figura 2) și al graficului
Total importuri în anul 2016 - 67.364 mil.euro
(sursa: INS, 2017) din figura 1, rezolvă următoarele sarcini de lucru:
2,9% Produse agroalimentare, băuturi și tutun
x 1. C alculează soldul balanței comerciale a României în
5,6% Materii prime și materiale anul 2016 și menționează un efect asupra economiei
38% Combustibili minerali, lubrifianți și materiale naționale.
13.4% derivate
Produse chimice și derivate
2. Calculează ponderea (x) grupei de produse
agroalimentare, băuturi și tutun în structura
Mărfuri și articole manufacturate
30.8% importurilor României (figura 2).
Mașini și echipamente de transport
3. Precizează grupele de produse la care România are o
Figura 2 balanță comercială excedentară.
Serviciile 111
Turismul – potențial și valorificare economică

Asociază tipurile de turism notate cu cifre de la 1 la 4 cu fiecare dintre imaginile de mai jos, marcate cu litere
de la a la d, după modelul 1 c.
1. turism balnear 2. turism cultural 3. turism litoral 4. turism montan și al sporturilor de iarnă
a b c d
Castelul Peleș Muntele Mic Sovata Plaja Modern-Constanța
Reține
T
urismul este o ramură a economiei cu funcții complexe. El reprezintă totalitatea activităților cu scop recreativ,
recuperator, de afaceri etc. desfășurate de oameni în timpul călătoriilor realizate în locuri situate în afara
reședinței obișnuite, pe o perioadă ce nu depășește un an.
P
otențialul turistic al unei regiuni reprezintă ansamblul elementelor naturale și antropice ce se constituie ca
atracții turistice. Este structurat în două categorii:
 p
otențial turistic natural: relieful, substratul geologic, clima, apele, vegetația și fauna;
 p
otențial turistic antropic: potențialul cultural-istoric (vestigiile arheologice, muzeele, monumentele
istorice și de artă, bisericile, mănăstirile, elementele etnografice și folclorice), potențialul tehnico-economic
(construcțiile hidrotehnice – baraje și lacuri de acumulare, salinele, târgurile și expozițiile, podgoriile) și
potențialul socio-demografic (așezările umane).
P
rincipalele tipuri de turism sunt:
a. T urismul cultural presupune vizitarea muzeelor cu diferite tematici, a galeriilor de artă, a caselor memoriale, a conace-
lor, a cetăților, a edificiilor religioase și altele (din orașele Sibiu, Sighișoara, Iași, București, Făgăraș, Suceava etc.).
b. T urismul montan și al sporturilor de iarnă se practică în Munții Carpați. În prezent nu este valorificat la potențialul
său maxim. Pe traseele turistice marcate din masivele montane carpatice se realizează drumeții și ascensiuni
montane, iar în stațiunile turistice unde există amenajări specifice, se practică sporturile de iarnă.
c. Turismul litoral este favorizat de ieșirea României la Marea Neagră. Aici se află stațiunile: Mamaia, Eforie
Nord, Eforie Sud, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn și Mangalia.
d. T urismul balnear s-a dezvoltat datorită existenței izvoarelor minerale și termale, cu proprietăți terapeutice.
Sunt foarte cunoscute stațiunile: Băile Herculane, Călimănești-Căciulata, Băile Olănești, BăileTușnad, Covas-
na, Băile Felix, Sovata, Vatra Dornei, Slănic Moldova. Acesta se poate practica și în salinele de la Slănic Praho-
va, Ocnele Mari, Târgu Ocna, Praid.
rincipalele regiuni turistice
P ale României sunt:
 Maramureșul, cu obiceiurile și tradițiile sale, bisericile de lemn de pe valea Izei, Muzeul Memorialul Victimelor
Comunismului și al Rezistenței din România, aflat în orașul Sighetu Marmației, Mănăstirea Bârsana, Cimitirul
Vesel de la Săpânța, Parcul Național Munții Rodnei.
 Bucovina, cu renumitele sale mănăstiri (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Putna, Humor, Arbore), cu obiceiurile,
tradițiile etnografice, folclorice și portul popular.

 Valea Prahovei și Munții Bucegi (cu Babele, Sfinxul, Peștera Ialomiței, Cheile Tătarului și numeroase trasee
turistice montane). În stațiunile montane de pe valea Prahovei se practică sporturile de iarnă (la Sinaia,
Bușteni, Azuga, Predeal). În apropiere se pot vizita: orașul Brașov (cu numeroase monumente istorice,
remarcându-se Biserica Neagră), stațiunea Poiana Brașov, cetatea Râșnovului, castelul Bran. La Sinaia se află
castelul Peleș.
 D elta Dunării, prin frumusețea peisajelor sale, atrage anual un număr foarte mare de turiști.
 Litoralul Mării Negre este regiunea turistică cea mai vizitată în sezonul estival.
 Munții Apuseni au un relief carstic spectaculos. Foarte vizitate sunt peșterile Urșilor, Meziad, Scărișoara,
complexul carstic Cetățile Ponorului, Cheile Turzii, Cheile Râmețului.
 Defileul Dunării a devenit în ultimii ani o destinație de vacanță preferată de mulți turiști. Aici se află cea
mai înaltă sculptură în piatră din Europa, reprezentând chipul regelui dac Decebal.
 Orașul București are numeroase obiective turistice printre care Palatul Parlamentului, Arcul de Triumf,
Ateneul Român, Parcul Cișmigiu, Grădina Botanică, Muzeul Satului, Muzeul Național de Istorie Naturală
„Grigore Antipa”, Hanul lui Manuc, Biserica Stavropoleos, Patriarhia, Mănăstirea Antim ș.a.
Aplică
În imaginea de mai jos sunt prezentate un circuit turistic și obiectivele turistice principale care pot fi
vizitate în cadrul acestuia. Realizează asocierea dintre fiecare obiectiv turistic marcat cu numere de la 1 la
21 și localitatea/ regiunea unde acesta este situat, marcată cu litere de la a la s , după modelul 1 a.
1 2 3 4 5 6 7
România – traseu turistic 8
12
13
10
14
11
Serbia
15 Altitudinea (m)
0 - 200 21
200 - 500
500 - 800 Km
Bulgaria 0 20 40 80 120 160
800 - 2.544
16 17 18 19 20
1. Mănăstirea Curtea de Argeș 12. Mănăstirea Polovragi și Cheile Oltețului

2. Șoseaua „Transalpina” (Munții Parâng) 13. Mănăstirea Voroneț (județul Suceva)
3. Cetatea Făgărașului 14. Cetatea Sucevei
4. Sarmizegetusa Regia (Munții Șureanu) 15. Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia
5. Lacul Roșu și 6. Cheile Bicazului 16. Lacul Sfânta Ana
7. Mănăstirea Humor (județul Suceava) 17. C omplexul glaciar Bâlea
8. Biserica Sfântul Ioan din Piatra Neamț 18. C imitirul vesel de la Săpânța
9. Grădina Zmeilor (județul Sălaj) (județul Maramureș)
10. Mănăstirea Bârsana (județul Maramureș) 19, 20, 21. Ansamblul sculptural Brâncuși
11. Masivul Ceahlău de la Târgu Jiu
Aplicații practice/ Studii de caz 113
Potențialul turistic al județului

1. M
ulte dintre județele României se bazează pe atracțiile lor turistice pentru a
atrage vizitatori și a genera venituri. DICȚIONAR:
Cu ajutorul informațiilor din diverse surse (internet, mass-media locală, centre
de informare turistică), verifică dacă numărul turiștilor din județul tău a crescut sau Marketing turistic
a scăzut în ultimii 10 ani. Apoi, poți face împreună cu colegii tăi o campanie de ansamblul de metode,
marketing care să contribuie la creșterea numărului de vizitatori din județul tău: tehnici și activități utili-
a. Realizează o prezentare PowerPoint despre potențialul turistic al județului tău. zate pentru promovarea
În prezentare vei avea în vedere: turistică a unei regiuni.
 așezarea geografică a județului în cadrul țării;
 potențialul turistic natural și antropic al județului;
 căile de acces în județ (rețea rutieră, feroviară, aeroporturi);
 posibilități de cazare, masă și agrement (hoteluri, pensiuni, restaurante).
b. Prezintă principalele obiective turistice din județul tău într-un pliant sau poster.
2. În imaginile de mai jos sunt prezentate obiective turistice din câteva județe ale
țării. Caută, pe internet, informații despre fiecare dintre acestea și realizează o
scurtă caracterizare de 3-4 rânduri, pe care o prezinți colegilor. Localizează pe
Harta fizică a României județul unde este situat fiecare obiectiv turistic.
Chipul lui Decebal – Defileul Dunării Castelul Bran Farul Genovez – Constanța
Delta Dunării Mănăstirea Sucevița Piața Mare – Sibiu
Curtea Domnească – Târgoviște Mausoleul Eroilor – Mărășești Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Barajul Vidraru Biserica „Sf. Trei Ierarhi” – Iași Parcul Național Munții Rodnei
114 RECAPITULARE
A. Desenează schema de mai jos pe caiet și completează spațiile libere.
Sectoarele economiei
Sectorul Sectorul Sectorul Sectorul

primar cuaternar
Industria Industria
Silvicultura
extractivă prelucrătoare
B. În imaginea de mai jos sunt prezentate câteva obiective turistice de pe Valea Prahovei și din împrejurimi.
Răspunde următoarelor cerințe:
Regiunea turistică Valea Prahovei și împrejurimile
¯ Altitudinea (m)
sub 800
800 - 1.200
1.200 - 1.600
1.600 - 2.000
peste 2.000
Legenda
Vârf
Peșteră
Oraș
Râu
Drum național
0 1.5 3 4.5 6 Drum european
Km
I. Distanța rutieră dintre stațiunile turistice Sinaia și Predeal este de 20 km:

