

C ORINT
B O O K S

A
U STR I
A I
A FIE FLUV

R R R
R
OG SIA
A

I
CLCA TE
IM
Ă
HID
AR
E
LIE
F
ER AN
I
CE RICA
A S O

A
A
RE
N I RSE A M ME
DIU
O
A
AF
E U A Y
O C RES H AR ALA
ST
EL
R
E
T E S HIM
A
MASATURN
Octavian
MÂNDRUŢ

ATLAS
DE GEOGRAFIA
CONTINENTELOR
clasele VI-VII
 Cuprins
Cuvânt-înainte  3 IV. Continentele extraeuropene – AFRICA  40
Semne convenționale 4 Africa – harta fizică și harta tectonică  40
I. CONTINENTELE TERREI – PRIVIRE DE ÎNTREG  5 Africa – harta politică și principalele orașe 41
Terra – trepte și unități de relief  6 Africa – zone, tipuri și nuanțe de climă  42
Harta politică a lumii  8 Africa – hidrografia  42
Africa – harta vegetației  43
II. EUROPA  10 Africa – resurse și economie  43
Europa – harta fizică  10
Europa – harta politică  11 V. Continentele extraeuropene – AMERICA DE NORD
Europa – trepte de relief  12 ȘI AMERICA DE SUD  44
Europa – harta tectonică și a substratului reliefului  12 America de Nord și Centrală – harta fizică
Europa – unități de relief și tipuri de țărmuri  13 (trepte și unități de relief, hidrografie)  44
Europa – hidrografia (mări, golfuri, fluvii, râuri, lacuri)  14 America de Nord – harta politică și principalele orașe 45
Europa – diferențieri climatice  15 America de Nord – clima  46
Europa – vegetația naturală  16 America de Nord – vegetația și fauna  46
Europa – soluri 16 America de Nord – harta tectonică  47
Răspândirea geografică și concentrarea populației  17 America de Nord – resurse ale scoarței terestre  47
Europa – diversitatea lingvistică  18 Utilizarea terenurilor  48
Europa – mari aglomerații urbane și orașe europene  18 Concentrări industriale  48
Europa – principalele resurse ale scoarței terestre  19 Transporturi  48
Europa – concentrări urbane și economice  20 America Centrală – trepte și unități majore de relief  49
Originea și expansiunea revoluției industriale  21 America Centrală – harta politică  49
Europa – utilizarea terenurilor și agricultura  22 America de Sud – harta fizică și tectonică  50
Principalele porturi și căi de comunicație feroviară  23 America de Sud – harta politică și principalele orașe  51
Principalele aeroporturi și căi de comunicație rutieră  23 America de Sud – diferențieri climatice și biogeografice 52
Uniunea Europeană  24 Resurse ale scoarței terestre  53
Uniunea Europeană – organizarea spațiului geografic  25 Utilizarea terenurilor  53
Concentrări industriale  53
III. Continentele extraeuropene – ASIA  26
Asia – harta fizică  26 VI. Continentele extraeuropene – AUSTRALIA ȘI OCEANIA  54
Asia – harta politică  27 Australia – h
 arta fizică, state federale și orașe,
Asia – harta tectonică și a substratului reliefului  28 principalele resurse naturale  54
Asia – hidrografia (mări, golfuri, fluvii, râuri, lacuri)  30 Australia – harta vegetației  54
Asia – diferențieri climatice  31 Oceania  55
Asia –vegetația naturală și zonele biopedogeografice 32 Noua Zeelandă  55
Asia – elemente de diversitate umană  33
Asia – resurse ale scoarței terestre  35 VII. Continentele extraeuropene – ARCTICA ȘI ANTARCTICA  56
Asia – modul de utilizare a terenurilor și tipuri
de agricultură  36 VIII. ELEMENTE DE GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 57
Asia – regiuni industriale  37 Tipuri de medii pe Terra  59
Asia – ansambluri regionale  38 Planiglob fizic  60
Asia – principalele porturi și aeroporturi  39 Planiglob politic  62
I. CONTINENTELE TERREI – PRIVIRE DE ÎNTREG

Planiglob fizic

Caracteristicile comparative ale continentelor (suprafața, populația)

Suprafața Populația
Continent
mil. km2 % din total uscat mil. loc. % din total
Europa 10,2 6,9 720 10,5
Asia 45,1 29,8 4 477 60,3
Africa 30,5 20,2 1 232 14,9
America de Nord 24,4 16,2 574 7,9
America de Sud 18,0 11,9 423 5,8
Australia și Oceania 8,5 5,7 42 0,6
Antarctica 14,0 9,3 - -

Caracteristici ale întinderii oceanelor

Suprafața
Oceane În unele atlase și cărți se consideră că în
mil. km2 % din ocean
jurul continentului antarctic poate fi de-
Oceanul Pacific 179,6 49,8
limitat un ocean (format din părțile sudi-
Oceanul Atlantic 92,0 25,5
ce ale Oceanelor Atlantic, Indian și Pacific),
Oceanul Indian 74,9 20,8 denumit Oceanul Antarctic (sau Oceanul
Oceanul Arctic 14,5 3,9 Austral), cu o suprafață de 21,9 mil. km2.

