Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea VALAHIA din Târgovişte

Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației


S
Specializările:
i li ă il El
Electrotehnică
t t h i ă şii Energetică
E ti ă Industrială
I d t i lă
Anul III

ECHIPAMENTE ELECTRICE

APARATE ELECTRICE
CU COMUTAŢIA ÎN VID

Conf.dr.ing. Elena Otilia VÎRJOGHE


CUPRINS.

1. Observaţii de natura fizică privind comutaţia în vid avansat


2. Contactorul în vid
3. Întreruptorul în vid
4. Tehnologia
g de fabricaţieţ a aparatelor
p cu comutaţia
ţ în vid
5. Mijloace de protecţie împotriva supratensiunilor
6. Tipuri de aparate de comutaţie în vid
Ob
Observaţii
ţii de
d natura
t fizică
fi i ă privind
i i d comutaţia
t ţi în
î vid
id avansatt

Arcul electric în aparatele


p electrice cu comutaţia
ţ în vid există în p
patru moduri: două moduri naturale ş şi două
moduri forţate.
 modul natural difuz, până la aproximativ 10 kA arcul electric este difuz şi se extinde pe toată suprafaţa
pieselor de contact; Solicitarea termică a contactului şi eroziunea sunt relativ reduse.
 modul natural comprimat
p la valori ale curentului în arc p
peste 10 kA apare
p fenomenul de autocompresie
p ca
urmare a dezvoltării forţei Lorentz. Piciorul arcului electric, dacă acesta rămâne imobil, solicită puternic
piesele de contact, care vor suferi o eroziune importantă.
 modul forţat difuz, se obţine prin aplicare unui câmp magnetic axial (Axial Magnetic Field – AMF) în zona
contactelor.
 modul forţat comprimat, se obţine prin aplicare unui câmp magnetic radial (Radial Magnetic Field – RMF)
în zona contactelor.

Arcul electric difuz


Arcul electric comprimat

Figura din T.E.Browne Jr, Circuit interruption, Dekker, 1984,p.461 and p.470.
Observaţii de natura fizică privind comutaţia în vid avansat
Pentru a avea o întrerupere reuşită, arcul electric este de dorit să rămậnă în formă difuză. Când
un arc electric trece în formă comprimată, energia este disipată pe o suprafaţă redusă din electrod,
ceea ce determină supraîncălziri localizate şi vaporizări considerabile. Dacă acest arc rămậne imobil,
întreruperea nu mai este garantată
garantată.
 Câmp magnetic axial
Prevenirea trecerii într-o formă compresată prin aplicarea unui câmp magnetic axial Ba: când câmpul
atinge o valoare suficientă, arcul este stabilizat într-o formă numită "coloana difuză" şi nu se mai
autocomprimă; chiar dacă este imobil
imobil, arcul utilizează cea mai mare parte a suprafeţei contactului şi
deci supraîncălzirea este limitată deasemenea şi în acest caz.
 Câmp magnetic radial
Provocarea unei mişcări circulare rapide a arcului comprimat astfel încât energia să fie distribuită pe o
suprafaţă mare de contact şi supraîncălzirea să fie limitată în toate punctele - aceasta se obţine prin
aplicarea unui cậmp magnetic radial Br în zona arcului;

Sursa: P.Picot (Schneider Electric) - Cahier technique no. 198 - Vacuum switching, 2000.
Contactorul în vid

Contactorul în vid este un aparat proiectat în general, pentru curentul nominal de 300..400 A şi la
tensiunile 1 kV, 3,6 kV, 7,2 kV şi 12 kV.
El
Elementult l fix
fi dde contact
t t 1 şii cell mobil
bil 2 se află
flă îîntr-o
t incintă
i i tă care se află
flă lla presiunea
i de 10-10
d 10 ... 10-7
7

bar. Deplasarea piesei mobile de contact, cu menţinerea vidului, este posibilă datorită burdufului din oţel
inoxidabil 5, cu care piesa mobilă de contact este solidară. Izolaţia este realizată de anvelopa ceramică 3.
Pe ecranul 4 se condensează vaporii metalici proveniţi din piesele de contact în prezenţa arcului electric electric,
impiedicându-se astfel metalizarea pe suprafaţa internă a anvelopie 3.
Extragerea gazelor din camera de stingere se efectuează prin
ţeava 6, care apoi se sertizează.
În tijele 7 şi 8 care suportă piesele de contact,
se practică prin înşurubare bornele camerei de stingere.

1-element fix de contact,


2-element mobil de contact
3-anvelopă ceramică;
4-ecran;
5 burduf;
5-burduf;
6- ţeavă sertizată pentru evacuarea
gazelor;
7,8-borne.