1. Calculează în cât timp vei parcurge această distanță dacă te deplasezi cu un autoturism, cu viteza
medie de 60 km/h.
2. Se știe că acest sector de drum este foarte aglomerat mai ales la sfârșit de saptămână. Calculează cu
ce viteză medie se deplasează autoturismul dacă durata de parcurgere a acestei distanțe este de 2 ore.
II. Argumentează necesitatea construirii unei autostrăzi între orașele Ploiești și Brașov.
III. Completează, pe caiet, spațiile libere, cu răspunsul corect:
1. Obiectivele turistice marcate, pe imagine, cu literele A și F se află în Munții .
2. Obiectivul turistic marcat, pe imagine, cu litera B se află în orașul .
3. Obiectivul turistic marcat, pe imagine, cu litera C se află în orașul .
4. Obiectivul turistic marcat, pe imagine, cu litera D se află în orașul .
5. Obiectivul turistic marcat, pe imagine, cu litera E se află în Munții .
RECAPITULARE 115
IV. Menționează:
1. un factor natural care favorizează creșterea animalelor în Munții Baiului;
2. o ramură industrială din orașul Brașov;
3. numele stațiunii montane renumite pentru practicarea sporturilor de iarnă din Munții Postăvaru;
4. un factor pentru care orașul Brașov este un important nod de transport;
5. indicativul drumului european care traversează Valea Prahovei.
C. Pe baza hărții de mai jos, precizează:
România – relief, râuri, orașe
¯
Ucraina
Ungaria
7 Republica Moldova
2 a
5
A d
6 f
3
4 Ucraina
8
18
9 c
b
19
20
15
10 13
11 14
ă
16
gr
Serbia 12
21
ea
Altitudinea (m)
e a N
0 - 200
17 22
200 - 500
re
500 - 800 Râu Km

Ma
Graniță de stat 0 20 40 80 120 160

800 - 2.544 Bulgaria
Oraș
1. numele râurilor amenajate hidroenergetic marcate, pe hartă, cu literele a, b, c, d și e;

2. câte o ramură/subramură industrială din fiecare oraș marcat, pe hartă, cu numerele 3, 7, 12, 19 și 21;
3. numele hidrocentralei situate în apropierea orașului, marcat, pe hartă, cu numărul 11;
4. doi factori naturali care favorizează cultura cerealelor în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A;
5. indicativele drumurilor europeane care traversează fiecare dintre orașele marcate, pe hartă, cu numerele
4 și 6, precum și al celui care traversează culoarul format de râul marcat, pe hartă, cu litera f.
Portofoliu
Alege un obiectiv turistic din România și planifică o excursie. Vei avea în vedere:
 perioada anului în care poate fi vizitat;

stabilirea traseului, calcularea numărului de kilometri pe care îi ai de parcurs și mijloacele de transport pe
care le vei folosi pentru a ajunge acolo;
 posibilitățile de cazare și masă (hoteluri, pensiuni, restaurante);
 alte obiective turistice din zonă, pe care le poți vizita;
 un buget zilnic;
 costul total al excursiei.

116 AUTOEVALUARE
I. Scrie, pe caiet, enunțurile de mai jos și încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Munţii Apuseni au un mare potenţial turistic datorită prezenței reliefului:
a. carstic b. glaciar c. litoral d. structural
2. Din platforma continentală a Mării Negre se exploatează:
a. aur b. bauxită c. cărbuni d. petrol
3. Singura atomocentrală (centrală nucleară) din România se află în orașul:
a. Buzău b. Brașov c. Cernavodă d. Oradea
4. Cele mai mari suprafețe plantate cu viță de vie se află în:
a. Podișul Mehedinți b. Podișul Dobrogei c. Subcarpații Curburii d. Subcarpații Getici
5. Pe valea Oltului se află staţiunea balneoclimaterică:
a. Băile Herculane b. Băile Tușnad c. Geoagiu Băi d. Sinaia
6. Zăcăminte de sare există în unitatea de relief numită:
a. Carpaţii Meridionali b. Câmpia Română c. Podişul Getic d. Subcarpaţii Getici
30 puncte (6 × 5 p)
II. Scrie, pe caiet, afirmațiile de mai jos și notează în dreptul fiecăreia dacă este adevărată (A) sau falsă (F):
1. În Carpații Meridionali terenurile arabile ocupă cele mai mari suprafețe. A/F
2. Viile și livezile au extindere mare în Subcarpați. A/F
3. Munții Poiana Ruscă au resurse de marmură și minereu de fier. A/F
4. Autoturisme se produc în orașul Constanța. A/F
5. În orașul Craiova se află un aeroport. A/F
20 puncte (5 × 4 p)
III. Î n coloana A sunt notate tipuri de turism, iar în coloana B sunt notate localităţi în care acesta se practică.
Scrie, pe caiet, în spaţiul din faţa fiecărui tip de turism, litera corespunzătoare localităţii în care acesta
se practică:
A B
1. turism balnear a. Alexandria
2. turism cultural b. Băile Herculane
3. turism litoral c. Mangalia
4. turism montan şi al sporturilor de iarnă d. Predeal
e. Sighişoara
12 puncte (4 × 3 p)
IV. Se dau următoarele denumiri de orașe: Alexandria, Bacău, Bistrița, Brașov, Buzău, Cluj-Napoca, Craiova,
Drobeta-Turnu Severin, Focșani, Târgu Mureș, Tulcea.
Selectează și notează pe caiet:
a. trei orașe traversate de drumul european E 60;
b. trei orașe traversate de drumul european E 70;
c. trei orașe traversate de drumul european E 85.
18 puncte (9 × 2 p)
V. Explică faptul că:

a. Munții Carpați au potențial turistic ridicat.
b. orașul București este cel mai mare nod feroviar și rutier al țării.
10 puncte (2 × 5 p)
Oficiu: 10 puncte
Total: 100 puncte
Regiuni geografice și
6
dezvoltarea regională
Cetatea
Făgărașului
118 CAPITOLUL 6 | Regiuni geografice și dezvoltarea regională
Diferențieri regionale
România - regiuni de dezvoltare economică
Precizează
¯
Legenda
Analizează harta
Regiunea Nord-Vest
Ucraina
Regiunea Nord-Est
Regiunea București-Ilfov  n
umele județelor din regiunea
Regiunea Sud-Vest-Oltenia de dezvoltare Vest;
Regiunea Sud - Muntenia
Regiunea
UngariaSud-Est  n umele județelor din regiunea
Regiunea Vest
Regiunea Centru Republica Moldova de dezvoltare Nord-Est;
Limită de județ  r egiunea de dezvoltare care are
Ungaria cel mai mare număr de județe;
 r egiunea de dezvoltare care
ocupă cea mai mică suprafață;
Ucraina  r egiunea de dezvoltare unde
se află cel mai mare port
maritim al țării;
 r egiunea de dezvoltare unde se
re a
D u nă află cel mai mare oraș, ca număr
de locuitori, din Munții Carpați;
Serbia
Marea Neagră  r egiunea de dezvoltare care se în-
vecinează cu Ucraina și Ungaria;
Dunăre
Graniță de stat a
0 20 40 80 120
Km
160  r egiunea unde se află cele două
hidrocentrale de pe Dunăre.
Bulgaria
Reține
 Regiunea geografică este un teritoriu care dispune de caracteristici interne proprii distincte, fizice sau
socio-economice, ce îi conferă unitate și unicitate și o diferențiază de alte regiuni învecinate.
 Regiunile geografice sunt stabilite în funcție de elementele specifice ale cadrului natural, al celui social
și economic.
 Pe teritoriul României au fost delimitate opt regiuni de dezvoltare, începând cu anul 1998: Nord-Est,
Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest-Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru și București-Ilfov.
Aplică
I. G
raficul de mai jos prezintă numărul total al locuitorilor și pe medii de rezidență (urban și rural) al
regiunilor de dezvoltare economică, în anul 2015.
Precizează:
Numărul total al locuitorilor pe medii de rezidență
Număr locuitori în regiunile de dezvoltare economică 1. numele regiunii de dezvol-
3.500.000 tare economică cu cel mai
3.000.000 mare număr de locuitori;
2.500.000 2. numele regiunii de dezvol-
2.000.000 tare economică cu cel mai
1.500.000
mic număr de locuitori;
1.000.000
3. numele regiunii de dezvol-
tare economică cu cel mai
500.000
mare număr al populației
0
urbane;
Mediu Rural
4. numele a două regiuni de
dezvoltare care au populația
Mediu Urban
Regiunea de dezvoltare economică rurală mai mare decât
sursa: INS, 2016 populația urbană.
II. E xplică faptul că în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia predomină populația rurală, deși în anul 2017
avea cel mai mare număr de orașe (48, conform INS).
Diferențieri regionale 119
Regiunile geografice pe baze naturale
¯
România – regiuni naturale Ucraina
t
Pru
Tisa
a
Analizează harta
Suceava
Tis
Jijia
Mo
A
Someș
Ungaria ldo
e va
ar
u M
Barcă M eș ul
Criș Som J Republica Moldova
Criș ul R
M ic
e ped Mureș Bi
e st
Pru
Cr riț
ul
ș B a
ișu So m e G
t
Bâ
lN
eg
rla
ru Tr
ot
d
F u ș
N Cr
ișu
Sir
Mureș lA
et
lb
Bega Olt Ucraina

