în vapori.

Deoarece aburul supus variaţiilor de tempera­

tură îşi schimbă starea fizică, este necesar ca instalaţiile
cu aburi să aibe anume organe de reglaj şi siguranţă.
De exemplu, pentru a evita pătrunderea aburilor în
conductele de condensat, este necesar să montăm la
fiecare radiator un aparat numit aparat de condensare,
care asigură transformarea aburului în apă. De asemenea
este necesar ca instalaţiile cu aburi să aibă pe conducta
principală un aparat de siguranţă, care să împiedice
introducerea în reţeaua de conducte a aburului cu o pre­
siune mai mare decît cea care a fost prevăzută.
La instalaţiile de joasă presiune cazanul trebuie montat
la un niVel mai jos decît nivelul pardoselii, deoarece
trebuie să asigurăm o distanţă de cel puţin 0,3 m pentru
a evita pe de o parte inundarea conductei de condensat
şi pe de altă parte intrarea aerului în cazan. Dacă insta­
laţiile au întindere mai mare pe conducta de distribuţie
din pod, la capătul ei, se montează o ţeavă în formă
de U, numită sifon, care are rolul de a colecta apa produsă
prin condensare în conductele de aburi.
Instalaţiile de încălzire cu aburi de joasă presiune
au avantajul că pot fi puse rapid în funcţiune, însă
au şi o serie de dezavantaje, cum ar fi temperatura mare
a mediului încălzitor, zgomote în instalaţie şi coro- Conl. uni*. Ing. I. P. DUMITRII!
darea rapidă a conductelor de condensat. Institutul Agronomic „N. Bilcescu*
încălzirea cu aburi cu presiunea de 1,3—3 atmosfere
rintre măsurile care asigură ridicarea producţiei
puste presiunea atmosferică (cu aburi de medie presiune)
se întrebuinţează la uzine şi în ateliere. Ea are inconve­
nientele arătate la încălzirea cu aburi de joasă presiune,
P animale ca şi a productivităţii muncii în sectorul
zootehnic, un rol de frunte îl are mecanizarea pro­
ceselor de muncă.
la care se adaugă puternice vibraţii în conducte şi dila­ Proiectul de Directive ale celui de al II-lea Congres
tări destul de mari ale conductelor. al P.M.R. arată că în anii 1955—1956 vor fi repartizate
încălzirea cu vacuum este puţin utilizată deoarece fermelor zootehnice din G.A.S. 160 instalaţii mecanico
necesită aparatură complicată pentru menţinerea vacuu­ de muls.
mului, adică pentru a împiedica aerul să se infiltreze Experienţa fermelor colhozurilor şi sovhozurilor din
în instalaţie. U.R.S.S. a dovedit că înlocuind mulgerea manuală prin
C.ea mai modernă este încălzirea centrală cu aer cald. cea mecanică, productivitatea muncii creşte, numărul
braţelor de muncă se reduce, se obţine un lapte igienic, cu
Mediul încălzitor, respectiv aerul, este trimis direct un procent de grăsime mai ridicat şi în cantitate mai mare.
în încăperi eliminîndu-se astfel corpurile încălzitoare. Creşterea productivităţii muncii se datoreşte în pri­
Intr-o asemenea instalaţie se poate absorbi aer proaspăt mul rînd faptului că mulgerea mecanică reduce timpul
din exterior. El este încălzit şi se trimite în încăperi, de muls de la 10—20 minute cît durează prin mulgerea
iar aerul viciat se evacuează liber în atmosferă. Aerul manuală, la 3—6 minute. Dar reducerea simţitoare a
poate fi absorbit şi din încăpere (cu recirculare totală). timpului rezervat pentru muls, se realizează prin faptul
Aerul absorbit din încăpere se încălzeşte şi se trimite că numai cu o instalaţie de muls, se pot mulge simultan
înapoi în circuit închis. In sfîrşit, există şi sisteme cu pînă la 10 vaci, ceea ce reduce cu mult numărul mulgă­
recirculare parţială. Se absoarbe numai o parte din toarelor calificate.
aer. Aerul proaspăt se amestecă cu aerul absorbit din Mulgerea mecanică uşurează foarte mult procesul de
încăpere, se încălzeşte şi se trimite înapoi în încăpere.
Primul sistem necesită un mare consum de căldură,
deoarece aerul exterior are iarna o temperatură scăzută. Kig. 1 — Schem a instala­
ţiei de nmltfere mecanica:
Al doilea sistem nu este corespunzător din punct de I — electrom otor; 2 —
pompa de vid; 3 — balon
vedere igienic, deoarece aerul se viciază din ce în ce de vid; 4 — regulator de
mai mult. Este de preferat sistemul cu recirculare par­ vid; 5 — vacuumm etru;
0 — găleata de muls; 7—
ţială, care ne oferă posibilitatea să dozăm amestecul pulsator; 8—colector; W—
pahare de muls; 10 — con­
după necesităţi. ducta principală de vid;
Sistemele de încălzire centrală a unui imobil aşa cum I I — conducta de vid din
staule; 12 — robinet pen­
au fost descrise mai sus, nu sínt însă ultima etapă pe tru vid; 13 — furtun
principal.
acest tărîm.
Tendinţa actuală este să se centralizeze încălzirea unui
grup de clădiri sau chiar a unui cartier, la o singură
centrală, care să fie alimentată cu aburi de la turbinele
unei centrale termoelectrice. Experienţa a arătat că
instalaţiile făcute în felul acesta măresc randamentul
centralei termoelectrice. Multe din cartierele Moscovei
sínt încălzite cu acest sistem.
Procedeul acesta, cunoscut sub numele de termoficare,
este probabil procedeul de încălzire centrală a viitorului.