5
 II EUROPA

Europa - harta fizică

Ce 20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° I. K olguev 50° 60°
rcu
l Po
OCEANUL ARCT IC C apul N ord M. B arents

A
70°
l ar
A rc V f. N arodnaia
ti c

Pe
C

1895

ci o

S
V ulc. H ekla

M
ra
i
1491
T I

e
60 Pen. K ola Me

I
u
i
C olinele

T orne
I. Islanda M a r e a zen
°

a v
T iman

n
l a

A
ă
M. A lbă

u i n

ț
N o r v e g i e i
A N

Dv

v
i na

i
d
I-le F eroë de

ic
n i n a n
No

i
Ka

otn
rd ma

n
s

lB
c

lfu

U
S
L . O nega
L

i
Go
I-le Shetland C â m p i a

r
d
i
2470

i
A T

i c e ride

a
L . L adoga

n
ț
n eb

n
I-le O rkney

l
e
eH

a
l F inic

a
G olfu
a

I -l

m
E u r o p e i

Ka
t

lti că
1343
M a r e a Volga
r i

V f. B en N evis

l ga
S
Vo
B
N U L

da
N o r d u l u i D au Podișul d e E s t
I utlan

B a
I. Irlanda gav V aldai
l e

I. Marea a Podișul

al
Ur
50°

ă
1041 B ritanie e Volgăi
P en.
I -

a
M a r

an
Podișul
E l ba p C olinele

e
T am
isa ro B ielorusiei C entral
C â m E u
O C E A

Do
621
ai s p i a N o r d - R us

Volga
C al Vi
pic
ă

n
Marea Mânecii S tr. st
1142 Od ula as
W

er
es

ec
P
R in

S en
B reen. D oneț
er

1602
N ip

Pr
a M ain Pod. Podișul ru
tag Bu
Podi șul D on

M area C aspică
gu

C âm pi a
ne Podolic
L oara B oemiei M - N i l de D onețului
P r stru
D unărea 2654ț i Su
d
V ienne

i ut
A l p i z ov
sa

C . F inisterre G olful i i M. A
Ti

C
C âmpia
B iscaya Masivul - ț D ra

a r p
M -ți M ureș
Ga

1885
i C a 2648 C entral M 4807 S a v a Panonică V f. Moldoveanu Pen. 5642 M -ți i C a u c
ron

ntab V f. Mont B lanc Pad va 2544 C rimeea V f. E lbrus az

ri M-

ă
R on

D uero ci
a ț i
ne

ți i
ân
-ț

Olt
M en

40° Pir C âm o ea M a r e a N e a g r ă
p i a R D unăr m
ii

i
P
-ț .

3404 n e i
n
M

L io . L i guri că V f. D urmitor
C . R oca T ej 2592
Eb

ar

D
ii

o P e n. I b e r i c ă
G.

ea

2522
M

in
ro

M-ții Stara Planina

A t

Ad i n c

G uadi a na I. C orsica
ar
p a

(B alcani)

osfor
riat

ic
e
I

n li

al eare S tr. B
i că

Pen. B alcanică
dal quiv i r eB
G ua I -l
ra
I. Sardinia M a r e a rma
i

Ma
ică V f. O limp M.
i era B et3478
C ordi l
Str. D ardanele
2911
A S I A
ă

C . T arifa T ireniană
M

Str. G ib a
raltar M r
ar

Marea
ea

e
a V ulc. E tna
E

Ionică
ge

3323
Pen.
e

I. Sicilia
A F R I C A Pelopones
M I. Malta I. C ipru
−200 0 200 1000 2000 peste 2000 m t e r 0 200 400 600 800 1000 km
e d i I. C reta a n ă

Europa, privită la scară planetară, are as- Europa este un continent mijlociu, ca po-
pectul unei prelungiri a continentului asia- pulație, dar mic în ceea ce privește întinderea.
tic. Din această cauză, cele două continente Civilizația elenistică și cea romană stau,
(Europa și Asia) sunt numite, uneori, ca unul în mare măsură, la baza dimensiunii cultura-
singur: Eurasia. le actuale a continentului european. În Evul
Europa constituie, față de continentul Mediu și în Epoca Modernă a reprezentat
asiatic, mai mult o regiune de diferențiere continentul cu cea mai mare importanță în
culturală și istorică, decât fizico-geografică. evoluția lumii. Din nefericire, de aici s-au de-
Limita dintre Europa și Asia poate fi con- clanșat și cele două războaie mondiale.
siderată pe aliniamentul Munților Ural, flu- În prezent, constituie un important nu- Puncte extreme:
viul Ural, Marea Caspică, Munții Caucaz, Ma- cleu de dezvoltare economică, științifică, cul- N – Nordkyn
rea Neagră, Marea Mediterană. turală și tehnologică al lumii contemporane. 71°08’ lat. N
La o privire mai atentă se observă că Eu- Harta de mai sus redă fizionomia ge- S – Capul Tarifa
ropa este formată dintr-o întindere conti- nerală a spațiului natural european, recu- 36°00’ lat. N
nentală (în est) şi o întindere cu un aspect noscându-se pe aceasta principalele siste- V – Capul Roca
peninsular (în partea centrală, vestică şi su- me montane și trepte de relief, țărmurile și 9°31’ long. V
dică). Linia imaginară de demarcaţie poate fi articulațiile lor, cele mai importante fluvii E – Munții Ural (NE)
trasată între Marea Baltică şi Marea Neagră. și lacuri. 66°23’ long. E

10
 Europa

Europa - harta politică

20°C er
cul O C 10° 0°
70°
10° 20° 30° 40° 50° 60° Cifrele de pehartă
P ol
ar A E A N M. Barents
reprezintă:
U L A R C T I C
rctic
60
°
Reykjavik 1. LUXEMBURG
Murmansk
2. MONACO
ISLANDA