Camera de stingere pentru pentru contactorul în vid

Figura din Gh.Hortopan, Aparate electrice de comutaţie, vol.II., Ed.Tehnică, 1996, p.160 .
Contactorul în vid

În această figură este prezentată cinematica contactorului în vid. În schiţa a) aparatul este desenat în
poziţia
iţi d
deschis,
hi electromagnetul
l t t l 1 este
t neexcitat.
it t
Momentul dezvoltat de forţa Fr2, a resortului 2, este mai mare decât momentul dezvoltat din forţa provenită
din presiunea atmosferică Fp. În schiţa b) aparatul este desenat în poziţia închis, electromagnetul este
excitat şi dezvoltă forţa Fe.

a) poziţia deschis;
b) poziţia închis
1-electromagnet;
2-resort antagonist;
3-resort pentru asigurarea presiunii în contact;
4-camera de stingere;
5-pârghie;
A,B-borne.

Scheme cinematice ale contactorului în vid


Figura din Gh.Hortopan, Aparate electrice de comutaţie, vol.II., Ed.Tehnică, 1996, p.161.
Întreruptorul în vid
Întreruptoarele de putere în vid se construiesc pentru game de curenţi nominali In = 630 ÷ 2000 A, cu
capacitate de rupere Ir = 12,5 ÷ 72 kA şi tensiuni nominale Un=7,2 ÷ 52 kV, fiind principalul aparat utilizat în
gama mediei tensiuni.
Fiecare pol al înteruptorului cu vid constă din suportul mecanic al camerei de stingere 1, fixat la rândul
lui prin izolatoare suport compozite (răşini sintetice armate cu fibră din sticlă) de structura mecanică a
mecanismului de acţionare, asigurând astfel camerei de stingere un cadru mecanic solid, protejând-o faţă
d acţiunea
de ţi fforţelor
ţ l electrodinamice
l t di i sau a celorl ocazionate
i t dde manevrarea sa. ÎÎntr-o
t secţiune
ţi ttransversală

a camerei de stingere se observă cele două porţiuni ale
anvelopei izolante (porţelan), care adăpostesc
elementele fix 3 şi mobil ale contactului principal 44.
Elementul mobil al contactului (cel inferior) este acţionat
de un mecanism exterior prin intermediul unui element
izolant. Ambele elemente ale contactului sunt înconjurate
de un ecran protector rezistent la acţiunea arcului electric.

1 - suport mecanic al camerei de stingere;


2 - borna superioară;
3 - contactul fix;
4 - contactul mobil;
5 - burduf metalic;
6 - borna inferioară;
7 - element izolant;
8, 9, 11 pârghii de acţionare;
10- resortul contactului;
Un pol de întreruptor în vid; reprezentare funcţională.
11 – mecanismul de acționare.
M.Iordache, S. Hurdubeţiu, Gh. Comănescu – Elemente moderne în realizarea staţiilor electrice, Ed. AGIR, Bucureşti 2009, p.25.
Tehnologia de fabricaţie a aparatelor cu comutaţia în vid
Alegerea materialelor pentru camera de stingere şi tehnologii de fabricaţie
Pentru camerele în vid, alegerea materialelor şi tehnologiile de fabricare se ghidează după necesitate
ca:
 să fie garantată păstrarea vidului înalt necesar acţionarii camerei pe toată durata sa de viaţă (30 ani);
 să asigure performanţele nominale şi în particular capacitatea de rupere.
Legătura dintre metal şi părţile incintei sunt sudate sau brazate. Pentru ca lipitura să fie reuşită se
foloseşte o ceramică cu conţinut de alumină (Al2O3) mai mare decât 91% şi cu temperatura de ardere
peste 1700 0C.
Suprafaţa ceramică ce urmează a suferi asamblarea cu tola de metal suferă următorul tratament:
• Acoperirea prin pensulare sau pulverizare cu o sare de Mo;
• Difuzia Mo în materialul ceramic la temperatura de circa 14000C în atmosfera de H2 sau în vid;
• Nichelarea suprafeţei, ce a suferit procesul de difuzie, într-o baie galvanică;
• Sinterizarea peliculei de nichel cu suprafaţa ceramică, tratată prealabil cu Mo, la temperatura de
1 000C îîn atmosferă
1500 f ăd de hid
hidrogen sau îîn vid;
id
• Brazarea (efectuarea unei lipituri tari) cu ajutorul unui aliaj Ag-Cu30 la o temperatură uşor peste 8000C
în atmosferă de hidrogen. Procesul de brazare este însoţit şi de efectul de curăţire a urmelor de oxizi
rezultaţi din procesele tehnologice precedente, datorită efectului reductor al hidrogenului.
• Lipitura tare se execută frontal, în două variante şi anume pe lat şi pe cant. În aceast ultim caz tola de
metal folosită poate fi aliajul Cu-Ni50. Astfel se foloseşte aliajul cu denumirea comercială Covar sau
Vacon (Ni-Fe-Co).
Luând în considerare gradul de etanşare necesar,
necesar pentru a permite mişcarea contactului mobil
mobil,
burdufurile din metal sunt unica soluţie utilizată. În general este făcut din oţel inox austenitic subţire ( ≈
0.1...0.2 mm).
Gh.Hortopan, Aparate electrice de comutaţie, vol.II., Ed.Tehnică, 1996, p.170
Tehnologia de fabricaţie a aparatelor cu comutaţia în vid
Alegerea materialului de contact
Camerele în vid sunt supuse deteriorării nivelului de vid care este legat de fenomenul de degazare.
Pentru a preveni degazarea este important să se utilizeze materiale cu conţinut redus de gaz (de ex. Cupru
fără oxigen de înaltă conductivitate Cu-OFHC).
Materialele utilizate în construcţia contactelor electrice pentru aparatele cu comutaţia în vid trebuie să
îndeplinească condiţii speciale care uneori sunt şi contradictorii.
 să fie cât mai refractare
refractare, deci cu temperaturi de topire,
topire respectiv de fierbere cât mai ridicate;
 să nu formeze suduri solide sub sarcină, sau la scurtcircuit, astfel încât mecanismul de deschidere să
poată separa contactele şi de asemenea, ruperea zonelor sudate să nu creeze daune excesive pe
suprafaţa lor;
 să producă o presiune de vapori suficient de mare pentru a prelungi existenţa curentului în arc către
valori cât mai apropiate de zero, astfel încât să se minimizeze curentul tăiat şi supratensiunile asociate
acestui fenomen;
 rezistivitatea
e s a ea materialului
a e a u u sa fie
e cât
câ se poa
poatee de mică,
că, pentru
pe u a reduce
educe căde
căderea
ea de tensiune
e s u e în contact;
co ac ;
 să prezinte o bună rezistenţă mecanică la şocuri repetate, pe care le suportă contactul la închidere;
 să prezinte o suprafaţă suficient de netedă, fără rugozităţi remarcabile, fără puncte emiţătoare
supraîncălzite prin efect termo-ionic și fără probabilitatea formării cu uşurinţă a particulelor detaşabile;
M t i l rezistente
Materiale i t t lal ttemperaturi
t i înalte:
î lt W (3380K)
(3380K),
Mo (2670K), Cr (1903K).
Metale cu presiune de vapori mare: Bi (271K), Sb (630K).
 CuCr pentru întreruptoare;
 AgWCu pentru contactoare;
Materiale pentru contacte

