Universitatea VALAHIA din Târgovişte

Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației

S
Specializările:
i li ă il El
Electrotehnică
t t h i ă şii Energetică
E ti ă Industrială
I d t i lă
Anul III

ECHIPAMENTE ELECTRICE

APARATE DE COMUTAŢIE DE JOASĂ

TENSIUNE DE CURENT CONTINUU

Conf.dr.ing. Elena Otilia VÎRJOGHE

 CUPRINS

1. Principiul deionizării în contact cu pereţii reci şi suflaj magnetic

2. Contactorul electromagnetic de curent continuu
3. Întreruptorul limitator de curent continuu
 Aparate de comutaţie de joasă tensiune de curent continuu

 Aparatele electrice de comutaţie de curent continuu sunt utilizare în special în domeniul tracţiunii
electrice urbane, în domeniul electrolizei, metalurgiei, al instalaţiilor de galvanizare, sau al acţionărilor
electrice.
 Energia electrică în curent continuu se obţine în principal prin redresarea cu diode şi tiristoare de
putere, deci cu dispozitive semiconductoare care posedă o capacitate termică redusă. Ca urmare, este
necesar ca instalaţiile de curent continuu să fie protejate cu siguranţe de putere ultrarapide (SUR) sau
întreruptoare de putere, rapide, capabile să limiteze curentul de scurtcircuit ca amplitudine şi durată. Pentru
aceasta întreruptoarele limitatoare sunt concepute ca soluţii elaborate, în special în ceea ce priveşte
sistemul de stingere, adică calea de curent şi camera de stingere.
Întreruptoarele limitatoare de curent continuu se construiesc pentru curenţi de la 200 A la 4000 A şi
pentru tensiuni până la 1000 V.
 Pentru echiparea circuitelor de servicii (de exemplu: conectarea motorului pompei de apă de răcire, a
motorului compresorului, a motoarelor ventilatoarelor, a circuitului de slăbire a câmpului, etc.) se folosesc
contactoare monopolare de curent continuu de tip E (cu circuitul magnetic ramificat prin lagăre)
acţionate de un electromagnet de curent continuu.
 Valorile curenţilor nominali ai aparatelor specificate sunt 40 A, 80 A, 150 A, 250 A. Tensiunea nominală
p
la care lucrează aparatele este de 240 V.
 Principiul deionizării în contact cu pereţii reci şi suflaj magnetic

 În cazul întreruptorului
p automat de jjoasă tensiune p principiul
p aplicat
p în construcţia
ţ camerei de stingere
g
este efectul de electrod asociat cu efectul de nişe, deionizarea în contact cu pereţii reci şi suflaj
magnetic.
 Acest principiu constă în deionizarea coloanei arcului electric în contact cu pereţii reci izolanţi precum
şi în lungirea coloanei arcului electric cu ajutorul suflajului magnetic. Principiul de bază porneşte de la
relaţia lui Ayrton:
b
ua  a     l   l  Ea l
i
a   l
b   l
 ,  ,  ,  , unde sunt constante de material.
 Pentru a stinge arcul electric este necesar ca tensiunea arcului u
să fie mai mare decât tensiunea sursei.
 Pentru a mări tensiunea arcului electric trebuie să crească fie
gradientul de potențial în coloana de arc Ea, fie lungimea arcului
electric l, fie ambele mărimi.
Creşterea gradientului în arc se obţine printr-o răcire intensă,
iar lungimea arcului poate să crescă prin suflaj magnetic şi
Schiţa unei camere de stingere a unui aparat de
prin construcţia specifică a camerei de stingere. joasă tensiune de curent continuu.