F
Uhta
3. LIECHTENSTEIN

I N
A 4. SAN MARINO

A
Marea M. Albă
C

5. VATICAN

L A N D A
Norvegiei

I
Arhanghelsk

I
6. ANDORRA
I

I-le Feroë

i c
G
(Dan.) 7. Teritoriu

t n
Trondheim

D
T

Perm aparținând

B o
N

I-le Shetland F E D E R A Ț I A FEDERAȚIEI RUSE

E
V

G.
Tampere
(UK) Ekaterinburg 8. REP. MOLDOVA
A

R
rid Bergen Oslo Turku Helsinki 9. MUNTENEGRU

U
Sankt Petersburg R U S Ă
eb I-le Orkney
eH 10. Partea
L

O
I-l Espoo Jaroslavl Kazan Ufa europeană a

S
N
T

Glasgow Tallinn
REGATUL UNIT
Stockholm
ESTONIA TURCIEI
Nijni Novgorod Samara 11. MACEDONIA
A

Belfast AL MARII Marea Göteborg LETONIA

BRITANII Nordului Riga Moscova DE NORD
50°
IRLANDA ȘI IRLANDEI DE DANEMARCA (Moskva)
Marea
Dublin NORD Malmö LITUANIA Smolensk
Copenhaga Aglomerații urbane
L

Liverpool Manchester Baltică Vilnius Saratov

7 și orașe
Birmingham Gdansk
N U

OLANDA Hamburg Minsk

P O L O N I A Voroneț TAN peste 10 mil. loc.
Londra Amsterdam
BELARUS HS
Poznan Varșovia ZA
BELGIA
Haga GERMANIA Kursk KA 5 – 10 mil. loc.
Marea Mânecii Lille Berlin Volgograd
Köln Wroclaw Lódz Kiev 1 – 5 mil. loc.
A

Le Hâvre Bruxelles Frankfurt Harkov

1 Cracovia A 0,5 – 1 mil. loc.

r e a C as p i c ă
Nantes Luxemburg Praga I N
E

Paris R A Donețk Astrahan

CEHIA U C 100 000 –
München SLOVACIA Lvov Rostov pe Don
O C

Viena Bratislava Dnipropetrovs’k 500 000 loc.

FRANȚA Budapesta
8Chișinău
Golful Berna 3 Odessa
zov

Ma
AUSTRIA Cluj-Napoca Iași
La Coruña
Biscaya Bordeaux ELVEȚIA M. A Groznâi
SLOVENIA UNGARIA Krasnodar
Oviedo
Lyon
Milano ROMÂNIA
Toulouse Ljubljana Zagreb Timișoara
Porto Bilbao CROAȚIA Sevastopol
40° Marsilia Torino București Constanța
BOSNIA ȘI
Zaragoza 6 2 HERȚEGOVINA N e a g r ă
Lisabona Monaco 4 Belgrad e a
Madrid a r
Ma

Sarajevo SERBIA Varna

I. Corsica
rea

Sofia M
ALIA

Barcelona Podgorica
Ad

(Fr.) Roma BULGARIA

ria

9
TUG

an.)
tic

S PA N I A 5 Skopje
re (Sp Tirana 10
Ma

ă
POR

a le a Napoli 11
Valencia I-le B
rea

AL

Sevilla ITALIA Salonic Istanbul

Tir

BA
e

NIA
nia

Malaga I. Sardinia A
nă

GRECIA Marea
(It.) A I
M a r e a Palermo Marea Egee S
M Ionică
Atena
I. Sicilia
A F R I C A e MALTA
d I. Creta (Gr.) Iraklion 0 200 400 600 800 1000 km
i t e r a n ă

State eurasiatice
Suprafața (km2) Populația (loc.)
Statul partea partea partea partea
Total Total
europeană asiatică europeană asiatică
Federația Rusă 17 125 300 4 265 525 12 859 775 146 804 400 111 731 528 35 072 872
Turcia 780 043 23 743 756 300 80 810 525 11 498 021 69 312 504
Kazahstan 2 724 900 148 715 2 576 185 18 157 100 759 354 17 397 746

Harta politică a Europei este formată din 44 de state. teritorii de peste mări (TOM), iar Danemarca are o legă-
Există diferite statistici și hărți unde provincia sârbă tură preferențială cu Groenlanda.
Kosovo (capitala Pristina) este considerată stat indepen- Harta politică actuală a Europei este rezultatul trata-
dent, dar nerecunoscut internațional (de exemplu, de telor ulterioare Primului Război Mondial (1920–1922), al
ONU, China, Federația Rusă etc.). efectelor celui de-al Doilea Război Mondial (1945–1949)
Trei state (Federația Rusă, Turcia și Kazahstan) se întind și de la sfârșitul secolului al XX-lea (după 1990).
atât în Europa, cât și în Asia, fiind astfel state eurasiatice. În această ultimă perioadă au apărut state noi, pro-
Statele europene dețin „teritorii exterioare”: Spa- venite din divizarea URSS, din separarea Cehoslova-
nia are două enclave pe teritoriul Marocului (Ceuta și ciei, a Iugoslaviei sau provenite din unirea a două state
Melila), Franța are departamente de peste mări (DOM) și (Germania).

