MONICA MARELLI

Fizl co
Mlou
Aripile, ldbulele gi codigele
ne povestesc / gtiinla V=YlcZ

EDITURA NOMINA
 MONICA MARELLI

Flvl c&
Mlou
Ilustraliide
Alberto Rebori

EDITURA NOMINA
 FIZICA LUI MIAU

CUPRINS
effi
4ffi
Domnul Pescdrus 9i principiul zborului
Planorwl de hdrtie 11

Domnul Pegte gi legea lui Arhimede l3

Tbste de JTotabilitate t9

Doamna Fluture ;i iridescenfa ............,. 2t

Domnul Pdianjen gi polimerii 29

Paianjenul de bwzunar 35

Domnul Liliac gi ultrasunetele .........,.,,.. 37

NIai tnulte su,&ete, mai tnwlte wodificdri 43

Domnul Gecko gi forfele moleculare 45

Domnul $"rp" ;i cdldura 5r

Elicea aetianatd de wdinile eald.e ......,. 59

Domnul Rechin gi efectul Magnus 6t

Domnul Pdianjen de Apd si tensiunea superficiald 69

$tii cdte yicirturi? 75

Domnul Motan;i momentul angular 77

i-
1rtt,arteste-te, inviifte$e-te, invilrtegte-te ..,,....... 85

Doamna Broascd lestoasd gi cAmpul magnetic al Terrei ...,..... 87

 t4 alutare tuturor,
\
#eu sunt Chicca! *f\t
Sunt un fizician, ar trebui
sd cunosc stiinto ca pe
**r
pro p riile - mi ghe rute si,
totusi, am o grdmadd
de ?ndoieli. De exermplu,
as putea sd vd povestesc
despre Iegea Iui Arhimede,
dar nu amtnteles niciodatd
cum fac pestii de urcd. spre
suprafala apei si coboard
tn adancurt. sttu cum
actioneazd forta
grav itationald, dar nu- mi
este tocmai clc.r cum fac
adorabilii plsoiosi sd
aterizeze pe cele patru
Idbute atunci c6.nd cad,
rara sa se turteasca Precufi-t
cldtitete. Si gazete?
Cum f ac de ,, rd mcin sus r'?
tatd de ce m-am hatdrdt
sd cer ldmuriri de Ia cineva
care chiar foloseste fizica,
tn fiecare zi, pentru a
supravietui: mai precis, de
Ia animo.le. Am intervievat
toqte tipurile : cvad.rupede,
t6.rdtoare, pdrcase,
sd rito are I i Tnotdto are.
Trdsdtura Ior comund:
sunt profeso ri excele nti !

!:
I

-
 * {:e FC F€ E-.F L i- ,-: : i ,.' €::. +3 '#,
,

* t:+, 2 '*e t:::,

'i rF F. 8"3 ,L ?^ €& * {u"* F* t - * Z

I \-\
-{t
\\\\ /I"----4
/ --/-
\v
\-/ /-

.fr ,\
lx!
Ir
tj
\ 1$ i
U l \-/,
 foarte ingrijorati ,

-Uite, totul s

A h, minunata brizd a mdrii... ;i iatd-i acolo, pesedru- sau metalice, atu

H sii. in acel grup ar trebui sd fie gi al meu, cel care mi-a i
numim aer. Nu a
promis un interviu. Poate el este, cel care vine legdnat sd - Mi s-a spus
mdtntdmpine. pugin bombate in
- Nu, aceastd
- Bund ziua, domnule Pescdrugl Ce faceti? cd un avion poatt
- Mi-e foame.
- $i atunci?
- Dorigi sd incepem mai tArziu?
- Nicidecum, weau sd stau pugin la o - $i atunci m
sunt construite c
guet5, a;a imi mai iau gAndul de la mAnca-
nu face nici cAt <
re... $tii, sunt la diet5, incd pufin 9i, cu burta
pe care o am, nu voi mai putea zbural
mi se face o fom
Intocmai, a; dori sd-mi explicafi principiile zborului. mefrice care igi
- 1

poate zbura, trel

englez Isaac Ner
lafi spre ceruri aga cum facem noi. Da, a9 zice cd ai fdcut bine sd-mi
ceri explicafii tocmai mie, sunt tipul cel mai potrivit. Nu sunt iste- cial la aceea carr
ric precum puii ciripitori de wabie gi nici stangaci ca ratele de pe respunde o react
lac. Pe langd eleganta cu care zbor, md deosebesc de semenii
-"igi -Adicd dacd
prin inteligenta deosebitd care, fdrd modestie, md face sd fiu un tu imi rdspunzi <
animal unicat si... (reacEiune) Si-..