Ti
C
Tisa
m
iș
D H ună
D
re a
Pra
E
Bu
ză P
ho
u
va
ra Ial
om
a Ne L M Arg ița
Dunăre ot
ru eș
Dâ
I mb K
ov
iț a
R
Jiu
Serbia
Altitudinea (m) O Marea Neagră
0 - 200
Olt
200 - 500 Dun

Râu ăre a
500 - 800 Km
Graniță de stat 0 20 40 80 120 160
800 - 2.544 Limita regiunii naturale Bulgaria
Precizează
 numele regiunilor geografice notate cu litere de la A la R.
Reține
 Regiunea geografică definită pe baze naturale este un teritoriu cu caracteristici asemănătoare sau relativ
apropiate, privitor la particularitățile structurii geologice (unitate de orogen sau de platformă) și elementele
specifice reliefului, climei, hidrografiei, vegetației, faunei și solurilor.
 Regiunile geografice naturale din România se suprapun unităților majore de relief, fiind delimitate în funcție
de structura și fizionomia peisajului. Acestea sunt: Carpații Orientali (Grupa Nordică, Grupa Centrală și Grupa
Sudică), Carpații Meridionali, Munții Banatului și Munții Poiana Ruscă, Munții Apuseni, Depresiunea Colinară a
Transilvaniei, Subcarpații, Podișul Getic, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Podișul Mehedinți, Dealurile de
Vest, Câmpia de Vest, Câmpia Română, Delta Dunării și Platforma Continentală a Mării Negre.
Aplică
I. Citește enunțurile de mai jos și alege răspunsul corect:
1. Cea mai veche regiune geografică, din punct de vedere geologic, din țara noastră este:
a. Dealurile de Vest b. Podișul Dobrogei c. Podișul Getic d. Podișul Moldovei
2. Cea mai nouă regiune geografică din România, după modul de formare, este:
a. Câmpia Română b. Câmpia de Vest c. Delta Dunării d. Subcarpații
3. Dintre regiunile geografice de mai jos, s-a format prin cutarea scoarței terestre:
a. Câmpia Română b. Câmpia de Vest c. Podișul Mehedinți d. Podișul Moldovei
4. Cea mai mare altitudine o are regiunea geografică numită:
a. Carpații Meridionali b. Carpații Orientali c. Munții Apuseni d. Munții Banatului
II. Compară caracteristicile fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, vegetație, sol) din regiunea geografică a
Podișului Dobrogei și din cea a Câmpiei de Vest precizând patru deosebiri și o asemănare între acestea.
Studiu de caz:
Caracterizarea geografică a Depresiunii Colinare a Transilvaniei
¯
Analizează harta
t C
s
e Depr.
V
Sălăuța
a
e Lăpuș Târgu Lăpuș
d Altitudinea (m)
>
Culmea Breaza 974 m
r
e # Dealurile sub 300
l Som 728 m Năsăudului
p
i eș # 300 - 500
r
e
N De
ar
Ș A
>
u 644 m l alu trița
M
500 - 700
M E
a
l # Some ș u ril Bis
a O e
rij
Dej 700 - 900

Al m a ș rij
e 621 m Bistrița !
ț
!
-Ag
S
Ag
D %
& #
Bis
Ocna Dej 900 - 1.080
>
L
i
Șie
>
aș
tr
! Gherla
U
u
ic
iței
.A
i
m
l
De pr
lM
I Ș
>
eș u
O
Dl.Șieului 746 m
D
C Â M P I A
4 4
So m
632 m
4 #
O
re ș
Podișul #
P
r
Mu
Huedin-Păniceni
Cluj-Napoca!
e 451 m Reghin
>
# !
>
i
M u
832 m 520 m
Su
TRANSILVANIEI
# 4 4 # Dl.Bicheș
e
Dl.Feleacului
b
1080 m
4 # Sovata
ca
Turda
>
n ț i
n
Depr. Iara % Câmpia Turzii Târgu Mureș 488 m !
(
!&
rp
Dl.Măhăceni! % Praid
&
e4
t
>
448 m ! # Dl.Firțuș
aț
518 m # e ș
Mur
a
a
1060 m
rd
# ii
4
i
#
Tu
Arieș ava M i c ă
4 rn
l
Tâ Tr
4
a-
A p
!
( Ocna P O
>
%
& D I Ș U L
4
i
Odorheiu Secuiesc
>
uli
4
a
Aiud ! Mureș !
aI
ns
Târnăveni !
>
4
>
>
Alb
Dealurile Târnavei Mici

u s
il
Blaj 454 mMediaș Sighișoara

Mare !
4
rul
# â rnava
>
! T
4 4 4
a
loa
!
>
e n
ni
>
Cu
>
Alba Iulia !
ei
480 m T Â R N A V E L O R Olt
#
>
726 m
i
Podișul
>
653 m
reș #
Mu Secașelor #
>
De Podișul Hârtibaciului
pr. Ocna Sibiului
Ap
a ciu
Făgăraș
>
Legenda old !
(&%
ulu Sibiu rti
b !
Alunecare de teren i Cibin Hâ Olt șului
Făgăra
>
4 Dom gazeifer
!
1 e Depres
iune a
%
& Salină / Relief pe sare
# Vârf / Cotă altimetrică Oraș - populație (loc.) 0 5 10 20 30 40

! sub 20.000
( 1. Depresiunea Sibiului Km
Râu eAeroport
Limită subunitate ! 20.000-50.000
de relief ! 50.000-100.000 C a r p a ț i i M e r i d i o n a l i
Limita unității de relief ! 100.000-300.000
Sibiu - oraș-reședință de județ ! peste 300.000
O
Precizează
 două tipuri genetice de relief;
 numele a trei râuri;
 numele orașelor-reședință de județ;
 o
resursă de subsol exploatată în Depresiunea Colinară a Transilvaniei și o ramură industrială dezvoltată
pe baza acestei resurse;
 numele a două orașe unde se practică turismul cultural;
 numele orașelor unde există aeroport.
Aplicații practice/ studii de caz 121
Reține
Depresiunea Colinară a Transilvaniei este situată în centrul țării, în interiorul arcului carpatic.
R elieful este constituit din dealuri și depresiuni (pe margini) și podiș în partea centrală, divizat în: Podișul
Târnavelor (între Mureș și Olt), Câmpia Transilvaniei (între cele două Someșe și Mureș) și Podișul Someșan (la
nord-vest de cele două Someșe).
Altitudinea maximă este de 1 080 m în Dealul Bicheș. În partea centrală altitudinile sunt de 300-600 m. Este
singura regiune geografică din țară unde se află domuri gazeifere. De asemenea, aici există cute diapire ce
conțin sare. Pe substratul argilos se produc frecvent alunecări de teren.
Cuestă în Glimee în Rezervația geologică „Grădina Zmeilor”