Figure from R.D.Garzon, High Voltage Circuit Breakers, Dekker, 1997, p. 136.
 Contactorul electromagnetic de curent continuu

 Contactoarele de curent continuu se realizează în mod curent în două variante constructive: cu

mişcare de translaţie utilizate în tracţiunea electrică urbană şi pentru echipamente navale şi cu mişcare
de rotaţie pentru tracţiunea feroviară (echipamentul locomotivei Diesel-electrice).
Electromagnetul este de tip clapetă şi este executat din oţel masiv. Armătura mobilă (clapeta) acţionează
un a
u axul
u izolant
o a 6 pe ca
caree su
sunt fixate
a e co
contactele
ac e e mobile
ob e 2 legate
ega e e
electric
ec c p prin trese
ese flexibile
e b e de bo bornelee e de
ieşire 5. Toate piesele fixe sunt montate pe o bară de susţinere 8, care se fixează pe panou în două
puncte cu ajutorul unor elemente elastice.
Stingerea este asigurată de o bobină de suflaj 3
şi de o cameră de stingere cu pereţi ceramici 9.
Se remarcă rezistenţa economizoare 7
conectată printr-unul din contactele auxiliare.
Deoarece forţa de atracţie la electromagnetul de
curent continuu variază foarte mult cu întrefierul
şi pentru a evita echiparea lor cu dispozitive de
1 – contactul fix
amortizare se folosesc rezistenţe ţ economizoare. 2 – contactul mobil
Acestea intră în circuit după un timp de la 3 – bobina de suflaj
4 – borna de intrare
aplicarea comenzii de anclanşare. 5 – borna de ieșire
6 – ax izolant
7 – rezistența economizoare
8 – bară de susținere
9 – camera de stingere
Contactor de curent continuu 150 A pentru LDE
10 – resort de apăsare în contact

Figura din Steinberg, C. – Teoria şi proiectarea aparatelor electrice, vol. I Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,.
 Contactorul electromagnetic
g de curent continuu

Stingerea arcului electric se face în camere ceramice pe principiul răcirii în contact cu pereţii a arcului
electric. Alungirea şi introducerea acestuia în camera de stingere se face cu ajutorul suflajului magnetic,
câmpul de suflaj fiind produs de o bobină înseriată în calea de curent
curent. Fluxul magnetic dezvoltat de bobina
de suflaj este dirijat transversal pe direcţia arcului electric. Sub acţiunea forţei Lorentz F=JxB, arcul electric
este dirijat în camera de stingere, lungit apreciabil între cele două rampe, pus în contact cu pereţii reci şi
apoi stins.
Pentru stingerea arcului electric de curent continuu se folosesc următoarele mijloace de deionizare şi de
stingere a arcului electric: lungirea coloanei de arc prin deplasarea acestuia pe rampe și dirijarea sa prin
fantele înguste și șicanate, deplasarea rapidă a arcului prin aerul rece şi frecarea arcului de pereţii reci,
ultimele două mijloace ducând la creşterea considerabilă a gradientului de tensiune în coloana de arc.

1 – contactul fix
2 – contactul mobil
3 – miezul magnetic al bobinei de suflaj
4 – înfășurarea bobinei de suflaj
5 – polul magnetic al bobinei de suflaj
6 – resort pentru asigurarea forței de apăsare în contact
7 – camera de stingere
8 – rampă
9 – peretele rece din azbociment sau ceramică al
camerei de stingere
10 – rampă
11 – pârghie de acționare
12, 13 – bornele aparatului
a) pereți reci din pene de azbociment
b) pereți reci din azbociment sau material ceramic, cu
fantă îngustă
Schiţa de construcţie a contactorului de curent continuu c) pereți reci din ceramică, cu fantă îngustă șicanată
cu mişcare de rotaţie

Figura din Gh.Hortopan, Aparate electrice de comutaţie, vol.II., Ed.Tehnică, 1993, p.36
 Întreruptorul limitator de curent continuu

Camera de stingere se compune din sistemul de suflaj şi sistemul de stingere .