11
 II EUROPA

Europa – trepte de relief

Ce 20°
rcu
lP
ola
r Arc
10° 70°
0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
A Treptele hipsometrice (trepte de relief)
tic

Trepte

S
60°

Altitudini % Exemple

I
hipsometrice
60°

A
Munți înalți peste 2 000 m 2 Alpi, Caucaz
2470
Munți mijlocii 1 000–2 000 m 4 Ural, Apuseni
Dealuri înal- Podișul Boemiei,
50° te, podișuri și 500–1 000 m 10 Podișul Castiliei,
50°
munți joși Masivul Renan
Câmpii înal- Câmpia Europei
te și dealuri 200–500 m 27 de Est, Podișul
joase Areale de reliefPodolic
pe substrat aparținând de:
40° A. Primul nucleu continental cu structuri:
Câmpia
40°
Câmpii joase 0–200 m a. 55
la suprafață
Nord–Europeană
A b. în adâncime
S I Câmpii foarte Câmpia
sub 0 m 2 veche (caledoniană și hercinică):
A
B. Europa
A F R I C A 0 200 400 600 800 1000 km joase Precaspică
−200 0 200 1000 2000 peste 2000 m
10° 20° 40°
a. masive caledoniene
b. masive hercinice

Europa – harta tectonică și a substratului reliefului munți, platouri, podișuri

regiuni depresionare
Ce
rcu
l Po
20°
lar
10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
Areale de relief pe substrat aparținând de: C. Europa recentă (alpină):
A rc 70°
tic A. Primul nucleu continental cu structuri:
60
° a. munți
a. la suprafață
b. regiuni depresionare
b. în adâncime
Alte semne:
B. Europa veche (caledoniană și hercinică):
regiuni vulcanice recente
a. masive caledoniene
vulcani
b. masive hercinice
catene muntoase
50° munți, platouri, podișuri
regiuni depresionare
C. Europa recentă (alpină):
a. munți
b. regiuni depresionare
40° Alte semne:
regiuni vulcanice recente
vulcani
catene muntoase
0 200 400 600 800 1000 km

Europa – relieful major

Munți ai orogenezei alpine Munții Alpi, Munții Pirinei, Munții Apenini, Munții Carpați, Munții Caucaz
Depresiunea (Câmpia) Padului, Depresiunea (Câmpia) Panonică, Câmpia
Depresiuni ale sistemului alpin
Română, Depresiunea Transilvaniei
Regiuni vulcanice Islanda, bazinul Mării Mediterane (Etna)
Munți și podișuri pe structuri hercinice Masivul Șistos Renan, Podișul Boemiei, Munții Harz, Podișul Castiliei, Munții Ural
Câmpii pe structuri hercinice coborâte Câmpia Nord–Europeană (fluvio-glaciară)
Podișuri și „câmpii” pe structuri prote- Podișul Suediei, Podișul („Câmpia”) finlandeză a lacurilor, Câmpia Europei de
rozoice și paleozoice Est (deluroasă)
Munții caledonieni Alpii Scandinaviei, Munții Scoției

12
 Europa

Europa – unități de relief și tipuri de ţărmuri

Tipuri principale de țărmuri (exemple):



M
 Țărm cu fiorduri

- ț
 Țărm cu riass
i c

iei
av

i i
a n t

din
  Țărm de tip dalmatic

an
Sc
 Țărm cu limane și lagune

U
A tl

ții
M-
C âm p i a

r
  Delte și țărm deltaic

a
 Țărm cu estuar

l
u l

E u r o p ei

ană
Marea
e a n

pe
Nordului

ro
 u d e E s t
d -E
O c

 C âm p i a N o r
 Pod. Ma
Boemiei
r
Masivul 

ea a sp
Renan M-
ț

C
 Alpi
ii C

M-ții  M-ții Caucaz i c ă

a

rpați
M

M-ții  Marea Neagră

-ți
M

Pirine
-ți

iD

i
iA


ina

M-ții Balcani
pe

ric
nin

i
i

M a r e a A S I A
M
AFRICA 0 1000 km e d
i t e r a n ă Fiord

Taxonomia reliefului (trepte și unități de relief)

A. Masive și sisteme montane, munți izolați, podișuri pe structuri mon-
tane și regiuni vulcanice:
Munții pe structuri caledoniene, modelați de glaciațiunea cuaternară:
Alpii Scandinaviei, Munții Scoției
Munți pe structuri alpine: Munții Alpi, Munții Apenini, Munții Carpați,
Alpii Dinarici, Munții Caucaz, Cordiliera Betică etc. Munţii Alpi
Munți și podișuri pe structuri hercinice: Masivul Șistos Renan, Podișul Boe-
miei (și munții din jurul său), Podișul Lysa Gora, Podișul Dobrogei, Munții Ural
Areale montane pe structuri actuale de rift (I. Islanda)
B. Podișuri, dealuri și câmpii înalte (de eroziune)
Podișuri pe structuri hercinice ale Gondwanei: Podișul Iberic, Podișul
Central-Francez
Podișuri, dealuri și câmpii de eroziune modelate pe strate sedimenta-
re depuse pe un fundament foarte vechi: Câmpia Europei de Est, Podișul Podiș vulcanic și cascadă
Podolic, Podișul Volgăi, Podișul Central Rus, Podișul Donețk etc.
C. Podișuri joase și câmpii de acumulare
Podișuri și câmpii pe structuri foarte vechi modelate de glaciațiunea cu-
aternară: Câmpia finlandeză a lacurilor, podișurile Scandinaviei
Câmpii de acumulare și de eroziuine pe structuri diferite: a. câmpii flu-
vio-glaciare: Câmpia Nord-Europeană; b. de acumulare fluvio-maritimă:
Câmpia Panonică, Câmpia Română, Câmpia Padului, Câmpia Precaspică;
c. câmpii de eroziune pe structuri vechi (Câmpia Europei de Est)
Câmpie deltaică – Delta Dunării

13
 II EUROPA

Europa – hidrografia (mări, golfuri, fluvii, râuri, lacuri)