Câmpia Transilvaniei Podișul Târnavelor (satul Gâlgău Almașului, județul Sălaj)
C
lima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 6-10oC și precipitații medii anuale de 500 – 700 mm,
dar pot ajunge și la 800 mm în Subcarpații Transilvaniei. Etajul climatic este de deal și podiș. Se resimt influențe
climatice oceanice. Foehnul bate dinspre Munții Apuseni spre Culoarul Alba Iulia – Turda și dinspre Munții
Făgăraș spre Depresiunea Făgărașului („Vântul Mare”).
H
idrografia este reprezentată de trei râuri mari: Oltul, Mureșul, Someșul și afluenții acestora. Dintre lacurile
naturale sunt prezente cele formate pe sare: Lacul Ursu (la Sovata), Lacul fără Fund (la Ocna Sibiului) ș.a., iar
dintre lacurile artificiale menționăm iazurile (L. Geaca, L. Cătina, L. Zau de Câmpie) din Câmpia Transilvaniei
și lacurile de baraj hidroenergetic de pe Olt.
V
egetația este formată din păduri de foioase, cu etajul stejarului (unde apar frecvent gorunul, dar și frasinul,
carpenul, teiul, ulmul) și etajul fagului. Acestea adăpostesc numeroase specii de animale: mistreț, vulpe,
pisică sălbatică, lup, căprior, păsări ș.a.
S
olurile aparțin claselor cernisoluri (molisoluri), luvisoluri (argiluvisoluri) și cambisoluri.
P
opulația este constituită din: români, maghiari, germani (sași) și alte naționalități. Densitatea populației
variază între 50-100 loc/km2 în regiunile deluroase și peste 150 loc/km2 în depresiuni, culoarele de vale și în
apropierea orașelor mari.
A
șezările umane sunt situate mai ales în lungul văilor și în depresiuni.
După structură, satele sunt mai ales adunate, compacte (în sud), dar și
răsfirate și liniare. După mărimea demografică predomină satele mijlo-
cii și mari, având funcție economică agricolă și mixtă.
Cele mai mari orașe sunt: Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mureș, Bistrița,
Alba Iulia, toate fiind reședințe de județ. Alte orașe sunt: Mediaș, Turda,
Sighișoara, Reghin, Dej, Făgăraș etc.
R
esursele de subsol exploatate din această regiune sunt sarea și
gazul metan. Aspect din satul Corunca (județul Mureș)
Biserica „Sfântul Mihail” (Cluj-Napoca) Palatul Prefecturii din Târgu Mureș Teatrul „Mihai Eminescu” (Cluj-Napoca)
A
gricultura este favorizată de existența terenurilor arabile care ocupă suprafețe mari în această unitate
geografică. Aici se cultivă cereale (grâu, orz și porumb), dar și sfeclă de zahăr. În culoarul Mureșului și pe
Târnave sunt podgorii renumite (Alba Iulia, Aiud, Sebeș-Apold, Jidvei). Pe versanții dealurilor și în depresiuni
se cultivă mărul și prunul.
 I ndustria este reprezentată prin: industria energetică și a energiei electrice (termocentrale), industria con-
strucțiilor de mașini (componente auto se produc la Sibiu), industria chimică (medicamente și cosmetice, la
Cluj-Napoca și Târgu Mureș), industria lemnului (instrumente muzicale din lemn, la Reghin), industria mate-
rialelor de construcție (ciment, la Turda), industria textilă (covoare se fabrică la Cisnădie, județul Sibiu) și
alimentară (produse lactate, preparate din carne).
C ăile de comunicație și transporturile sunt bine reprezentate și
fac legătura cu regiunile învecinate. Sunt trei magistrale feroviare:
magistrala 200 (București – Arad, prin Făgăraș și Sibiu), magistrala 300
(București – Oradea, prin Sighișoara și Cluj-Napoca) și magistrala 400
(București – Satu Mare, prin Dej). De asemenea, regiunea este traversată
de două sectoare de autostradă (A1 și A3), de drumul european E 60, dar
și de alte drumuri naționale și județene. Orașele Cluj-Napoca, Sibiu și
Târgu Mureș au aeroport. Datorită existenței resurselor de gaz metan,
în această regiune se află o rețea densă de gazoducte.
T
urismul este dezvoltat datorită existenței vestigiilor istorice (cetățile medievale Sibiu, Făgăraș, Sighișoara,
Mediaș, Alba Iulia), bisericilor fortificate, tradițiilor, obiceiurilor și folclorului românesc, maghiar și german.
Stațiuni balneoclimaterice sunt la: Sovata, Praid, Ocna Sibiului. Un obiectiv turistic important este salina
Turda.
Sibiu Sighișoara Salina Turda

Aplică
I. Citește fiecare dintre afirmațiile de mai jos și precizează dacă este adevărată sau falsă.
1. Culoarul Alba Iulia-Turda este traversat de râul Olt. A/F
2. Dinspre Munții Făgăraș spre Depresiunea Făgărașului bate Vântul Mare. A/F
3. În Depresiunea Colinară a Transilvaniei se resimt influențe climatice oceanice. A/F
4. Cel mai mare oraș, ca număr de locuitori, din Depresiunea Colinară a Transilvaniei este Sibiu. A/F
5. La Jidvei se află o podgorie renumită. A/F
II. În coloana A sunt notate, cu cifre, nume de orașe iar în coloana B sunt notate, cu litere, numele râurilor care
le traversează. Asociază fiecărui oraș din coloana A, râul corespunzător din coloana B, după modelul 1 c.
A B
1. Alba Iulia a. Arieș
2. Cluj-Napoca b. Cibin
3. Sibiu c. Mureș
4. Sighișoara d. Someșul Mic
5. Turda e. Târnava Mare
Proiect
 Realizați,
în echipe de 4-5 elevi, caracterizarea geografică complexă a unei regiuni geografice din România, la
alegere și apoi prezentați-o colegilor.
Caracteristici
7
ale mediului înconjurător
Munții Parâng
(Valea râului Galbenu)
124 CAPITOLUL 7 | Caracteristici ale mediului înconjurător
Calitatea mediului înconjurător în România. Evoluții recente

Evoluția concentrațiilor medii anuale
ale poluanților atmosferici înregistrate la stațiile de trafic

45
40
35
30 SO2
25 NO2
20
PM10
15
C6H6
10
5
sursa:
0 Agenția Națională
2013 2014 2015 2016 2017 2018 valoare pentru Protecția
limită Mediului (ANPM)
Precizează
 Care a fost evoluția concentrațiilor medii de poluanți atmosferici în perioada 2013–2018?
Reține
 Mediul înconjurător reprezintă ansamblul elementelor naturale și antropice care influențează viața
unui individ sau a unei comunități.
 Princalitatea mediului se înţelege starea acestuia la un moment dat, rezultată din integrarea tuturor
elementelor sale capabile să asigure o ambianţă satisfăcătoare necesităţilor multiple ale vieţii omului.
 Calitatea vieții depinde în mare măsură de calitatea aerului. În țara noastră, deși concentrațiile medii de
poluanți atmosferici au fost menținute în valorile limită stabilite prin lege, totuși se poate observa creșterea
lor, de la an la an. Majoritatea poluanților atmosferici au ca sursă arderile din industria energetică, dar și
alte activități industriale generatoare de noxe, transporturile, încălzirea locuințelor cu material lemnos și
combustibili fosili. Poluarea atmosferei poate avea efecte grave asupra sănătății oamenilor dar și asupra
mediului înconjurător. Poluanții afectează persoanele cu boli cardiovasculare, respiratorii, copiii și vârstnicii.
 Soluții pentru diminuarea poluării aerului: folosirea surselor de energie
regenerabilă (solară, eoliană, geotermală, biomasa), înlocuirea combustibililor
clasici cu combustibili alternativi (biodiesel, etanol), împăduriri, folosirea
transportului public.
C
alitatea apei este influențată de apele uzate menajere și industriale,
din cauza materiilor organice, nutrienților (azot și fosfor) și substanțelor
periculoase pe care le conțin. Apele uzate menajere sunt colectate prin
Poluarea aerului
intermediul sistemelor de canalizare și sunt transportate la stațiile de
(Rafinărie la Ploiești) epurare. Potrivit Intitutului Național de Statistică, în anul 2017, 50,8% din
locuitorii României aveau locuințele conectate la sistemele de canalizare și
numărul acestora este în creștere. Poluarea apei cu nutrienți, proveniți din
apele uzate menajere sau din agricultură (folosirea îngrășămintelor), este
foarte nocivă, ea conduce la eutrofizarea apelor și la scăderea biodiversității.
De asemenea, reduce posibilitatea de utilizare a resurselor de apă pentru
alimentarea localităților.
C
alitatea solurilor poate fi afectată prin: exploatări miniere la zi (cărbune,
calcar, gips, marne etc. – județele Gorj, Cluj și Mehedinți având mari suprafețe
Degradrea solurilor din cauza deteriorate), halde, depozite de deșeuri industriale și menajere, pesticide,
exploatărilor miniere în carieră (Motru) petrol și altele. Rezultă terenuri degradate și neproductive.
Calitatea mediului înconjurător în România. Evoluții recente 125
D
efrișarea pădurilor poate duce la alunecări de teren, scurgeri masive pe versanți
și inundații, deteriorarea ecosistemelor forestiere. VREAU SĂ ȘTIU
MAI MULT:
Umanitatea folosește în
prezent resurse într-un
ritm cu 50% mai rapid
decât capacitatea de
regenerare a naturii. Dacă
tendințele actuale se
păstrează, se estimează
că presiunea din ce în ce
mai mare a oamenilor
asupra resurselor Terrei
va depăși capacitatea
naturii de a se regenera
Defrișări în Munții Giurgeului, anul 2001 Poluarea apei
cu 100% (ceea ce
înseamnă că vom avea
B
iodiversitatea este afectată de schimbările climatice care afectează în prezent
nevoie de două planete)
întreaga planetă.
până în anul 2030.
 Fenomenele meteorologice extreme sunt tot mai frecvente. Precipitațiile
însemnate cantitativ ce cad în perioade scurte de timp conduc la viituri sau procese
DICȚIONAR:
gravitaționale (prăbușiri, alunecări de teren). Țara noastră se confruntă tot mai
des cu tornade (cum au fost cele de la Făcăeni, în anul 2002 și Drajna, în anul PM 10
2019) sau cu valuri de căldură și secetă. Toate acestea se reflectă în calitatea vieții particule în suspensie,
oamenilor: diminuarea cantității și calității apei potabile, atunci când nivelul un amestec complex
pânzei freatice crește foarte mult, dar și când acesta scade (în gospodăriile din de particule foarte mici
mediul rural fântânile pot seca), compromiterea culturilor agricole, atunci când și picături de lichid
precipitațiile sunt abundente și duc la băltirea apei pe câmp, dar și în cazul provenite din activitățile
secetelor prelungite. Sunt afectate, deci, acele sectoare ale economiei care depind industriale, sisteme de
mult de climă (de temperatură și precipitații, mai ales) cum ar fi agricultura, încălzire a locuințelor,
silvicultura (reducerea suprafețelor forestiere datorită incendiilor din timpul verii, centralele termoelectrice
și traficul rutier.
când temperatura aerului crește foarte mult), transporturile și turismul.
Eutrofizarea apelor
Chestionar constă în dezvoltarea
excesivă a algelor
În echipe de 4–5 elevi realizați un chestionar privind calitatea mediului din localitatea planctonice, ceea ce
voastră. Iată câteva exemple de întrebări: conduce la creșterea
acumulării de materie
1. Știi ce este reciclarea selectivă? organică, la scăderea
2. În localitatea ta există puncte de colectare selectivă a deșeurilor? transparenței apei și a
3. Consumi apă îmbuteliată sau de la rețeaua publică? concentrației de oxigen
dizolvat în apă. Aceste
4. Închizi lumina/aparatele electrocasnice atunci când nu le folosești?
fenomene sunt însoțite
5. Localitatea ta este poluată? de dispariția faunei
6. Care sunt sursele de poluare a aerului/apei/solului în localitatea ta? acvatice iar în final se
poate forma o mlaștină.
Pentru a aplica cu succes un chestionar trebuie să parcurgeți mai multe etape:
● pregătirea (limitați-vă doar la câteva întrebări, la care răspunsurile să fie cât mai
scurte; la începutul sau la sfârșitul chestionarului scrieți informații privitoare la
persoana în cauză: vârstă, sex, ocupație);
● aplicarea chestionarului (nu uitați să mulțumiți la sfârșit);
● evaluarea chestionarului printr-un grafic sau printr-o diagramă.
Prezentați celorlalți colegi rezultatele obținute și pe baza lor propuneți măsuri de
îmbunătățire a calității mediului în localitatea voastră! Eutrofizarea apei
126 CAPITOLUL 7 | Caracteristici ale mediului înconjurător
Resurse, populație și elemente ale dezvoltării sustenabile