Figura din Gh.Hortopan, Aparate electrice de comutaţie, vol.II., Ed.Tehnică, 1996, p.156
Mijloace de protecţie împotriva supratensiunilor

• Curentul tăiat - cel mai cunoscut şi mai răspândit fenomen în tratarea tuturor tehnicilor de rupere este
curentul tăiat adică întreruperea prematură a curentului alternativ înaintea trecerii sale naturale prin zero.
• Acest fenomen apare la întreruptoarele care sunt dimensionate pentru întreruperea curenţilor de
scurtcircuit atunci când întrerup curenţi mici inductivi
scurtcircuit, inductivi. El devine nedorit în cazul deconectarii circuitelor
circuitelor,
deoarece pot apare supratensiuni periculoase ca urmare a regăsirii energiei magnetice acumulată în
inductivitatea circuitului sub formă de energie electrică acumulată în câmpul electric al capacităţii parazite
dintre p
piesele de contact.
• Pentru ca aceste supratensiuni să nu ajungă la valori periculoase, amplitudinea curentului tăiat trebuie să
fie menţinuţi la valori rezonabile, de regulă mai mici de 5 A. De exemplu pentru o structură WCu30 s-au
obţinut curenţi tăiaţi de ~ 3,7 A, iar pentru varianta WCuSb1, curenţi de 2,7 A. În cazul când se urmăreşte
să se obţină curenţi tăiaţi şi mai mici, se pot folosi contacte WCu30 cu SbBi (90/10) în nut. Astfel s-au
obţinut curenţi tăiaţi ~ 3 A. La aceste variante, aliajele SbBi si Sb sunt introduse în nuturi de formă cilindrică
sau inelară, în masa de Mo sau sinterizat WCu30. În cazul aliajului pentru contacte WCAg curentul tăiat
poate ajunge la 1A1A. În toate cazurile suportul contactelor se realizează cu CuOFHC
1 2 1 2
Li0  Cu
2 2

L
umax  i0
C

Supratensiunea generată în cazul tăierii


Curentul tăiat (chopping current) de curent
.
Sursa: P.Picot (Schneider Electric) - Cahier technique no. 198 - Vacuum switching, 2000.
Tipuri de aparate de comutaţie în vid

Întreruptor de medie tensiune, 24 kV,


Contactor în vid de joasă tensiune 31,5 kA tip HVX Alstom
690V 300A
690V, 300A,

Contactor în vid de medie tensiune 24


kA, utilizat în sistemul de transport
TRANSRAPID

Întreruptor de înaltă tensiune 72,5kV


31,5 kA Japan AE Power
.

Întreruptor de joasă tensiune 690V, Întreruptor de medie tensiune 36 kV,


50 kA, Siemens 31,5 kA, Siemens 3AH3
. .

S-ar putea să vă placă și