Ce 20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
rcu 70°
lP Capul Nord

a
Us
ola
r Arc
ti c O c e a nul A r c ti c M. Barents

Pec
ior

Pe
60

cio
a
°

ra
ã Pen. Kola

Kem
Me

Izm
v
I. Islanda M ar e a zen
i c

a
i
i n
Pit
M. Albă

e
N o r v eg i e i Sk

d
ell
eft

n
vi
a n t

D
e na

c a
de N

nic

a
On

egd
o rd

eg

ma
Bot

Vic

Ka
Ufa

l
lfu

L.
.

Go

On
e n

n a
eg

ko
Glom
A t l

Su
a
P
L. Ladoga
e

Viat
rid

a
k

V etl uga
a
Neva
eb

B el ai a

Da
l

Unja
eH

Finic

ma
Klar
Golful

Ka
I-l

k
. rra

a
M ar e a
Strkage

Volg
Str. Ka
I. Irlanda S

Su
l

ă
Samara

ra
N o r d ul ui Dvi

Oka
ti c
da
ttegat

non na
a n u

Shan
Iutlan

de

al
50° Ves
I. Marea B t

al
ea

Ur
M ar
Britanie Neman
Pen.

erp
Ko
Don
Nipru

Oka
Tam
is
r

a
Ode

Vis
Notec
O c e

ais tu
Cal
la Bu

Volga
Pripet a
Weser

Marea Mânecii Str. Desn

gul
Elb
Rin

Warta

a
Pe de
Bre n. Sen Ma V es t Nip
Od

a in ru Doneț
tag
er

M arn
ne Bu
Don
V l tava

Marea Caspică
gu
a

Loara Vah ld
e Su
Nis
Loar

tru d
Vienne

e Dunãrea a
Golful Saôn Pr
Kum
a

Inn ut
zov
Rin

Biscaya
M. A
ba

Tis

n
Ra

K uba
Siret
n

D ord
Ro

ogne
ño

Mi Mureș
Ga

Iseré Drav Pen. Crimeea

ron

Pad a
Ron
ne

Sava
Olt

40° Duero
P

ãrea
Ma Tibru I
Eb

Arno
Dun M a r e a N e a g r ă
e

Pen. I M . L i guricã
ru

rea

Mo
n

bericã
rava
Ad

Tejo
.

ria

C. Roca Guadiana I. Corsica

tic

Marița
t

J ucar B al eare Marea P e n. B a l c a n i c ă Str. Bosfor

a

I -l e
Var
l

Guadalquivir Tirenianã ara

d
i

S eg ur rm
Str. Otranto

Str
ar

I. Sardinia Ma
c

.D
ard M.
a

ane
C. Tarifa le
Ma

Str. Gi braltar
a r A s i a
e
rea

a
Str. Messina

M Marea
Eg
ee

Ionică Pen.
I. Sicilia
M

Pelopones
0 200 400 600 800 1000 km e ă
d i I. Creta n I. Cipru
t e r a

km
Lungimea principalelor 4000
fluvii europene
(km)
3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
Elba
Rin
Nistru
Peciora
Don
Nipru
Ural
Dunărea
Volga

Defileul Dunării

14
 Europa

Europa – diferenţieri climatice

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60° A. Zona polară și subpolară
C er
cul 70°
Pol
ar
Climat subpolar
Arc t
60

ic
Climat subpolar cu
°

influență oceanică

B. Zona boreală rece

Climat boreal cu tendință
oceanică
Climat boreal continental

C. Zona temperată
Climat temperat-oceanic
50° Climat de tranziție
Climat temperat-continental
Climat temperat de stepă
cu precipitații moderate

D. Zona subtropicală
Climat mediteraneean
Climat subtropical secetos

40° E. Climat montan

Climat montan

0 200 400 600 800 1000 km

Europa – temperatura medie anuală Europa – caracteristici ale tipurilor de climă (exemple)
–5°
Temperatura (°C) Precipitații Specific al
Ce 20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
–5°
rcu 70 °

0°
l Po
lar
Arc

Tip de climat
tic

0°
medie ianuarie iulie
60

(mm/an) climei
°

5° Subpolar 1°–2° –8° 10° 500–750 vară scurtă

Subpolar
1°–2° –2°...–6° 12° >750 iarnă blândă
5°

oceanic
50°

10°
10°
influență
Boreal oceanic 5°–7° –4° 15° >2 000
15°
oceanică
40°

15°
Boreal
2°–6° –8°...–10° 15° <500 vânturi polare
20° 0 1000 km
20° continental
Temperat-
Europa – precipitații medii anuale 8°–12° 2°–6° 15°–17° 750–1 000 vânturi de vest
mm/an
Ce
rcu
l Po
lar
20° 10° 70°
0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
oceanic
tranziție N-S și
peste Arc
ti c

2000
de tranziție 8°–10° 2°–4° 20° 500–1 000
60
°

2000

1000 V-E
750
Temperat- extins și
5°–10° –6° 18°–20° 500–750
continental uniform
500
sub
500
50°

Temperat arid 15°–17° –2°...–4° 20°–24° sub 500 caldă și aridă

Mediteraneean 15°–20° 10°–12° 22°–25° 500 caldă și aridă
Subtropical
15°–20° 8°–10° 22°–25° 450 caldă și aridă
40°

secetos
0 1000 km
Montan 8°–2° 8°–10° 0°–12° 1 000–2 000 etajare verticală

15
 III Continentele extraeuropene - ASIA
160
º Densitatea populației țărilor

100º
cu suprafețe mari (1–3 mil. km2)
și foarte mari (3–10 mil. km2)
Densitatea populației
60º Țara
(loc./km2)
China 145
India 403
º Indonezia 137
40 Kazahstan 7
Arabia Saudită 15
Mongolia 2
op Iran 50
Tr

ic u
l de N
o rd Densitatea populației țărilor cu întindere
mijlocie–mică (0,2–0,01 mil. km2)
Densitatea populației
Țara
(loc./km2)
Ecu Coreea de Sud 511
ato Bangladesh 1 086
r
densitate foarte mare (peste 300 loc./km2)
Liban 514
densitate mare (150-300 loc./km2) Nepal 197
densitate mijlocie și mică (2-150 loc./km2) Sri Lanka 327
densitate foarte mică (sub 2 loc./km2) 0 1000 2000 km
Taiwan 651

160º Principalele aglomerații urbane

20

60º 100º Orașul Populația (loc.)