Citește textul și răspunde cerințelor:
DICȚIONAR:
Dezvoltarea sustenabilă are trei dimensiuni: economică, socială şi ecologică.
Poluarea fonică Dimensiunea ecologică a dezvoltării sustenabile contribuie la refacerea
poluare din cauza echilibrului dintre societate şi natură prin utilizarea resurselor într-un mod
zgomotului. rațional, prin cultivarea unui comportament al oamenilor responsabil faţă
de mediul ambiant. Ea asigură dezvoltarea societății umane în armonie cu
natura pe perioade lungi şi foarte lungi. Accentuarea pe un tip de creştere
extensiv a dus, în ultimele decenii, la o creştere impresionantă a consumului
de resurse naturale, energetice şi de materii prime, precum şi la o creştere a
poluării şi dezechilibrelor ecologice.
(extras din Raportul anual privind starea mediului în România, anul 2018 –
Ministerul Mediului. Agenția Națională pentru Protecția Mediului, București, 2019)
1. Care sunt cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile?

Trafic în orașul București
2. Ce reprezintă dimensiunea ecologică a dezvoltării sustenabile?
Reține
Dezvoltarea sustenabilă este dezvoltarea care satisface nevoile prezentului
fără a compromite șansele generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.
(extras din Raportul Brundtland „Viitorul nostru comun”,
al Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare, WCED, ONU, 1987)
În prezent exploatarea excesivă a resurselor, ca urmare a cererii tot mai mari a societății umane se manifestă prin:
● agricultura intensivă, axată pe monocultură, care folosește fertilizatori și pesticide pentru obținerea de
producții mari;
● exploatarea irațională a unor specii, prin vânătoare și pescuit;
● supraexploatarea masei lemnoase și tăierile ilegale de pădure, care pun în pericol biodiversitatea;
● suprapășunatul;
● folosirea excesivă a resurselor de apă în toate sectoarele economiei și în activitățile casnice;
● turismul, prin gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, distrugerea florei și a faunei.
De aceea, pentru o dezvoltare sustenabilă trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
● proiectarea unui sistem energetic viabil, care să presupună folosirea pe scară largă a surselor de energie
regenerabilă și a combustibililor alternativi;
● economia de materiale și reducerea deșeurilor, o mai bună gestionare a deșeurilor prin colectare diferențiată
și reciclare;
● regândirea transportului urban, folosirea transportului public, cu mijloace de transport nepoluante, realiza-
rea de piste de biciclete;
● construirea de spații verzi;
● utilizarea judicioasă a resurselor de apă.
Aplică
I. Citește textul de mai jos și răspunde cerințelor:
Traficul aglomerat din marile orașe produce poluarea aerului și poluarea fonică. Numărul mare al locuitorilor
determină consumul unor cantități mari de energie electrică și de resurse naturale pentru încălzirea locuințelor
și alte nevoi casnice. Extinderea necontrolată a spațiului urban a dus la dispariția parcurilor și a zonelor
verzi, indispensabile pentru sănătatea și petrecerea timpului liber ale locuitorilor. Astfel, devine o prioritate
dezvoltarea sustenabilă, capabilă să răspundă nevoilor populației, fără a compromite însă calitatea vieții.
a. Găsește două soluții pentru reducerea poluării în marile orașe.
b. R
ealizează un poster cu ecosfaturi, privitor la utilizarea sustenabilă a apei și a energiei electrice, la școală
și acasă.
II. Realizează un set de reguli pentru practicarea turismului ecologic, folosind diverse surse mass-media.
România în Europa și în lume
Biserica
Mănăstirii Sucevița
128 CAPITOLUL 8 | România în Europa și în lume
Valorile naturale și culturale ale României

Curtea Domnească
din Târgoviște
Cascada Beușnița
Lacul Valea
lui Iovan Șarpele Glykon Păduri de fag în Munții Cernei
Precizează
 imaginile care reprezintă valori culturale ale României;
 imaginile care reprezintă valori naturale ale României.
Reține
P
atrimoniul natural reprezintă ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice ale mediului natural
și cuprinde: monumente naturale cu valoare deosebită din punct de vedere estetic și științific, formațiuni
geologice, zone strict delimitate care reprezintă habitatul unor specii de plante și animale protejate etc.
P
atrimoniul cultural național reprezintă moștenirea istorică și culturală a poporului român și cuprinde
patrimoniul material (clădiri, monumente istorice, mănăstiri, cetăți, sate, cărți, tablouri, costume populare,
ceramică etc.) și imaterial (obiceiuri, tradiții, folclor).
În România, Institutul Național al Patrimoniului se ocupă de îngrijirea patrimoniului cultural. La nivel internațional,
cele mai importante obiective de patrimoniu sunt înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (Organizația
Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură):
B
isericile pictate din nordul Moldovei aparțin unor mănăstiri ortodoxe: Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți,
Probota, „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava, Voroneț și Sucevița. Au fost construite la sfârșitul secolului al XV-lea
și până la sfârșitul secolului al XVI-lea. Sunt unice în Europa, autentice și foarte bine conservate. Zidurile lor
exterioare sunt acoperite de picturi în frescă, inspirate din arta bizantină. Biserica Mănăstirii Sucevița este
singura dintre biserici pe al cărei perete nordic este pictată „Scara Virtuților”.
Biserica Mănăstirii Sucevița Biserica Mănăstirii Moldovița Biserica Mănăstirii Voroneț