- Dar ce glur
va asfinEi Soarele si nu vreau sd vd refin de la treburile dumnea- s5-mi cadd toate
voasl r5. I\[5 scr,zafi
-
- A9a-i, aga-i, treburile mele. . . sd mdnAA6nc! Ce vrei sd ptii? usoarS.

il ru"o
lui Miau
 - Care este secretul pdsdrilor gi avioanelor?
Cum pot acele gigantice bestii metalice sd se
ridice gi sd zboare?
- Ei bine, ai venit la omul potrivit! $tiu
totul despre zbor. Te tulburd ideea cum de
reugegte un Boeing 747, ce cAntdregte 300 de
tone, sd zboare la peste 10.000 de metri, aga-i?
- Da. .. gi a nu gti cum gi de ce, md face sd fiu
toarte ingrijoratd cAnd zbor!
- Uite, totul se reduce la cum se migcd aripile, fie ele cu pene
:::.o, Pescdru- sau metalice, atunci cAnd strdbat acel lichid transparent pe care il
- :el care mi-a numim aer. Nu ai nicio idee despre secretul zborului?
, -.e legdnot sd - Mi s-a spus cE totul std in modul in care sunt f5cute aripile:
pugin bombate in partea de sus gi plate dedesubt...
- N.,, aceastb explicaEie nu este corect5. Cum iEi explici, atunci,
cd un avion poate sd zboare gi cu burta in sus?
- $i atunci?
- $i atunci meritul este al aripilor noastre gi al modului in care
sunt construite cele metalice ale bestiilor voastre, dar convexitatea
nu face nici cAt o ceapb degeratS. Mmm, cAnd md gAndesc la cepe
mi se face o fomi1d... Sd revin la explicaEie: exist5 aripi plate gi si-
. ,_:..-u1. metrice care igi permit sd zbori cu stil. Pentru a infelege de ce se
poate zbura, trebuie sd ne gAndim la marele om de gtiinlb
-:. ..is sd vd indl-
englez Isaac Neu,ton gi la ale sale legi ale migcdrii. ir-r sp"-
" :: -rr bine sd-mi
- - \u sunt iste- cial la aceea care spune cd oric6rei acfiuni ii co-

-. ratele de pe respunde o reacfiune egal5 9i de sens contrar.

-: >.menii mei gi -Adicb dacd ifi trag un pumn (acgiune),
- :- _:gC
---- v
Sa
f.
fIU Un tu imi rdspunzi cu altul la fel de puternic
(reacfiune) ;i. .
.

--: iTli1l'e, CUrAnd - Dar ce glumefi suntem! Cred cd or

-= - *rile dumnea- sd-mi cadd toate penele de la atAta rAs...
ME scuzafi, voiam sd fac lecfia mai MEWTOM -
- LEG'LE MIICARI'
uEoard. tr
Fizicq I
lui Miqu
 -AscultS-md gi concentreaz1-tel. Deci, a treia lege spune intoc_ Uaul Lasari-
mai c5, dacd aplic o forgd asupra unui obiect, acel obiect md impinge sesc echilibrul. . .

cu o fo4d ega15. Chiar dacd lucrurile stau nemiscate pe o mas5, ele Da. gtiu. par
sunt supuse celei de-a treia legil computerul tdu, de exemplu, este atat de mult aer. 1.
tras in jos de forfa gravitaEionald, dar nu cade pentru cd masa il im- nu? Ca gi cum str
pinge in sus cu aceeasi intensitate. Amuzant, nu?
$i tot mullumitd ar fi un balon enc
celei de-a treia legi, o minge std umflatd: gazul pe care il conqine pentru a rdmAne i
impinge in peretii de cauciuc, dar, pe aceea;i direcqie cu aceeasi
;i - Foarte inter€
fort5, invelisul apasd asupra gazului dinEuntru. Acum. iti r,:
- Nu m-a9 fi gandit niciodard la astal $i ce legdturd are asta un ar ion de clas;
cu zborul avioanelor? ..pompeaz5" in 1os

/rs - ImagineazS-fi avionul in zbor.