º

Shanghai 20 217 450

Ce

cu
l Po
r

la r A
rc tic Beijing 19 520 000
Mumbay 18 394 900
40

Istanbul
Dhaka 17 598 000
º

Delhi 16 349 831

Ankara Karachi 14 910 352
Shenyang Tokyo
Seul
Calcutta 14 057 991
Bagdad
Beijing Osaka Tokyo 13 724 000
T o Tianjin
Teheran
pi c Lahore Chengdu
Nanjing Manila 12 877 253
r

u l de Wuhan
Lahore 11 126 285
N or Karachi Shanghai
d Delhi Chongquing Guangzhou
Guangzhou 10 641 408
Dongguan
Ahmadabad Dhaka Hanoi Shenzen Jakarta 10 374 200
Mumbay Calcutta
(Bombay) Hyderabad Rangoon Shenzen 10 357 938
Manila
Bangalore
Chennai Bangkok Seul 10 010 000
Ecua Tianjin 9 290 000
tor
Singapore Bangkok 8 750 600
Teheran 8 693 706
peste 10 mil. loc.
5-10 mil. loc.
Bandung Chennai 8 653 521
1-5 mil. loc.
0 1000 2000 km
Jakarta Bandung 8 201 900

34
 Asia

Asia – resurse ale scoarței terestre

50°50° 60°60° 70°70° Petrol
Petrol
C e r c ul P o l a
C e rc ul P o l a A rc ti
Gaze naturale
Gaze naturale
Cărbuni
Cărbunisuperiori
superiori
r
rA c
0° 0° Cărbuni
Cărbuniinferiori
inferiori
rc t

Minereuri de de
fierfier
ic

200°200° Minereuri
AuAu U U Uraniu
10°10° Uraniu
DD Au AuAur
Aur
CuCu Cu CuCupru
20°20° AuAu Cupru
DD 190°190°
Pb PbPlumb
DD Plumb
40°40°
D D Diamante
Diamante
UU
Sn SnStaniu
Staniu
30°30°CuCu
K uzbass
K uzbass

30°30° P bP b
180°180°
UU Y umen
Y umen
UU

rop ro
ic picKuwait
T
T

Kuwait
20°20°ul deul de P bP b
Golf
Golf Persic

No No
ul
ul P

rd rd CuCu
ersic

40°40° UU 170°170°
UU SnSn
SnSn AuAu
10°10° UU
SnSn
SnSn
0° 0°
E cuE cu
atorator

SnSn
140°
140° 150°
150° 160°
160°
S nS n
0 04004008008001200 1600
1200 2000
1600 km km
2000
120°
120°
50°50° 60°60° 70°70° 80°80° 90°90° 100°
100° 110°110° 130°
130°

Taxonomia resurselor naturale Petrol

A. Resursele mediului natural Producție (mil. t)
Țara
Resurse ale atmosferei: energie eoliană, radiație solară etc. și loc mondial
Resurse ale hidrosferei: hidroenergie (Chang Jiang, Angara), apă dulce Federația Rusă (total) 527,7 1
Resurse biotice: pășuni, păduri, pescuit oceanic etc. Arabia Saudită 505,4 2
Resurse de sol: tipuri diferite de soluri pentru agricultură Irak 222,8 4
Condiții ale reliefului: terenuri orizontale, arabile și pentru locuire etc. Iran 221,8 5
B. Resursele scoarței terestre Gaze naturale
Resurse energetice: Producție (mil. t)
Țara
• cărbuni (China, 45% din producția mondială) și loc mondial
• petrol (60% din producția mondială în jurul Golfului Persic) Federația Rusă (total) 694,0 2
• gaze naturale (40% din producția mondială: Iran, Qatar, China, Iran 213,8 3
Arabia Saudită, Federația Rusă) Qatar 169,1 5
• uraniu (Kazahstan, 40% din producția mondială, Uzbekistan) China 141,7 6
Resurse minerale: (feroase și neferoase) Minereuri de fier
• minereu de fier (China, India, Iran, Kazahstan, Mongolia etc.) Producție (mil. t)
• aur (China, Uzbekistan, Indonezia, Kazahstan) Țara
și loc mondial
• cupru (China, Indonezia, Kazahstan) China 340,0 3
• plumb (China, India, Turcia, Iran) India 190,0 4
• staniu (80% din producția mondială: China, Indonezia, Myanmar) Federația Rusă (total) 100,0 5
Substanțe nemetalifere: sare, potasiu, roci de construcție etc. Kazahstan 34,0 11

35
 III Continentele extraeuropene - ASIA

Asia – modul de utilizare a terenurilor şi tipuri de agricultură

50° 60° 70° Pășuni și creșterea

C e rc u l P o l a
animalelor
Păduri boreale
rA
0°
Agricultură specializată
rct
ic