(detaliu pictură „Judecata de Apoi”)
S
atele cu biserici fortificate din Transilvania oferă o imagine vie a peisa-
jului cultural din sudul Transilvaniei: Câlnic (județul Alba), Biertan și Valea
Viilor (județul Sibiu), Saschiz (județul Mureș), Prejmer și Viscri (județul Bra-
șov) și Dârjiu (județul Harghita). Sunt dominate de bisericile lor fortificate,
care ilustrează stiluri de construcție din secolul al XIII-lea și până în secolul
al XVI-lea. Șase dintre acestea au fost fondate de sașii transilvăneni și una,
cea de la Dârjiu, de secui. Timp de cinci secole au avut rol religios și militar.
Biserica fortificată din Viscri
Valorile naturale și culturale ale României 129
C
etățile dacice din Munții Orăștiei (Munții Șureanu) au fost ridicate între sec. I î.Hr. și sec. I d.Hr. și au avut
rol de apărare și protecție împotriva cuceririi romane (care va avea loc în sec. II d.Hr.). Cele șase cetăți dacice
de aici sunt: Sarmizegetusa Regia, Luncani-Piatra Roșie, Costești-Blidaru, Costești-Cetățuie, Bănița, aflate în
județul Hunedoara și Căpâlna, în județul Alba.
Sarmizegetusa Regia
C
entrul istoric al orașului Sighișoara — oraș medieval fortificat, ridicat de comunitatea săsească, se caracte-
rizează printr-o mare densitate a clădirilor cu valoare de monument istoric. A jucat un important rol strategic
și comercial în Europa Centrală, timp de câteva secole.
M
ănăstirea Horezu (Hurezi) este ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688–1714) și a fost începută
în anul 1690, fiind extinsă în mai multe etape, pe parcursul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Este o capodoperă
a stilului brâncovenesc, recunoscută pentru echilibrul său arhitectural, bogăția detaliilor sculpturale, lucrările
decorative pictate și tabloul votiv.
B
isericile de lemn din Maramureș sunt cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii din lemn
din țara noastră. Acestea se află la: Bârsana, Budești, Desești, Plopiș, Rogoz, Ieud-Deal, Poienile Izei și Surdești.
Sunt înguste, înalte, cu turle suple și lungi, acoperite cu șindrilă și au numeroase motive ornamentale.
S
iturilenaturale înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO sunt: Delta Dunării și pădurile seculare și
virgine de fag din Carpați.
Biserica Mănăstirii Horezu Turnul cu ceas Mănăstirea Delta Dunării

din Sighișoara Bârsana
Aplică
1. În Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității au fost înscrise de UNESCO șapte
elemente din România: tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova,
ceramica tradițională de Horezu, ritualul Călușului, Mărțișorul — practici tradiționale asociate zilei de
1 Martie, colindatul de ceată bărbătească, jocul fecioresc din România și doina.
Folosind diverse surse mass-media, găsește informații despre unul dintre aceste elemente și realizează un
eseu, pe care îl prezinți colegilor.
2. D
escoperă în județul tău elemente componente ale patrimoniului cultural în pericol de a fi uitate sau
distruse. Realizează un pliant Valori culturale din județul meu în care să prezinți aceste valori culturale.
3. Propune valori naturale sau culturale ale României care ar putea fi incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.
130 CAPITOLUL 8
4 | Populația,
România în așezările
Europaomenești
și în lume
și organizarea administrativ-teritorială
România ca membru ONU, NATO și UE
¯ Amintește-ți
State membre UE și NATO
Analizează harta
%  simbolurile și instituțiile
Legenda
Stat membru UE C UE.
% Stat membru NATO
I
România
T
N
Graniță de stat
Precizează
A
%
L
T
A
% n
umele a cinci state care
% %
L
sunt membre UE și NATO;

U
% %
N
%
n
umele a două state care
A
% % %
E
% sunt doar membre UE;

%
C
%
O
%
% n
umele a două state care
%%
Ma
% % % sunt doar membre NATO.
re
aC
% Marea Neagră
as
% %
pic
ă
M A R %
E
A %
%
M
E
D I
0 265 530 1,060 1,590 2,120 T E R A N Ă
Km
Reține
O
rganizația Națiunilor Unite (ONU) este o organizație internațională, fondată în anul 1945, cu sediul
principal la New York, care cuprinde 193 de state. Alte sedii sunt la Geneva, Viena și Nairobi. Principalele
obiective ale acestei organizații sunt: menținerea păcii și a securității internaționale, dezvoltarea unor relații
internaționale bazate pe egalitatea în drepturi, cooperarea internațională pe plan economic, social, cultural,
umanitar, promovarea dezvoltării sustenabile etc. România este membră ONU din anul 1955. Sediul UNESCO
(din care România face parte începând cu anul 1956) se află la Paris.
O
rganizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o alianță politico-militară, înființată în anul 1949,
cu sediul la Bruxelles, ce cuprinde în prezent 29 de state din Europa, America de Nord (S.U.A. și Canada) și
Asia (Turcia). A apărut în urma „Războiului Rece” dintre S.U.A și Uniunea Sovietică, având inițial scopuri pur
militare. În urma destrămării sistemului comunist din Europa de Est (1989-1991) și a autodizolvării Tratatului
de la Varșovia (în anul 1991), NATO și-a redefinit obiectivele cu accent pe asigurarea securității comune a
membrilor săi și colaborarea în domeniile politic, militar, economic etc. NATO promovează valorile și principiile
democrației și permite membrilor săi să se consulte și să coopereze pentru rezolvarea problemelor legate de
apărare și de securitate și, pe termen lung, pentru prevenirea conflictelor. România este membră NATO din
anul 2004.
U
niunea Europeană (UE) este o organizație politică și economică cu sediul principal la Bruxelles, rezultată în
urma unor etape succesive de aderare, care au marcat procesul de integrare europeană. România este membră
UE din anul 2007. În prezent UE cuprinde 27 de state. Prin Tratatul de la Maastricht (Olanda), în anul 1992,
s-au stabilit principalele prevederi privind UE care se referă la: piața europeană comună, uniunea economică,
monetară și politică, cetățenia comună, libera circulație a persoanelor și mărfurilor etc. S-a adoptat și o politică
comună în domeniile dezvoltării industriale, cercetării științifice, protecției mediului și transporturilor.
Aplică
1. Realizează un text de 10–15 rânduri despre cum vezi tu viitorul Uniunii Europene.
2. Î n anul 2012, UE a primit Premiul Nobel pentru Pace, pentru că timp de șase decenii a consolidat pacea și
reconcilierea, democrația și drepturile omului în Europa.
Precizează trei avantaje ale faptului că România este stat membru al UE.
3. Caută pe internet informații despre instituțiile specializate ale ONU și apoi realizează o scurtă prezentare a lor.
RECAPITULARE FINALĂ 131
Harta de mai jos se referă la unități de relief, râuri și orașe din România.
România – relief, râuri, orașe

¯
Legenda
Altitudinea (m)
0 - 200 Oraș
200 - 500 Vârf
500 - 800 Râu
800 - 2.544 Graniță de stat Km

0 20 40 80 120 160
I. Precizează:
1. numele statelor vecine României marcate, pe hartă, cu numere de la I la V;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numere de la 1 la 10;
3. numele orașelor marcate, pe hartă, cu numere de la 11 la 20;
4. numele celui mai înalt vârf din țară marcat, pe hartă, cu numărul 22;
5. numele celui mai important lac de acumulare situat pe râul marcat, pe hartă, cu numărul 3.
II. Asociază imaginile notate cu litere de la a la d cu unitățile de relief corespunzătoare marcate, pe hartă,
cu litere de la A la D, după modelul a B.
III. Compară relieful, clima, vegetația și solurile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele E și F,
precizând trei asemănări și două deosebiri între acestea.
IV. Pentru orașul marcat, pe hartă, cu numărul 21, menționează: numele orașului, numele subunității de
relief unde este situat, perioada apariției și două funcții economice pe care le îndeplinește.
V. Explică faptul că:
1. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera I relieful glaciar este dezvoltat.
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 9 are potențial hidroenergetic ridicat.
3. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H este o importantă regiune agricolă.
4. Densitatea populației este mică în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G.
132 AUTOEVALUARE FINALĂ
I. Harta de mai jos se referă la subiectul I. Pe hartă sunt marcate unităţi/subunități de relief cu litere de la A la H,
râuri cu numere de la 1 la 5 și orașe cu numere de la 6 la 10.
România – unități de relief, râuri și orașe
1. Precizează:
a. numele unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele G și H;
b. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2 și 3;
c. numele orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 7, 8, 9 și 10.
d. numele râului cu cel mai mare debit, dintre cele marcate pe hartă;
e. numele unui oraș-reședință de județ traversat de râul marcat, pe hartă, cu numărul 4;
f. o resursă de subsol exploatată în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B;
g. o ramură industrială din orașul marcat, pe hartă, cu numărul 6;
h. o zonă de vegetație din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D.
14 puncte (14 × 1 p)
2. Menționează:
a. două deosebiri din punct de vedere climatic între unitățile de relief marcate, pe hartă, cu literele A și E
(deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente ale climei: temperaturi medii anuale,
precipitaţii medii anuale, etaje climatice, vânturi, influențe climatice);
b. două deosebiri din punct de vedere al reliefului între unitățile de relief marcate, pe hartă, cu literele C și F
(deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele caracteristici ale reliefului: mod de formare, altitu-
dini, tipuri de roci, tipuri genetice de relief, alte caracteristici).
8 puncte (4 × 2 p)
II. Explică faptul că: Total subiectul I – 22 puncte
1. Podișul Dobrogei este o unitate complexă din punct de vedere al reliefului;
2. râurile dobrogene nu pot fi valorificate hidroenergetic.
10 puncte (2 × 5 p)
AUTOEVALUARE FINALĂ 133
III. Pe baza imaginii de mai jos, precizează:
a. numele formelor de relief minor marcate cu cifrele 1, 2, 3 și 4;

b. numele lacului marcat cu litera a și modul lui de formare;
c. numele orașelor marcate cu literele b și c;
d. temperatura medie anuală și precipitațiile medii anuale specifice unității de relief reprezentate;
e. două specii de plante și două specii de animale caracteristice acestei unități de relief.
28 puncte (14 × 2 p)
IV. Analizează imaginile de mai jos, marcate cu literele A, B şi C și precizează:
A B C
1. Pentru imaginea A:
a. tipul genetic de lac și numele formei de relief minor în care s-a format;
b. etajul de vegetaţie.
2. Pentru imaginea B:
a. tipul genetic de relief şi numele formei de relief minor;
b. roca şi agentul modelator care determină formarea acestui tip de relief;
c. două exemple de unităţi/subunităţi de relief în care poate fi întâlnit acest tip de relief.
3. Pentru imaginea C:
a. numele procesului geomorfologic;
b. doi factori care favorizează producerea lui;
c. două unități/subunități de relief în care se produce frecvent.
d. o măsură de prevenire a acestui proces geomorfologic. 30 puncte (15 × 2 p)
Oficiu: 10 puncte
Total: 100 puncte
134 BIBLIOGRAFIE
Ciulache, S., 2004, Meteorologie și climatologie, Editura Universitară, București.

