ft.
CEAS DE MÎNÀ
Granulele de su-
perfosfat sint ab­
sorbite rapid de
către sol,
plantele îl consu­
mă cu multă „plă­
cere"
producea arsuri grave pe mîlnlle al­
chimistului ţi pe obiectele pe care era
pusă.
Nici încercările de a utiliza noua
substanţă în alte scopuri nu avură
succes. Exploziile care se produseră în
timpul experienţelor sale îl speriară
pe Brand ţl îl făcură să renunţe defini­
tiv la încercările de à găsi utilizări
pentru substanţa descoperită de el.
substanţă pe care azi o cunoaştem sub
numele de fosfor.
Alchimistul Brand descoperă fosforul
O E L E C T R I C
ft
со
O
D ecurînd, la Uzina
de ceasuri nr. 2
Q
din Moscova şi la Uzi­
na de ceasuri din
>«« Petrodvoreţse fabrică
ft în serie ceasuri de
ft mînă electrice. Ele se
disting prin precizie
iar şi funcţionare neîn-.
ft treruptă, deoarece nu
mai trebuie întoarse.
Sursa de curent elec­
* tric o constituie un
element galvanic man-
gan-zinc sau cu oxid
de mercur, de tip nasture, asemănă­ poate fixa sarcinile cele mai economice
ft, pentru fiecare centrală electrică.
tor ca aspect cu o tabletă de dicilină, In m em oratorul autom atului se in­
o Acest element e suficient pentru troduce graficul consum ului de energie
ft funcţionarea ceasului timp de un an. electrică în interval de 24 de ore. Cu-
05 Să vedem care este principiul de noscînd num ărul agregatelor în func­
ţiune de la centralele electrice, puterea
o funcţionare a acestui ceas. Pe balansier lor şi caracteristicile tehnice-econom ice,
ft e montată o bobină în formă de sertar, autom atul calculează regim ul optim
cu conductor de cupru de 14 î* sec­ de funcţionare pentru fiecare centrală
electrică şi perm ite inginerilor să alcă­
ft ţiune. Cînd balans ierul se roteşte, tuiască un grafic de sarcini optime
ft bobina intră în cîmpul magnetic format pentru urm ătoarele 24 de ore.
din doi magneţi permanenţi platină- Experimentarea autom atului „Ekran-4“
■ч: la m arile reţele energetice din U .R.S.S.
cobalt. în timpul deplasării în cîmpul s-a desfăşurat cu succes. Numai în
ft magnetic, contactele fac pentru scurt U craina, folosirea sa v a aduce o eco­
timp legătura bobinei cu elementul nom ie anuală de circa 2 m ilioane de
ruble.
galvanic. Apare un impuls care respinge
-K balans ierul din cîmpul magnetic.
Astfel se realizează mişcarea balansie-
rului, care, prin angrenaje, se trans­ OCHI ARTIFICIAL
ft mite acelor ceasornicului.
n R .P . Polonă s-a construit un aparat
o / cu ajutorul căruia se vor putea
o orienta orbii, denumit „ochi artificial
EFICACITATEA Acesta este un coif special care se pune
со pe cap, prevăzut in interior cu 80 de
O fotoelemente, aşezate pe opt rînduri,
FORAJULUI cîte zece pe fiecare rînd. Undele lum i­
ft noase din afară, căzînd pe ochiul arti­
CU ficial, creează impulsuri electrice. In ­
ft tensificat, curentul electric acţionează
asupra a 80 de dispozitive minuscule
ft TERMOBURUL care vibrează, apăsînd asupra pielii
'ч: capului. Orbul se poate orienta în ce
parte se află obstacolul — in dreapta, în
ft T erm oburul este un agregat eu reacţie stingă sau în faţă. Dacă dispozitivele
în care energia produsă prin arderea care se află în mijloc îşi încetează acti­
com bustibilului lichid este folosită vitatea, acesta este un semnal că primejdia
pentru dislocarea rocilor tari. Termo­ se apropie rapid.
burul poate fl folosit la construirea de
* centrale electrice.
E xperienţele efectuate In U .R .S.S.
In ceea ce priveşte forarea cu jet reactiv
a găurilor In blocuri de beton s-au soldat
COLESTEROLUL
cu rezultate bune. Plăci de beton fcbTE HOLOSITOR
ft groase de 8 —10 cm au fost tăiate de
О a p ara t cu o viteză care a ajuns plnă
la 10 m pe secundă. Betonul arm at a П acă e x ce su l de c o le ste ro l în sînge
fost perforat şi m al repede. După cum M p o a te c o n s titu i in tr -a d e v ă r un p erico l
de a rte ro s c le ro z ă , fo lo sire a a b u z iv ă de
a reieşit din experienţă, jetul poate
d ro g u ri d e s tin a te să fa c ă „să s c a d ă coles­
§ da orice găuri în beton, poate efectua
în beton to t felul de brazde şi canale. te ro lu l" re p re z in tă , de a sem en ea, un
p e ric o l. P r in tr e cele m ai a c tiv e d ro g u ri
In prezent se execută 20 de instalaţii
53 autopropulsate pentru forajul termic de a ce st fe l se n u m ă ră în p re z e n t trip a -
ft care vor fi folosite la construirea de ra n o lu l, care b lo c h e az ă în org an ism
centrale electrice. s in te z a b io lo g ic ă a c o le ste ro lu lu i. A celaşi
efect îl are şi a c id u l n ic o tin ic în doze
m a ri.
D r. K o ttle , de la C lin ic a „M ayo“
-K
„E K RA N-4" (S .U .A .), a fo lo s it aceste pro d u se în doze
fo a rte m a ri la c îin i şi ş o arec i. D re p t
re z u lta t, el a c o n s ta ta t o s ta r e de d e sh i­
d ra ta re m o rta lă , cu p ră b u ş ire a p ro c e n ­
ft
L aplnnului
Institutul de autom atică al Gos-
din K.S.S. U craineană s-a
tu lu i de c o le ste ro l su b c ifre le n o rm a le .
A ceste efecte s în t e x p lic a b ile p rin
realizat încă un m ecauism „Inteligent11,
о care uşurează extrem de m ult munca
inginerilor dispeceri de la centrele de
c a ra c te ru l v ita l a l c o le s te ro lu lu i, care
e ste în sp ec ia l fo lo s it de o rg a n ism p e n tru
distribuire ale m arilor reţele energetice p ro d u c e re a h o rm o n ilo r g la n d e lo r s u p ra ­
din U.R.S.S. re n a le şi h o rm o n ilo r s e x u a li. U n d e fic it
Acest original autom at de calculat, im p o r ta n t de c o le ste ro l s u p rim ă a c t i­
§ denum it „Ekran-4“, va fi montat într-un v ita te a a c e sto r g la n d e şi p o a te produce
viitor apropiat la reţelele energetice
53
ft
din Başkiria, Celeabinsk şi Donbass.
d ecesu l.
Cu ajutorul său, dispecerul poate alege
■ч; rapid şi cu precizia necesară regim ul
ft optim de funcţionare a reţelei energetice.
ЕЛ