 Sistemul de suflaj este format din calea de curent în formă de U în zona contactelor de arc, rampele
de arc electric şi plăcile feromagnetice. Sistemul de suflaj realizează o orientare convenabilă şi o
intensificare a câmpului magnetic, care are ca efect deplasarea coloanei de arc spre sistemul de stingere.
Pentru a realiza aceasta se acţionează, atât direct asupra coloanei de arc (plăcile feromagnetice 7),
cât asupra piciorului de arc electric (plăcile feromagnetice 9). Deplasarea arcului electric, în această
regiune, se poate face pe rampele de arc 3, realizate din cupru.
 Sistemul de stingere este format din plăcuţele
feromagnetice de electrod 5 şi plăcile izolante 6 care
realizează răcirea gazului la ieşire din camera de stingere.
p
Rampele p
pentru p preluarea arcului electric au o suprafaţă
p ţ
netedă şi sunt realizate din cupru deoarece conferă o mai
mare mobilitate piciorului arcului electric şi o conductivitate
termică ridicată. Profilele feromagnetice 7 şi 9 au rol de
intensificare şi orientare convenabilă a câmpului magnetic
în camera de stingere, astfel încât să se obţină o forţă
ascendentă cât mai mare asupra piciorului arcului electric
în lungul rampelor
rampelor, cât şi asupra coloanei arcului electric
Schiţa constructivă a întreruptorului
în volumul camerei de stingere. limitator de curent continuu

Figura din Vlase, I.O. – Întreruptor ultrarapid de curent continuu, Teza de doctorat, Bucureşti, 1993.
 Întreruptorul
p limitator de curent continuu

 Construcţia camerei de stingere a întreruptorului de curent continuu, pentru tracţiune urbană, are la
bază pprincipiul
p efectului de nişeş asociat cu efectul de electrod realizat cu plăcuţe
p ţ feromagnetice,
g p
profilate
sub forma literei V, pentru stingerea arcului electric şi limitarea tensiunii de arc electric.

 În cazul divizării arcului electric în n segmente, condiţia stingerii acestuia devine: n  l  u s

sau dacă privim din punct de vedere energetic:

    1 2
ta ta
0 n   l idt  0 U  Ri idt 
2
Li0

în curent continuu, sau si mai exact.

0 n
l idt   A c1t   U  Ri idt  Li02
ta 2 * ta 1
2n

 2
0
energia necesara in   
coloana arcului energia in trodusa in arcul electric
caldura  extrasa prin piciorul arcului

energia necesara arderii arcului electric

unde: n numărul de plăcuţe,

n-  - conductivitatea termică,
i0- curentul întrerupt, U – tensiunea sursei,
*- încălzirea la piciorul arcului electric, R – rezistența circuitului,
A - aria contactului, L – inductivitatea circuitului,
c1- căldura specifică volumică, i – intensitatea curentului.
t- timpul de ardere al arcului,
C.Steinberg, Teoria și proiectarea aparatelor electrice, vol.I, Ed.Didactică și Pedagogică, București, 1964, p.293
 Întreruptorul limitator de curent continuu

La apariţia unui curent de scurtcircuit, se depăşeşte valoarea nominală In a curentului cu tendinţa de a

se aju
ajunge
ge la
a cu
curentul
e tu de scu
scurtciurcuit
tc u cu t de du
durată
ată Isc, dar
da în momentul
o e tu aju
ajungerii
ge la a cu
curentul
e tu ca
calibrat
b at Ic, un
u
declanşator static transmite un impuls mecanic mecanismului de deschidere.
În momentul 02 piesele de contact se separă şi între ele apare un arc electric (faza I) pe durata ta1.
Durata de vehiculare a arcului p
pe rampe
p este notată cu ta2, iar cu ta3 este notată durata arcului electric în
camera de stingere. Prin construcţia mecanică a întreruptorului este necesar să se asigure o apariţie
timpurie a arcului electric (durata de prearc tpa mică) şi o introducere rapidă a acestuia în camera de
stingere pentru ca aparatul să fie limitator.
Astfel curentul real care trece prin întreruptor nu va fi i1, ci i2
cu valoarea maximă il. După stingerea arcului electric (anularea
curentului i2), tensiunea care se restabileşte la bornele aparatului
este tensiunea sursei Un.
Valoarea tensiunii arcului electric Ua în momentul obţinerii
valorii maxime a curentului i2, adică pentru i2=il, rezultă din
ecuaţia de funcţionare a circuitului:
d i2
U n  R  i2  L  ua
dt
î care di2/dt=0
în /dt 0 şii i2=iil şii d
decii Diagrame de curent şi tensiune tipice la
întreruptorul limitator de curent continuu
u a  U n  R  il
Figura din Gh.Hortopan, Aparate electrice de comutaţie, vol.II., Ed.Tehnică, 1993, p.60
 Întreruptorul
p limitator de curent continuu