Constantinescu Ș., Oceanografie, Marea Neagră/profile morfologice, oceanclass.blogspot.com.
Cucu, V., 1984, Așezările umane – categorii geografice fundamentale, Buletinul Societății de Științe Geografice,
vol. VII, București.
Dumitru, N., 1970, Curiozități geografice, Editura Didactică și Pedagogică, București.
E rdeli, G., Cândea, Melinda, Braghină, C., Costăchie, S., Zamfir, Daniela, 1999, Dicționar de geografie umană, Editura
Corint, București.
Gheuca, I., 2019, Harta geologică a României, Institutul Geologic Român, București.
Giurcăneanu, C., Mușat, Iuliana, Ghica, G., 1997, Geografia României, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Grecu, Florina, 2010, Geografia câmpiilor României, Editura Universității din București.
Ielenicz, M., 2000, Geografia României. Mică enciclopedie, Editura Corint, București.
Ielenicz, M., Ene, M., Comănescu, Laura, Pătru, Ileana, Nedelea, A., Mihai, B., Oprea, R., Săndulache, I., 2003, România.
Enciclopedie turistică, Editura Corint, București.
Ielenicz, M., Comănescu, Laura, Mihai, B., Nedelea, A., Oprea, R., Pătru, Ileana, 2004, Dicționar de geografie fizică,
Editura Corint, București.
Ielenicz, M., Erdeli, G., Marin, I., 2007, Dicționar de termeni geografici pentru gimnaziu și liceu, Editura Corint,
București.
Ielenicz, M., Săndulache, I., 2008, România. Podișuri și dealuri, Editura Universitară, București.
Ielenicz, M., Nedelea, A., Comănescu, Laura, 2013, Lexicon de geomorfologie, Editura Universitară, București.
Ilinca, N., 2012, Geografie umană. România. Populație, așezări, economie, Editura CD PRESS, București.
Kadhim-Abid, Adriana, Atanasiu, Gabriela, Bliuc, Irina, 2017, Diminuarea efectelor insulei de căldură în aglomerările
urbane utilizând soluții specifice clădirilor verzi, www.agir.ro.
Mihăilescu, V., 1974, Lecturi geografice, Editura Albatros, București.
Mândruț, O., 2011, România. Atlas geografic școlar, Editura Corint, București.
Pătru, Ileana, Zaharia, Liliana, Oprea, R., 2006, Geografia fizică a României. Climă, ape, vegetație, soluri, Editura
Universitară, București.
Posea, Gr., Badea, L., 1980, România – Harta geomorfologică, scara 1: 400 000, Editura Didactică și Pedagogică,
București.
Posea, Gr., Badea, L., 1984, România. Unități de relief (Regionarea geomorfologică), scara 1: 750 000, Editura
Științifică și Enciclopedică, București.
Posea, Gr., 1995, Câmpia de Vest a României, Editura Fundației „România de Mâine”, București.
Săndulache, I., 2014, Curs de Carpați, Editura Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț.
Vespremeanu, E., 2005, Geografia Mării Negre, Editura Universitară, București.
* ** 1983, Geografia României, volumul I, Geografia fizică, Institutul de Geografie, Editura Academiei Române,
București.
* ** 1987, Geografia României, volumul III, Carpații și Depresiunea Transilvaniei, Institutul de Geografie, Editura
Academiei Române, București.
* ** 1992, Geografia României, volumul IV, Regiunile pericarpatice: Dealurile și Câmpia Banatului și Crișanei,
Podișul Mehedinți, Subcarpații, Piemontul Getic, Podișul Moldovei, Institutul de Geografie, Editura Academiei
Române, București.
* ** 2005, Geografia României, volumul V, Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al
Mării Negre și Platforma continentală, Institutul de Geografie, Editura Academiei Române, București.
* ** 2008, Clima României, Administrația Națională de Meteorologie, Editura Academiei Române, București.
* ** 2016, Anuarul Statistic al României, Institutul Național de Statistică (INS).
* ** 2017, Anuarul Statistic al României, Institutul Național de Statistică (INS).
* ** 2018, Repere economice și sociale regionale: statistică teritorială, Institutul Național de Statistică (INS).
www.geo-spatial.org www.insse.ro
www.diva-gis.org www.anpm.ro
www.geofabrik.de www.dsu.mai.gov.ro
www.naturalearthdata.com www.inhga.ro
RESURSE 135
CARTOGRAFIE:
C
ătălina Săndulache, Iulian Săndulache, Mihaela Rașcu
Majoritatea hărților au fost realizate în programul ArcGIS (Proiecția Stereo70), utilizând datele din sursele citate la bibliografie.
CREDITE FOTOGRAFII COPERTĂ:
I ulian Săndulache
Coperta 1 (banda din partea de jos a paginii, de la stânga la dreapta):
Defileul Dunării, Marea Neagră, Munții Retezat (Vf. Peleaga și lacul Bucura), Munții Făgăraș (Vârfurile Moldoveanu și Viștea).
Coperta 4 (banda din partea de jos a paginii, de la stânga la dreapta):
Palatul Parlamentului, Castelul Corvinilor, Cetatea Enisala, Mănăstirea Sucevița.
Dreamstime
Coperta 1 (partea centrală a paginii, imaginea globului pământesc)
CREDITE FOTOGRAFII:
I ulian Săndulache: paginile 13,14,15,17,18,19, 21, 23, 25, 27, 28, 29, 30, 32, 33, 34, 36, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48,
49, 50, 51, 52, 54, 56 (Țărmul Mării Negre), 61, 62, 63, 65, 68, 69, 71, 72, 73 (Peisaj de vară la mare), 75, 76, 77, 78, 81, 85 (Case
părăsite în Munții Trascău și Casa maramureșeană), 86, 88, 89, 90, 92, 95, 96, 97, 98, 99 (Creșterea albinelor în Câmpia Mostiș-
tei), 100, 101 (Salina Ocnele Mari), 102, 103, 106, 107, 113, 121, 122, 123, 124 (Rafinăria Ploiești), 125, 126, 127, 128, 129, 133.
M ihaela Rașcu: pag. 21 (Cascada Cailor), pag. 36 (Cetățile Ponorului, Peștera cu Cristale, Peștera Scărișoara), pag. 43 (Alune-
carea de teren și Depresiunea subcarpatică Runcu), pag. 45 (Lapiezuri în Podișul Mehedinți), pag. 46 (Alunecarea de teren),
pag. 50 (Șisturi verzi în Podișul Casimcei), pag. 55 și 56 (Delta Dunării), pag. 68 (Dunărea în Cazanele Mari), pag. 75 (Vegetație
în Delta Dunării), pag. 77 (Pelicani în Delta Dunării și Pădurea de stejar), pag. 78 (Inundații), pag, 85, pag. 88 (Cetatea Histria
și Sarmizegetusa Regia), pag. 99, pag. 101 (Galeria romană de la Roșia Montană și Mina Farcu-Roșia), pag. 103 (Hidrocentrala
Porțile de Fier I), pag. 108 (Brațul Sfântu Gheorghe), pag. 111, pag. 113 (Chipul lui Decebal, Castelul Bran, Delta Dunării),
pag. 125. (Poluarea apei), pag. 128 (Cascada Beușnița), pag. 129 (Delta Dunării), pag. 133 (Alunecarea de teren).
C ătălina Săndulache: pag. 25 (Crucea Talienilor), pag. 27 (Pasul Oituz), pag. 28 (Vârfurile Moldoveanu și Parângul Mare),
pag. 29 (Defileul Jiului și Peștera Muierilor), pag. 31 (Munții Parâng), pag. 36 (Cheile Turzii), pag. 62 (Depresiunea Petroșani),
pag. 77 (Căprioare în Munții Baiului), pag. 92 (Râul Bega la Timișoara), pag. 101 (Sondă de extracție a petrolului în Podișul
Getic), pag. 108 (Aeroportul „Henri Coandă”).
Constantin Andraș: pag. 77 (Capră neagră în Munții Ceahlău).
Irina Drăgan: pag. 117 (Cetatea Făgărașului) și pag. 128 (Biserica fortificată de la Viscri).
C armen Ion: pag. 73 (Suprafața mării înghețată la țărm și Peisaj de iarnă la mare), pag. 101 (Platformă maritimă de extracție
a petrolului), pag. 108 (Portul Constanța și Bricul Mircea), pag. 111 (Plaja Modern), pag.113 (Farul Genovez), pag. 128
(Șarpele Glykon).
Constantin Nistor: pag. 101 (Exploatarea lignitului la Motru) și pag. 124 (Cariera Motru).
Mircea Rașcu: pag. 14 (Dunărea la Porțile de Fier), pag. 88 (Sibiu-Piața Mare), pag. 104 (Aspect dintr-un șantier naval).
Mircea Voiculescu: pag. 78 (Avalanșă).
F acebook: pag. 58 (Canicula) din cronologia paginii Departamentului pentru Situații de Urgență. Disponibilă la: https://
www.facebook.com/departamenturgente/photos/a.418665751628435/821336394694700/?type=3&theater [accesată pe
10.01.2020].
P exels: pag. 10 (imaginea 5. Machu Picchu), fotografie de Chelsea Cook. Disponibilă la: https://www.pexels.com/photo/
photo-of-machu-picchu-2929906 [accesată pe 27.01.2020].
P ixabay: pag. 10 (imaginea 2. Marele Zid Chinezesc). Disponibilă la: https://pixabay.com/da/photos/kina-storemur-kinesiske-
mur-4541239/ [accesată pe 27.01.2020]; pag. 10 (imaginea 3. Orașul Ierusalim). Disponibilă la: https://pixabay.com/da/
photos/jerusalem-israel-gammel-hellig-3627972/ [accesată pe 27.01.2020]; pag. 10 (imaginea 6. Taj Mahal). Disponibilă la:
https://pixabay.com/da/photos/tajmahal-natur-historisk-monument-4608641/ [accesată pe 27.01.2020]; pag. 78 (Tornadă).
Disponibilă la: https://pixabay.com/ro/photos/tornad%C4%83-furtun%C4%83-meteo-prognoz%C4%83-459265/./ [accesată
pe 15.01.2020].
Wikipedia: pag. 10 (imaginea 1. Piramidele din Giza) – „The Giza-pyramids and Giza Necropolis, Egypt, seen from above”,
2008, by Robster1983. Disponibilă la: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Giza-pyramids.JPG [accesată pe 27.01.2020];
pag. 10 (imaginea 4. Monumentul național Muntele Rushmore) – „Mount Rushmore – from left to right: George Washington,
Thomas Jefferson, Theodore Roosevelt and Abraham Lincoln”. Disponibilă la: https://commons.wikimedia.org/wiki/
File:Mount_Rushmore.jpg [accesată pe 27.01.2020]; pag. 11 (Poziția geografică), „Localizarea geografică a României pe
Globul Pământesc”. Disponibilă la: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:EU-Romania_(orthographic_projection).svg
[accesată pe 13.01.2020]; pag. 58 (Biserica Enei din București, în urma cutremurului din 4 martie 1977), fotografie de dipl.
ing. arch. Radu Ștefănescu, 1977. Disponibilă la: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:1977_Biserica_Ienei_foto_5.jpg.
[accesată pe 10.01.2020].
136 RESURSE
CREDITE VIDEO:
Iulian Săndulache:
pag. 23 (Munții Rodnei), pag. 30 (Munții Bucegi și Făgăraș), pag. 31 (Munții Parâng), pag. 32 (Munții Retezat),
pag. 34 (Cascada Bigăr și Defileul Dunării), pag. 41 (Focul Viu), pag. 49 (Podișul Dobrogei), pag. 54 (Câmpia Burnasului),
pag. 69 (Râul Jiu), pag. 71 (Băile Herculane și Tipuri de lacuri), pag. 75 (Parcul Național Ceahlău), pag. 86 (satul Bilbor),
pag. 90 (București), pag. 125 (Viitură pârâu Grasu - râul Bistricioara), pag. 128 (Mănăstiri).
Mihaela Rașcu:
pag. 13 (România-țară carpato-dunăreană-pontică), pag. 25 (Munții Hășmașul Mare), pag. 26 (Munții Ciucaș), pag. 34
(Defileul Dunării), pag. 36 (Cetățile Ponorului și Peștera cu Cristale), pag. 41 (Vulcanii noroioși), pag. 43 (Trovanții de
la Costești), pag. 44 (Podișul Getic), pag. 45 (Podișul Mehedinți), pag. 68 (Dunărea), pag. 75 (Tipuri de vegetație),
pag. 103 (Hidrocentrala de la Porțile de Fier I), pag. 112 (Regiunea turistică Defileul Dunării), pag. 121 (Grădina Zmeilor),
pag.128 (Sarmizegetusa Regia), pag. 129 (Mănăstirea Horezu).
Cătălina Săndulache: pag. 92 (Timișoara).
Robert Dobre: pag. 62 (Depresiunea Petroșani) și pag.106.
Irina Drăgan: pag. 128 (Viscri).
Carmen Ion: pag. 55 și 68 (Delta Dunării), pag. 73 (Marea Neagră iarna).

Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro
ISBN 978-606-727-409-7
www.edusigma.ro

Geografie VIII-a Editura Sigma PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie VIII-a Editura Sigma PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Manual pentru clasa a VIII-a

Cătălina SĂNDULACHE Mihaela RAȘCU Iulian SĂNDULACHE

Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară

Manual pentru clasa a VIII-a

Cătălina SĂNDULACHE Mihaela RAȘCU Iulian SĂNDULACHE

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Pași de studiu pe drumurile țării

Varianta tipărită Varianta digitală

Manual pentru clasa a VIII-a Faţă de varianta tipărită, varianta digitală

Activitate statică – Privește!

Activitate interactivă – Rezolvă!

Film sau animaţie – Vizionează!

Cum este structurat

de capitol corespunzătoare răspunsului corect:

Poziția geografică este marcată, pe hartă, cu litera:

Pagină 4. Subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G se numește:

recapitulare 5. Podișul Getic este unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

1. Asociază fiecare fotografie cu una dintre unitățile de relief, după modelul A 3.

III. Desenează, pe caiet, schema de mai jos completată cu răspunsurile corecte:

Relieful petrografic din România

Relief Relief Relief Relief

Peșteri crovuri dune

Număr pagină Titlu subcapitol

Capitol Titlu capitol Titlu lecție Informații suplimentare

70 CAPITOLUL 3 | Clima, apele, vegetația, fauna și solurile Apele 71

Lacurile și apele subterane

a Transilvaniei (Ursu). În Podișul Mehedinți, Lacul Zăton s-a format pe calcare.

ldo Lac vulcanic

acumulare (Ostrovu Mare pe Dunăre) și lacuri de agrement.

# L.Bâlea L.Vulturilor Ucraina

# L.Bucura # L.Vidra #L.Vidraru

Băile Herculane% # # L.Ianca L.Babadag

Dunăre L.Porțile de Fier I otru #

# # L.Mostiștea 1. Lacuri de crov se află în Câmpia:

2. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale

3. Studierea spaţiului geografic realizând conexiuni cu informaţii

4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţiei

Valorile naturale şi culturale ale României 128

I. Analizează harta de mai jos și răspunde cerințelor:

F 0 1.650 3.300 6.600 9.900 13.200

1. Precizează numele continentelor marcate, pe hartă, cu litere de la A la F.

3. Pentru continentul marcat, pe hartă, cu litera B, precizează:

Explică faptul că:

4. Pentru continentul marcat, pe hartă, cu litera C, precizează:

5. Pentru continentul marcat, pe hartă, cu litera D, precizează:

6. Pentru continentul marcat, pe hartă, cu litera E:

Poziția geografică. Elemente definitorii și consecințe. Statele vecine

3. Care sunt statele vecine E

România se învecinează în nord-est cu Republica Moldova, în sud cu Bulgaria, în sud-vest cu Serbia și în

România – țară carpatică, dunăreană, pontică și central europeană

România – coordonate geografice Ucraina Horodiștea

48° N Tisa 48° N MAI MULT:

Litoralul Mării Negre Chipul lui Decebal (Defileul Dunării)

Munții Baiului Dunărea la Porțile de Fier Marea Neagră

România - unități majore de relief Ucraina

 formele majore de relief care se află pe teritoriul României;

Altitudinea (m) Legenda M P I

Roci vulcanice (andezite) Șist cristalin

HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI

Roci intruzive prealpine

Fliș (Roci sedimentare cutate) Constanța

Carpații și Depresiunea Colinară a Transilvaniei

2. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale

3. Studierea spaţiului geografic realizând conexiuni cu informaţii

4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţiei

3. Care sunt statele vecine E