Păduri tropicale
10°
Agricultură tropicală
tradițională
20°
Pășunat și nomadism
40° Culturi mediteraneene
Culturi de orez (irigate)
30°
Regiuni fără
agricultură (munți
30°
înalți și deșerturi)

rop
T

i cu
ld
eN
20° ord

40°

10°

0°
E cu
ator

140° 150° 160°

130° 0 400 800 1200 1600 2000 km
120°
50° 60° 70° 80° 90° 100° 110°

Cultura plantelor Creșterea animalelor

Ponderea Asiei Bovine (40% din totalul mondial)
Produse Țări reprezentative (exemple)
în producția Țara Capete (mil.)
agricole și locul în producția mondială
mondială India 298,3
China (loc 1), India (loc 2), Indonezia (loc 3), Bangla- China 108,1
Orez 90%
desh (loc 4), Vietnam (loc 5), Myanmar (loc 6) Pakistan 79,4
China (loc 1), India (loc 2), Pakistan (loc 7), Turcia, Ka- Bangladesh 25,2
Grâu 40%
zahstan, Iran
Myanmar 20,2
Porumb 32% China (loc 2), India (loc 7), Indonezia (loc 8), Filipine
China (loc 1), India (loc 2), Pakistan (loc 4), Uzbekis- Ovine (40% din totalul mondial)
Bumbac 55%
tan (loc 6), Turcia, Siria
Țara Capete (mil.)
Trestie-de- India (loc 2), China (loc 3), Thailanda (loc 4), Pakistan
20% China 162,0
zahăr (loc 5), Indonezia, Filipine
India 63,0
Vietnam (loc 2), Indonezia (loc 4), India (loc 7), Laos,
Cafea 20% Iran 45,0
China, Filipine
Cauciuc Thailanda (loc 1), Indonezia (loc 2), Vietnam, India, Turcia 31,5
80% Pakistan 29,8
natural China, Malaysia, Filipine, Myanmar, Sri Lanka

Specificul agricol al Asiei îl reprezintă cultura orezului, care, împreună cu activitățile pe care le presupune, poartă
denumirea de rizicultură. De asemenea, Asia are producţii foarte mari de bumbac, cauciuc natural şi grâu. Creşterea
producţiei agricole a celor mai populate ţări (India şi China) este superioară creşterii demografice.

36
 Asia

Asia – regiuni industriale

60°
50° 70°  Japonia Centrală și  Jawa:
C er c u l P o de Sud Jakarta–Surabaya
 Republica Coreea:  Pakistan: Lahore
l ar

0°
A rc

Seul–Inchon, Busan  India de Nord:

ti c

10°  China de Est: Delhi

Shanghai–Nanking  Mumbay
20°  China Cen-  Bengalul de Vest
40°  tral-Estică:  Chennai (Madras)

Changsha–Wuhan  Israel
30°   China de Sud: Gu-  Golful Persic

30°
  angzhou–Shenzen–  Ural
  Dongguan și Hong  Karaganda
 Kong  Siberia de Sud
rop
   China de NE  Singapore
T

ic
20° ul de  
No
rd
  (Shenyang)  Taiwan
40°   China metropolita-  Malaysia (Malacca)
  nă (Beijing–Tianjin)  Turcia de NV
10°
  China Centrală
 (Sâchuan)

0°  Vietnamul de Nord:
E cu 
ator
Hanoi–Haiphong
110°
Concentrări industriale   Vietnamul de Sud:
 1
0 400 800 1200 1600 2000 km Mekong–Ho Chi
50° 60° 70° 80° 90° 100°
 120°
130° Minh

Oțel (75% din totalul mondial) Automobile (65% din totalul mondial)
Țara Producție (t) Loc mondial Țara Producție (mil. buc) Loc mondial
China 831 730 1 China 24,8 1
Japonia 104 662 2 Japonia 8,4 2
India 101 371 3 India 3,9 4
Coreea de Sud 71 030 6 Coreea de Sud 3,7 5
Turcia 37 524 8 Iran 1,4 12
Taiwan 22 438 10 Turcia 1,1 15
Iran 21 236 12 Indonezia 1,0 17
Vietnam 11 473 18 Thailanda 0,8 18
Aluminiu (75% din totalul mondial) Energie electrică (60% din totalul mondial)
Producție Producție.
Țara Loc mondial Țara Loc mondial
(1 000 t) (mld. kwh/an)
China 32 600 1 China 5 586 1
India 3 200 4 India 1 294 3
Emiratele Arabe Unite 2 600 5 Japonia 978 4
Kazahstan 1 490 6 Coreea de Sud 518 10
Bahrein 960 11 Arabia Saudită 318 11
Arabia Saudită 840 13 Iran 265 16
Malaysia 760 15 Turcia 249 17
Qatar 640 18 Taiwan 241 18

37
 IV Continentele extraeuropene - AFRICA

Africa - zone, tipuri și nuanțe de climă

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° Climat mediteraneean
30° Climat subtropical secetos cu vară foarte caldă
și uscată și ploi slabe de iarnă (stepă )
T ro picul de
N or d Climat subtropical constant cald și umed (savană )
20° Climatul deșerturilor tropicale
Climat intertropical cu umiditate și căldură
permanente
10°
Climat montan
Climat intertropical cu căldură constantă și ploi

0° E cuator
de iarnă
Climat intertropical cu vară caldă și secetoasă,
iarnă caldă și umedă
10° Climat intertropical cu vară caldă și umedă,
iarnă caldă și secetoasă
Climat deșertic și semideșertic cu precipitații
20° foarte reduse
T ropi cul de S ud

30° Africa - hidrografia

0 1750 km
20°
Str. G ibraltar
10°
ya
0° 10° 20° 30° 40° 50° Fluvii
l ou Marea Mediterană
30° M
ou
C analul
Fluviu Lungime (km)
de Suez Nil (cu Kagera) 6 680
N il