 Declanşatorul static
Declanşator static este un dispozitiv ce nu foloseşte sursă auxiliară de energie în scopul declanşării
aparatului.
Curentul care parcurge piesele 1 şi 2 ale căii de curent excită miezul feromagnetic 14 cu armătura mobilă 15,
respectiv miezul feromagnetic 16 cu armătuta mobilă 17.
La funcţionarea sub curentul calibrat fluxul principal al miezului 16 se stabileşte prin armătura 15 trecând prin
două locuri înguste (istmuri), astfel încât armătura 15 se sprijină pe aceste ismuri sub acţiunea resortului 18.
La depăşirea curentului calibrat, cele două locuri înguste se saturează, iar fluxul care parcurge miezul
g
feromagnetic 16 se va închide pprin armătura 17,, care va fi atrasă.
În acelaşi timp armătura mobilă 15, asupra căreia se
exercită o forţă de atracţie faţă de miezul 16 şi o forţă de atracţie
de miezul 14, se eliberează de forţa de atracţie faţă de miezul 16 şi
este atrasă de miezul 14. Astfel, prin însumarea forţelor de atracţie
a ambelor armături (15 şi 17) se dezvoltă o forţă de declanşare care
loveşte pârghia de declanşare 12.
Reglajul brut al curentului calibrat se obţine prin translatarea miezului
12 şi deci prin modificarea întrefierului 1.
Reglajul fin se obţine prin translatarea armăturii 17, care astfel
modifică întrefierul 2.
Declanşatorul static

Figura din Gh.Hortopan, Aparate electrice de comutaţie, vol.II., Ed.Tehnică, 1993, p.64 .
 Întreruptorul limitator de curent continuu

Dispozitiv electronic sensibil la panta curentului

 Sensibilizarea la panta curentului

curentului. Această sensibilizare apare utilă în două circumstanţe:
 Se urmăreşte protecţia sursei de curent continuu echipată cu dispozitive semiconductoare, în sensul că
apariţia arcului electric să fie cât mai timpurie, iar integrala Joule să fie mai mică decât integrala Joule a
redresorului.
 Apelul de curent, într-o substaţie de tracţiune, rezultat din demararea a două- trei trenuri în apropierea
staţiei poate si mai mare decât curentul de scurtcircuit la o distanţă mare de substaţie. La apariţia unui
scurtcircuit, în acestă situaţie, declaşatorul static nu acţionează. În acest caz este necesar un
declanşator sensibil la pantă.
Senzorul de pantă este transformatorul de impuls TI, cu primarul format dintr-o bară parcursă de curentul
controlat. Tensiunea indusă în secundarul transformatorului este proporțională cu valoarea stabilizată a
curentului de scurtcircuit prezumat. Semnalul este trecut prin puntea redresoare PR1. Rezistențele R1
șii R2 servesc la
l reglarea
l nivelului
i l l idde acționare.
ți D
Dacă ă semnalull l cules
l prin
i potențiometru
t ți t R1 d depășește
ă t
un nivel dat, dioda Zener D2 conduce și astfel se
amorsează tiristorul Ti, în circuitul căruia se află
transformatorul de transfer TT ce poate comanda
un declanșator în lucru. Transformatorul de rețea TR,
puntea redresoare PR2 și condensatorul C2 asigura
alimentarea în curent continuu a schemei.
BT este buton de testare pentru verificarea funcționării
Schema electrică pentru sensibilizarea
schemei în absența defectului. la panta curentului
Figura din Gh.Hortopan, Aparate electrice de comutaţie, vol.II., Ed.Tehnică, 1993, p.65