Privegte-m5l Aerul care intAlnegte
secunde se transi
lmpins in jos as.
aripile este nevoit sE isi schimbe di- chiar are nevoie c
rectia. Inainte sd soseascd avionul, el incluzAnd 5r pasa
este calm, are moleculele intr-o oarecare carburantull Este
agitafie, dar nu semnificativd, la fel ca persoanele r esti. iar ea te im1
dintr-o piafd aglomeratd: unii merg incolo, algii dinco- Deci. a treia
lo, dar fdrd schimbdri neprevdzute. CAnd intrd in scend
- Da. si mai t
aripa, totul se schimbd: aerul care alunecd pe deasupra aripii (ca unghiul de arac. i
surfer-ul pe valuri!) este impins inigial in sus (aripa este mai groasd elorl
in partea anterioard), apoi revine in jos ;i, cAnd ajunge la bordul de Ce este iinq-l
-
fugd, forma aripii face in a9a fel incat aerul sd fie impins mai jos fafd
- Este unqhi'.i,
de nivelul inigial.
Ia amintel De t;
-Agadar, recapitulAnd: aerul intAlne;te aripa, se inalEd, coboard paralele cu so-ul
gi alunecd de-a lungul intregii aripi, apoi se lipe;te de ea ajunge
9i general cdm Cr-. :
la o in5ltime inferioard celei la care se 1a inaltime si zb':i;
afla initial, corect?
- Care esle ar,,
- Corectl ir-r n""rt punct putem le inciinate?
afirma c5, per ansamblu, aripa a
SPRE Creste presl
impins aerul in jos. Deci, conform ce- DIRECTIA tei inlerioare: in :
lei de-a treia legi a lui Newton, trebuie sd iv.rds putin mai muil ar
existe o reactiune a aerului in sus. $i iatd portamta, adicd actiunea
pilotul ridica puri
de ridicare ce mentine avionul la altitudine!
astfel. si portanta
il riri.o
lui Miqu
 :.: Sput€ intoC-
-Uaul Ldsafi-md un moment s5-mi regd-
- :,i rnd impinge sesc echilibrul. .

;l: l'€ O mas5, ele Da, gtiu, pare ciudat cE in joc este
:: -\emplu, este atAt de mult aer, incAt sd susfind un avion,
-- :a masa il im- nu? Ca si cum stratul de aer aflat in migcare
- :rr mulfumitS ar fi un balon enorm pe care avionul se agazb
:F- ::re ?1 conqine pentru a rdmAne la in5ltime!
r. - --: Si cu aceeasi Foarte interesant!
-Acum, igi voi face o demonstrafie. Modelul Cessna I72 este
::.turd are asta un avion de clasd micS: atunci cAnd zboard cu 204 kilometri pe ord,
,,pompeaz5" in jos intre 3 gi 5 tone de aer pe secundd! $i tonele pe
' :ul in zbor. secundd se transformd in sute dacd ne gAndim la Boeing. Acest aer
-:r€ intAlnegte impins in jos asigurd avionului forta ascensionald gi, crede-md,
., :chimbe di- chiar are nevoie de ea: un747 cAntdregte aproximativ 390 de tone,
.--i ationul, el incluzAnd 9i pasagerii (mai mult sau mai pufin supraponderali!) gi
::r-o oarecare carburantul! Este ca atunci cand sari pe o saltea elasticd: tu o stri-
:, :a persoanele vegti, iar ea te impinge in sus...
, -,. altii dinco-
r-.-: -ltrd in scend - Deci, a treia lege a lui Newton explicl totul...
- Da, si mai este ceva care face parte din regulile lui Newton:
".:>..Drd aripii (ca unghiul de atac, un factor fundamental chiar si pentru zborul zme-
I : ::lf mai grOaSd elor!
, - .: la bordul de Ce este unghiul de atac?
-
- :,:> mai jos fafd
- Este unghiul la care aerul se lovegte de aripd.
la aminte! De fapt, aripile nu sunt perfect
. -:altd, coboarb paralele cu solul, ci inclinate in sus, in
. :. ea gi ajunge general cam cu 4 grade cAnd avionul este
la indlqime gi zboarS orizontal.
- Care este avantajul de a avea aripi-
*u;;Effi"t^
le inclinate?
SPRT - Cregte presiunea aerului asupra suprafe-
DIRECT'A
fei inferioare: in practicS, aerul pus in migcare reuseste sE impingd
iv;ds putin mai mult aripile in sus, mdrind in acest fel portanta. Iar, dacd
=dicd actiunea pilotul ridicd pufin botul avionului, atunci cre$te unghiul de atac gi,
astfel, gi portanfa.

Fizicq E
lui Miou