T ropicul de N
o rd Zair (Congo) 4 370
Ma

L . Nasser
Niger 4 160
re

20°
a

Se Zambezi 2 660
R

ne
oș
A t lul A

ga r
l ge Orange 1 860
ba

Ni
ie
Nilul A lb ahr al
V ol t

Ni
ra
V ol a N eag pé

L . C iad
den
G. A
ta A ră

Ch
10° ari Limpopo 1 600
l ba
l bă

Ni

L ogone

B enue
tru
C om

ger

L .Volta
Senegal 1 430
B

Sh
V olta

i
aga ui
S an Chari 1 400
bel

U ele
ng

Jaba

L . T urkana
O uba

G iuba

C ong
i

G . G uineei ue o
l

oo
O C E

0° E cuator
Og
I N D I A N

o
ng K as
L . V ictoria
Lacuri
Co ai
L . T anganyika Lac tectonic: L. Victoria
A N

10°
L . Malawi Lacuri de rift: Tanganika, Malawi, Turkana,
Albert
Z ambez i
C ub
ne
U L

ic
C une

Z amb
mb

Lacuri de depresiuni: L. Ciad (cu întindere sezo-

ang

e
oz a

L . K ariba
zi
o

.M

C ascada
nieră variabilă)
U L

V ictoria Sa
S tr

20°
po pov e
A

L im
T ropi cul de S ud Lacuri hidroenergetice: L. Nasser (pe Nil),
T

A
N
L

N O range V aal
A L. Volta (pe Volta), L. Kariba și L. Caborra Bassa (pe
T I E Zambezi)
30°
C
0 1750 km O C
Lacuri sărate de deșert: Șoturi (în Sahara)

42
 Africa

Africa - harta vegetaţiei

20° 20° 10° 10° 0° 0° 10°10° 20°20° 30°30° 40°40° 50°50° Vegetațiemediteraneeană
mediteraneeană
Vegetație
30° 30° Vegetațiededesemideșerturi
Vegetație semideșerturi
Vegetațiedededeșerturi
Vegetație deșerturi
Tro
Tropicul picul de
de NordNord
Savaneșișipăduri
Savane pădurirare
rare
20°
20°
Păduri ecuatoriale
Păduri ecuatoriale
Mangrove
Mangrove
10° Vegetația munților înalți
10° Vegetația munților înalți

Fauna (exemple)
0° Ecuator
0° Ecuator Zona de vegetație Animale caracteristice
leopard, antilopă-de-pădure,
10°
Păduri gorilă, cimpanzeu, pavian, pă-
10° ecuatoriale sări, crocodil, hipopotam, ele-
fant, rinocer
20° antilopă, zebră, girafă, rino-
20° Tropicul de Sud cer, elefant, bivol-sălbatic, leu,
Savane
Tropicul de Sud leopard, crocodil, hipopotam,
30° struț-african
0 1750 km
30° scorpion, șopârlă, șerpi,
0 1750 km Deșerturi
dromader

Africa - resurse şi economie

20° 10°20°
Alger Alger 10° Tunis
0° 10° 0° 10° 20° 20° 30°
30° 40°
40° 50° 50° Aeroporturi
Aeroporturi U UraniuU Uraniu
Casablanca Tunis
Casablanca Ph
CentreCentre
industriale
industriale Sn StaniuSn
Arzew ArzewP h Staniu
30°
Alexandria Minereuri de fier
30° Ph Tripoli Alexandria Minereuri de fier W Wolfram
W
Ph Béchar Tripoli Port Said Siderurgie Wolfram
Béchar Port Said
Cairo Siderurgie D Diamante
Tropicul de Nord Cairo Gaze naturale D Diamante
Ph Fosfați
Tropicul de Nord Ph Gaze naturale
20°
P h Aswan
Petrol
Cu CupruPh Fosfați
Cu Aswan Petrol
Rafinării Cupru
20° U Port Sudan Co CobaltCu
Cu Ph Omdurman Cărbuni superiori
Rafinării
Dakar
U Port Sudan
Asmara Au Aur Co Cobalt
Khartoum
Omdurman Aseh
Ph 10° W Cărbuni superiori
Ibadan S n N^Djamena Asmara Au Aur
Dakar D Khartoum
10° D Lagos W D Addis Abeba Aseh
Monrovia Ibadan S n Port Harcourt
D Accra N^Djamena
Mogadiscio Africa are resurse energetice și minerale diversi-
Lagos Addis Abeba
Monrovia 0° Ecuator
D
Port Harcourt
D
ficate: cărbuni (Republica Africa de Sud), gaze na-
Accra U Brazzaville
Pointe Noire
Moanda
Sn W NairobiMogadiscio
turale (Algeria), petrol (Nigeria, Angola), minere-
D Cu
0° Ecuator
P h Kinshasa
U Brazzaville D
D
Sn Dar es-Salaam uri de fier (Republica Africa de Sud, Mauritania,
Sn W Nairobi
10° Pointe Noire Luanda
Moanda D Cu
Cu
Liberia), uraniu (Niger, Namibia, Malawi), diaman-
Lubumbashi
D
P h Kinshasa C o D C o
D Dar es-Salaam
te (Botswana, Angola, Republica Africa de Sud,
S nLusaka
10° Luanda
Cu D Cu
Au
R. D. Congo), cupru (R. D. Congo, Zambia), bauxită
Harare
20°
U Co C oD
Lubumbashi (Guineea, Ghana), fosfați naturali (Maroc, Senegal),
Tropicul de Sud
Cu U LusakaMaputo Au staniu, wolfram etc.
Cu D Johannesburg Activitățile industriale (2% din totalul mon-
20° Au Harare 30°
Durban
U
CapeTown
P h Au D D
Port Elizabeth
dial) sunt inferioare potențialului natural și popu-
Tropicul de Sud
Cu U
0 350 700
Maputo
1050 1400 1750 km
lației (16% din populația mondială).
D Johannesburg
Au

43
30°
P h Au D
Durban
CapeTown Port Elizabeth
0 350 700 1050 1400 1750 km